Maria Halmaghi

Memorator depsihologie

pentru clasa a X-a

rABooklet

,n

Afectivitatea ...................61Voinla ..........66Aten[ia....... ....................,71

SISTEMUL DE PERSONALITATE ...,..,..77Personalitatea .............. .....................77Temperamentul ............. ....................83Aptitudinile .....................87Deprinderile ....................93Caracterul .......-..............98

coDUtrA psrHosocAlA........... ......j02Relaliile interpersonale gi rolul lor in formareapersonalitdlii................. ...................102Comportamente pro gi antisociale ..................... 1 05

lmaginea de sine 9i perceplia sa socia|d...........106BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA ....109

ltr0:

ETAPELE DEZVOLTARII UMANE

Cunoasterea etapelor dezvoltdrii umane esteimportantd pentru:

- a putea sd ne explicdm ceea ce este si/ sau ceeace a fost;

- a putea sd ne pregdtim pentru ceea ce urmeazi sdfie.

Stabilirea etapelor dezvoltdrii umane a fost realizatipe baza unor criterii precum:

- activitatea dominantd desfdguratd ;

- sistemul de relalii socio-culturale;

- structurile psihice specifice;

Nivelul de dezvoltare fizici gi psihicd la care a ajunso persoand ne permite sd apreciem dacd este:

- copil;

- tdndr;

- matur;

- bdtrAn.

Ordinea in care se succed aceste etape esteinvariabild, iar fazelor dezvoltdrii umane li se mai spune

9i ,,stadii". Psihologul american Erik Hamburger Eriksonstabilegte opt stadii de dezvoltare, in funclie de tipul derelalii pe care le stabilegte individul uman de-a lungulvielii gi de criza majord pe care trebuie sd o rezolve infiecare stadiu (spre exemplu, in prima copildrie, intre1 9i 2 ani, criza pe care o parcurge copilul esteautonomia opusd nesiguran{ei).

Psihologul Lev Vigotski considerd cd una din celemai importante caracteristici ale psihogenezei estecaracterul sdu sistemic; funcliile 9i procesele psihice sedezvolti in raporturi interdependente, ca elemente aleunuisistem.

Pe baza criteriilor menlionate s-au delimitaturmdtoarele etape:

- peioada infantild (de la nagtere pdnd la vdrsta de 1 an);

- copildria (intre 1 gi 11 ani);

- pubertatea sau preadolescenla (intre 11 9i 14115 ani);

- adolescenfa (intre 14115 ani gi 1Bl19 ani);

- tinerelea (intre19/20 ani gi 30 de ani);

- maturitatea (intre 30 de ani gi 60/65 de ani);- bdtrdne,tea (peste 60 de ani);

Copiliiia':..

incepe odati cu nagterea 9i sfdrgeste, dupi uneleaprecieri, la intrarea in gcoald, iar dupd opinia altorspecialigti, la finalizarea claselor primare.

Este o perioadd bogatd in achizilii:

- se invald limbajul 9i mersul independent;

- se ia contact cu obiectele 9i se percep proprietdlile

acestora;

- viafa afectivd este dominantd, copilul dorind sd

atragd gi sd relini atenfia adultului;

- se formeazd sentimente de simpatie, de respect;

- se manifestd receptivitate la aprobdri gi restriclii;

- reacliile emotive sunt foarte puternice, iar controlul

lor e redus;

r in faza pregcolari (3-6 ani) influenfei exercitate de

cdtre familie i se adaugd cea a grddinifei;

- imitalia are un mare rolin dezvoltare;

- se imiti mersul, modul de a vorbi, de a mAnca;

- dezvoltarea limbajului oral inseamnd nu doarinvdlarea cuvintelor, ci 9i a regulilor de construcfie

a cuvintelor 9i a ProPoziliilor;

- joiul are gi el funclii formative, favorizAnd

interacliunea cu copii ce au niveluri de dezvoltare

similard, precum gi exersarea capacitdlilorlingvistice gi sociale;

- in jurul vArstei de 5 ani se practicd jocuri cu roluri

profesionale (medic, gofer, profesor etc.);

- jucdriile si, in general, obiectele au suflet (pdpugile,

ursulelii, ,,suferi" aldturi de copil);

- incepe descoperirea imaginii de sine;

,l'.,lp1l.

- se dezvoltd observalia ca activitate dirijatd pebazaindicatorilor verbali;

- pot fi identificate 9i valorificate, in activitdfi specificevdrstei aptitudini simple, precum simlul culorii sausimlul ritmic.

t infazagcolari micd (6/7 ani-1Ol11ani) se dezvoltdspiritul critic;

- se contureazd viziunea realistd asupra lumii;

- se insusesc noi norme de conduitd individuald gi

colectivd sub autoritatea invdfdtorului, al cdrui cuvAntare valoare de lege;

- se dezvoltd dorinla de a invd{a, suslinutd de dorinfade prestigiu;

- activitatea de invdlare solicitd activitatea intelectualdsi formarea unor strategii de invdlare;

- invdlarea in grup sub coordonarea invdfdtoruluiajutd copiii sd se implice in mod activ, sd pundintrebdri pentru a asigura infelegerea conlinuturilor;

- degi rdmdne predominant concretd, gAndireasesizeazi relalii logice, ordine in succesiuneaspafiald, departajeazd distanle;

- se pot formula argumente in direclia asemdnirilorintre obiecte pe baza unui criteriu sau pot fiobservate, diferenle pe baza altuia ;

- se dobAndegte capacitatea de a anticipa opera(ii ?n

plan mental;

I $r

- asumarea rolului de elev atrage standarde noi in

funclie de care se completeazd imaginea de sine.

Preadolescenta

Este perioada unor mari transformdri anatomo-fiziologice:

- are loc cregterea staturii;

- se dezvoltd organele interne in ritmuri diferite, faptce poate conduce la tulburdri cardio-vasculare(inima cregte mai repede decAt arterele) sau la stdri

de oboseald;

- au loc transformdri endocrine, determinate de

activitatea glandei tiroide 9i a glandelor sexuale;aceste transformiri solicitd un consum mai mare

de energie, dar influenleazd multe aspecte (de

exemplu viafa psihicd, prin aparilia curiozitdlii);

- se dezvoltd procesele cognitive, prin cregterea

spiritul ui de observalie, prin perfeclionarea I im baju lu i

9i prin cregterea capacitdlii de a verbaliza,se dezvoltd

capacitatea de memorare prin cregterea gradului de

organizare gi ralionalizare a materialului;

- cregte gi capacitatea de a raliona ipotetico-deductiv;

in plan afectiv se manifestd o hipersensibilitateemotivd 9i apare interesulfa!5 de sexul opus;

- se observd cregterea sensibilitdlii fald de mirosurilepldcute sau nepldcute, fapt care atrage o atenliemai mare asupra cerinlelor de igiend;

lz.,rl:irali::,

l*$i

- in sfera relaliilor sociale apar critica fafd de pdrinlisi detagarea fald de familie, manifestdndu-sepreferinla pentru grupul celor egali in vdrstd, careaprobd comportamentul 9i oferd o imagine pozitivdasupra propriei personalitSli;

- cregte influenla gr:upului, care poate sd se manifestefie in sens pozitiv, fie in sens negativ.

Adolescdnla

- se dobAndegte un nivel mai inalt de inlelegere alumii; ritmul de crestere este mai lent;

- se impune echilibrul afectiv si se dezvoltd voin[a,fiind posibile eforturi de lungd duratd;

- dorin(a de autonomie sporegte; se manifestdpreocuparea pentru cunoasterea 9i perfecfionareapropriei persoane;

- tAndrul este intr-o permanentd cdutare 9iexperimentare de identitdli; modelarea 9iacceptarea propriei identitd{i reprezinti o sarcinddificild si uneori generatoare de anxietate;

- nevoia de asociere si comunicare il orienteazd petdndr spre grupuri cu parteneri de aceeagi vdrstd,in care se creeazd condilii pentru cunoasterea desine 9i a celorlalli; inse(ia in grup are de obiceiefecte pozitive, dar existd 9i riscul ca, uneori, grupulsd se abatd de la calea normalitilii, fapt ce impune

incd o supraveghere discretd din partea adullilorpentru a preveni alunecarea spre delincvenld 9iinfrac!ionalitate.

- o caracteristicd importantda perioadeieste datd deimpresia cd tinerelea 9i sdndtatea ii fac invincibili;combinatd cu nevoia de a-gi demonstra limitele,

aceastd atitudine determind un comportamentriscant in multe dintre situalii.

Avdnd in vedere aceste aspecte, se impune o tratare

adecvatd a tdndrului: nici ca pe un copil, dar nici ca pe

un adult. TAndrului trebuie sd i se asigure libertate demiscare evitdndu-se atdt atitudinea hiperprotectoare,c6t 9i cea foarte permisivS. Adullii trebuie sd asigure un

climat bazat pe respect 9i incredere, favorabilcomunicdrii gi analizei deciziilor in anumite situa{ii si aconsecin[elor acestora.

Adolescentul nu mai acceptd ,,de-a gata" oricejudecatd. El pune 9i i9i pune intrebdri gi realizeazdanaliize critice ale valorilor de viatd.

Tinerelea

Este subetapa in care se cAgtigd statutul social de

adult, echivalent cu intrarea in viala profesionald 9i cu

formarea propriei familii.Se parcurge etapa de incepdtor intr-o meserie; are

loc acomodarea cu orarul de activitate profesionald;

ill!{iil'

este acceptatd ierarhia institulionalizatd; are locidentificarea cu rolul 9i statusul profesional.

intemeierea propriei familii atrage un nou statut incadrul comunitdlii si responsabilitdli corespunzdtoare,inclusiv aceea de a fi pdrinte.

Maturitatea

Definitiveazd din punct de vedere biofiziologic procesulde crestere a organismului, iar pe plan psihic aducematurizarea intelectuald giafectivd sio bund capacitatede control a emoliilor gi sentimentelor.

Adultul resimte nevoia de a crea lucruri care sddureze; succesul atrage sentimentul de utilitate, in timpce esecul poate sd ducd la regres gi plictiseald.

Pe plan social are loc implicarea responsabild inproblemele comuniti{ii, iar ritmul rapid de innoire ainformaliei a dezvoltat in ultimii ani dispozilia pentruinvdlare permanentd.

in aceastd etapd are loc maxima realizare apersonalitd!ii.

BitrineleaVdrsta a treia aduce schimbdri in plan fizic

(incdrunlire, capacitate de efort fizic mai redusd, apariliadurerilor reumatismale, scdderea aptitudinilor senzorialedevdz, auz); sunt afectate atenlia 9i memoria.

tt:t:Lsrt:l

Proteclia legald prin sistemul de pensii conduce la o

restructurare a relaliilor interpersonale 9i a programului

de viald, fdcdnd posibile preocupdrile de tip hobby,

amdnate in perioada activS.Perspectiva mo(ii determind atitudini diferite: teami,

resemnare sau indiferenti.PROCESE COGNITIVE SENZORIALE

senr.etiryc',

Pe parcusul dezvoltirii sale biologice gi psihice omuligi dezvoltd capacitili specifice de cunoastere a lumii sia lui insugi, ca entitate distincti in mediul social sinatural, cunoastere ce se realizeazd prin:

- procese cognitive senzoriale (senzalii, perceplii,reprezentdri);

- procese cognitive intelectuale (gdndire, memorie,imaginafie);

r Senzafiile:

- sunt modalitdli de reflectare in creierul omului ainsugirilor concrete ale obiectelor gi fenomenelorlumii reale, in condi!iile acfiunii lor nemijlociteasupra receptorilor;

- constituie legdtura informa{ionali cea maisimpld aomuluicu realitatea;

- diferen{ierea lor practicd este dificild intrucAtexcitafiile, care ajung in scoarfa cerebrald caurmare a stimuldrii receptorilor de cdtre insugiri