mediu şi dezvoltare durabilă - primariapitesti.ro · poluarea de fond la nivel urban este...

Capitolul VI

Mediu şi dezvoltare durabilă

1. Aspecte generale privind mediul în

municipiul Piteşti şi zonele limitrofe

2. Identificarea şi clasificarea

problemelor/aspectelor de mediu

3. AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia

ecologică a zonelor degradate

4. Probleme prioritare de mediu la nivelul

municipiului Piteşti şi al zonei limitrofe

5. Descrierea, analizarea şi evaluarea

problemelor de mediu

6. AcŃiuni strategice pentru protecŃia

mediului în municipiul Piteşti

şi zonele limitrofe

253

Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND MEDIUL ÎN MUNICIPIUL PITEŞTI ŞI ZONELE LIMITROFE

Strategia în domeniul protecŃiei mediului presupune identificarea

problemelor de mediu care trebuie soluŃionate la nivelul municipiului Piteşti

şi al localităŃilor învecinate.

În abordarea strategiei s-a pornit de la analiza Planului Local de

AcŃiune pentru Mediu (PLAM) care a fost reactualizat în anul 2006.

Elaborarea sa s-a bazat pe consultarea tuturor instituŃiilor care gestionează

probleme de mediu, precum şi prin consultarea comunităŃilor locale în

legătură cu cele mai importante aspecte legate de protecŃia mediului.

Identificarea problemelor de mediu care trebuie soluŃionate s-a făcut în

cadrul PLAM pe baza următoarelor criterii:

• au fost alese problemele cu impactul cel mai ridicat, respectiv

cele care afectează un număr mare de persoane;

• sunt probleme centrale, care influenŃează şi alte probleme;

• sunt cele mai urgente, putând cauza probleme suplimentare dacă

nu sunt rezolvate.

În acelaşi timp, strategia vizând protecŃia mediului trebuie să valorifice

punctele forte şi să depăşească principalele puncte slabe ale comunităŃilor, să

valorifice în mod avantajos toate oportunităŃile şi să rezolve principalele obstacole.

Strategia privind rezolvarea problemelor de mediu identifică activităŃile

prioritare în domeniul protecŃiei mediului la nivel local şi implică parteneriate

între instituŃiile descentralizate, reprezentanŃii autorităŃilor locale, agenŃii

economici, organizaŃiile nonguvernamentale şi cetăŃenii al căror nivel de viaŃă

şi stare de sănătate depind de un mediu cât mai puŃin poluat.

De aceea, strategia are rolul, pe de o parte, de a propune întărirea

capacităŃii instituŃionale în coordonarea şi realizarea programelor de mediu,

dar şi realizarea conştientizării publicului faŃă de problemele de mediu şi de

implicare în rezolvarea unora dintre acestea.

254


2. IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA

PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

În spiritul Planului Local de AcŃiune pentru Mediu, ne-am propus ca şi

prezenta strategie să Ńină cont, la identificarea aspectelor de mediu din judeŃ,

atât de categoriile de probleme referitoare la factorii de mediu sau

compartimente de mediu, cât şi de problemele care se referă la diferite

domenii de activitate.

Categoriile de probleme specifice compartimentelor de mediu au fost

grupate astfel:

• calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei

potabile;

• poluarea apei de suprafaŃă (râuri, lacuri) şi a apei subterane;

• evacuarea apelor uzate menajere şi industriale;

• poluarea atmosferei;

• poluarea fonică;

• poluarea solului;

• poluarea radioactivă;

• degradarea mediului natural şi construit, precum şi problematica

ariilor protejate;

• pericole generate de catastrofe sau fenomene naturale şi

antropice (poluări accidentale);

• starea de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea mediului.

Categoriile de probleme (aspecte) de mediu specifice diferitelor domenii de

activitate se pot grupa astfel:

• aspecte legate de urbanizarea mediului;

255


• probleme legate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;

• aspecte privind educaŃia ecologică;

• probleme generate de transportul rutier sau feroviar;

• aspecte privind capacitatea profesională a instituŃiilor cu

responsabilităŃi în protecŃia mediului pentru rezolvarea problemelor;

• aspecte legislative, inclusiv aspecte privind hotărârile consiliilor

locale;

• aspecte legate de extracŃia, transportul şi procesarea petrolului şi

distribuŃia produselor petroliere;

• aspecte de mediu generate de activităŃile agricole;

• probleme de mediu care pot apărea ca urmare a implementării

planurilor de dezvoltare economică şi socială.

Toate aspectele semnalate, în funcŃie de priorităŃi, au fost integrate într-un

plan de acŃiune pe termen mediu.

Arii protejate de interes local

Dintre zonele propuse spre ocrotire în judeŃul Argeş, de interes pentru

municipiul Piteşti şi zona limitrofă, sunt următoarele:

Tabelul nr. 6.1

Arii protejate de interes local propuse de Consiliul JudeŃean Argeş

Nr. crt.

Denumirea ariei protejate propuse

SuprafaŃa Tipul documentaŃiei Mod de declarare

Categoria conform legii nr.462/2001 art.8

1. Lacul Bascov

162 ha DocumentaŃie depusă la Academia Română în anul 2002

Arie de protecŃie specifică avifaunistică

2. Parcul Florica

2,5 ha DocumentaŃie depusă la Academia Română în anul 2002, inclusiv studiul ştiinŃific

RezervaŃie naturală care conŃine şi monumente ale naturii

256


Aceste arii se vor adăuga celor deja existente în municipiu şi împrejurimi:

Pădurea Trivale (o suprafaŃă de 478,8 ha), Lacul Bascov (162 ha) etc.

Aprovizionarea cu apă

În anul 2005, prelevările de apă pe surse în bazinele hidrografice ale

judeŃului Argeş au fost cele cuprinse în tabelul nr. 6.2.

Tabelul nr. 6.2

Volumele de apă prelevate pe bazine hidrografice în anul 2005

Bazinul hidrografic Sursa Volume programate mii m.c.

Volume prelevate mii m.c.

SuprafaŃă 87.192 74.815

Subteran 10.267 7.510

Argeş Total bazin 97.459 82.325

Vedea Subteran 1.827 987

Total judeŃ 99.286 83.312

Monitorizarea calităŃii atmosferei în judeŃul Argeş

şi municipiul Piteşti

În judeŃul Argeş există o reŃea de monitorizare a calităŃii aerului

formată din 12 staŃii fixe clasificate. De asemenea, se fac determinări gaz-

cromatografice pe probe de 30 de minute, pentru indicatorii din grupa BTX

(benzen, toluen, xilen) şi din grupa PAH (hidrocarburi aromatice policiclice).

Poluarea de fond

Determinarea poluării de fond se realizează la nivel regional, nivel

periurban şi nivel urban. Poluarea de fond reprezentativă la scară regională

este monitorizată în cadrul unei staŃii amplasate la StaŃia Meteorologică

257


Fundata, situată la 1000 m altitudine în N-V-ul judeŃului, unde se măsoară

concentraŃiile următorilor poluanŃi gazoşi: SO2, NH3 şi formaldehida (HCHO).

În anul 2005 nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul din poluanŃii

măsuraŃi. De exemplu, în cazul dioxidului de sulf (SO2) faŃă de concentraŃia

maximă admisă de 250 µg/m3 la staŃia Fundata s-au înregistrat concentraŃii de

peste 10 ori mai mici. Îngrijorător este faptul că valoarea totală a cantităŃii de

dioxid de sulf este alarmant. Astfel, dacă la nivelul judeŃului Argeş, în anul

2005, se aprecia că emisiile de SO2 sunt în cantitate de 147 mii tone, în anul

2006 cantitatea s-a dublat (332 mii tone).

Analizele efectuate la Fundata relevă un caracter uşor acid al

precipitaŃiilor, în lunile de vară pH-ul atingând valori de 4,3-4,5.

Poluarea de fond la nivel urban este monitorizată pe raza municipiului

Piteşti prin două staŃii: una amplasată la sediul A.P.M., iar a doua la Stadionul

Municipal. Pentru ambele staŃii se determină o serie de poluanŃi care se

raportează la o medie a concentraŃiilor la 24 de ore.

La ambele staŃii se monitorizează concentraŃia de SO2 şi NO2. În plus la

staŃia A.P.M. se monitorizează concentraŃiile de Pb şi CO, iar la staŃia Stadion

concentraŃia de NH3. La nici un indicator nu s-au înregistrat depăşiri faŃă de

normele STAS 12574/87, cu excepŃia concentraŃiilor medii anuale de NO2

care au depăşit valoarea limită la ambele staŃii de fond urban şi la oxizii de

azot cantitatea totală emisă în 2006 a fost mai mare decât în 2005.

Principalele activităŃi care generează emisii atmosferice de dioxid de

sulf şi oxizi de azot sunt: prelucrarea produselor petroliere (S.C. Petrom S.A.

– S.C. Arpechim S.A.), producŃia de autovehicule (S.C. Automobile Dacia

S.A.), traficul auto la nivelul municipiului şi centralele termice de încălzire de

zonă sau cartier. Dioxidul de sulf mai este generat şi de industria de prelucrare

a lemnului (S.C. Alprom S.A. Piteşti, S.C. Forest Product S.A.).

258


Compuşii organici volatili nemetanici sunt generaŃi la nivelul

municipiului Piteşti de traficul auto, prelucrarea produselor petroliere, cât şi

de toate activităŃile de aplicare a vopselurilor şi de degresare a metalelor.

În zonele din apropierea oraşului, acolo unde există complexe mari de

creştere a animalelor (de exemplu Suintest Oarja şi altele) sunt generate

emisii atmosferice de amoniac şi compuşi organici volatili nemetanici.

Cantitatea de amoniac emisă are o tendinŃă de creştere în anul 2006, fiind de

circa 3 ori mai mare decât în 2005.

Poluarea datorată traficului rutier

Cunoscându-se impactul important asupra calităŃii aerului produs de

traficul rutier intens, este necesară cunoaşterea zonelor critice şi de risc în

vederea limitării efectelor negative ale acestora.

A.P.M Argeş a stabilit o staŃie pentru monitorizarea poluării generată de

traficul rutier, staŃie amplasată în zona UniversităŃii „Constantin Brâncoveanu”

(Calea Bascov), unde se determină dioxidul de sulf şi dioxidul de azot,

raportându-se ca medie pentru 24 de ore.

Valorile obŃinute în anii 2005-2006 se înscriu în limitele impuse, cu

excepŃia concentraŃiei medii anuale de NO2, care a fost de 0,032 mg/m3,

depăşind limita impusă de STAS 12574/87 (0,01 mg/m3), dar şi pe cea pentru

protecŃia vegetaŃiei (0,03 mg/m3), impusă de ordinul 592/2002.

Alte măsurători făcute în anul 2005 în zona Bulevardului

Petrochimiştilor şi a Bulevardului Nicolae Bălcescu au arătat că valorile

principalilor indicatori se înscriu în limite normale, cu excepŃia monoxidului

de carbon care a înregistrat unele depăşiri. Ceea ce este, însă, mai periculos

este evoluŃia concentraŃiei medii a unor poluanŃi datoraŃi traficului intens.

Astfel, mai ales în zona Bulevardului Nicolae Bălcescu, între orele 6-9 şi

17-21 se înregistrează creşteri mari de monixid de carbon (5-6 mg/m3) care

depăşesc de 2-3 ori concentraŃia maximă admisă (2 mg/m3).

259


StaŃii de monitorizare a poluării industriale

Datorită industrializării deosebite de care dispune municipiul Piteşti şi

zonele limitrofe, A.P.M. Argeş a creat o reŃea de monitorizare a calităŃii

aerului formată din cinci staŃii amplasate în jurul principalelor surse de

poluare (Bradu, Oarja, Căteasca, Prundu, Mioveni). Nu s-au înregistrat

depăşiri la indicatorii monitorizaŃi: dioxid de sulf (SO2), amoniu (NH4),

formaldehidă (HCHO), fenol (C6H5OH), acid clorhidric (HCl), cu excepŃia

concentraŃiei medii anuale a NO2 care a fost depăşită în toate punctele,

conform STAS 12574/1987, dar nu a depăşit valoarea limită pentru protecŃia

sănătăŃii umane (0,04 mg/m3), şi nici pe cea pentru protecŃia vegetaŃiei (0,03

mg/m3), conform Ordinului 592/2002.

Cea mai mare aglomerare urbană a judeŃului Argeş este Aglomerarea

Piteşti, concentrare ce cuprinde un număr de peste 250.000 locuitori. Această

aglomerare este formată din: municipiul Piteşti, oraşele Topoloveni şi

Ştefăneşti, Mărăcineni, comunele limitrofe Bascov, Călineşti, Leordeni,

Căteasca, Oarja, Bradu, Albota şi Budeasa.

Evaluarea preliminară a calităŃii aerului în aglomerarea Piteşti s-a bazat

pe o combinare a rezultatelor obŃinute din măsurători cu cele obŃinute prin

modelare. Pentru aflarea emisiilor s-au luat în calcul: surse punctuale – 18 unităŃi

industriale, surse de suprafaŃă – toate sursele asociate încălzirii rezidenŃiale,

instituŃionale şi comerciale, preparării hranei precum şi surse de suprafaŃă mobile

(trafic) – 18 străzi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 6.3.

Tabelul nr. 6.3

Sinteza emisiilor de SO2, NO2, Pb şi pulberi în suspensie din aglomerarea Piteşti în anul 2005

Poluant Nr. crt. Tipul de sursă

NOx(t/an) SO2(t/an) TSP(t/an)* Pb(Kg/an) 1 Surse punctuale 14813.9 136113.05 1272.5 20144.12 2 Surse de suprafaŃă 2710.14 520.4 0 0 3 Trafic 243.6 75.7 28.83 0.68

TOTAL 17767.7 136709.2 1301.3 20144.8 *TSP = total suspendent particule, respectiv pulberi în suspensie.

260


Analiza rezultatelor evidenŃiază faptul că cea mai mare contribuŃie la

emisiile SO2, NOx, TSP şi Pb o au sursele punctuale, deci activităŃile

industriale.

În anul 2005, A.P.M. Argeş a efectuat analiza de pulberi totale în

suspensie la sediul acestei instituŃii. FaŃă de concentraŃia maximă admisă

zilnic, de 0,15 mg/m3, valorile au fost cu 20-60% mai mici, în funcŃie de luna

în care s-au făcut determinările. Cele mai mari valori s-au înregistrat în luna

octombrie (circa 0,12 mg/m3) şi cele mai scăzute în luna februarie

(0,06 mg/m3).

ConcentraŃia medie anuală de pulberi totale în suspensie la sediul

A.P.M. a fost de 0,062 mg/m3 faŃă de concentraŃia maximă admisă de 0,075

mg/m3 conform STAS 12574-87.

În anul 2006, analizele de pulberi totale în suspensie la sediul A.P.M

Piteşti s-au încadrat, de asemenea, în majoritatea lunilor sub limita admisă, cu

excepŃia lunilor iulie şi august când s-au înregistrat valori apropiate de limita

maximă de 0,15 mg/m3. Acest lucru poate deveni îngrijorător, dacă tendinŃa

de creştere a acestui indicator se va menŃine. În privinŃa concentraŃiei medii

anuale de pulberi în suspensie, aceasta s-a menŃinut la nivele asemănătoare

anilor trecuŃi. Din determinările concentraŃiei maxime zilnice înregistrate în

cursul anului 2006, se constată depăşiri doar în zona Arpechim-Metro.

În privinŃa pulberilor sedimentabile, determinările din municipiul

Piteşti, de la sediul A.P.M., au arătat că acestea se situează sub concentraŃia

maxim admisă (care este de 17g/mp) situându-se în intervalul 3-4g/m2.

Nivelul de impurificare al atmosferei în perioada 1995-2006, în judeŃul

Argeş este în scădere la toŃi indicatorii. Dar emisiile de metale grele (Hg, Cd

şi Pb) au cunoscut o creştere alarmantă de la un an la altul. Astfel, la nivelul

judeŃului Argeş, în anul 2006, s-a constatat o creştere a cantităŃii de mercur de

peste 8 ori faŃă de emisiile din 2004, în timp ce la cadmiu creşterea faŃă de

anul 2004 este de 205 ori, iar la plumb de 52 de ori. Având în vedere că

261


principalele activităŃi care generează emisii atmosferice de metale grele sunt

prelucrarea produselor petroliere (S.C. Arpechim S.A.), procesele de

prelucrare în producŃia de autovehicule (S.C. Automobile Dacia S.A.) şi

traficul auto, emisiile cele mai importante de metale grele se găsesc în

municipiul Piteşti şi imediata sa învecinătate.

Îmbucurător este faptul că în anul 2000 au scăzut emisiile unor poluanŃi

organici persistenŃi (hexaclorbenzen şi, mai ales, dioxine).

Starea apelor de suprafaŃă şi subterane

Starea râurilor (luna februarie 2007)

În privinŃa râului Argeş, acesta se încadrează în categoria I de calitate

pe 105 km din lungimea cursului său de 141 de km în judeŃul Argeş, iar 36

km se încadrează în categoria a II-a. În schimb, Râul Doamnei, din cei

107 km, 42km se încadrează în categoria a I-a calitate, iar 65 km în categoria

a II-a, ca urmare a excesului de nutrienŃi. O situaŃie mai dificilă sub aspectul

calităŃii o întâlnim la râul Bascov, care, în 2005, pe toată lungimea sa de 35

km s-a încadrat în clasa a V-a de calitate (improprie oricăror utilizări) ca

urmare a regimului deficitar de oxigen, a creşterii cantităŃii de nutrienŃi, a

poluanŃilor organici şi metalelor. În anul 2006, starea acestui râu s-a mai

ameliorat, încadrându-se în categoria a II-a de calitate.

În privinŃa lacurilor, se apreciază că lacul cel mai apropiat de

municipiu, respectiv Lacul Budeasa, are un grad de curăŃenie ridicat (peste

70%) încadrându-se în categoria oligotrofă, deşi în anul 2006 analizele au

arătat tendinŃa acestuia spre eutrofizare.

Pentru a caracteriza calitatea apelor subterane analizele efectuate la

S.C. Automobile Dacia S.A. Mioveni, la cele 9 puncte de prelevare, au arătat

că parametrii monitorizaŃi s-au încadrat în limitele STAS 1342/91, cu excepŃia

262


concentraŃiei de substanŃe organice şi metale (nichel, zinc) ale căror valori au

avut uşoare depăşiri faŃă de valorile maxime admise.

În cele 17 puncte de prelevare de la S.C. Aprechim S.A. s-au constatat

depăşiri ale limitelor admise de STAS 1342/91 la concentraŃia de substanŃe

organice.

Indicatorii de calitate la cele 9 foraje monitorizate de S.C. Apă Canal

2000 S.A. Piteşti au corespuns din punct de vedere calitativ STAS 1342/91.

Alimentarea cu apă a populaŃiei şi industriei

Alimentările cu apă din Bazinul Hidrografic Argeş însumează o

cantitate de 82.325 mii mc, din care 74.815 mii mc din ape de suprafaŃă şi

7510 mii m3 din ape subterane. De menŃionat că atât municipiul Piteşti cât şi

oraşul Mioveni se alimentează cu apă din surse de suprafaŃă, în timp ce

alimentările din mediul rural se fac în exclusivitate din subteran.

Apa potabilă distribuită prin reŃele centralizate în judeŃul Argeş este, la

nivelul anului 2006, de circa 29.000 mii m3, din care pentru uz casnic circa

17.800 mii m3, iar pentru uz industrial circa 11.200 mii m3.

SituaŃia apelor uzate menajere şi industriale

În judeŃul Argeş, din totalul de aproximativ 65.000 mii mc volum apă

epurată, peste 50% se epurează insuficient, cele mai importante surse de

impurificare fiind: StaŃia de Epurare a Municipiului Piteşti şi StaŃiile de ape

uzate industriale Arpechim Piteşti, Sucursala de Cercetări Nucleare Piteşti şi

S.C. Automobile Dacia S.A..

Pentru efluentul staŃiei de epurare a municipiului Piteşti, se menŃin la

cote ridicate concentraŃiile de substanŃe organice (cu consum biochimic de

oxigen) şi amoniu (NH4). La aceşti indicatori se înregistrează depăşiri

continue. De exemplu, la staŃia de epurare a S.C. Apă Canal 2000 S.A. Piteşti,

263


în cursul anului 2005, concentraŃiile medii la indicatorul amoniu au fost de

7-10 ori mai mari decât limita admisă.

Starea radioactivităŃii mediului

Programele de supraveghere a radioactivităŃii mediului sunt executate

de StaŃia Radioactivitate Piteşti după o metodologie unică de prelevare,

pregătire şi măsurare a probelor de mediu, iar calculul activităŃii beta globale

se face în conformitate cu „Îndrumarul metodologic de lucru la StaŃiile din

ReŃeaua NaŃională de Supraveghere a RadioactivităŃii Mediului”.

Măsurătorile efectuate pe probe de aerosoli atmosferici, depunerile

atmosferice, precum şi solul necultivat şi vegetaŃia spontană indică înscrierea

radioactivităŃii în limitele de variaŃie ale fondului natural.

De asemenea, analizele efectuate pe probele din râurile Argeş şi

Doamnei, ca şi din diverse surse de alimentare cu apă din subteran, reliefează

faptul că valorile radioactivităŃii se înscriu în limitele de variaŃie ale fondului

natural.

Starea aşezărilor umane

Starea calităŃii aerului este influenŃată de traficul auto şi activitatea

industrială. Municipiul Piteşti se confruntă cu un grad ridicat de poluare a

aerului şi de poluare fonică, datorită traficului extrem de intens şi ca urmare a

insuficienŃei rutelor ocolitoare de tranzit.

Poluarea produsă de traficul auto în centrul municipiului Piteşti a pus în

evidenŃă depăşirea concentraŃiei maxime admisibile la 24 de ore pentru

indicatorul monoxid de carbon (2 mg/mc aer), valoarea maximă măsurată fiind

de 2,6 mg/mc aer. De asemenea, pe principalele artere de circulaŃie din

municipiul Piteşti, s-a pus în evidenŃă depăşirea concentraŃiei maxime

264


admisibile la indicatorul monoxid de carbon de 3 până la 6 ori în perioadele de

timp cu trafic intens (peste 40.000 de autovehicule în 24 de ore).

Pentru municipiul Piteşti şi comunele limitrofe, în special Oarja şi

Bradu, pot apărea probleme legate de emisiile provenite de la S.C. Arpechim

S.A. şi centralele termice. Cu toate acestea, evoluŃia în timp a concentraŃiilor

diferiŃilor poluanŃi arată o scădere a acestora datorită fie reducerii activităŃilor

industriale, fie investiŃiilor făcute de aceste întreprinderi în domeniul

protecŃiei mediului.

Pentru limitarea nivelului de zgomot s-au impus măsuri de respectare a

programului de linişte pentru activităŃile care se desfăşoară la parterul

blocurilor de locuinŃe şi s-au realizat lucrări de insonorizare pentru activităŃi

generatoare de zgomot şi vibraŃii, acolo unde se depăşesc nivelurile de

zgomot stabilite de STAS-urile în vigoare (10.009/88 şi 6.156/87).

Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere

SpaŃiile verzi din localităŃile urbane ale judeŃului Argeş (inclusiv în

municipiul Piteşti) sunt deficitare, în raport cu numărul de locuitori şi

suprafaŃa construită. Astfel, faŃă de recomandările specialiştilor ca suprafaŃa

de spaŃii verzi să ocupe minim 10% din suprafaŃa unei localităŃi şi să revină

25-30 mp/cap de locuitor, în Piteşti zonele verzi deŃin o pondere de 6,45% din

suprafaŃa localităŃii, revenind, în medie, 14,28 m2/cap de locuitor. Dacă vom

compara aceste date cu noile recomandări ale Uniunii Europene, care

apreciază că suprafaŃa optimă de spaŃii verzi pe cap de locuitor să fie de

50 mp, situaŃia municipiului Piteşti este total nesatisfăcătoare.

SuprafaŃa totală a spaŃiilor verzi se ridică la 263 ha, la care se adaugă

1790 ha zonă de agrement. Aceste zone de agrement îndeplinesc numai un rol

peisagistic, neavând dotări corespunzătoare pentru a îndeplini funcŃii

recreative.

265


În privinŃa suprafeŃelor împădurite din jurul municipiului, se apreciază

că acestea au un nivel corespunzător. În ultimii doi ani a fost, însă, scoasă

definitiv din fondul forestier suprafaŃa de 2,5 ha necesare lucrărilor de

investiŃii pentru centura de ocolire a municipiului.

SituaŃia deşeurilor menajere

Problema deşeurilor urbane din oraş este tot mai acută datorită

impactului negativ pronunŃat asupra mediului şi sănătăŃii umane.

SituaŃia este la fel de gravă şi în comunele suburbane, unde suprafeŃe

destul de importante de teren sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror

componenŃă este foarte complexă. La nivelul anului 2005, se aprecia că din

totalul deşeurilor se reciclau aproximativ 20% (PET, plastic, carton, hârtie),

restul de circa 80% fiind eliminată.

În privinŃa colectării deşeurilor, se apreciază că s-au făcut multe

progrese, totuşi mai există recipienŃi de colectare cu un grad ridicat de uzură,

iar transportul gunoiului menajer se face, în unele cazuri, cu mijloace de

transport descoperite, ceea ce conduce uneori la scăpări de deşeuri pe ruta de

transport şi degajarea mirosului specific.

Depozitul de la Albota, cu o suprafaŃă de 10,4 ha şi un volum de

depozitare de 6.255 mii mc, are capacitatea epuizată, fiind necesară

închiderea şi ecologizarea acesteia în paralel cu deschiderea noului depozit

ecologic.

Actualul sistem de gestionare a deşeurilor menajere (colectare şi

transport) prezintă numeroase carenŃe, dintre care enumerăm:

• puncte de colectare la distanŃe prea mari, ceea ce favorizează

depozitarea necontrolată;

• echiparea nesatisfăcătoare a punctelor de colectare, nefiind

posibilă o colectare selectivă a deşeurilor;

266


• nu toate punctele sunt dotate cu platforme betonate, ceea ce poate

afecta calitatea solului şi a apei freatice;

• numărul insuficient de utilaje şi starea tehnică deficitară produc

perturbări ale programului de ridicare a deşeurilor, rezultând o

supraîncărcare a punctelor de colectare şi, implicit, producerea de

disconfort locuitorilor din zonele respective.

SituaŃia deşeurilor industriale

La nivelul întregului judeŃ, în anul 2006 s-au produs peste 283 mii tone

deşeuri industriale, din care circa 12.500 tone deşeuri periculoase (4,4% din

cantitatea de deşeuri industriale).

Dintre categoriile de deşeuri periculoase, ce constituie probleme

importante de mediu, amintim:

• şlamurile (nămolurile) provenite din instalaŃiile de acoperiri

metalice conŃinând: Cd, Cr, Pb (aparŃinând sectorului industrie),

acestea fiind depozitate în halde betonate (acoperite sau nu), în

rezervoare sau depozite special amenajate;

• deşeuri de uleiuri uzate;

• deşeuri cu conŃinut de fenoli – rezultate din domeniul alimentării

cu carburanŃi;

• baterii şi acumulatori – la nivelul anului 2006, de exemplu, la

acest tip de deşeuri au fost colectate peste 500 tone,

valorificându-se circa 460 tone din cantitatea colectată.

Dintre deşeurile nepericuloase, la nivelul anului 2005, s-au aproximativ

271 mii tone la nivelul judeŃului. La nivelul municipiului Piteşti, cantităŃile

cele mai mari sunt reprezentate de hârtie-carton, materiale plastice şi deşeuri

de fier, cele mai importante depozite de deşeuri industriale fiind cele deŃinute

de S.C. Arpechim S.A. şi S.C. Alprom S.A.

267


În primul caz, este vorba de un depozit de deşeuri nepericuloase cu o

capacitate de 200 mc, din care este ocupată o capacitate de cca 50%. Cele mai

importante categorii de deşeuri sunt bitumul şi catalizatorii uzaŃi cu conŃinut

de metale tradiŃionale. Depozitul urmează să fie închis în cursul anului 2010.

În cazul depozitului Alprom, care are o capacitate proiectată de 26.000

m3, este ocupat un volum de 15.500m3 cu deşeuri biodegradabile, cenuşă,

zgură şi Ńesuturi vegetale.

Dintre depozitele de deşeuri periculoase, menŃionăm că 3 sunt în imediata

apropiere a municipiului Piteşti. Astfel, la S.C. Arpechim S.A. există un depozit

de deşeuri industriale periculoase cu o capacitate de 500 m3 şi un grad de

ocupare de 80%, în care sunt depozitate reziduurile din blazul coloanelor de

distilare şi reacŃie. Depozitul urma să fie închis în cursul anului 2006.

Un al doilea depozit, aparŃinând aceleiaşi societăŃi (şi având de

asemenea termen de închidere în 2006) are o capacitate de 100.000 m3 şi este

în întregime ocupat cu nămoluri de la epurarea efluenŃilor din incintă, cu

conŃinut de substanŃe periculoase.

La S.C. Automobile Dacia S.A. există, în zona Davideşti, un depozit de

deşeuri industriale periculoase cu o capacitate de 150.000 m3, din care cca

30.000 m3 sunt ocupaŃi cu zgură de topire, miezuri şi forme de turnare,

deşeuri de la sudură, absorbanŃi, materiale filtrante, vată minerală, azbest etc.

Zone critice din punct de vedere al poluării mediului:

Pentru calitatea aerului: municipiul Piteşti – pe direcŃia Nord-Sud, în

apropierea arterelor principale de circulaŃie auto. Sursa de poluare: trafic rutier.

În privinŃa poluării apelor de suprafaŃă: nu există zone critice, dar din

punct de vedere al poluării apelor subterane există unele zone unde apele

subterane sunt afectate de depozitele mixte orăşeneşti, precum şi o zonă în care

268


apele subterane sunt afectate de fostul depozit al S.C. Automobile Dacia S.A.,

situat în zona Piscani.

Din punct de vedere al degradării/poluării solului: se apreciază că

zonele critice sunt situate în zonele limitrofe depozitelor de deşeuri menajere,

unde există poluări cu metale grele ale solului: Albota şi Mioveni.

De asemenea, s-a semnalat prezenŃa plumbului şi a cadmiului în probele

de sol efectuate în punctele de control limitrofe drumurilor naŃionale şi judeŃene.

3. ACłIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCłIA

ECOLOGICĂ A ZONELOR DEGRADATE

În anul 2005, s-au realizat investiŃii în acest domeniu de 284.459 lei la

S.C. Petrom S.A. şi S.C. Arpechim S.A. O sumă importantă, respectiv 987.200

lei a fost investită şi de S.C. Automobile Dacia S.A. Trebuie menŃionat, totuşi,

că în anul 2005 investiŃiile realizate pentru reconstrucŃie ecologică au fost mult

mai mici decât se planificase iniŃial în absolut toate cazurile.

Lucrările de reconstrucŃie ecologică a solurilor poluate, a zonelor

afectate de alunecări sau eroziuni se desfăşoară lent, fondurile alocate fiind

insuficiente. În anul 2005, gradul de realizare a investiŃiilor pentru reconstrucŃia

ecologică a solurilor poluate a fost de 47%.

4. PROBLEME PRIORITARE DE MEDIU LA NIVELUL MUNICIPIULUI

PITEŞTI ŞI A ZONEI LIMITROFE

Conform metodologiei practicate de grupul de lucru care a întocmit

Planul de AcŃiune pentru Mediu, identificarea aspectelor prioritare s-a făcut

Ńinând cont atât de rezultatele obŃinute prin prelucrarea unor chestionare

adresate populaŃiei, cât şi de opiniile avizate ale specialiştilor. La nivelul

269


judeŃului Argeş şi, cu deosebire, în percepŃia locuitorilor municipiului Piteşti

şi a localităŃilor învecinate, problemele identificate au fost următoarele:

• gestionarea defectuoasă a deşeurilor;

• cantitatea şi calitatea apei potabile;

• degradarea pădurilor;

• poluarea aerului;

• poluarea şi eroziunea solului;

• pericolul inundaŃiilor;

• evacuarea directă a apelor uzate;

• urbanizarea mediului;

• afectarea stării de sănătate a populaŃiei.

După o analiză amănunŃită, grupul de lucru pentru elaborarea Planului

Local de AcŃiune pentru Mediu a identificat 12 categorii de probleme. Pentru

municipiul Piteşti, lista exhaustivă a problemelor de mediu se prezintă astfel:

Tabel nr. 6.4.

Lista exhaustivă a problemelor de mediu la nivelul municipiului Piteşti

şi a zonelor limitrofe

Nr. crt.

PROBLEMA

1. Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

1.1 Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) generată de traficul

rutier pe rutele intens circulate

1.2 Poluarea aerului datorită depozitelor de deşeuri menajere

supraîncărcate şi exploatate necorespunzător

1.3 Afectarea calităŃii aerului datorită diminuării suprafeŃelor acoperite cu

vegetaŃie forestieră

1.4 Afectarea calităŃii aerului ambiental ca urmare a desfăşurării unor

activităŃi productive în mediul rural şi urban

270


Nr. crt.

PROBLEMA

2. Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei preluate şi evacuate

2.1 ExistenŃa unei StaŃii de tratare vechi şi a unei reŃele vechi de

distribuŃie apă potabilă în municipiul Piteşti;

Lipsa reŃelelor de distribuŃie apă potabilă în anumite zone;

Contorizare redusă a alimentării cu apă potabilă în municipiul Piteşti

2.2 Lipsa totală sau parŃială a sistemelor centralizate de alimentare cu

apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a acesteia în mediul rural

2.3 StaŃii necorespunzătoare (nemodernizate) de tratare a apei potabile,

reŃele vechi şi insuficiente de distribuŃie a apei potabile

2.4 Lipsa inventarierii şi monitorizării surselor subterane de apă potabilă

forate la mare adâncime (peste 50 m) şi lipsa datelor privind modul

de realizare a forajelor

2.5 DependenŃa alimentării cu apă a oraşului Mioveni de staŃia de tratare

apă aflată în proprietatea SC Automobile Dacia SA

2.6 ReŃea de canalizare veche şi insuficientă şi staŃie de epurare

necorespunzătoare în municipiul Piteşti

2.7 Lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate în

mediul rural (inclusiv pentru ape pluviale)

2.8 Poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane cu substanŃe periculoase

provenite din activităŃi agricole

2.9 Evacuarea apelor uzate menajere şi industriale epurate

necorespunzător în apele de suprafaŃă

2.10 Poluarea apelor de suprafaŃă cu produse petroliere şi apă sărată

provenită de la extragerea petrolului

271


Nr. crt.

PROBLEMA

2.11 ApariŃia potenŃială a fenomenului de eutrofizare în lacurile de

acumulare de pe râul Argeş, ca urmare a îmbătrânirii acestora,

modului de exploatare şi surselor de poluare punctiforme şi

nepunctiforme

2.12 Evacuarea apelor uzate neepurate în canalizări pluviale

2.13 Poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi agricole

2.14 Depozitarea diferitelor categorii de deşeuri în lungul cursurilor de

apă şi la capetele de pod

2.15 ReŃele de colectare ape pluviale insuficiente

2.16 Poluarea apelor de suprafaŃă ca urmare a antrenării diferitelor

substanŃe nocive de către apele pluviale

3. Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale

3.1 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor

menajere în mediul urban şi rural

3.2 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor şi

nămolurilor industriale

3.3 Gestionarea necorespunzătoare deşeurilor periculoase


spitaliceşti


provenite din activităŃi sanitar-veterinare


provenite de la abatoare


provenite din activitatea de prelucrare a lemnului

272


Nr. crt.

PROBLEMA

3.8 Poluarea mediului datorită depozitării necorespunzătoare a

nămolurilor provenite de la staŃia de epurare a municipiului

3.9 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a dejecŃiilor

animaliere în mediul rural

3.10 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor de ambalaje

3.11 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor recuperabile, reutilizabile,

refolosibile

3.12 Poluarea mediului datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor

provenite din construcŃii şi demolări

4. Poluarea generată de surse industriale majore de impurificare şi

riscul unor accidente majore

4.1 Poluarea atmosferei datorită unor activităŃi industriale şi prestări

servicii, în municipiul Piteşti

4.2 Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili (COV) generată de

depozitarea benzinei, distribuŃia acesteia la terminale, de utilizarea

solvenŃilor etc.

4.3 Poluarea atmosferei generată de instalaŃiile mari de ardere

4.4 Poluarea atmosferei datorită unor activităŃi industriale şi prestări

servicii, în unele localităŃi rurale

5. Poluarea solului şi a apelor subterane

5.1 Poluarea solului şi a apelor subterane datorită existenŃei depozitelor de

deşeuri menajere din mediul urban şi rural amenajate necorespunzător

5.2 Poluarea solului cu substanŃe periculoase provenite din activităŃi

agricole

5.3 Poluarea solului cu apă sărată şi produse petroliere provenite de la

exploatarea zăcămintelor de ŃiŃei din apropierea municipiului

273


Nr. crt.

PROBLEMA

5.4 Poluarea solului cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi agricole

5.5 Poluarea istorică a solului

5.6 Poluarea solului datorită depozitării şi utilizării necorespunzătoare a

deşeurilor provenite din zootehnie

5.7 Salubrizarea necorespunzătoare a reŃelelor urbane şi rurale de

transport

6. VegetaŃie periclitată cantitativ şi calitativ

6.1 Practicarea turismului neorganizat şi neecologic în zonele de

agrement din apropierea municipiului

6.2 Diminuarea rolului de protecŃie al pădurilor ca urmare a activităŃilor

antropice

6.3 Afectarea vegetaŃiei spontane şi cultivate datorită dăunătorilor şi

bolilor specifice

6.4 Afectarea habitatelor datorită activităŃilor antropice

6.5 Afectarea mediului natural prin păşunat abuziv

7. Faună periclitată cantitativ

7.1 Afectarea faunei terestre datorită diferitelor activităŃi antropice

7.2 Afectarea faunei acvatice datorită diferitelor activităŃi antropice

7.3 Lipsa acŃiunilor concrete de ocrotire a speciilor care necesită atenŃie

specială

8. Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane

8.1 Lipsa alternativelor pentru ocolirea zonelor cu trafic intens

8.2 Lipsa managementului corespunzător pentru deşeuri specifice (uleiuri

uzate, anvelope, acumulatori)

8.3 Lipsa sistemului de monitoring al zgomotului şi vibraŃiilor

274


Nr. crt.

PROBLEMA

8.4 InsuficienŃa spaŃiilor de parcare

8.5 Neaplicarea prevederilor legislative şi tehnice cu privire la realizarea

infrastructurii pentru transport

9. Fenomene naturale şi dezastre

9.1 ExistenŃa unor terenuri supuse eroziunii

9.2 Lipsa fondurilor pentru întreŃinerea lucrărilor de combatere a eroziunii

solurilor, corectarea torenŃilor şi acumulări nepermanente

9.3 Lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe unele cursuri

de apă

9.4 ExistenŃa unor terenuri fără vegetaŃie sau cu vegetaŃie degradată (ex:

izlazuri comunale)

10. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluŃionarea


10.1 Capacitate organizatorică insuficientă a administraŃiilor locale şi a

societăŃilor comerciale de a pune în practică legislaŃia de mediu în

vigoare

10.2 AbsenŃa grupurilor expert la nivel local ca entităŃi profesionale de

evaluare a dezvoltării durabile a zonelor respective

10.3 AbsenŃa corelării problemelor de urbanism în strânsă legătură cu

sănătatea umană şi mediul

10.4 AbsenŃa, în domeniul dezvoltării urbanistice, a unei strategii specifice

corelată cu cea pentru protecŃia mediului

11. EducaŃie ecologică

11.1 Necunoaşterea la nivelul comunităŃii a legislaŃiei de mediu în vigoare

11.2 EducaŃie ecologică scăzută la nivel comunitar, inclusiv la nivelul

şcolilor

275


Nr. crt.

PROBLEMA

11.3 AbsenŃa mecanismelor financiare şi facilităŃilor fiscale în domeniul

dezvoltării structurilor comunitare (ONG)

11.4 Insuficienta implicare a mass-media în popularizarea legislaŃiei de

mediu

11.5 InsuficienŃa ONG-urilor cu activitate în domeniul protecŃiei mediului,

ca urmare a sprijinului scăzut acordat dezvoltării acestor structuri

5. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

Principalele fenomene care contribuie la calitatea necorespunzătoare a

aerului ambiental se referă la poluarea datorată traficului, poluarea datorată

desfăşurării activităŃilor industriale, diminuarea fondului forestier, existenŃa

depozitelor de deşeuri menajere amenajate necorespunzător.

Traficul rutier constituie o sursă importantă de poluare în municipiul

Piteşti şi în zonele limitrofe. O mare importanŃă o prezintă traficul de tranzit,

ca urmare a numărului redus sau a inexistenŃei alternativelor pentru ocolirea

zonelor cu circulaŃie intensă din interiorul zonelor locuite. Un procent

important din populaŃia oraşului este expus la poluarea generată de traficul

rutier.

Gazele de eşapament produc efecte negative asupra sănătăŃii umane.

Acestea conŃin oxizi de azot, monoxid şi dioxid de carbon, dioxid de sulf,

compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele. Aceste noxe,

împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme

276


respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecŃiuni. Traficul greu,

generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraŃii, determină apariŃia

fenomenelor de stres, cu implicaŃii asupra stării de sănătate.

Impactul asupra mediului: gazele emise din trafic contribuie atât la

creşterea acidităŃii atmosferei, cât şi la formarea ozonului troposferic, cu efecte

directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetaŃie,

faună, sol, apă). PrezenŃa metalelor în gazele de eşapament afectează calitatea

solului şi apelor, starea de sănătate a florei şi faunei. De asemenea, are loc

poluarea solului cu diferite deşeuri, în special în locurile de parcare, cu produse

petroliere provenite de la unele defecŃiuni ale autovehiculelor, precum şi cu

diferite substanŃe provenite din accidente rutiere.

Impactul asupra calităŃii vieŃii: traficul produce disconfort locuitorilor

din zonele căilor rutiere importante prin gazele de eşapament, prin zgomot şi

vibraŃii, prin scăderea valorilor estetice ale peisajului generată de emisiile de

gaze arse şi de fum, prin creşterea costurilor pentru îngrijirea medicală şi

pentru întreŃinerea locuinŃelor.

Datorită noxelor provenite de la activităŃile industriale (industrie,

agricultură, instalaŃii mari de ardere, etc.) pot apărea numeroase afecŃiuni

specifice tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. Cele mai

frecvente sunt afecŃiunile respiratorii, dar se pot manifesta şi afecŃiuni mai

grave provocate de expunerea la poluanŃi toxici sau periculoşi. Expunerea de

lungă durată sau permanentă la poluanŃi atmosferici generează sensibilizarea

puternică a organismelor, facilitând instalarea unor afecŃiuni care nu sunt

legate direct de efectele induse de poluare.

Impactul asupra mediului: Prin scăderea calităŃii mediului înconjurător

sunt afectate toate formele de viaŃă (cu influenŃe negative asupra habitatelor,

migrării sau dispariŃiei speciilor, diminuării populaŃiilor). De asemenea, toate

noxele emise îşi aduc contribuŃia la întreŃinerea unor fenomene globale ca:

distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de seră, ploile acide.

277


Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate

Impactul asupra sănătăŃii umane include boli infecŃioase, boli hidrice

în cazul consumului accidental de apa din surse contaminate. Sistemele de

alimentare învechite pot permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii,

viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităŃi existente. Pentru

apa potabilă, o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată, dar şi

utilizarea ei din puŃuri/fântâni, fără luarea măsurilor corespunzătoare de

protecŃie. Având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca

fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului: apele uzate menajere din sistemele

orăşeneşti de canalizare, insuficient epurate, provoacă poluarea majorităŃii

râurilor din judeŃ, modificând condiŃiile pentru ecosistemele acvatice. Apar

modificări ale compoziŃiei chimice şi microbiologice a apelor de suprafaŃă

afectate. Datorită creşterii cantităŃii de nutrienŃi, apare fenomenul de

eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calităŃii vieŃii: este semnificativ, include afectarea

fondului piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă

respective pentru activităŃi de agrement, costuri foarte ridicate pentru

potabilizarea apei.

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi

industriale

În judeŃul Argeş, există depozite de deşeuri menajere în toate cele 7

localităŃi urbane dar, cu excepŃia oraşului Mioveni, acestea nu îndeplinesc

condiŃiile necesare. La nivelul judeŃului, există elaborat un plan de

management pentru gestiunea deşeurilor menajere.

În ceea ce priveşte agenŃii economici industriali din vecinătatea

municipiului Piteşti, trebuie precizat faptul că în cazul poluatorilor mari (de

278


exemplu: S.C. Petrom S.A., S.C. Arpechim S.A., S.C. Automobile Dacia

S.A.) există depozite ecologice pentru deşeurile industriale şi, de asemenea,

există preocupări serioase pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Impactul asupra sănătăŃii umane: depozitarea necorespunzătoare a

deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanŃe, precum şi la

contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane. În cazul

depozitelor sau a containerelor pentru deşeuri menajere, contaminarea

microbiologică a atmosferei generează riscul unor boli infecŃioase pentru

locuitorii din vecinătate. Compuşii de ardere incompletă formaŃi datorită

autoaprinderilor din depozitele de deşeuri menajere au un impact negativ

puternic asupra organismelor umane. Datorită numărului de locuitori expuşi

se apreciază că riscul asupra sănătăŃii umane este mare.

Impactul asupra mediului: solul, apele de suprafaŃă şi subterane,

precum şi atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele acestora

fiind regăsite la mari distanŃe. În afara afectării componentelor de mediu,

prezenŃa depozitelor de deşeuri de orice fel creează o stare de disconfort

extremă locuitorilor din zonele adiacente.

Impactul asupra calităŃii vieŃii: se manifestă deosebit de variat.

Depozitele de deşeuri amenajate şi operate necorespunzător sau depozitarea

necontrolată a deşeurilor afectează grav valorile estetice ale peisajului,

determină un disconfort puternic populaŃiei, afectează procesul educaŃional al

tinerei generaŃii, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi

pentru îngrijirea sănătăŃii.

Poluarea generată de surse industriale majore şi riscul unor

accidente majore

La nivelul municipiului Piteşti şi a zonelor învecinate, sursele

industriale majore de impurificare sunt din domeniul: chimiei şi petrochimiei,

construcŃiilor de maşini, materialelor de construcŃii.

279


Impactul asupra sănătăŃii umane: domeniile industriale majore fiind

diversificate, pot produce efecte multiple asupra populaŃiei expuse datorită

emisiilor în apă, aer, sol. Astfel, apele uzate au caracteristici asemănătoare

substanŃelor utilizate în procesul tehnologic şi pot avea efecte negative asupra

sănătăŃii umane prin contaminarea apelor de suprafaŃă şi a celor subterane.

Sursele industriale evacuează în atmosferă un complex de poluanŃi,

organici si anorganici, cu diferite grade de toxicitate, noxe care sunt evacuate în

mediul înconjurător. Ca urmare, există posibilitatea apariŃiei, în rândul populaŃiei

aflate în zonele de influenŃă, a numeroase afecŃiuni generate de expunerea pe

durată mai scurtă sau mai lungă. Deşeurile produse de industrie sunt considerate,

în general, reziduuri periculoase care pot provoca diferite îmbolnăviri.

Impactul asupra mediului: activităŃile industriale majore afectează toŃi

factorii de mediu. La nivelul municipiului Piteşti, ca de altfel în întregul judeŃ

Argeş, impactul negativ asupra mediului datorat acestor activităŃi este în

scădere, ca urmare a preocupărilor şi investiŃiilor realizate în domeniul

protecŃiei mediului înconjurător. Încadrarea poluării industriale în limitele

legislaŃiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene este obiectivul specific

care va fi atins prin acŃiunile concrete descrise în planurile strategice.

AcŃiunile, ca şi termenele, sunt corelate cu programele fiecărei unităŃi

industriale în parte.

Impactul asupra calităŃii vieŃii: constă în crearea disconfortului

locuitorilor, în special al acelora care locuiesc în vecinătatea platformelor

industriale.

Zgomot şi vibraŃii

În municipiul Piteşti, zgomotul şi vibraŃiile se datorează, în principal,

traficului şi, mai puŃin, diferitelor activităŃi productive.

Impactul asupra sănătăŃii umane poate fi direct asupra auzului şi

asupra întregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulburări

acute rezultate în urma unor zgomote prelungite de mare intensitate, care

280


provoacă traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializându-se

prin înfundarea sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii

mici zgomotele de mare intensitate produc numeroase tulburări cu urmări

negative în dezvoltarea ulterioară a organismului.

În cazul impactului asupra întregului organism, pătrunderea zgomotului

se face nu numai pe calea nervului auditiv ci şi prin piele, muşchi, oase etc.

Ca urmare, apare accelerarea pulsului, creşterea tensiunii arteriale, creşterea

frecvenŃei şi amplitudinii respiratorii, scăderea atenŃiei, apariŃia oboselii

rapide, a cefaleei şi a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot

mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric şi duodenal,

colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.

Impactul asupra mediului: zgomotele şi vibraŃiile produc dereglări de

intensităŃi diferite asupra tuturor organismelor vii.

Impactul asupra calităŃii vieŃii prin existenŃa unui zgomot de fond

permanent se creează o stare de disconfort locuitorilor din aşezările urbane, dar

şi celor din aşezările rurale care sunt străbătute de drumuri intens circulate.

Prioritizarea problemelor de mediu

Utilizând metoda analizei multicriteriale, grupul de lucru care a realizat

Planul de AcŃiune pentru Mediu la nivelul judeŃului a reuşit să stabilească

ordinea de prioritate a celor mai importante probleme de mediu. Acestea se

prezintă astfel:

Tabel nr. 6.5.

Locul în ierarhia priorităŃilor

Problema

1 Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluŃionarea


2 EducaŃie ecologică

281


Locul în ierarhia priorităŃilor

Problema

3 Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei preluate şi evacuate

4 Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

5 Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale

6 Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu

obiectivele generale/specifice de protecŃie a mediului

înconjurător

7 Poluarea solului şi a apelor subterane

8 Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi

riscul unor accidente majore

9 VegetaŃie periclitată cantitativ şi calitativ

10 Fauna periclitată cantitativ

11 Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane

12 Fenomene naturale şi dezastre

Rezultă că este necesară, în primul rând, o mai puternică implicare a

factorilor de decizie în soluŃionarea problemelor de mediu. Acest lucru se

impune la toate nivelurile, pornind de la Parlament şi Guvern şi terminând cu

organele locale.

Nu este lipsit, însă, de importanŃă faptul că educaŃia ecologică este

concepută ca fiind una din cele mai importante priorităŃi de la care trebuie

pornit în implementarea oricărei strategii sau plan de acŃiune. Se observă că

celor două probleme, respectiv necesitatea implicării mai active a factorilor de

decizie şi creşterea nivelului educaŃiei ecologice, li se acordă o importanŃă

chiar mai mare decât problemelor tehnice.

Urmează, ca ordine de prioritate, asigurarea calităŃii aerului, apei şi

gestionarea deşeurilor. Deşi celelalte şapte probleme identificate nu au aceeaşi

282


prioritate, apreciem că o calitate corespunzătoare a mediului nu se va obŃine

decât atunci când întregul complex de probleme va fi rezolvat.

În cercetarea efectuată de Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din

Piteşti, în legătură cu punctele slabe ale municipiului, s-a situat pe primul loc

traficul deficitar, ceea ce, de fapt, conduce la poluarea accentuată a zonelor cu

trafic intens.

Pe locul al II-lea, s-a situat lipsa locurilor de parcare, iar pe locurile 3-4

calitatea deficitară a infrastructurii şi calitatea necorespunzătoare a mediului:

curăŃenia oraşului, poluarea, insuficienŃa spaŃiilor verzi. Toate acestea se

suprapun, într-o anumită măsură, peste sistemul de priorităŃi elaborat de

specialiştii care au alcătuit PLAM, în anul 2006.

6. ACłIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECłIA MEDIULUI ÎN

MUNICIPIUL PITEŞTI ŞI ZONELE LIMITROFE

Identificarea principalelor nevoi şi aspiraŃii ale cetăŃenilor

Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, AgenŃia de ProtecŃia

Mediului Argeş, este împuternicită şi obligată să aplice legislaŃia de protecŃie

a mediului în judeŃul Argeş. Împreună cu grupul de lucru desemnat, APM

Argeş a finalizat Planul Local de AcŃiune pentru Mediu care cuprinde mai

multe acŃiuni eşalonate pe o perioadă de 10-12 ani. Echipa de elaborare a

strategiei municipiului Piteşti a analizat propunerile făcute şi a reŃinut pe cele

mai importante.

Ca răspuns la chestionarul adresat cetăŃenilor oraşului cu privire la

proiectele prioritare destinate dezvoltării municipiului Piteşti, în contextul

283


integrării în Uniunea Europeană, au rezultat următoarele (se enumeră numai

proiectele care au legătură cu calitatea mediului):

a) necesitatea îmbunătăŃirii infrastructurii, respectiv construirea unui

pasaj la intersecŃia Bascov şi Mărăcineni, construirea unei centuri

Găvana – Trivale – ExerciŃiu, modernizarea reŃelei termice şi de

canalizare;

b) proiecte privind protecŃia mediului: igienizare, salubritate,

construirea depozitului ecologic de deşeuri menajere, participarea

civică privind protecŃia mediului, îmbunătăŃirea calităŃii apei;

c) amenajări de parcuri, spaŃii verzi, spaŃii de joacă;

d) amenajări de parcări pentru autoturisme;

e) îmbunătăŃirea transportului în comun;

f) utilizarea unor surse energetice neconvenŃionale.

La întrebarea privind problema nr. 1 a oraşului, 41% din răspunsuri au

fost legate de aglomeraŃie şi congestionarea traficului.

Foarte interesante sunt şi răspunsurile la întrebarea „Ce doriŃi să se

păstreze aşa cum este acum şi ce ar trebui să se dezvolte?”. O parte

însemnată a răspunsurilor (45,7%) s-au referit la Pădurea Trivale şi la Parcul

Ştrand, ceea ce reprezintă un serios îndemn ca autorităŃile locale să ia măsuri

pentru protejarea acestui patrimoniu.

În acelaşi context, trebuie apreciat şi faptul că peste 2/3 din cetăŃenii

care au răspuns chestionarului au remarcat că nu există suficiente parcuri şi

zone verzi în care să se poată petrece timpul liber. PreferinŃa pentru

amenajarea unor zone verzi s-a manifestat în toate cartierele oraşului. Pădurea

Trivale continuă să rămână un loc atractiv, atât pentru plimbări şi petrecerea

timpului liber, cât şi ca loc în apropierea căruia mulŃi locuitori şi-ar dori

construcŃia unei locuinŃe.

Principalele propuneri pentru descongestionarea traficului s-au referit la

construirea unor centuri pentru a evita intrarea în oraş, la crearea unor pasaje

284


subterane sau supraterane, la lărgirea străzilor, la amenajarea de sensuri

giratorii, la legături mai bune între cartiere, inclusiv prin construirea unor noi

străzi etc. De asemenea, circa 85% din cetăŃeni apreciază ca fiind necesar să

se construiască rute pentru biciclişti.

Obiectivele strategice ale protecŃiei mediului în municipiul Piteşti

şi zonele limitrofe

Pe baza identificării principalelor nevoi şi aspiraŃii ale cetăŃenilor, şi în

concordanŃă cu opiniile specialiştilor din grupul de lucru pentru mediu,

principalele obiective strategice se pot grupa astfel:

a) Asigurarea apei şi problemele de canalizare şi epurare a apelor

uzuale

În procesul de identificare a problemelor ce afectează apele de

suprafaŃă şi subterane din municipiul Piteşti şi zonele limitrofe s-a stabilit

faptul ca riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei

prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei s-a considerat necesar a fi

atinse următoarele obiective specifice:

� asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei potabile în mediul urban;

� asigurarea apei potabile în mediul rural;

� canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităŃi;

� protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi

agricole;

� reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de

substanŃe periculoase.

Pentru atingerea primelor 3 obiective specifice, este necesară

implicarea autorităŃilor locale şi judeŃene, care au o responsabilitate directă în

legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între

instrumentele care se pot aplica se menŃionează acordarea de asistentă în

285


identificarea de surse de finanŃare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent

deosebit pe utilizarea de tehnologii curate. AutorităŃile locale ar trebui să aibă

în vedere situaŃia existentă în prezent, putând promova stimulente sau

facilităŃi economice, atingerea unui nivel corespunzător de pregătire a

personalului angajat şi promovarea bunelor practici.

Pornind de la recomandările Uniunii Europene, s-a stabilit că orice

localitate cu mai mult de 2000 de locuitori trebuie să dispună de sisteme

centralizate de canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate. Dacă

pentru municipiul Piteşti există reŃea de canalizare şi o staŃie de epurare a

apelor uzate, pentru localităŃile rurale, în cea mai mare parte, reŃelele de

canalizare lipsesc. Chiar în municipiul Piteşti reŃeaua de canalizare va trebui

extinsă, iar staŃia de epurare modernizată.

Pentru rezolvarea acestor probleme în mediul rural se recomandă

realizarea lucrărilor necesare pe grupe de localităŃi (sate) care să Ńină seama de

condiŃiile concrete fizico-geografice şi nu de apartenenŃă administrativ

teritorială.

Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a

resurselor de apă, atât la utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect care

poate fi rezolvat prin realizarea unui bun management în alimentarea şi

consumul de apă.

Un domeniu prioritar în managementul general al apei trebuie să se

refere şi la asigurarea cu apă potabilă de bună calitate pentru toŃi locuitorii.

În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din surse aferente

activităŃilor agricole este necesar a se delimita cele 4 surse principale de poluare:

� nitraŃii proveniŃi din mineralizarea deşeurilor şi dejecŃiilor menajere;

� nitraŃii proveniŃi din fermentarea nedirijată sau dirijată

necorespunzător a deşeurilor şi a apelor uzate provenite din

sectorul zootehnic;

� nitraŃii proveniŃi din îngrăşăminte chimice;

� nitraŃii proveniŃi din mineralizarea humusului.

286


O cerinŃă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol

să aplice recomandările privind modul de depozitare, transport şi utilizare a

diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice şi organice şi să cunoască foarte

bine condiŃiile de aplicare ale acestora.

În ceea ce priveşte posibila poluare a apelor cu substanŃe periculoase

este necesar a se monitoriza secŃiunile în care concentraŃia unor astfel de

substanŃe nu s-a înscris în valorile limită admisibile, astfel încât să se prevină

pericolele şi accidentele în care sunt implicate substanŃe periculoase.

AcŃiunile care se vor întreprinde în perioada 2008-2013 vor Ńine seama

de prevederile legale, în special de Legea 458/2002 privind calitatea apei

potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi HG 188/2002 de

aprobare a normelor privind condiŃiile de deversare în mediul acvatic a apelor

uzate orăşeneşti.

Se are în vedere faptul că, prin Tratatul de aderare, termenele de

realizare a prevederilor menŃionate vor fi până în anul 2015 – la comunităŃile

cu peste 10.000 locuitori, şi până în anul 2019 – la comunităŃi cu populaŃie

între 2.000 şi 10.000 locuitori.

Cele două directive au fost transpuse în legislaŃia românească în scopul

protejării sănătăŃii oamenilor de efectele adverse ale contaminării apei

destinate consumului uman, respectiv pentru protejarea mediului înconjurător

de efectul advers al descărcărilor de ape uzuale în receptorii naturali.

Analiza situaŃiei existente în cadrul acestui sector porneşte de la

infrastructura aferentă sistemelor tehnice şi a problemelor legate de

tehnologiile aplicate, construcŃiile şi echipamentele existente.

Se au în vedere, în cazul apei potabile, sistemele de captare, tratare,

înmagazinare şi distribuŃie, iar pentru apele uzate sistemele de colectare,

transport, epurare şi evacuare.

Până în prezent, municipiul Piteşti este alimentat cu apă din două

categorii de surse:

- surse de apă de suprafaŃă (lacurile Budeasa şi Bascov cu uzinele aferente);

287


- surse de apă subterană (Mărăcineni, Râul Argeş şi Râul Doamnei) cu

staŃii de pompare cu sistem de clorinare.

Alimentarea cu apă din surse de suprafaŃă reprezintă 93% din consumul

de apă potabilizată, în timp ce restul de 7% provine din surse subterane.

În privinŃa liniilor de aducŃiune, acestea asigură un debit normal de 4,4

milioane m3/lună, ceea ce acoperă integral necesarul actual de 2-2,5 m3/lună.

În privinŃa forajelor existente, în vederea creşterii siguranŃei de

aprovizionare cu apă potabilă, se vor închide forajele de adâncime medie şi se

vor fora, pe acelaşi amplasament, foraje de mare adâncime (120-180 m) care

vor asigura atât un debit mai mare (peste 4,5 /s faŃă de debitul mediu actual de

circa 2l/s), şi o rezervă strategică de apă.

Sistemul de reŃele de aducŃiune apă, ca şi cel de colectare şi evacuare

apă uzuală, are vechimi diferite, reŃelele dezvoltându-se odată cu apariŃia

noilor obiective industriale sau a cartierelor de locuinŃe. Din această cauză,

atât conceptul tehnico – tehnologic, cât şi materialele folosite, sunt diferite.

Referitor la sistemele de alimentare cu apă, din lungimea totală de circa

243 km echivalent, numai 30,2 km reprezintă sistem modernizat cu tubulatură

şi vane conform normelor. În prezent, 93% din persoanele fizice au acces la

facilitatea alimentării cu apă de la reŃelele comunale.

Pierderile de apă pe reŃeaua de aducŃiune şi distribuŃie sunt foarte mari,

ca urmare a uzurii avansate a reŃelei. Din totalul de 243 km reŃea, 36% din

lungime are o vechime de peste 40 ani. Modernizările efectuate în ultimii ani,

deşi au cuprins numai 12% din lungimea reŃelei, au reuşit să reducă

semnificativ pierderea medie de la 3872 m3/lună pe km de reŃea

nemodernizată la numai 243 m3/lună pe km de reŃea modernizată.

Înlocuirea reŃelelor trebuie făcută nu numai pentru diminuarea

pierderilor, cu toată importanŃa deosebită a acestora ci, mai ales, pentru

îmbunătăŃirea calităŃii apei livrate.

Trebuie înlocuiŃi de urgenŃă circa 4 km conducte din azbociment ca

urmare a interdicŃiei de utilizare a acestui material în alimentările cu apă.

288


Strategia de reabilitare a sistemului de aducŃiune şi alimentare cu apă

prevede un ritm mediu de înlocuire a reŃelei de circa 20 km/an.

Pentru perioada 2009-2014 se vor reabilita circa 125 km reŃele apă cu

diametrul de 100-400 mm şi 25 km aducŃiuni cu conducte cu diametrul de

800-1000 mm. Se prevăd noi dezvoltări care constau în aproximativ 24 km

reŃele noi de apă şi aproximativ 18 km aducŃiuni, şi se vor fora 6 noi puŃuri de

mare adâncime.

Referitor la reŃelele de canalizare, acestea se compun din canale stradale

şi canale magistrale în lungime de circa 137 km, cămin de vizitare, guri de

scurgere, 3 staŃii de pompare ape uzate şi 3 staŃii de pompare ape pluviale.

La reŃeaua de canalizare au acces în municipiul Piteşti aproximativ 73%

din populaŃie.

În ultimii ani, din fonduri Preaderare – ISPA au fost realizate 10,36 km

reŃele noi şi s-au reabilitat circa 4 km. Pentru etapa imediat următoare se

prevede creşterea reŃelei cu 27 km şi reabilitarea reŃelei pe o lungime de 3 km

(fonduri ISPA). Pentru perioada 2009-2014 se presupune dezvoltarea reŃelei

de canalizare cu 40 km şi reabilitări pe 7 km echivalenŃi.

Sistemul de canalizare dispune de o staŃie de pompare a apelor pluviale

în localitatea Piteşti. Aceasta este subdimensionată, în perioadele cu

precipitaŃii abundente nereuşind să pompeze în lac apa acumulată decât într-o

perioadă lungă de timp.

În privinŃa staŃiei de pompare ape uzate, aceasta este depăşită moral şi

fizic, aflându-se la limita de acoperire a necesarului de pompare datorită

extensiei oraşului şi a activităŃilor socio – economice.

De asemenea, StaŃia de epurare ape uzate, realizată în anul 1965, cu

toate dezvoltările din etapele 1971, 1978 şi 1998-2000 funcŃionează

necorespunzător actualelor cerinŃe şi nu dispune de epurare terŃiară pentru

eliminarea azotului, fosforului şi a compuşilor acestora.

Din aceste considerente, se impun, la StaŃia de epurare, lucrări de

modernizare, retehnologizare şi completare a fluxurilor tehnologice precum şi

creşterea gradului de monitorizare corelat cu parametrii de calitate ai apelor

289


epurate şi cu parametrii de operare ai fluxului tehnologic. Conform studiilor

întocmite, valoarea estimată a modernizărilor, reabilitărilor şi extinderii

Sistemului de apă şi canalizare al municipiului Piteşti se prezintă astfel:

a) uzina de apă Budeasa şi instalaŃiile aferente – aproximativ 10,2

milioane euro cu o amortizare a investiŃiei în 10,5 ani;

b) staŃii de repompare şi reŃele de distribuŃie – aproximativ 105,6

milioane euro cu o amortizare a investiŃiei în 23,8 ani;

c) sistemul de canalizare şi epurare ape uzate cu o valoare a investiŃiei

de circa 157 milioane euro cu o amortizare a investiŃiei în 106 ani;

d) dotări pentru exploatarea (autospeciale, utilaje, etc.) cu o valoare a

investiŃiei de 3 milioane euro şi o amortizare a investiŃiei în 15,5 ani.

Planul acŃiunilor prioritare priveşte o perioadă de 5 ani şi are o valoare

de 25,3 milioane euro care se pot amortiza în 22,5 ani.

b) Asigurarea spaŃiilor verzi

În anul 2006, suprafaŃă totală a spaŃiilor verzi din municipiul Piteşti a

fost reevaluată la 263 ha, revenind o suprafaŃă de 15,45 m2/locuitor. Pentru

perioada următoare sunt necesare următoarele investiŃii:

- reamenjarea parcurilor Prundu, Războieni, Lumina şi Grădina publică;

- instalarea reŃelelor de hidranŃi în parcurile Prundu, Războieni,

Tineretului şi Lumina;

- dotări şi amenajări la pepinierele Găvana şi Mărăcineni, urmărind

îmbunătăŃirea şi diversificarea sortimentelor de plante dendrologice;

- conservarea tuturor suprafeŃelor spaŃiilor verzi şi întreŃinerea

corespunzătoare a acestora;

- extinderea plantărilor de garduri vii, arbuşti, flori şi gazon;

- toaletarea şi tăierea arborilor uscaŃi;

- extinderea reŃelei de hidranŃi pentru udat;

- asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.

290

MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA NEASIGURAREA CANTITĂłII ŞI CALITĂłII APEI

PRELEVATE ŞI EVACUATE

Problema Obiectiv general

Obiectiv specific

łintă Indicator AcŃiune Responsabili Termen

Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate

Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate

2.1 şi 2.3 Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei potabile în mediul urban

1. Sisteme centralizate, controlate de alimentare cu apă potabilă în toate localităŃile urbane

1. numărul/procentul populaŃiei deservite 2. Indicatori de calitate a apei potabile şi număr de analize necorespunzătoare 3. Tipuri şi număr de lucrări efectuate

Alimentări cu apă

1.Piteşti 1.1. Modernizarea staŃiei de tratare 1.2.Reabilitare staŃie pompare Budeasa 1.3.Reabilitarea gospodăriilor de apă Războieni, Smeura, Schitul şi ZIN 1.4.Extinderea reŃelelor de distribuŃie uzate 1.5.Înlocuirea reŃelelor de distribuŃie uzate 1.6.Introducerea contorizării la consumatorii casnici şi industriali 1.7.Reabilitarea a 20 de foraje din municipiu 2.Mioveni

S.C. Apă Canal 2000 S.A. Consiliul Local Piteşti Consiliul Local REGOM Mioveni

2010 2013 2013 2013 2008

291


Obiectiv specific


2.2.Asigurarea apei potabile în mediul rural 2.7 şi 2.9 Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităŃile urbane

2.Sisteme centralizate, controlate de alimentare cu apa potabilă în toate localităŃile rurale 1.Asigurarea racordării la canalizarea menajeră a tuturor locuitorilor din mediul urban 2.StaŃii de epurare complete şi complexe

1.Număr de sisteme realizate 2.Număr/procent populaŃie deservită 3.Indicatori de calitate pentru apa potabilă Număr/procent populaŃie racordată la canalizare 2.Indicatori de calitate pentru verificarea respectării

2.1.Reabilitare reŃele de distibuŃie 2.2.Contorizare aducŃiune staŃie de tratare 3.Ştefăneşti Alimentare cu apă a zonei Viişoara Bascov ReŃea de alimentare cu apă Mărăcineni ReŃea de alimentare cu apă Bradu ReŃea de alimentare cu apă Albota ReŃea de alimentare cu apă Piteşti 1.Reabilitare şi modernizare staŃii epurare 2.Extindere reŃea de canalizare 3.Reabilitare reŃea de canalizare existentă

Consiliul Local REGOM Mioveni Consiliu Local Ştefăneşti Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Piteşti S.C.Apă Canal 2000 S.A.

2008 2013 2017 2010 2008 2015 2013 2013 2013 2010 2009

292


Obiectiv specific


2.8 Canalizarea şi epurarea apelor uzate în mediul rural 2.10 ProtecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din activităŃile agricole

1.Asigurarea racordării populaŃiei din mediul rural la sisteme de canalizare a apelor uzate 1.Reducerea poluării apelor cauzată din nitratii proveniŃi din activităŃi agricole

limitelor impuse prin NTPA 001/2002 pentru calitatea efluenŃilor evacuaŃi în ape de suprafaŃă 3.Tipuri şi număr de lucrări efectuate 1.Număr/procent de locuitori racordaŃi la canalizare 2.Tipuri şi număr lucrări realizate 3.Număr staŃii de epurare construite 4.Indicatori de

Mioveni 1.Reabilitare şi modernizare staŃie de epurare 2.Extindere reŃea de canalizare 3.Reabilitare reŃea de canalizare existentă Ştefăneşti 1.Extindere reŃea de canalizare 2.Racordarea la canalizarea municipiului Piteşti Bascov Extindere canalizare sate Bascov, Scheau, Valea Ursului Mărăcineni 1. Extindere reŃea de canalizare 2. Racordarea la canalizarea municipiului Piteşti Bradu ReŃea de canalizare şi staŃie de epurare

Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Agentii economici DADR DAAV APM DADR DAAV DADR

2008 2008 2013 2015 2017 2008 2008 şi permanent 2008 permanent permanent 2008

293


Obiectiv specific


2.10 si 2.14 Reducerea poluării mediului acvatic şi apelor subterane

2. Prevenirea poluării mediului cu nitraŃi 3. Rationalizarea şi optimizarea îngrasanimtelor chimice şi organice ce cuprind compuşi ai azotului

calitate pentru ape uzate epurate şi evacuate ConcentraŃia de nitraŃi în apele de suprafaŃă şi subterane

Albota ReŃea de canalizare şi staŃie de epurare 1. Aplicarea programului de acŃiune 2. Monitorizarea implementării 3. Analiza detaliată a bazinelor de recepŃie pt apele de suprafaŃă 4. Amenajări de torenŃi, împăduriri, lucrări CES şi de desecare pe terenuri agricole 5.Conservarea cursurilor de apă şi a zonelor umede 6. Delimitarea surselor de nitraŃi şi aportul de nitraŃi din fiecare sursă (mineralizarea deşeurilor şi dejectiilor menajere, deşeuri şi ape uzate din zootehnie, îngrasaminte minerale şi organice, mineralizarea

DAAV ASP DAAV APM DADR DAAV APM OSPA DADR proprietarii exploataŃiilor agricole DADR SC Automobile Dacia SA SC Automobile Dacia SA

permanent 2008 şi permanent 2007 2008

294


Obiectiv specific


subterane cauzate de substanŃe periculoase şi ape neepurate

Eliminarea poluării apelor de suprafaŃă şi subterane cu substanŃe periculoase

Concentratia de substante periculoase în apele de suprafata şi subteran

humusului) 7. Utilizarea ratională a îngrăşamintelor minerale şi organice, (în special a celor cu azot) pe baza planului de fertilizare la nivel de exploataŃie agricolă cu peste 10 ha teren agricol. 8. Constientizarea micilor producatori agricoli în ceea ce priveşte utilizarea ratională a îngrăsămintelor organice şi minerale

1. Eliminarea vopselelor care conŃin plumb în concentraŃie>0,5% la SC Automobile Dacia SA 2.Înlocuirea grundului cataforetic ce conŃine plumb la SC Automobile Dacia SA

295


b) Orientări strategice pentru componenta de mediu aer

Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental din Piteşti se datorează

în principal poluării generate de trafic, atât datorită numărului mare de

autovehicule existente, cât şi datorită tranzitului către şi dinspre municipiul

Bucureşti.

Pentru eliminarea poluării generate de trafic este recomandabil a se

realiza centuri de ocolire a municipiului Piteşti.

Un alt obiectiv specific se referă la eliminarea poluării generată de

compuşi organici volatili de la staŃiile de benzină şi terminale prin dotarea

acestora cu instalaŃii de recuperare a vaporilor de compuşi organici volatili.

In cadrul proiectului Asistentă Tehnică pentru pregătirea subproiectului

Phare 2002 referitor la modernizarea sistemului de „Monitorizarea CalităŃii

Aerului“au fost amplasate 5 staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului

după cum urmează:

• municipiul Piteşti – 1 staŃie de trafic pe bulevardul N. Balcescu, zona

blocuri tip L.

– 1 staŃie de fond urban

• Oarja – 1 staŃie de fond industrial

• comuna Călineşti – sat Radu Negru – 1 staŃie de fond suburban

• comuna Budeasa, sat Valea Mărului – 1 staŃie de fond suburban

Încadrarea poluării industriale în limitele legislaŃiei naŃionale

armonizate cu Directivele UE va avea în vedere aplicarea celor mai bune

tehnici disponibile.

Se recomandă conservarea fondului forestier, atât pentru producŃia de

biomasă dar şi pentru funcŃiile de protecŃie a mediului înconjurator, şi anume:

funcŃia hidrologică, funcŃia de protecŃie a solului şi de asigurare a stabilităŃii

terenurilor, funcŃia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a

atmosferei.

296


c) Obiective strategice pentru componenta de mediu sol

Strategia de îmbunătăŃire a calităŃii solului trebuie să se focalizeze în

special pe:

• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale

amenajate necorespunzator;

• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale;

• reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei;

• diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune, alunecări de

teren, ş.a.).

În acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de

gestiune a deşeurilor, care să aibă la bază promovarea urmatoarelor principii:

• prevenirea aparitiei deşeurilor;

• minimizarea cantităŃii de deşeuri produse;

• promovarea reciclării şi reutilizării;

• optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot

fi altfel valorificate.

Reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei se poate

realiza prin limitarea efectelor negative asupra solului, apelor subterane şi

vegetaŃiei prin aplicarea unor măsuri corespunzătoare pe diferitele

componente şi anume: extracŃie, transport, depozitare.

Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea

terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea

măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic

şi agricol cât mai bun.

d) Strategia pentru gestionarea deşeurilor

AcŃiunile specifice pentru gestionarea deşeurilor trebuie să aibă în

vedere următoarele obiective:

- urmărirea cantităŃii de deşeuri menajere generate, cu accent pe

reducerea cantităŃilor, în special a celor greu degradabile;

297


- recuperarea şi reciclarea conform reglementărilor legale;

- depozitarea în depozite autorizate şi închiderea depozitelor

neconforme;

- depozitarea deşeurilor biodegradabile şi utilizarea produselor de

degradare.

De exemplu, în mediul rural deşeurile biodegradabile ar trebui

compostate, rezultând un fertilizant natural pentru terenuri.

În acelaşi timp, pentru deşeurile rezultate din municipiu vor trebui

implementate tehnologii de transport, tratare şi depozitare. Deşeurile

municipale includ deşeuri menajere sau asimilabile acestora (de exemplu,

deşeurile comerciale), deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieŃe, nămol de la

staŃiile de epurare, deşeuri voluminoase şi deşeuri periculoase care apar în

cantităŃi reduse în deşeurile menajere, comerciale sau provenind de la diverse

instituŃii.

În strategia pentru gestionarea deşeurilor se va avea în vedere aplicarea

directivelor europene care au fost transpuse în legislaŃia românească de

mediu:

- Directiva cadru privind deşeurile nr. 75/442 EEC amendată de

Directiva nr. 91/156 EEC;

- Directiva cadru nr. 91/689 EEC privind deşeurile periculoase

- Directiva nr. 75/439 EEC cu modificările ulterioare privind uleiurile uzate

- Directiva nr. 91/157 EEC cu modificările ulterioare privind bateriile

şi acumulatorii care conŃin substanŃe periculoase

- Directiva nr. 99/31 EC privind depozitarea deşeurilor

- Directiva nr. 2002/96 EC privind deşeurile de echipamente electrice

şi electronice

- alte directive şi reglementări privind acŃiuni, fenomene şi probleme

legate de gestiunea deşeurilor.

Principalele acŃiuni pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor

sunt prevăzute în tabelul următor:

298

MĂSURI PENTRU GESTIONAREA CORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR MENAJERE ŞI INDUSTRIALE ÎN VEDEREA REDUCERII POLUĂRII MEDIULUI

Obiectiv specific

łintă AcŃiune Responsabili Termen

1.Management corespunzator al deşeurilor menajere

2.Management corespunzător al deşeurilor industriale şi periculoase

Implementarea proiectului “Managementul deşeurilor menajere în judeŃul Argeş”

Eliminarea în siguranŃă a deşeurilor industriale şi periculoase nefavorabile

1. ConstrucŃie depozit zonal Piteşti 2.Constructie staŃie transfer Câmpulung 3.Constructie staŃie transfer Curtea de Argeş 4.Constructie staŃie de transfer Topoloveni , Costeşti 5. Centre de depozitare si puncte de colectare in localităŃile rurale cuprinse in proiect 6.Modernizare depozit de deşeuri menajere Mioveni

1.Eliminarea deşeurilor din haldele de nămol (halda veche, halda nouă, halda de deşeuri triazinice, halde deşeuri de acrilonitril 2.InstalaŃie de neutralizare şi depozit pentru şlamuri de la acoperiri metalice 3. Eliminarea echipamentelor cu conŃinut de PCB, conform prevederilor

Consiliul Local Piteşti

Consiliul Local Câmpulung

Consiliul Local Curtea de Argeş

Consiliul Local Topoloveni,

Costeşti

Consiliile Locale respective

Consiliul Local Mioveni

Petrom OMV Grup Bucureşti-

Arpechim Piteşti

Ag. economici cu instalaŃii în domeniu

AgenŃi economici deŃinători de echipamente cu PCB

2010

2010

2010

2010

2010

2010

31.12.2011

2008 2010

299

3.Diminuarea cantităŃii de deşeuri menajere şi industriale depozitate / eliminate

3.Diminuarea cantităŃii de

Recuperarea deşeurilor reciclabile şi refolosibile

Gestionarea corespunzătoare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

legislative 4. Incinerare deşeuri de origine animală provenite din activităŃi sanitar veterinare 5. InstalaŃii de incinerare a deşeurilor spitaliceşti

1. Organizarea colectării selective a deşeurilor menajere sau instalaŃii de sortare aferente staŃiilor de transfer

2. Încurajarea creării de firme private pentru colectarea şi reciclarea materialelor recuperabile

3. Aplicarea de soluŃii recunoscute (BAT) de recuperare, valorificare si reciclare a deşeurilor industriale

1. Asigurarea spatiilor amenajate pentru colectarea de la populaŃie a deşeurilor din ambalaje 2. Dotarea cu containere adecvate a spaŃiilor destinate colectării selective a deşeurilor de ambalaje recuperabile

SC Suintest Oarja SA

Autoritatea JudeŃeană de Sănătate

Publică

Consiliile Locale

Centrul de Dezvoltare a Economico

Socială Piteşti

AgenŃi economici generatori de deşeuri industriale

Consiliile Locale

Consiliile Locale

2008 şi permanent

2009

2008 şi permanent

2008 şi permanent

2008 şi permanent

2008 şi permanent

2008 şi permanent

300

ambalaje şi deşeuri de ambalaje depozitate

4. Prevenirea afectării calităŃii mediului şi sănătăŃii populaŃiei ca urmare a expunerii la substanŃe periculoase

Gestionarea corespunzătoare a bateriilor şi acumulatorilor care conŃin substanŃe periculoase

RestricŃii privind impactul comercializării şi utilizării azbestului şi a produselor care conŃin azbest

3.Recuperarea deşeurilor – ambalaje de unică folosinŃă

1. Predarea şi/sau acumulatorilor uzaŃi cu electrolitul şi componentele solide conŃinute, persoanelor juridice care comercializează baterii şi/sau acumulatori ori persoanelor juridice care efectuează activităŃi de colectare sau valorificare a acestora 2. Eliminarea de la comercializare şi utilizare a azbestului şi a produselor care conŃin azbest

1.Eliminarea utilizării diafragmelor care conŃin crisotil pentru instalaŃiile de electroliză existente.

AgenŃii economici

Persoane juridice care comercializează baterii şi

acumulatori Persoane fizice şi juridice care

deŃin mijloace de transport echipate cu baterii şi/sau acumulatori.

Producători, comercianŃi şi utilizatori

AgenŃi economici utilizatori

2008 şi permanent

2008 şi permanent

2008

2008

301

MĂSURI PENTRU DIMINUAREA POLUĂRII GENERATĂ DE SURSE INDUSTRIALE MAJORE ŞI RISCUL UNOR ACCIDENTE MAJORE

Obiectiv specific

łintă AcŃiune Responsabili Termen

1.Încadrarea poluării industriale în limitele legislaŃiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene şi Managementul riscului

Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile

1.Modernizarea instalaŃiei DAV prin înlocuirea arzătoarelor la cuptoare şi îmbunătăŃirea schimbului de căldură 2.Modernizarea sistemului de recuperare a gazelor de faclă din instalaŃia piroliză 3.Desulfurarea benzinei grele de tratare catalitică în instalaŃia HB 1 4.Modernizare instalaŃie de cracare catalitică 5.InstalaŃie de hidrofinare materie primă pentru tratare catalitică 6. Modernizarea rampei 3 CF produse petroliere 7.Modernizarea rezervoarelor de depozitare 8.Inchiderea rampei auto de încărcare 9.Modernizarea incineratorului din instalaŃia Cracare Catalitică

Petrom OMV Grup Bucureşti - Arpechim Piteşti

Petrom OMV Grup Bucureşti -Arpechim Piteşti

Petrom OMV Grup Bucureşti

- Arpechim Piteşti Petrom OMV Grup Bucureşti


- Arpechim Piteşti

Petrom OMV Grup Bucureşti- Arpechim Piteşti


- Arpechim Piteşti



2008

2008

2009

2008

2008

2008 2009

2008

2008

302

ConcentraŃii la emisie:

Particule 50 mg/Nmc

NOx=1000mg/Nmc (pana la 31.12.2006) =900mg/Nmc (până la 31.12.2008)

SOx=70mg/Nmc (până la 31.12.2008

10.Modernizarea incineratorului din instalaŃia DGRS 11.Extinderea capacitate de aerare linia III - staŃie epurare 12.ÎmbunătăŃirea sistemului de stripare a apelor uzate din secŃia tratare catalitică 13.ÎmbunătăŃirea tratamentului leşiilor uzate din secŃiile Piroliză şi Cracare Catalitică 14. Înlocuirea arzătoarelor la cazanele tip Babcock cu arzătoare tip NOx redus 15.Reducerea poluării apelor reziduale, recuperarea şi tratarea reziduurilor solide (incineraror) 16.Monitorizarea, exploatarea şi închiderea depozitelor de deşeuri 17. InstalaŃie nouă de polietilenă 18.InstalaŃie nouă de polipropilenă 19.Monitorizarea şi achiziŃia de aparatură



-Arpechim Piteşti



-Arpechim Piteşti


- Arpechim Piteşti



- Arpechim Piteşti




2008

2009

2008

2008

2008

2008

2011

2010

2012

2008

303

pentru monitorizarea factorilor de mediu 20. Modernizarea instalaŃiei de GDRS 21.Înlocuire arzătoare existente cu arzătoare cu NOx redus la CET Piteşti Sud cazan 2

22.Înlocuirea instalaŃiei de automatizare existentă cu instalaŃie performantă la: Cazan nr 2,Cazan nr 5 Cazan nr 6

23.Înlocuirea arzătoarelor existente cu arzătoare cu NOx redus la: CAF3 24.Înlocuirea arzătoarelor de la cazanele >50MW

25.Montarea filtrelor de reŃinere a particulelor rezultate din arderea combustibililor la SC Automobile Dacia SA


- Arpechim Piteşti SC Termoficare 2000 SA Piteşti

SC Termoficare 2000 SA Piteşti

CET Piteşti Sud

SC Termoficare 2000 SA Piteşti

CET Piteşti Nord

SC Automobile Dacia SA

SC Automobile Dacia SA

2008

2007-2008

2007-2009

2008

2012

2012

mediu şi dezvoltare durabilă - primariapitesti.ro · poluarea de fond la nivel urban este...

Documents