capitolul v dezvoltarea metropolitană - primariapitesti.ro filedezvoltarea metropolitană 1. zona...

Capitolul V

Dezvoltarea metropolitană

1. Zona metropolitană – modalitate

de dezvoltare polivalentă a

societăŃii contemporane

2. Oportunitatea creării Zonei

Metropolitane Piteşti

3. Programe pentru Zona

Metropolitană Piteşti

137

Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013

1. ZONA METROPOLITANĂ – MODALITATE DE DEZVOLTARE POLIVALENTĂ A SOCIETĂłII CONTEMPORANE

1.1. Definirea zonei metropolitane

A. Zona metropolitană în legislaŃia internaŃională

O regiune metropolitană se referă la un teritoriu care conŃine un

număr de unităŃi administrative autonome, punându-se accent deopotrivă pe

independenŃa metropolitană şi pe coordonarea afacerilor metropolitane

(1993, The World Conference, Tokyo).

Termenul de regiune metropolitană sau arii urbane largi, se defineşte

ca un teritoriu urban continuu şi cu mari dimensiuni care lucrează ca o

singură regiune multifuncŃională. Regiunea metropolitană este o singură

realitate fizică urbană cu numeroase subsisteme şi cu o populaŃie de peste un

milion de locuitori (Nientied, 1996).

În SUA, „Conceptul general al unei arii metropolitane este acela al unui

teritoriu central conŃinând un nucleu dens populat şi comunităŃi adiacente, cu

un coeficient ridicat de integrare socio-economică cu teritoriul central”.

Standardele curente solicită ca fiecare nouă arie metropolitană înscrisă

statistic să cuprindă cel puŃin: un oraş cu minimum 50.000 de locuitori şi cu o

populaŃie metropolitană de peste 100.000 de locuitori (1999, USA Bureau of

Census).

Tot din punct de vedere al populaŃiei, studiile europene consideră

regiunile metropolitane cuprinse între 200.000 şi un milion de locuitori (Saez

et al, 1997). Nu este mai puŃin adevărat că în cazul Olandei, în aria

metropolitană Randstat, sau în Germania, în regiunea metropolitană Rhien-

Ruhr, populaŃia depăşeşte cifrele menŃionate (peste 10 milioane de locuitori).

138


Conform legislaŃiei franceze „o aglomerare de comunităŃi reprezintă o

entitate publică ce regrupează mai multe municipalităŃi care formează o arie

geografică locuită de cel puŃin 50.000 de locuitori. Cel puŃin una din aceste

localităŃi trebuie să fie locuită de minimum 15.000 de locuitori. Misiunea

entităŃii este aceea de a formula un program comun pentru dezvoltare urbană

şi planificare a modului de folosire a terenului” (1999, legea Chevenement).

Comparând cu experienŃa unor Ńări dezvoltate din Asia, sau în curs de

dezvoltare din Asia sau America Centrală şi de Sud, mărimea regiunilor

metropolitane europene este incomparabil mai mică. Mexico City, Mumbai şi

Sao Paulo, situate în anii 1990 pe primele trei locuri privind numărul de

locuitori, au o populaŃie de 18 milioane de locuitori, ierarhia continuând cu

New York, Lagos, Los Angeles, Calcutta, Sanghai, Buenos Aires şi Dahka,

până la limita de 12 milioane de locuitori.

Numai populaŃia nu oferă o definire satisfăcătoare pentru regiunile

metropolitane. Numărul locuitorilor reprezintă efectul statistic la o altă cauză:

migraŃia factorilor de producŃie care determină o creştere economică distribuită

pe un teritoriu vast care, din punct de vedere structural, este fragmentat între

diverse administraŃii alese şi între diverse agenŃii sectoriale numite pentru

rezolvarea unor aspecte variate de ordin economic, social sau teritorial.

Serviciile de interes metropolitan aduc o altă perspectivă asupra definirii

regiunilor metropolitane şi care sunt clasificate după indicatorii adoptaŃi:

economici, tehnici, financiari, sociali şi politici. Analiza economică are în

vedere stabilirea mărimii optime a asigurării de servicii din punct de vedere al

eficienŃei economice. Dar complexitatea problemei este dată de stabilirea

formelor optime de asigurare a serviciilor, de analiza nevoilor consumatorilor

şi de analiza producătorilor acestor servicii.

Perspectiva financiară priveşte compatibilitatea dintre reponsabilităŃile

privind cheltuielile şi veniturile. Aspectele sociale sunt legate de accesul la

servicii şi la un loc de muncă în scopul controlului apariŃiei disparităŃilor,

139


segregării dar şi a siguranŃei locuitorilor. Criteriile politice privesc capacitatea

partidelor de a-şi formula programe pentru problemele existente şi pentru

proiectarea celei mai eficace structuri de management a regiunii metropolitane.

Ca o concluzie, o regiune metropolitană conŃine trei componente

majore: identitatea culturală, o bază economică şi socială necesară susŃinerii

dezvoltării zonei şi o formă de putere privind luarea deciziilor (Luc van den

Brande, 1993).

Începutul dezvoltării metropolitane în Europa (1960-1970) a demonstrat

multiple forme de conducere, care s-au concentrat, în principal, pe aspecte

privind suburbanizarea, planificarea spaŃială şi traficul. Anii ’80 au

reprezentat un declin al guvernării metropolitane cauzat de motive politice,

probleme de legitimitate, metode de conducere etc., cu punct final abolirea

autorităŃilor metropolitane (Olanda, Marea Britanie, Danemarca şi Spania).

Începând cu anul 1990, politica Uniunii Europene este aceea de a întări

nivelul regional, fără modificarea administraŃiei naŃionale sau locale în scopul

urmăririi principiilor parteneriatului, subsidiarităŃii, descentralizării şi

concentrării folosirii resurselor (1999, Perger). Conceptul modern al dezvoltării

durabile pentru regiunile metropolitane derivă din „Agenda 21” de la Rio şi din

Agenda Habitat II de la Istanbul.

Asigurarea competitivităŃii şi bunăstării regiunilor şi zonelor

metropolitane reprezintă o coordonată esenŃială a realizării obiectivelor

ConvenŃiei Europene pentru coeziune teritorială1, a Agendelor Lisabona şi

Göteborg pentru dezvoltare economică competitivă şi durabilă, a Perspectivei

pentru Dezvoltarea SpaŃială Europeană2 referitoare la zonele urbane şi ale

obiectivelor celui de al treilea Raport pentru Coeziune Socială şi Economică3.

1 The European Convention – CONV754/03 2 European Spatial Development Perspective. Towards Balanced and Territory of the European Union–Potsdam, may 1999. 3 European Commission – A new partnership for cohesion – convergence, competitiveness, cooperation – Third report on economic and social cohesion – february 2004.

140


Dezvoltarea economică, socială şi de mediu a metropolelor europene

prezintă un interes deosebit, care a impus constituirea unei baze de date

europene referitoare la această temă, susŃinerea unor dezbateri şi iniŃierea unei

cooperări intense între metropolele europene. În acest scop s-au lansat

iniŃiativele europene legate de dezvoltarea urbană Eurocites, Metrex (The

Network of European Metropolitan Regions and Areas), URBAN etc.

La Consiliul European de la Postdam (1999) s-a definit Perspectiva

Europeană de Dezvoltare SpaŃială (ESDP), care a propus Schema de

Dezvoltare a SpaŃiului Comunitar (SDEC) - o viziune asupra restructurării

urbane în Europa.

Perspectiva Europeană de Dezvoltare SpaŃială a pus accentul pe

asigurarea competitivităŃii, pe cooperare şi coeziune în cadrul politicii

europene de dezvoltare armonioasă şi durabilă în Europa.

Documentul punea în evidenŃă faptul că zonele metropolitane, precum

Londra, Paris, Bruxelles, Randstaat, Ruhr, formau „zone de integrare globale”

asemănătoare celor din SUA şi Japonia.

Pentru a răspunde acestor noi provocări, sub coordonarea Comisiei

Europene, s-a organizat în oraşul Porto, în noiembrie 1999, o conferinŃă cu

tema dezvoltării zonelor metropolitane. Cu acest prilej au fost elaborate şi

semnate Magna Carta Metropolitană şi DeclaraŃia de la Porto, însoŃite de

ReferenŃialul „Practice Benchmark”4 care conŃinea indicatorii planificării şi

dezvoltării teritoriale, revizuiŃi periodic în urma studiilor realizate în acest scop.

În documente se preciza că obiectivele avute în vedere la constituirea

zonelor metropolitane erau:

- asigurarea bunăstării regiunilor şi zonelor metropolitane;

- realizarea echilibrului între amenajarea urbană şi expansiunea urbană;

- integrarea utilizării terenurilor, transporturilor şi infrastructurii;

4 The Revised METREX PRACTICE BENCHMARK of effective METROPOLITAN SPATIAL PLANNING PRACTICE.

141


- menŃinerea vitalităŃii şi viabilităŃii centrelor metropolitane şi a oraşelor;

- asigurarea condiŃiilor şi stimularea competitivităŃii economice;

- promovarea incluziunii sociale;

- evaluarea impactului dezvoltării asupra mediului;

- protejarea resurselor naturale şi a patrimoniului urban.

Conform ReferenŃialului „Practice Benchmark”, amenajarea spaŃiului

metropolitan este efectivă atunci când se îndeplinesc condiŃiile esenŃiale

legate de competenŃă, capabilitate şi procesualitate (competence, capability

and process).

Indicatorii de competenŃă, care vizează condiŃiile în care autorităŃile pot

adopta, aplica şi promova o Strategie Integrată Teritorială Metropolitană

(Integrated Metropolitan Strategy), sunt:

� capabilitatea – se referă la capacitatea de a lua decizii adecvate prin

cunoaşterea şi prin înŃelegerea corespunzătoare a strategiei;

� procesualitatea – se referă la capacitatea de a monitoriza, a consulta

cetăŃenii şi a adapta strategia în funcŃie de situaŃiile apărute în

procesul de implementare efectivă a acesteia.

Competitivitatea şi coeziunea zonelor urbane se realizează progresiv, pe

măsura punerii în aplicare a strategiei, conform indicatorilor FURA

(Functional Urban Regions and Areas)5.

În ReferenŃialul Benchmark a fost abordată şi problema guvernării

metropolitane care se supune exigenŃelor principiului subsidiarităŃii, conform

căruia zonele metropolitane pot realiza în mod mai eficient marile obiective

ale amenajărilor teritoriale europene.

Din perspectiva dezvoltării durabile, strategiile metropolitane europene

trebuie să ducă la îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii urbane, la integrare socială şi

economică şi la protecŃia mediului înconjurător.

5 ESPON – European Spatial Planning Observatory Network

142


Modelele de guvernare metropolitană existente astăzi în Europa sunt

clasificate de către METREX (ReŃeaua Europeană a Regiunilor şi Zonelor

Metropolitane) în trei categorii:

- autorităŃi metropolitane care dispun de puteri depline în ceea ce

priveşte domeniile social, economic, infrastructură, mediu şi de planificare

sau amenajare teritorială. Aceste autorităŃi sunt însărcinate să planifice şi să

aplice efectiv şi complet strategiile de dezvoltare armonioasă a zonelor

metropolitane;

- autorităŃi numite sau alese care dispun de puteri selective esenŃiale

prin intermediul cărora se planifică şi se aplică strategiile pentru rezolvarea

problemelor cheie;

- agenŃii metropolitane numite sau organisme complementare

împuternicite cu responsabilităŃi de planificare strategică şi cu funcŃii

consultative de aplicare.

Indiferent de soluŃia adoptată, în funcŃie de specificul naŃional sau

regional, de problemele cu care se confruntă, va fi necesar ca autoritatea sau

agenŃia să deŃină capacitatea de planificare, control, revizie, conservare şi

aplicare a strategiei metropolitane.

Zona metropolitană trebuie să dispună de resursele profesionale necesare

planificării strategice pe termen mediu şi lung, analizei politicilor la nivel

metropolitan, corelării sau stabilirii echilibrului dintre interesele sectoriale şi

cele ale zonei metropolitane.

În ultimii ani, la nivel european au fost lansate mai multe proiecte vizând

dezvoltarea zonelor metropolitane. Astfel, pentru perioada 2000-2001 a fost

lansat proiectul pilot InterMETREX, în cadrul Programului European

INTERREG II. Acest proiect a implicat zonele metropolitane Glasgow,

Bradford, Dublin, Lille, Bruxelles şi Rotterdam.

Pentru perioada 2001–2003 a fost lansat proiectul SocioMETREX, care

a abordat problemele referitoare la sărăcie şi fenomenul incluziunii sociale.

143


Pentru perioada 2004 – 2006, programul InterMETREX a inclus şi

Ńările Europei centrale şi de est, în legătură cu proiectul PolyMETREX plus

INTERREG III C.6

În anul 2004, la nivel european, a fost elaborată o iniŃiativă intitulată

„Arii metropolitane: implicaŃii socio-economice pentru viitorul Europei”,

prezentată Comisiei Europene de către Comitetul Economic şi Social.7

În document s-a subliniat importanŃa problematicii dezvoltării zonelor

metropolitane, în cadrul general al politicii regionale a Uniunii Europene şi al

politicii de coeziune teritorială. Comitetul Economic şi Social şi alte instituŃii

europene au solicitat realizarea unei dezbateri publice asupra celui de al

treilea Raport asupra Coeziunii Regionale8 şi adaptarea politicilor comunitare

la nevoile dezvoltării zonelor metropolitane.

Recent, Comisia Europeană a elaborat o strategie amplă pentru perioada

2007–2013 referitoare la politica europeană de coeziune, în condiŃiile

extinderii lărgite a Uniunii Europene9. Strategia a reafirmat obiectivele

agendei de la Lisabona legate de politica de coeziune şi creştere economică,

cu referire specială la competitivitatea regională şi cooperarea teritorială.

Orientările pentru perioada 2007-2013 vizează dezvoltarea regiunilor,

astfel încât să fie eliminate disparităŃile existente la nivel european. În acest

context, regiunile europene trebuie să devină mai atractive pentru investiŃii şi

să atragă forŃe de muncă, astfel încât să poată valorifica noile cuceriri ale

ştiinŃei şi tehnologiei.

6 METREX – Barcelona – biennial Conference – Future Trends in Spatial Planning and Development. New methodologies and planning tools 29 October 2004. 7 Aviz du Comité économique et social européen sur “Les aiers métropolitaines: implication socio – économiques pour l'Europe”. 8 European Commission – A new partnership for cohesion – convergence, competitiveness, cooperation – Third report on economic and social cohesion – february 2004. 9 Communication de la Commission - Une politique de cohesion pour soutenir la croissance et l'emploi. Orientations strategiques communautaires 2007 – 2013 Bruxelles, le 5 juillet 2005 COM (2005) 299.

144


B. LegislaŃia Română

a) Zona metropolitană

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, comunităŃile locale din

România trebuie să facă faŃă aquis-ului comunitar. Astfel, având în vedere

necesitatea reorganizării administrative şi descentralizării, şansa comunităŃilor

locale este să se solidarizeze în jurul unor proiecte comune, menite să

promoveze interesele acestora în contextul unui climat de concurenŃă globală,

dar şi a noilor realităŃi socio-economice.

Una din consecinŃele cele mai evidente este că graniŃele administrative

ale oraşelor nu se mai potrivesc cu cele ale dezvoltării, iar urmarea ar fi

necesitatea identificării unor modalităŃi de abordare a dezvoltării la altă scară

şi într-un context instituŃional adecvat. O soluŃie este realizarea unor zone

constituite prin asociere pe bază de parteneriat voluntar între localităŃile

urbane şi rurale, între care s-au dezvoltat relaŃii de colaborare pe multiple

planuri.

Conform prevederilor art. 1 lit.j) din Legea nr.215/200110, zona

metropolitană este asociaŃia de dezvoltare intercomunitară constituită pe

bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I şi

unităŃile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată. Astfel, două sau

mai multe unităŃi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele

competenŃelor autorităŃilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se

asocieze, în condiŃiile legii, formând asociaŃii de dezvoltare intercomunitară,

cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică.

Aceste asociaŃii se constituie în scopul realizării în comun a unor

proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori al furnizării în comun

a unor servicii publice.

10 Legea nr.215/2001, legea administraŃiei publice locale, republicată în M.Of.nr.123/20.02.2007.

145


Definirea zonei metropolitane se face prin Legea 351/2001, anexa 1,

pct. 11, după cum urmează: „Zonă constituită prin asociere, pe bază de

parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României şi

municipiile de rang I) şi localităŃile urbane şi rurale aflate în zona imediată,

la distanŃe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaŃii de cooperare pe

multiple planuri”.11

Legea 351/2001 prin art. 7, alin 2 specifică modul de funcŃionare a

zonelor metropolitane: „Zonele metropolitane funcŃionează ca entităŃi

independente fără personalitate juridică”

Rezolvarea acestor probleme solicită forme de management pentru

teritorii care sunt sub jurisdicŃia diverselor consilii locale, cu diverse interese

şi priorităŃi de dezvoltare. Legea 351/2001, prin planul de amenajare a

teritoriului zonal de tip metropolitan, deschide drumul parteneriatului public-

privat pe programe strategice de dezvoltare a teritoriilor urbane şi/sau rurale.

Legea nr. 351 nu prevede, însă, forme de administrare a planului

metropolitan, forme de monitorizare şi de control al dezvoltării zonale de tip

metropolitan.

Consiliile locale luate separat pot realiza un plan de amenajare a

teritoriului de tip zonal metropolitan, dar se confruntă ulterior cu probleme în

faza de implementare a planului, legate de coordonarea problematicii

teritoriale, economice şi de mediu, generate de interacŃiunea fluxurilor

economice atât în interiorul zonei metropolitane, cât şi între aceasta şi

economia naŃională şi internaŃională.

Cadrul legislativ existent din România oferă administraŃiei publice locale

posibilitatea realizării de asocieri şi parteneriate în scopul dezvoltării socio-

economice, culturale, amenajării teritoriului şi de protecŃie a mediului în

condiŃiile păstrării autonomiei administrative a partenerilor. LegislaŃia se

11 Legea 351/2001 – Privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului naŃional – SecŃiunea a IV-a – ReŃeaua de localităŃi, publicată în M.Of.nr.408/24.07.2001, cu modificările ulterioare.

146


concentrează pe aspectele juridice ale colaborării şi mai puŃin pe aspectele

politice şi economice ale acesteia.

În baza Legii Urbanismului 350/2001, teritoriul metropolitan este definit

ca suprafaŃa situată în jurul municipiilor de rang I, cuprinzând localităŃi

aflate la distanŃe de până la 30 km, în cadrul căreia se creează relaŃii

reciproce de influenŃă în domeniul economic, social, cultural, al

infrastructurii edilitare şi al comunicării.12

Potrivit legislaŃiei româneşti, zona metropolitană este zona constituită

prin asocierea pe bază de parteneriat voluntar între localităŃi urbane şi

rurale, între care s-au dezvoltat relaŃii de colaborare pe multiple planuri.

łinând seama de prevederile OrdonanŃei 53/2002 privind Statutul-cadru

al unităŃilor administrativ-teritoriale, în condiŃiile păstrării autonomiei

administrative şi politice a fiecărei localităŃi, se pot constitui zone

metropolitane. Modul de colaborare este reglementat prin acte şi proceduri

administrative elaborate, avizate şi aprobate în contextul legislativ existent.

Dintre criteriile utilizate în determinarea limitelor zonei metropolitane,

se numără:

• distanŃa faŃă de oraş (tot mai frecvent estimată ca durată de deplasare

calculată în timp, cu mijlocul de transport cel mai des utilizat de populaŃia din

teritoriul înconjurător);

• ponderea persoanelor din localitate care vin zilnic pentru munca în

metropolă (15% din forŃa de muncă a localităŃii să fie formată din navetiştii

care lucrează în oraş);

• ponderea populaŃiei din aceste localităŃi ocupate în activităŃi

neagricole legate de oraş (cel puŃin 75% din populaŃia ocupată să lucreze în

activităŃi neagricole).

12 Legea 350/2001 – Privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, publicată în M.Of.nr.373/10.07.2001, cu modificările ulterioare.

147


Stabilirea parteneriatului pentru dezvoltare de tip metropolitan nu

presupune o suprafaŃă identică ariilor administrative ale unităŃilor implicate.

În delimitarea zonei metropolitane au importanŃă aspecte legate de axele

economice şi culturale de dezvoltare, zonele de influenŃă reciprocă,

problemele şi interesele comune şi întinderea lor spaŃială, resursele

complementare, articulate, integrate etc.

Dezvoltarea metropolitană nu atrage schimbarea structurii administrativ

teritoriale, în raporturile dintre parteneri contând problemele şi interesele la

scară locală şi metropolitană, în contextele regional, naŃional şi internaŃional.

În România, municipii precum Bucureşti, Bacău, Braşov, Piteşti, Brăila,

Cluj-Napoca, ConstanŃa, Craiova, GalaŃi, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara

care, prin mărime, importanŃă, nivelul serviciilor şi al activităŃilor economice,

constituie zone de atracŃie şi resimt presiunile dezvoltării, au început, încă din

anul 2002, să-şi facă planuri serioase pentru dezvoltare metropolitană.

Municipii precum: Bucureşti, Iaşi, ConstanŃa, Cluj s-au constituit deja în

asociaŃii intercomunitare, iar altele, (Piteşti, Baia Mare, Târgu Mureş) doresc

să înceapă demersurile pentru a se constitui în zone metropolitane.

AutorităŃile administraŃiei publice ce aparŃin zonei metropolitane sunt:

- Consiliul Local al municipiului şi Consiliile Locale ale comunelor şi

oraşelor cuprinse în zona metropolitană, ca autorităŃi deliberative;

- Primarul municipiului şi primarii oraşelor şi comunelor cuprinse în

zona metropolitană, ca autorităŃi executive.

Consiliile locale şi primarii se aleg conform legislaŃiei privind alegerile

locale.

Oraşele şi comunele care compun zona metropolitană sunt persoane

juridice de drept public, au patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină.

Zona metropolitană se organizează şi funcŃionează în baza principiilor

fundamentale: autonomiei locale, descentralizării administrative,

deconcentrării, subsidiarităŃii, eligibilităŃii autorităŃilor administraŃiei publice

148


locale, legalităŃii, transparenŃei decizionale şi al consultării cetăŃenilor în

soluŃionarea problemelor locale de interes deosebit.

Raporturile dintre autorităŃile administraŃiei publice ce fac parte din zona

metropolitană se bazează pe principiile fundamentale şi se exercită cu

respectarea cooperării, solidarităŃii şi responsabilităŃii în rezolvarea

problemelor zonei metropolitane.

Autonomia locală are caracter exclusiv administrativ şi financiar. Ea

priveşte organizarea, funcŃionarea, componenŃa şi gestionarea resurselor ce

aparŃin, în limitele legii, localităŃilor cuprinse în zona metropolitană.

Autonomia locală conferă autorităŃilor administrative ale zonei

metropolitane dreptul să aibă iniŃiative în toate domeniile, cu excepŃia celor

date în mod expres în competenŃa altor autorităŃi publice.

b) AsociaŃii de dezvoltare intercomunitară

În legislaŃia română, pe lângă zona metropolitană, mai sunt

reglementate şi asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară. Astfel, conform

prevederilor art. 1 din Legea nr. 215/2001, asociaŃiile de dezvoltare

intercomunitară sunt structuri de cooperare, cu personalitate juridică, de drept

privat, înfiinŃate, în condiŃiile legii, de unităŃile administrativ-teritoriale pentru

realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional

ori furnizarea în comun a unor servicii publice.

Raporturile dintre autorităŃile administraŃiei publice locale din comune,

oraşe şi municipii şi autorităŃile administraŃiei publice de la nivel judeŃean se

bazează pe principiile autonomiei, legalităŃii, responsabilităŃii, cooperării şi

solidarităŃii în rezolvarea problemelor întregului judeŃ.

În relaŃiile dintre autorităŃile administraŃiei publice locale şi Consiliul

JudeŃean, pe de o parte, precum şi între Consiliul Local şi Primar, pe de altă

parte, nu există raporturi de subordonare.

149


Constituirea asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară. Conform

prevederilor art. 11 din Legea nr. 215/2001, două sau mai multe unităŃi

administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenŃelor autorităŃilor

lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiŃiile legii,

formând asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de

drept privat şi de utilitate publică. AsociaŃiile de dezvoltare intercomunitară

sunt de utilitate publică, prin derogare de la prevederile OrdonanŃei

Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii.

AsociaŃiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în scopul

realizării, în comun, a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau

regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele

metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu acordul expres al

consiliilor locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale componente au ca scop

dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun.

AutorităŃile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităŃi

administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală.

UnităŃile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenŃelor

autorităŃilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze şi cu

unităŃi administrativ-teritoriale din străinătate, în condiŃiile legii, prin hotărâri

ale consiliilor locale sau consiliilor judeŃene, după caz.

Pentru protecŃia şi promovarea intereselor lor comune, unităŃile

administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociaŃii naŃionale şi

internaŃionale.

FinanŃarea asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară. Potrivit art. 12

din Legea nr. 215/2001, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară se

finanŃează prin contribuŃii din bugetele locale ale unităŃilor administrativ-

teritoriale membre, precum şi din alte surse.

Guvernul sprijină asocierea unităŃilor administrativ-teritoriale prin

programe naŃionale de dezvoltare. Aceste programe sunt finanŃate anual de la

150


bugetul de stat şi sunt prevăzute distinct în cadrul bugetului Ministerului

AministraŃiei şi Internelor, în condiŃiile legii privind finanŃele locale.

Consiliile judeŃene pot iniŃia şi derula programe judeŃene de dezvoltare,

finanŃate din bugetul local al judeŃului şi prevăzute distinct în cadrul acestuia.

UnităŃile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot

participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniŃierea şi la realizarea unor

programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de

consiliile locale ori judeŃene, după caz.

Potrivit art. 17 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale şi consiliile

judeŃene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în

interesul colectivităŃilor locale pe care le reprezintă, la înfiinŃarea,

funcŃionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi

de utilitate publică de interes local sau judeŃean.

Conducerea asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară. Conform

prevederilor art. 13 din Legea nr.215/2001, asociaŃiile de dezvoltare

intercomunitară sunt conduse de un consiliu de administraŃie compus din

reprezentanŃi ai unităŃilor administrativ-teritoriale componente, desemnaŃi de

Consiliul Local sau de Consiliul JudeŃean, la propunerea primarului, respectiv

a preşedintelui Consiliului JudeŃean, precum şi la propunerea consilierilor

locali sau judeŃeni, după caz.

Consiliul de administraŃie este condus de un preşedinte ales cu votul

majorităŃii membrilor săi.

Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administraŃie poate înfiinŃa

un aparat tehnic, finanŃat din resursele asociaŃiei de dezvoltare intercomunitară.

Organizarea şi modul de funcŃionare a consiliului de administraŃie şi a

aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înfiinŃare şi statutul asociaŃiei de

dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale,

respectiv judeŃene asociate.

Potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, unităŃile administrativ-teritoriale

sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi

151


patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale

codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităŃile teritoriale de

trezorerie, precum şi la unităŃile bancare. UnităŃile administrativ-teritoriale sunt

titulare ale drepturilor şi obligaŃiilor ce decurg din contractele privind

administrarea bunurilor care aparŃin domeniului public şi privat în care acestea

sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice.

1.2. Obiectivele dezvoltării metropolitane

Trăsătura comună majoră a oraşelor metropolă este voinŃa de a-şi

valorifica potenŃialul şi de a se afirma ca entităŃi valoroase în contextul

european şi global, prin acŃiuni care urmăresc dezvoltarea durabilă şi

competitivitatea. Obiectivele de cooperare la nivel metropolitan pot fi

teritoriale, economice, sociale, culturale şi de mediu şi fac parte din planul de

dezvoltare a zonei metropolitane. EntităŃile administrative din zona

metropolitană cooperează în scopul:

• înlăturării disparităŃilor dintre localităŃi în condiŃiile indicatorilor,

elementele şi nivelul de dotare prevăzut în Legea 351/2001 privind Planul

de amenajarea teritoriului naŃional-secŃiunea a 4-a, reŃeaua de localităŃi;

• dezvoltării şi consolidării identităŃii şi a valorilor comunităŃilor locale;

• îmbunătăŃirii calităŃii vieŃii;

• creşterii competitivităŃii economice a localităŃilor din zona metropolitană

faŃă de regiunile învecinate;

• creşterii accesului la resurse;

• asigurării cooperării la nivelul reŃelelor de infrastructuri regionale

(asigurarea managementului integrării);

• echilibrării structurii spaŃiale metropolitane.

Obiectivele dezvoltării metropolitane sunt deci: dezvoltarea durabilă,

competitivitatea, coeziunea socială, renovarea urbană şi îmbunătăŃirea

guvernării.

152


1.3. Avantajele şi dezavantajele constituirii zonei metropolitane

De-a lungul istoriei, oraşele şi regiunile urbane europene au fost, şi încă

sunt, cele care conduc dezvoltarea şi transferul economic şi social, tehnic şi

cultural. Ele dezvoltă eficacitatea şi competitivitatea regiunilor înconjurătoare.

La nivelul zonelor de cooperare au fost astfel sesizate câteva avantaje, dintre

care se pot menŃiona:

� constituirea zonelor metropolitane răspunde unor necesităŃi şi

oportunităŃi determinate de evoluŃia organică a aşezărilor. Procesul de

urbanizare în Europa conduce la dezvoltarea în relaŃii de

interdependenŃă a oraşelor cu localităŃile aflate în zona lor de influenŃă;

� o serie de probleme strategice de dezvoltare urbană pot fi tratate

numai la nivel de zone metropolitane, în scopul dezvoltării producŃiei,

a schimburilor şi a consumului de bunuri la scară europeană, astfel

încât să fie evitate piedicile datorate atât localismului excesiv, cât şi

centralismului la nivel naŃional. Este importantă formarea zonelor

metropolitane ca poli şi regiuni de creştere sau dezvoltare la nivelul

Europei, incluse în cadrul strategiilor naŃionale şi transnaŃionale;

� dezvoltarea zonelor metropolitane facilitează dezvoltarea integrată a

teritoriului la nivel regional, astfel încât prin aceasta să se diminueze

dezechilibrele dintre centru şi zonele limitrofe, provocate de

dispersare, marginalizare, izolare, în planul structurilor demografice,

sociale şi economice, dezechilibrele legate de transportul în comun,

finanŃarea infrastructurii, rezervele de spaŃiu pentru locuit şi comerŃ

pentru îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii comunităŃilor;

� identificarea unor tendinŃe comune de dezvoltare şi cooperare a

aşezărilor din cadrul zonei, crearea de noi forme de organizare

instituŃională şi de administraŃie, de reprezentare a intereselor la nivel

153


extern conduc la întărirea capacităŃii aşezărilor din zona

metropolitană de a face faŃă concurenŃei cu regiunile învecinate;

� implementarea politicilor de dezvoltare şi amenajare a teritoriului

printr-un management eficient şi performant, în care fundamentarea

politicilor de dezvoltare să Ńină seama de cererea pieŃei, de criteriile

legate de densităŃi, infrastructura tehnică şi socială (servicii), locuinŃe

de calitate, amplasarea zonelor de agrement etc., se poate realiza

printr-o bună cooperare între localităŃi în domeniile aferente. Cele mai

performante acŃiuni sunt cele legate de transportul în comun,

alimentarea cu apă, managementul deşeurilor şi implementarea

proiectelor de investiŃii;

� asigurarea subsidiarităŃii zonelor metropolitane poate fi realizată prin

atragerea participării populaŃiei din comunităŃi la elaborarea şi

implementarea strategiei dezvoltării zonei, astfel încât obiectivele şi

finalităŃile amenajării să devină mai eficiente;

� asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei metropolitane presupune o

strategie care să Ńină seama de nevoile sociale şi economice ale

populaŃiei şi se bazează pe acea opŃiune de planificare care, în urma

evaluării impactului, compensează cel mai bine pierderile de resurse

care nu pot fi imediat refăcute sau înlocuite, deci nu limitează

dezvoltarea zonei în viitor.

Ca dezavantaje ale constituirii zonei metropolitane trebuie avute în

vedere cele legate de:

� posibilele blocări de trafic de dimensiuni teritoriale datorate

intensificării circulaŃiei la nivelul zonei;

� poluarea mediului datorată deşeurilor unei zone dense şi puternic

urbanizate, dar şi utilizării mijloacelor de transport neecologice;

� existenŃa pericolului limitării posibilităŃilor de implicare a unor

localităŃi în procesele de colaborare sau al lipsei de încredere a

154


administraŃiilor locale ale unor comunităŃi în organismele de

planificare. În practică apar dificultăŃi privind coordonarea între

instrumentele locale şi zonale de planificare, în realizarea unei

politici unitare de utilizare a rezervelor centrale, consensul între

propunerile administraŃiilor locale în ceea ce priveşte

infrastructura şi echiparea teritoriului, a utilizării terenului,

menŃinerea echilibrului ecologic etc13.

În concluzie, trăsătura comună majoră a unor oraşe-metropole este voinŃa

lor de a-şi valorifica potenŃialul şi de a face parte din contextul internaŃional şi

european, prin opŃiuni care premerg mutaŃiilor urmărite14. De asemenea,

varietatea metropolelor şi zonelor metropolitane oferă o gamă largă de

experienŃă practică, privind diferitele stadii de dezvoltare metropolitană şi

caracteristicile acestora.

1.4. Etapele procesului dezvoltării metropolitane

Procesele de explorare şi identificare a posibilităŃilor de abordare a

dezvoltării metropolitane, de iniŃiere a implementării acesteia, vor avea

următoarele caracteristici:

• combinaŃia între munca interdisciplinară, interdepartamentală şi

interinstituŃională a specialiştilor locali şi pe forŃa de decizie a

conducătorilor instituŃiilor relevante, caracteristică ce apare în special în

faza de pregătire;

• asistarea partenerilor în elaborarea soluŃiei de instituŃionalizare şi în

construirea instrumentelor tehnice de implementare a colaborării

metropolitane;

13 Centrul de Documentare pentru ConstrucŃii, Arhitectură, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Documentare privind Analiza Comparativă a Dezvoltării Zonelor Metropolitane din Europa, Contract 711/2002, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi LocuinŃei, Bucureşti, 2002 14 Pendiuc Tudor, Management în administraŃia publică locală, Editura IndependenŃa Economică, Piteşti, 2003

155


• căutarea şi identificarea liderilor locali, esenŃiali pentru a crea o bază

sustenabilă pentru dialog şi condiŃii pentru stimularea

antreprenoriatului în implementarea proiectelor;

• identificarea conceptului care defineşte particularităŃile proiectului.

Etapele principale ale proiectului vor fi:

a) Etapa de pregătire. În această etapă vor fi explorate şansele de

cooperare în dezvoltarea metropolitană, conceptul de „aglomeraŃie urbană” va

fi înlocuit de parteneri cu cel de „zonă metropolitană” şi vor fi elaborate sau

schiŃate planurile integrate de dezvoltare, la nivel local şi metropolitan,

consolidate de perspectivele în dezvoltarea naŃională şi internaŃională.

b) Etapa de instituŃionalizare. În această etapă, în cadrul legal existent,

partenerii vor elabora un concept instituŃional, potrivit condiŃiilor locale şi

metropolitane şi care are în vedere:

• managementul administraŃiei locale în Zona de Dezvoltare Metropolitană;

• dezvoltare economică locală, prin înfiinŃarea Zonei de Afaceri;

• managementul finanŃelor publice, prin planificarea investiŃiilor de

capital în localităŃile componente;

• participare cetăŃenească, prin asigurarea implicării cetăŃenilor în

procesul decizional şi dezvoltarea liderilor locali.

Procesul va implica activităŃi de consultanŃă, asistenŃă tehnică şi training

acordate partenerilor locali, consolidate în cadrul seminariilor şi aprobate de

consiliile locale şi consiliul judeŃean. Un rol important îl vor juca schimburile

de experienŃă şi întâlnirile de lucru care vor realiza integrarea abordării

metropolitane la nivele mai largi.

156

Figura nr. 5.1.

Domenii, sectoare şi nivele implicate în abordarea dezvoltării metropolitane durabile

DE

ZV

OL

TA

RE

RE

GIO

NA

LĂ

DU

RA

BIL

Ă

DO

ME

NII

DEZVOLTARE SERVICII

SEC

TO

AR

E

TERENURI

LOCUIRE

INFRASTRUCTURĂ ŞI UTILITĂłI

DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ

MEDIU

SECTORUL PUBLIC

SECTORUL PRIVAT

COMUNITATE

NIV

EL

E T

ER

ITO

RIA

LE

•

LO

CA

L/M

ET

RO

PO

LIT

AN

•

JUD

Eł

EA

N/ R

EG

ION

AL

•

NA

łIO

NA

L/ I

NT

ER

NA

łIO

NA

L

NIV

EL

E O

PE

RA

TIO

NA

LE

•

FA

CT

OR

I D

E D

EC

IZIE

•

SPE

CIA

LIS

TI/

TE

HN

ICIE

NI

•

FA

CT

OR

I E

XE

CU

TIV

I

RESPONSABILITATESOCIALĂ

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

CALITATEA MEDIULUI

157

Figura nr. 5.2

Abordarea dezvoltării metropolitane

I. PLANIFICAREA INTEGRATĂ A DEZVOLTĂRII

II. IMPLEMENTAREA ŞI OPERAłIONALIZAREA

PLANURILOR DE DEZVOLTARE

III. CONTROLUL ŞI ADMINISTRAREA

DEZVOLTĂRII METROPOLITANE

PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE

METROPOLITANĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂłII INSTITUłIONALE,

PROFESIONALE ŞI A COMUNITĂłILOR LOCALE

INTEGRAREA ÎN CADRUL INSTIUłIONAL

GENERAL

INSTITUłIONALIZAREA ABORDĂRII

METROPOLITANE

COMUNICARE, MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII,

MARKETING

ORGANISM DE ADMINISTRARE (date,

planificare, proiecte, atragere resurse)

PROCES

REZULTATE

CONSOLIDARE

158


1.5. Rezultate aşteptate de la viitoarea zonă metropolitană

La nivel metropolitan, potrivit obiectivelor prezentate anterior,

rezultatele aşteptate de parteneri sunt:

• îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii la nivel urban prin politicile şi programele

de îmbunătăŃire a serviciilor publice, a cadrului sistemului de locuinŃe,

creşterea rigorii privind calitatea investiŃiilor, dezvoltarea atractivităŃii pentru

afaceri, a serviciilor şi a marketingului local;

• păstrarea identităŃii regionale, prin valorificarea patrimoniului cultural,

revitalizarea zonei centrale, diversificarea turismului, revitalizarea valorilor

locale, dezvoltarea mândriei locale;

• managementul integrării, respectiv asigurarea cooperării la nivelul

reŃelelor de infrastructuri regionale prin activităŃi de investiŃii semnificative la

scară teritorială regională, naŃională şi internaŃională, în vederea creşterii şi

diversificării accesibilităŃii şi a dezvoltării modurilor de transport;

• crearea de noi parteneriate în planificare şi implementare, potrivit

priorităŃilor pe termen mediu şi lung, extinderea parteneriatelor strategice şi a

schimburilor de experienŃă cu regiunile din România, din Europa, dezvoltarea

relaŃiilor de colaborare şi acordarea de sprijin sectorului privat local,

consolidarea interesului şi implicării comunităŃilor în proiectele de

dezvoltare.15

Ceea ce îi uneşte pe parteneri este, în primul rând, suma de provocări

pe care au identificat-o şi au hotărât să o abordeze în procesul de

implementare a dezvoltării metropolitane:

• implementarea unui proiect atât de complex presupune articularea între

putere şi capacitatea de delegare în planificare şi implementare;

15 The Network of European Metropolitan Regions, www.eurometrex.org

159


• realizarea echilibrului între o comunicare de calitate şi stabilirea

acordului între grupurile implicate, la diverse nivele;

• alocarea eficientă a resurselor în scopul maximizării utilizării lor în

procesele de dezvoltare: resursele materiale, umane, de management, pieŃe,

financiare;

• identificarea echilibrului între costuri şi beneficii, a raportului

considerat corect între investiŃii, împrumuturi, taxe, impozite, capital şi

bunăstarea comunităŃii, locurile de muncă, profit, calitatea vieŃii etc.;

• integrarea verticală şi orizontală a eforturilor de cooperare în

implementare pe termen mediu şi lung;

• asumarea oportunităŃilor şi pericolelor, a riscurilor care pot apărea în

diverse faze ale proiectului, pot fi cauzate de pierderi de fonduri, schimbări

legislative, pierderea unor parteneri, schimbarea cadrului politic etc.;

• asumarea şi distribuirea corectă a succeselor şi eşecurilor aduse de

implementarea proiectului: proiecte de succes versus terenuri devalorizate,

falimente etc.

1.6. InstituŃionalizarea zonei metropolitane

În etapa a doua a proiectului, vor fi identificate şi oficializate

argumentele abordării cooperării metropolitane.

În abordarea cooperării la scară metropolitană, au fost identificate o

suită de aspecte care au nevoie să fie luate în considerare şi rezolvate în cadrul

legal, instituŃional şi profesional existent:

• primul pas în proiect ar trebui să urmărească identificarea nevoilor şi a

posibilităŃilor de dezvoltare în cooperare; ar trebui întocmite planuri de

dezvoltare metropolitană pe baza strategiilor de dezvoltare şi asigurarea

resurselor pentru implementare;

160


• dezvoltarea spaŃială şi reglementările aferente sunt întocmite, mai

curând, pe baza opŃiunilor tehnice anterioare, au un nivel de precizie relativ şi

nu asigură un plan de implementare, nu prevăd priorităŃi, zone de dezvoltare,

stimulente pentru amplasare sau măsuri reale pentru descurajarea

dezvoltărilor ilegale;

• planurile de dezvoltare spaŃială nu prezintă aproape nici o legătură cu

opŃiunile comunităŃilor locale, iar comunităŃile se află la începutul procesului

de conştientizare şi asumare a valorilor locale.

Elaborarea planurilor de dezvoltare strategică

locale şi metropolitane

Multe oraşe au început să îşi formuleze strategii de dezvoltare locală,

implicând cetăŃenii şi factorii locali, în general. Ele sunt structurate în etape,

stabilesc obiectivele, programele şi proiectele de dezvoltare, însă nu trec de

faza formulării lor ca necesităŃi şi nu sunt asigurate resursele pentru

implementare. Astfel:

• strategiile de dezvoltare, etapele de implementare, programele şi

proiectele nu îşi regăsesc reflectarea în planurile de dezvoltare spaŃială şi nici

în planurile de investiŃii;

• există slabe relaŃii între deciziile privind dezvoltarea terenurilor,

programele de investiŃii publice în susŃinerea dezvoltării, sistemele de

impozitare şi de asigurare a resurselor pentru viitoarele investiŃii în dezvoltare

etc.;

• implicarea comunităŃii în procesul de alocare a fondurilor publice în

proiectele de dezvoltare este încă la un nivel foarte modest;

• atât strategiile cât şi planurile de dezvoltare spaŃială ar avea nevoie de

sisteme de monitorizare a progresului în implementare;

• este necesară abordarea:

161


o nivelelor local şi metropolitan şi integrarea acestora în planurile

comune ale dezvoltării judeŃene, regionale, naŃionale, europene;

o la nivelul domeniilor strategic, spaŃial, a investiŃiilor de capital cu

asigurarea participării comunităŃilor locale;

o la nivelele local şi metropolitan, cu armonizarea şi consolidarea la

scările teritoriale relevante, mai cuprinzătoare.

În faza de audit, partenerii locali vor desfăşura o suită de activităŃi

privind diagnosticarea stării localităŃilor şi a relaŃiilor dintre acestea, la nivelul

zonei metropolitane, dintr-o perspectivă comparativă, în vederea structurării

informaŃiilor relevante privind factorii de atractivitate a zonei, competiŃia

regională şi tendinŃele de dezvoltare.

Vor fi urmărite: starea relaŃiilor funcŃionale din teritoriul metropolitan,

aspectele majore din teritoriu, disfuncŃionalităŃile şi/sau disparităŃile dintre

localităŃi, şansele de dezvoltare a zonei metropolitane, pentru a pregăti

formularea strategiei de dezvoltare.16

Tot în această fază, vor fi intervievate administraŃiile locale, serviciile

publice, organizaŃia oamenilor de afaceri pentru a putea schiŃa următoarele

analize pe care se bazează elaborarea strategiei.

Rezultatele obŃinute prin analiza tendinŃelor de dezvoltare

dimensionează „capacitatea de absorbŃie” a investiŃiilor, caracteristică pieŃei

zonei metropolitane, reprezentând o bază realistă de măsurare a cererii pe

baza costurilor financiare, economice, sociale şi de mediu şi a ofertei pe baza

preŃului şi a profitului financiar, economic, social şi de mediu. De asemenea,

tendinŃele de dezvoltare determină, pe termen lung, noi legături de interes

instituŃional şi teritorial în zona metropolitană.

16 Metodologie pentru întocmirea documentaŃiilor de amenajre a teritoriului zonelor metropolitane, Studiu Pilot Zona Metropolitană Oradea, IHS Romania SRL / SC Proiect Bihor SA, 2002

162


Viziunea de dezvoltare şi formularea obiectivelor strategice

Identificarea viziunii de dezvoltare urmăreşte să ofere comunităŃii zonei

metropolitane un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate

obiective strategice de dezvoltare.17

Viziunea de dezvoltare va fi elaborată în două etape:

� într-o primă etapă, procesul va fi simulat în cadrul grupurilor de

specialişti şi factori de decizie în cadrul fazei de planificare

generală a procesului, apoi va fi iniŃiată la nivelul comunităŃilor pe

baza consultării cetăŃenilor;

� într-o a doua etapă, pentru a crea plusvaloare, prin polarizarea

resurselor existente şi atragerea resurselor adiŃionale din afara

sistemului, vor fi stabilite direcŃiile sectoriale de dezvoltare

privind aspectele socio-economice, utilităŃile şi serviciile publice,

cultural-istorice, teritoriale, de mediu şi de resurse umane.18

Politici de dezvoltare ale metropolei

Potrivit categoriilor de probleme existente în teritoriul metropolitan şi

scopurilor comune de dezvoltare, partenerii vor iniŃia coordonarea planurilor

organizaŃionale în vederea îmbunătăŃirii situaŃiei existente, eliminării

disfuncŃionalităŃilor existente, echilibrării dezvoltării viitoare şi consolidării

direcŃiilor de dezvoltare.

Politicile de dezvoltare urmează să fie detaliate în pachete de programe

şi proiecte pe baza analizelor privind impactul economic, social, de mediu, al

costurilor, al distribuŃiei beneficiilor rezultate din realizarea acestora.

17 idem 18 Metodologie pentru întocmirea documentaŃiilor de amenajre a teritoriului zonelor metropolitane, Studiu Pilot Zona Metropolitană Oradea, IHS Romania SRL / SC Proiect Bihor SA, 2002

163


Planul de acŃiune pentru implementarea strategiei de dezvoltare

În planul eforturilor publice de implementare a strategiei de dezvoltare,

planul de acŃiune face legătura cu planul de investiŃii de capital, elementele de

regulament de urbanism, pachetele de stimulente şi restricŃii privind

amplasarea, procedurile de autorizare etc.

Toate etapele descrise vor fi iniŃiate cu grupurile de lucru formate din

specialiştii locali, cu sprijinul activităŃilor de training, în cadrul întâlnirilor de

lucru, asistenŃă tehnică şi consultanŃă.

Simultan cu elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi metropolitană,

vor fi iniŃiate activităŃi de corelare şi coordonare a planurilor spaŃiale la nivel

teritorial şi privind reflectarea strategiilor în cadrul acestora.

Implementarea strategiei de dezvoltare locală şi metropolitană nu se

poate realiza fără corelarea acestora cu o strategie financiară, o planificare

reală a resurselor financiare existente.

Planificarea financiară şi, mai ales, prognoza pot fi instrumente

importante pentru echipa de management a unităŃii administrativ teritoriale cu

efecte pozitive, atât pentru administraŃia locală, cât şi pentru cetăŃeni. Prin

realizarea unei planificări financiare corecte şi reale sunt vizate:

• corelarea politicii administraŃiei publice locale cu anumite planuri

financiare, pentru a se atinge obiectivele pe termen lung ale unităŃii

administrativ-teritoriale;

• elaborarea unei imagini a viitorului financiar al administraŃiei publice

locale şi oferirea unei perioade mai mari de timp pentru a reacŃiona la

evenimentele adverse;

• pregătirea administraŃiei publice locale pentru a-şi asuma noi

responsabilităŃi (preluate de la guvern);

• îmbunătăŃirea calităŃii actului de decizie financiară;

164


• elaborarea unor strategii de decizie alternative;

• îmbunătăŃirea elaborării politicii şi procesul de pregătire a bugetului;

• sprijinirea luării deciziilor;

• susŃinerea activităŃii de lobby în faŃa parlamentului;

• evaluarea cu privire la împrumuturi şi credite;

• promovarea transparenŃei administraŃiei locale şi dezvăluirea

informaŃiilor de interes public.

În contextul eforturilor autorităŃilor locale de creştere a calităŃii vieŃii

cetăŃenilor prin extinderea unor servicii publice, prin derularea unor proiecte

comune de investiŃii în infrastructură şi turism, apare necesitatea colaborării

unităŃilor administrativ teritoriale pentru rezolvarea problemelor comune şi

implementarea unor proiecte comune.

Planificarea financiară la nivel metropolitan

Pentru implementarea acestor proiecte comune este necesară realizarea

unei planificări financiare la două nivele: local şi metropolitan.

Planificarea financiară la nivelul fiecărei unităŃi administrativ teritoriale

partenere presupune asumarea şi implementarea următoarelor activităŃi:

• corelarea managementului bugetar, planificării investiŃiilor de capital,

achiziŃiilor publice, analizei financiare;

• acordarea de asistenŃă tehnică directă pentru întocmirea planurilor de

investiŃii de capital multianuale;

• corelarea planificării financiare cu planificarea strategică şi spaŃială;

• asigurarea participării comunităŃii în cadrul procesului.

Planificarea şi elaborarea bugetului de investiŃii de capital multianual

este un proces dinamic, implicând mai multe etape. Complexitatea procesului

se află în strânsă legătură cu legislaŃia, gradul de reglementare de la nivel

165


central, anvergura administraŃiei publice locale, structura organizaŃională,

capacitatea angajaŃilor şi starea financiară.

Cel mai dificil şi mai pretenŃios aspect al întocmirii planului de investiŃii

de capital constă în stabilirea şi selecŃia priorităŃilor. De obicei, nu există

fonduri disponibile pentru finanŃarea tuturor proiectelor de investiŃii necesare.

AutorităŃile locale trebuie să facă o selecŃie obiectivă între proiecte

concurente. Adesea se întâmplă ca astfel de decizii să se bazeze pe intuiŃie şi

raŃionamente subiective, în loc de a se întemeia pe un set explicit de criterii de

evaluare.

Evaluarea proiectelor de investiŃii şi procesul de stabilire a priorităŃilor

devin mai obiective şi mai raŃionale prin elaborarea unor criterii

predeterminate şi clar definite. ToŃi factorii implicaŃi în fixarea priorităŃilor şi

în selecŃia proiectelor, inclusiv angajaŃi, cetăŃeni, directori şi consilieri, trebuie

să participe la definirea criteriilor de selecŃie.

Pentru fiecare proiect de investiŃii completează o fişă de proiect care

conŃine informaŃii privind: titlul proiectului, capitolul bugetar, scopul

proiectului, descrierea succintă a proiectului, numărul de beneficiari,

corelarea cu strategia de dezvoltare locală, sursele de finanŃare, impactul

asupra bugetului local, informaŃii tehnice.

Criteriile care stau la baza fixării priorităŃilor stabilite de comun acord

de către toate unităŃile administrativ teritoriale implicate, sunt:

• gradul impactului social asupra zonei metropolitane;

• sursele de finanŃare ale proiectului;

• amplasamentul proiectului;

• impactul economic previzibil;

• costul proiectului;

• contribuŃia la atingerea obiectivelor de dezvoltare metropolitană;

• impactul cheltuielilor de funcŃionare asupra bugetului local în viitor;

• consumul total de resurse pentru implementarea proiectului;

166


• durata realizării proiectului;

• pondere cost în total cheltuieli;

• tipul investiŃiei;

• justificare economică (analiza cost/beneficiu şi valoare netă actualizată);

• sprijinul comunităŃii.

Principalele surse de finanŃare ale planurilor de dezvoltare sunt:

a) Impozite şi taxe locale. Acestea se compun din: impozitul pe clădiri,

impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea

certificatelor, avizelor şi autorizaŃiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de

reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxe speciale,

alte taxe locale19.

b) Împrumuturi bancare. Conform art. 61 din Legea nr.273/200620, se

pot contracta împrumuturi pentru realizarea de investiŃii publice şi pentru

refinanŃarea datoriei publice locale.

Conform prevederilor art. 63, alin 4 din Legea nr.273/2006, autorităŃilor

administraŃiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să

garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând

ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi

comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie

contractat sau garantat în anul respectiv, depăşeşte limita de 30% din totalul

veniturilor reprezentând impozite, taxe, contribuŃii, alte vărsăminte, alte

venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit.

c) Parteneriatul public-privat este reglementat în România de OUG

nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor

de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii,

19 Codul Fiscal, Legea nr.571/2003 publicat în M.Of.nr.927/23.12.2003, cu modificările ulterioare. 20 Legea nr.273/2006 privind finanŃele publice locale, publicată în M.Of.nr.618/18.07.2006

167


aprobată prin Legea nr.337/200621, Legea nr.215/2001 privind administraŃia

publică locală22, OUG nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune

de bunuri proprietate publică, aprobată prin Legea nr.22/200723, Legea nr.

213/1998 privind proprietatea publică şi regimul acesteia24. Elementul de bază

este că ambele părŃi au de câştigat – sectorului privat i se oferă oportunităŃi de

afaceri, iar sectorul public obŃine un serviciu de care are nevoie la un cost mai

mic decât ar fi fost posibil prin alte metode.

d) Emisiunea de obligaŃiuni municipale. Există mai multe tipuri de

obligaŃiuni: obligaŃiuni generale, obligaŃiuni pentru proiecte generatoare de

venituri, obligaŃiuni pentru dezvoltare industrială, obligaŃiuni speciale de

evaluare etc.

Potrivit art. 1 din Legea nr.273/2006, obligaŃiunile sunt titluri de credit

pe termen mediu şi lung emise de către o autoritate a administraŃiei publice

locale, a căror rambursare este garantată prin venituri proprii ale unităŃilor

administrativ-teritoriale.

e) Leasing-ul este o alternativă financiară la dispoziŃia municipalităŃilor

echivalentă cu împrumutul, reprezentând opŃiunea de a folosi faŃă de opŃiunea

de a deŃine în proprietate.25

f) FinanŃări externe nerambursabile. Conform art. 53 din Legea

nr.273/2006, creditele aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter

previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.

21 OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în M.Of.nr.418/15.05.2006, aprobată prin Legea nr.337/2006 publicată în M.Of.nr.625/20.07.2006. 22 Legea nr.215/2001, legea administraŃiei publice locale, republicată în M.Of.nr.123/20.02.2007. 23 OUG nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, publicată în M.Of.nr.569/30.06.2006 aprobată prin Legea nr.22/2007. 24 Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în M.Of.nr.448/24.11.1998. 25 O.G. nr.51/1997 a fost publicată în M.Of. nr.224/1997 şi a fost aprobată prin Legea nr.90/1998, publicată în M. Of. nr.170/1998, a fost republicată în baza Legii nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în M.Of. nr. 236/1999, republicată în M.Of. nr.9 din 12 ianuarie 2000, modificată prin Legea nr.533/2004 publicată în M.Of.nr.1135/01.12.2004, modificată prin Legea nr.287/2006 publicată în M.Of.nr.606/13.06.2006

168


Implicarea cetăŃenilor în procesele de luare a deciziilor privind

dezvoltarea locală şi metropolitană

Participarea cetăŃenească este procesul prin care preocupările, nevoile şi

valorile cetăŃenilor sunt încorporate procesului administraŃiei publice locale

de luare a deciziilor. Între cetăŃeni şi administraŃie se stabileşte comunicarea

bidirecŃională, cu scopul general de îmbunătăŃire a deciziilor administraŃiei

publice locale, cu sprijinul cetăŃenilor.

Pe de o parte, administraŃia locală trebuie să se implice în educarea

cetăŃenilor ca participanŃi activi în activităŃile administraŃiei nu numai în

alegeri, ci în derularea generală a procesului de guvernare.

Pe de altă parte, cetăŃenii au nevoie să înŃeleagă drepturile şi obligaŃiile

care le revin pentru a lua parte la luarea deciziilor la nivel local, decizii care le

pot afecta vieŃile şi trebuie pregătiŃi să lucreze onest şi constructiv pentru a

asista reprezentanŃii administraŃiei publice locale în rezolvarea problemelor.

În momentul de faŃă, în România, reprezentanŃii administraŃiei locale

trebuie să fie cei care promovează participarea cetăŃenească. Acest lucru este

încurajat de Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informaŃiile de interes

public26, Legea nr. 52/2003 privind transparenŃa decizională în administraŃia

publică27 şi Legea nr. 215/2001 privind administraŃia publică locală28.

Căile principale care facilitează şi întemeiază procesele de implicare

a comunităŃii în luarea deciziilor utilizate în cadrul proiectului privind

zona metropolitană sunt:

• dezvoltarea accesului public la informaŃie;

26 Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public a fost publicată în M.Of.nr.663/23.10.2001 27 Legea nr.52/2003 privind transparenŃa deciziŃională în administraŃia publică a fost publicat în M.Of.nr.70/03.02.2003. 28 Legea nr.215/2001, legea administraŃiei publice locale, republicată în M.Of.nr.123/20.02.2007.

169


• implicarea cetăŃenilor în colectarea informaŃiilor pentru pregătirea

deciziilor;

• organizarea de întâlniri şi dezbateri publice;

• dezvoltarea accesului public la informaŃie care este un factor esenŃial

în dezvoltarea proiectului.

Procesul de informare a cetăŃenilor din unităŃile administrativ

teritoriale interesate în dezvoltare metropolitană se realizează în ambele etape

ale procesului:

• în etapa de iniŃiere a dezvoltării metropolitane cetăŃenii sunt

consultaŃi de factorii de decizie şi specialiştii delegaŃi asupra căilor

celor mai potrivite de realizare a proiectului;

• în etapa de implementare a dezvoltării metropolitane cetăŃenii

sunt consultaŃi prin chestionare, şedinŃe publice, informare prin foaia

metropolitană, înfiinŃarea de Comitete CetăŃeneşti etc.

În procesul de colectare a informaŃiilor cetăŃenii au ocazia de a-şi exprima

opiniile şi de a transmite informaŃii către autorităŃile locale. Aceste abordări

iniŃiază comunicarea interactivă între factorii de decizie şi membrii comunităŃii.

În cazul abordării metropolitane, colectarea informaŃiilor are ca scop:

• iniŃierea procesului de inventariere a situaŃiei terenurilor în toate

unităŃile administrativ teritoriale partenere;

• colectarea informaŃiilor privind elaborarea viziunii de dezvoltare

locală în comunele componente a viitoarei zone metropolitane;

• monitorizarea serviciilor de salubritate în zona metropolitană.

Întâlnirile publice, audierile publice şi dezbaterile pot fi utilizate pentru a

facilita schimbul de informaŃii între reprezentanŃii administraŃiei şi cetăŃenii

interesaŃi.

Analiza schimbărilor, în ceea ce priveşte sistemele de planificare din

regiunile metropolitane, precum şi tendinŃele şi provocările din cadrul

170


regiunilor, indică necesitatea de a întări nivelul regional, între cel al

guvernelor naŃionale şi cel al autorităŃilor locale.

Se desprind trei domenii de interes major pentru autorităŃile regionale:

• întărirea principiului subsidiarităŃii;

• identificarea problemelor de dezvoltare durabilă la nivelul regiunilor;

• monitorizarea coerenŃei dintre acŃiunile locale, dezvoltarea regională

şi politicile guvernamentale.

Consolidarea nivelului regional se bazează pe sporirea nivelului de

conştientizare publică, iniŃierea şi moderarea eficientă a planificării regionale

şi a proiectelor de cooperare şi atragerea de resurse financiare pentru proiecte

regionale.

Consolidarea planificării intra-metropolitane este realizată prin

dezvoltarea capacităŃii instituŃionale, profesionale şi a comunităŃii de a aborda

simultan, planificarea dezvoltării locale şi metropolitane:

• toŃi partenerii metropolitani deleagă echipe de specialişti pentru a se

implica în procesele de planificare: comunele deleagă câte doi

specialişti (în urbanism, finanŃe, agricultură, legislaŃie). Aceşti

specialişti sunt recunoscuŃi ca echipa tehnică în dezvoltarea locală şi

metropolitană, în cadrul administraŃiilor locale respective;

• se realizează corelarea între Planurile Urbanistice Generale Locale;

• se iniŃiază Planul de Amenajare a Teritoriului Metropolitan;

• se elaborează Matricea InvestiŃiilor de Capital de Interes Metropolitan,

care va schimba multe din priorităŃile de până atunci ale partenerilor;

• se elaborează un calendar anual de proceduri de coordonare a

activităŃilor de planificare strategică, spaŃială şi financiară, precum şi

cele aferente de implicare a cetăŃenilor în procesele de luare a

deciziilor, care să asigure funcŃionarea tehnică integrată a partenerilor

metropolitani;

171


• partenerii metropolitani îşi corelează strategiile de dezvoltare cu planurile

spaŃiale şi planurile de investiŃii publice pentru implementarea strategiei;

• partenerii metropolitani sunt interesaŃi în elaborarea unui plan de

utilizare şi dezvoltare a terenurilor în zona metropolitană;

• comunităŃile locale sunt implicate în procesele de planificare a

dezvoltării locale şi metropolitane;

• sunt iniŃiate echipele consultative alcătuite din reprezentanŃi ai:

serviciilor publice, ONG-urilor, sectorului privat;

• toate aceste instrumente tehnice, documente, echipe tehnice şi

consultative sunt aprobate de consiliile locale şi de consiliul judeŃean.29

29 Metodologie pentru întocmirea documentaŃiilor de amenajare a teritoriului zonelor metropolitane, Studiu Pilot Zona Metropolitană Oradea, IHS Romania SRL / SC Proiect Bihor SA, 2002, pag 37

172


2. OPORTUNITATEA CREĂRII ZONEI METROPOLITANE PITEŞTI

2.1. Scurtă prezentare a Zonei Metropolitane Piteşti

JudeŃul Argeş, situat în partea central-sudică a Ńării, străbătut de râul cu

acelaşi nume, are peste 6800 kmp (2,9% din suprafaŃa Ńării) şi o populaŃie de

675.727 locuitori30 .

În judeŃ se află trei municipii – Piteşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş,

patru oraşe – Mioveni, Costeşti, Topoloveni şi Ştefăneşti şi 92 de comune.

Dezvoltarea la nivel metropolitan presupune colaborarea câtorva entităŃi

administrative: Consiliul JudeŃean Argeş, Primăria Municipiului Piteşti şi

primăriile comunelor limitrofe. Pentru a face parte din Zona Metropolitană, au

fost selectate într-o primă fază oraşele şi comunele limitrofe ale municipiului:

Albota, Bascov, Bradu, Mărăcineni, Mioveni, Moşoaia şi Ştefăneşti.

Tabel nr. 5.1.

Repartizarea localităŃilor în judeŃul Argeş

Număr

localităŃi SuprafaŃa

– ha – Total oraşe şi comune, din care: 99 682631

� municipii şi oraşe, din care: 7 33848

� municipii 3 14584

� comune 92 648783

Sursa: Date centralizate de autori pe baza fişelor localităŃilor menŃionate

30 Anuarul statistic al României, ediŃia 2007

173


Figura nr. 5.3

JudeŃul Argeş

Sursa: Primăria Municipiului Piteşti

174


2.2. ImportanŃa constituirii Zonei Metropolitane Piteşti

ImportanŃa constituirii Zonei Metropolitane Piteşti este relevată de

următoarele argumente în favoarea abordării parteneriatului

metropolitan:

• reprezintă un pol de dezvoltare în Muntenia;

• deŃine poziŃie puternică în regiune prin resursele şi potenŃialul

multiplu;

• permite planificarea dezvoltării în parteneriat pe termen mediu şi lung

cu judeŃele membre ale regiunii de dezvoltare, printr-o abordare

integrată a parteneriatelor în dezvoltare;

• permite cooperarea între Sud şi Nord şi relaŃionarea Munteniei cu

Transilvania, putându-se realiza de către partenerii metropolitani

parteneriate teritoriale;

• dispune de forŃă de muncă tânără, de bună calitate, înalt şi divers

calificată şi ieftină;

• comunităŃile locale sunt deschise şi educate, păstrătoare de valori şi

tradiŃii;

• infrastructurile de telecomunicaŃii, tehnologică şi de afaceri asigură

mediul propice dezvoltării afacerilor locale şi atragerii de afaceri noi;

• accesibilitatea fizică a zonei este de bună calitate, diversificată şi în

continuă dezvoltare;

• dispune de condiŃii pentru dezvoltarea pieŃelor de desfacere şi de

accesibilitatea în dezvoltare, prin cooperarea la multiple nivele

teritoriale şi în diverse domenii;

• dispune de valori culturale, artistice, ştiinŃifice, de patrimoniu şi

turistice.

175


2.3. Criterii de delimitare a Zonei Metropolitane Piteşti

Criteriile luate în considerare la delimitarea Zonei Metropolitane

Piteşti sunt:

• localităŃile componente: municipiul Piteşti, oraşele şi comunele

limitrofe;

• condiŃiile legii;

• condiŃiile procesului de integrare europeană: regionalizare,

dezvoltarea de poli metropolitani de dezvoltare;

• configuraŃia şi structura axelor şi culoarelor de dezvoltare;

• problemele şi interesele comune (accesibilitatea şi infrastructura,

problemele de echipare, cererea şi oferta de terenuri, şomaj etc.);

• resursele complementare, integrabile, articulabile;

• problemele de mediu;

• necesitatea centurii verzi;

• poziŃia în teritoriu: în Muntenia, pe traseul paneropean, coridorul IV;

• verificarea şi actualizarea documentaŃiilor de urbanism şi amenajarea

teritoriului, conform schiŃei de strategie;

• reactualizarea planurilor urbanistice generale locale;

• identificarea zonelor care necesită reactualizare şi detaliere prin

planuri urbanistice zonale şi planuri de amenajare a teritoriului;

• identificarea posibilelor proiecte prioritare pe terenuri publice

(iniŃierea pachetului de proiecte metropolitane, ca ofertă în cadrul

viitorului târg de proiecte);

• integrarea conceptului de Zonă Metropolitană în planul de amenajare a

teritoriului judeŃean;

• asigurarea finanŃării planului de amenajare a teritoriului metropolitan

din bugetele locale.

176


Figura nr. 5.4

Viitoarea zonă Metropolitană Piteşti

#

#

#

#

#

#

#

#

Bradu

B ascov

Albota

Mos oaia

Stefanes ti

M aracineni

Mioveni

Piteşti

177


IniŃierea cooperării şi racordării planurilor spaŃiale la planurile de

dezvoltare ale serviciilor publice implică colabora partenerii

metropolitani vor cu serviciile publice în corelarea:

• planurilor de dezvoltare generale;

• planului de dezvoltare a infrastructurilor;

• planului de dezvoltare a reŃelelor de energie electrică;

• planurilor de extindere a reŃelelor de aprovizionare cu apă şi

canalizare;

• planurilor de extindere a reŃelelor de gaz;

• planurilor de dezvoltare a reŃelelor de telefonie fixă;

• planului de acŃiune de mediu.

Consiliile Locale şi Oficiul JudeŃean de Cadastru vor iniŃia procesul de

inventariere a terenurilor în Zona Metropolitană.

Tabel nr. 5.2

Structura pe localităŃi a locuitorilor viitoarei Zone Metropolitane

Piteşti

Nr crt

Municipiul, oraşul sau comuna Număr locuitori

1 PITEŞTI 201498

2 ALBOTA 3.754

3 BASCOV 8.765

4 BRADU 5.158

5 MĂRĂCINENI 4.626

6 MIOVENI 35.801

7 MOŞOAIA 4.051

8 ŞTEFĂNEŞTI 12.669

TOTAL 275.857

Sursa: Anuarul Statistic al României - 2007

178


2.4. Principiile iniŃiale şi obiectivele viitoarei

Zone Metropolitane Piteşti

Principiile dezvoltării Zonei Metropolitane Piteşti sunt următoarele:

• procesul de structurare a Zonei Metropolitane Piteşti se bazează pe

interesul şi voinŃele locale şi se desfăşoară în cadrul legal existent;

• abordarea dezvoltării metropolitane presupune identificarea scării

administrative şi teritoriale adecvate (local, judeŃean, regional etc.);

• proiectul de structurare a Zonei Metropolitane se bazează pe

capacitatea de asumare şi de implicare a actorilor locali relevanŃi pe

termen scurt, mediu şi lung;

• proiectul implică abordări complexe de integrare sectorială şi

ierarhică pe orizontală şi verticală;

• procesul este transparent, deschis, flexibil şi adaptabil.

În acest sens, obiectivele constituirii Zonei Metropolitane Piteşti sunt:

� îmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport,

telecomunicaŃii şi energie;

� reducerea disparităŃilor dintre localităŃilor situate în Zona

Metropolitană;

� dezvoltarea de noi zone rezidenŃiale şi cartiere de locuinŃe;

� protecŃia mediului şi dezvoltarea durabilă;

� dezvoltarea şi îmbunătăŃirea serviciilor publice;

� dezvoltarea turismului şi a sectorului terŃiar;

� dezvoltarea economică integrată;

� dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi

combaterea excluziunii sociale şi a dezechilibrelor sociale;

� atragerea de noi investiŃii şi creşterea accesului la resurse.

Dezvoltarea la nivel metropolitan presupune colaborarea câtorva entităŃi

administrative: Consiliul JudeŃean Argeş, Primăria Municipiului Piteşti şi

179


primăriile oraşelor şi comunelor limitrofe. În momentul iniŃierii planului de

dezvoltare metropolitană au fost selectate, într-o primă fază, localităŃile

limitrofe ale municipiului: Albota, Bascov, Bradu, Mărăcineni, Moşoaia,

Mioveni şi Ştefăneşti.

Proiectul se bazează pe o propunere care doreşte să fie deschisă, lipsită

de constrângeri şi care să sprijine generarea unei soluŃii adecvate dezvoltării

locale.

În abordarea, planificarea şi implementarea dezvoltării la scară

metropolitană vor fi implicaŃi actori urbani activând în instituŃii şi organizaŃii

din sectorul public, cel privat şi din cadrul comunităŃilor locale. Concret, au

fost identificate şi vor fi invitate următoarele categorii de participanŃi:

• din partea Consiliului JudeŃean Argeş: preşedintele Consiliului

JudeŃean Argeş, arhitectul şef al judeŃului, şefii departamentelor

economic, tehnic;

• din partea Primăriei Municipiului Piteşti: primarul municipiului Piteşti,

arhitectul şef al municipiului, şefii departamentelor economic, tehnic,

de patrimoniu;

• din partea primăriilor din celelalte oraşe şi comune componente:

primarii localităŃilor, urbanistul şi responsabilul financiar;

• reprezentanŃi ai AgenŃiei Pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;

• reprezentanŃi ai Ministerului Transporturilor şi Ministerului

Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi LocuinŃelor;

• din partea serviciilor publice: AgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului

Argeş, AgenŃia Locală Mediu Piteşti, S.C. Romtelecom S.A.,

Inspectoratul în ConstrucŃii Argeş, Oficiul JudeŃean de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară, DirecŃia de Administrare a Drumurilor şi

Podurilor JudeŃene, S.C. Apa Canal 2000 S.A., S.C. Termoficare 2000

S.A., S.C. Publitrans 2000 S.A., S.C. Salubritate 2000 S.A., S.C. Salubris

S.R..L, S.C. Cez Electrica Oltenia S.A., S.C. DistriGaz Sud S.A.,

180


• din partea sectorului privat: reprezentanŃii AsociaŃiei Oamenilor de

Afacerii Argeş, ai firmelor de proiectare S.C. Proiect Argeş S.A.,

S.C. As Proiect S.R.L., S.C. Arhiama Group S.R.L., S.C. A-90 Proiect

S.R.L. etc.

De-a lungul procesului se vor implica numeroşi factori de decizie şi

specialişti locali. Nu au fost incluşi în lista de mai sus: personalităŃile politice,

consilierii judeŃeni şi locali implicaŃi, cetăŃenii din Comisiile Consultative

create în timpul implementării proiectului.

2.5. Organizarea administrativă a teritoriului viitoarei

Zone Metropolitane Piteşti

Din punct de vedere social, constituirea Zonei Metropolitane Piteşti va

contribui la atenuarea discrepanŃelor de percepŃie a statutului social diferit

între cetăŃenii care locuiesc în municipiul Piteşti şi cei care locuiesc în

localităŃile mai mici din jur. Astfel, s-ar diminua discrepanŃele existente între

mediul urban şi cel rural, prin crearea unei identităŃi comune a întregului

teritoriu metropolitan şi s-ar deschide porŃile unei colaborări permanente între

localităŃile care compun zona metropolitană.

Abordarea problemelor sociale cu care se confruntă populaŃia din această

zonă se poate face într-un mod integrat. În contextul procesului de

descentralizare intensivă, rezolvarea problemelor din domenii ca: asistenŃă

socială, ocuparea forŃei de muncă şi coeziune socială, educaŃie şi învăŃământ,

tineret, cultură şi sport pot fi delegate către viitoarea structură asociativă

metropolitană.

181


Tabel nr. 5.3. Organizarea administrativă a localităŃilor componente ale viitoarei

Zone Metropolitane şi numărul gospodăriilor populaŃiei

Nr. crt.

Comuna Satele componente Numărul

gospodăriilor populaŃiei

1 ALBOTA

Albota Cerbu Frăteşti Gura Văii Mareş

525 247 32 138 389

2 BASCOV

Bascov Brăileni Glâmbocu Mica Prislopu Mic Schiau Uiasca Valea Ursului

1221 124 203 167 84 166 171 220

3 BRADU Bradu Geamăna

1141 437

4 MĂRĂCINENI Mărăcineni Argeşelul

845 489

5 MIOVENI

Mioveni Colibaşi Clucereasa Făget RacoviŃa

9656 746 115 332 583

6 MOŞOAIA

Moşoaia Bătrâni Ciocănei Dealu Viilor HinŃeşti Lăzăreşti Smeura

377 78 159 129 233 77 311

7 ŞTEFĂNEŞTI

Ştefăneşti Enculeşti Goleşti Izvorani Ştefăneştii Noi Valea Mare Podgoria Viişoara

933 190 302 258 948 1001 208

Sursa: Anuarul Statistic-2007

182


Din punct de vedere economic, constituirea Zonei Metropolitane Piteşti

ar atrage investitori naŃionali şi străini, existând certitudinea că dezvoltarea

zonei se va realiza integrat, având la bază strategii, obiective şi planuri

comune de acŃiune. Elaborarea unui plan de dezvoltare economică a Zonei

Metropolitane Piteşti va încuraja atât companiile locale, cât şi pe cele străine

să investească în aceste zone, dispunând de oportunităŃile, resursele şi

potenŃialul zonei metropolitane.

Din punct de vedere tehnic, constituirea Zonei Metropolitane Piteşti

va crea posibilitatea realizării şi implementării unor măsuri comune de interes

zonal şi chiar regional.

În prezent, proiecte precum viabilizarea unor suprafeŃe de teren din punct

de vedere al infrastructurii de bază, extinderea şi reabilitarea serviciilor de

alimentare cu apă şi canalizare şi integrarea acestora în staŃii de epurare a

apelor uzate, extinderea reŃelei de gaze, modernizarea şi reabilitarea

infrastructurii de transport sunt tratate izolat la nivel de unităŃi administrativ

teritoriale.

Această abordare greşită a condus la neconcordanŃe între planurile

urbanistice ale diferitelor localităŃi ce vor forma zona metropolitană. Pe de-o

parte, a condus la apariŃia unor anomalii în ceea ce priveşte dezvoltarea

integrată şi armonioasă a regiunii (întrepătrunderea zonelor rezidenŃiale cu

cele agricole şi zootehnice, spaŃii economice şi de depozitare), iar, pe de altă

parte, a generat o discontinuitate a amenajării şi mobilării terenului

(extinderea şi modernizarea infrastructurii de bază s-a oprit la graniŃa

administrativ teritorială a localităŃii).

Integrarea din punct de vedere tehnic şi economic a diferitelor proiecte

locale ar putea genera economii importante pentru bugetele locale şi ar

eficientiza foarte mult activitatea în domeniile prezentate anterior. Astfel,

pentru un proiect de extindere a reŃelei de alimentare cu apă şi canalizare

într-o zonă mai amplă, situată la interferenŃa unor unităŃi administrativ

183


teritoriale din zona metropolitană şi destinată ulterior pentru construirea de

locuinŃe, se poate realiza un singur studiu de fezabilitate, un singur aviz tehnic

de execuŃie, un singur set de avize şi autorizaŃii, se organizează o singură

licitaŃie pentru sub-contractarea executării lucrărilor şi se realizează o singură

investiŃie. Acest exemplu poate fi extrapolat şi la alte proiecte desfăşurate în

zonă, inclusiv în parteneriatul public-privat.

Multe dintre aceste proiecte pot fi finanŃate atât din Fonduri Structurale,

cât şi din Programe de FinanŃare NaŃionale şi InternaŃionale, ceea ce

presupune respectarea regulilor specifice impuse de acestea (colaborarea între

diverşi actori interesaŃi în realizarea acestor proiecte, greutăŃi în accesarea

acestor fonduri de către localităŃile mici), reprezintând o valoare adăugată

incontestabilă şi constituind un argument important în decizia investitorilor de

a finanŃa astfel de proiecte.

Aşa cum am spus, localităŃile mici ar putea avea dificultăŃi în găsirea

surselor de finanŃare, iar eligibilitatea acestora, în ceea ce priveşte obŃinerea

de credite din partea băncilor, ar fi afectată de potenŃialul bugetului local şi de

lipsa celorlalte resurse disponibile, care ar putea constitui garanŃii reale în

acordarea unor astfel de credite. În acest context, constituirea Zonei

Metropolitane Piteşti ar facilita accesul la Fondurile Structurale, dar şi la

obŃinerea de credite de către întreaga zonă.

Pentru a face faŃă competiŃiei, este nevoie de atragerea în Zona

Metropolitană Piteşti a unor activităŃi economice de vârf. Pentru aceasta este

nevoie de fonduri imense pentru infrastructură (străzi, reŃea de apă, canal,

curăŃenie etc.), deoarece un oraş în care nu se poate trăi confortabil nu poate

spera la locuitori cu venituri mari şi nu poate beneficia de o creştere

economică viitoare.

În scopul creşterii competitivităŃii Zonei Metropolitane Piteşti, unităŃile

administrativ teritorial-administrative participante vor dezvolta şi întreŃine:

� drumurile, podurile şi lucrările de întreŃinere aferente acestora;

184


� reŃelele de apă, canalizare, termoficare, electricitate, telefonie etc.;

� transportul public;

� educaŃia, cultura şi sportul;

� sănătatea şi serviciile sociale;

� managementul deşeurilor;

� protecŃia civilă şi siguranŃa cetăŃeanului.

UnităŃile administrativ teritoriale din zona metropolitană îşi vor

coordona politicile fiscale în vederea maximizării veniturilor la bugetele

locale ale unităŃilor administrativ teritoriale membre.

O atenŃie deosebită trebuie acordată următoarelor aspecte:

� Politicilor de dezvoltare a Zonei Metropolitane Piteşti, prin:

• cooperarea teritorială ca viitor pol regional;

• consolidarea parteneriatelor la nivel metropolitan;

• creşterea accesibilităŃii (drumuri, căi ferate, aero, magistrale

telecomunicaŃii);

• realizarea conexiunii pe calea ferată Piteşti – Râmnicu Vâlcea;

• explorarea parteneriatelor strategice la nivel naŃional şi internaŃional

în vederea schimburilor de experienŃă şi accesului la reŃele de

cunoaştere şi decizie;

• explorarea paşilor de implicare în reŃeaua METREX.

� Revitalizare economică, prin:

• dezvoltarea şi diversificarea dotărilor şi a serviciilor de afaceri şi

pentru afaceri;

• dezvoltarea antreprenoriatului comunităŃilor locale;

• înregistrarea şi (eco) marcarea produselor locale (patente, soft-uri,

vinuri, brânzeturi, textile etc.);

• dezvoltarea, mobilitatea şi reglementarea terenurilor;

• asigurarea planurilor de dezvoltare, a regulamentelor şi a investiŃiilor

publice de sprijin;

185


• dezvoltarea pachetelor de stimulente de localizare/amplasare;

• sprijinirea sectorului privat şi a antreprenoriatului local;

• atragerea de investiŃii directe;

• dezvoltarea cooperării cu sectorul cercetării aplicate;

• dezvoltarea activităŃilor de marketing;

• deschiderea de noi pieŃe.

� Revitalizarea comunităŃilor locale, prin:

• valorificarea atuurilor culturale, artistice, tradiŃionale;

• dezvoltarea şi diversificarea serviciilor pentru comunităŃile rurale;

• dezvoltarea comunităŃilor rurale (educaŃie, cultură, evenimente,

antreprenoriat);

• creşterea implicării în dezvoltarea locală şi metropolitană a

comunităŃilor locale.

� Asigurarea de locuinŃe de calitate este o altă prioritate a

colectivităŃilor locale din Zona Metropolitană Piteşti, care se poate realiza

prin:

• revitalizarea locuirii (unifamiliale, colective);

• creşterea gradului de dotare a zonelor cu locuinŃe;

• diversificarea ofertei de locuinŃe;

• pregătirea zonelor de dezvoltare a locuirii;

• creşterea calităŃii dezvoltării stocului de locuinŃe.

� O atenŃie deosebită trebuie acordată şi dezvoltării şi diversificării

serviciilor şi utilităŃilor publice oferite pe teritoriul zonei metropolitane, prin

asigurarea:

• de servicii ieftine şi de calitate (pol de dezvoltare regional), în

condiŃii de echitate socială – transport, aprovizionare cu apă,

canalizare, energie electrică, termoficare, gaze, telefonie etc.;

• mediului competitiv pentru furnizorii de servicii;

186


• serviciilor de nivel regional;

• serviciilor de excepŃie în cercetare, educaŃie, sănătate, cultură, sport,

agrement, turism etc.;

• serviciilor pentru activităŃile de tranzit;

• condiŃiilor de valorificare a avantajelor competitive (domeniul

universitar, cercetare, dezvoltare, cultură);

• planurilor integrate de dezvoltare şi a investiŃiilor publice pentru

utilităŃile publice în zona metropolitană;

• instrumentelor financiare adecvate;

• de parteneriate public-privat relevante pentru dezvoltarea utilităŃilor;

• mecanismelor de atragere a fondurilor pentru dezvoltarea utilităŃilor.

� De asemenea, localităŃile membre vor decide, potrivit legii, asupra

politicilor locale privind valoarea terenurilor şi a impozitului pe acestea, în

contextul competiŃiei regionale de atragere de investitori. Astfel, vor trebui

avute în vedere următoarele activităŃi:

� identificarea şi evaluarea terenurilor;

� elaborarea de politici specifice privind terenurile neocupate cu clădiri;

� elaborarea politicilor specifice de realizare a centurilor verzi de

protecŃie;

� analiza de fundamentare a taxelor/tarifelor de folosinŃă a terenurilor;

� elaborarea conceptului integrat de dezvoltare a Zonei Metropolitane

Piteşti;

� elaborarea bazei de date privind terenurile;

� clarificarea administrării terenurilor cu regim ambiguu;

� stabilirea culoarelor de dezvoltare;

� structurarea funcŃională;

� identificarea şi reglementarea zonelor de dezvoltare (asigurarea

pachetelor de proceduri în dezvoltarea terenurilor);

187


� asigurarea terenurilor pentru dezvoltare (construire şi activităŃi

agricole) – planificarea eforturilor publice necesare;

� redezvoltarea şi recuperarea terenurilor (cu riscuri, degradate,

inundate, industriale, poluate, vacante);

� implicarea comunităŃii în procesul definirii valorilor locale, a

direcŃiilor şi a zonelor de dezvoltare;

� dezvoltarea pieŃei imobiliare, consolidarea antreprenoriatului în

dezvoltarea terenurilor;

� corelarea eforturilor de deservire a terenurilor şi de dezvoltare a

accesibilităŃii.

Pentru coordonarea activităŃilor de producŃie, distribuŃie şi consum în

zona metropolitană localităŃile membre vor elabora planuri de amenajare a

teritoriului metropolitan, urmărind:

� delimitarea concretă a zonei metropolitane;

� zonarea teritoriului metropolitan pe tipuri de activităŃi;

� determinarea capacităŃii de utilizare a terenurilor, prin utilizarea, în

cadrul regulamentelor de urbanism, a densităŃilor de locuire şi a

condiŃiilor de parcelare;

� conservarea zonelor cu valoare de patrimoniu.

2.6. Rezultate aşteptate de la viitoarea zonă metropolitană

La nivel metropolitan, potrivit obiectivelor menŃionate anterior,

rezultatele aşteptate de parteneri sunt:

• îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii la nivel urban prin politicile şi

programele de îmbunătăŃire a serviciilor publice, a cadrului locuirii, creşterea

rigorii privind calitatea investiŃiilor, dezvoltarea atractivităŃii pentru afaceri, a

serviciilor şi a marketingului local;

188


• păstrarea identităŃii regionale, prin valorificarea patrimoniului

cultural, revitalizarea zonei centrale, diversificarea turismului, revitalizarea

valorilor locale, dezvoltarea mândriei locale;

• managementul integrării, respectiv asigurarea cooperării la nivelul

reŃelelor de infrastructuri regionale prin activităŃi de investiŃii semnificative

la scară teritorială regională, naŃională şi internaŃională, în vederea creşterii şi

diversificării accesibilităŃii şi a dezvoltării modurilor de transport;

• crearea de noi parteneriate în planificare şi implementare, potrivit

priorităŃilor pe termen mediu şi lung, extinderea parteneriatelor strategice

şi a schimburilor de experienŃă cu regiunile din România, din Europa,

dezvoltarea relaŃiilor de colaborare şi acordarea de sprijin sectorului privat

local, consolidarea interesului şi implicării comunităŃilor în proiectele de

dezvoltare.

Corespunzător nivelului regional, obiectivele Zonei Metropolitane Piteşti

contribuie la asigurarea dezvoltării regionale durabile prin:

• dezvoltarea responsabilităŃii sociale prin elaborarea politicilor şi

programelor de reechilibrare a tendinŃelor de îmbătrânire a populaŃiei

şi a fenomenelor necontrolate de migraŃie internă şi în afara regiunii;

• crearea condiŃiilor favorabile dezvoltării economice prin conectarea

strategiei metropolitane la cea a regiunii, asigurarea măsurilor pentru

creşterea atractivităŃii zonei pentru amplasarea afacerilor, creşterea

competitivităŃii zonei, asigurarea dotărilor, terenurilor şi investiŃiilor

care dau valoare şi greutate zonei şi regiunii;

• asigurarea calităŃii mediului prin implementarea planurilor de

acŃiune pentru gestionarea deşeurilor, a managementului adecvat al

apei, energiei şi aerului la nivelul regiunii, a unui transport integrat

eficient, prin politici sustenabile de utilizare a terenurilor, a peisajului;

implementarea unui proiect atât de complex presupune articularea

între putere şi capacitatea de delegare în planificare şi implementare;

189


• realizarea echilibrului între o comunicare de calitate şi stabilirea

acordului între grupurile implicate, la diverse nivele;

• alocarea eficientă a resurselor în scopul maximizării utilizării lor în

procesele de dezvoltare: resursele materiale, umane, de management,

pieŃe, financiare;

• identificarea echilibrului între costuri şi beneficii, a raportului

considerat corect între investiŃii, împrumuturi, taxe, impozite, capital şi

bunăstarea comunităŃii, locurile de muncă, profit, calitatea vieŃii etc.;

• integrarea verticală şi orizontală a eforturilor de cooperare în

implementarea pe termen mediu şi lung;

• asumarea oportunităŃilor şi pericolelor, a riscurilor care pot apărea

în diverse faze ale proiectului, pot fi cauzate de pierderi de fonduri,

schimbări legislative, pierderea unor parteneri, schimbarea cadrului

politic etc.;

• asumarea şi distribuirea corectă a succeselor şi eşecurilor aduse de

implementarea proiectului: proiecte de succes versus terenuri

devalorizate, falimente etc.

190


3. PROGRAME PENTRU ZONA METROPOLITANĂ PITEŞTI

3.1. Programe privind instituŃionalizarea Zonei Metropolitane

Piteşti

a. Crearea unui statut, a unui regulament şi a unui cod etic,

documente necesare pentru instituŃionalizarea, crearea şi funcŃionarea în bune

condiŃii a Zonei Metropolitane Piteşti.

Actori implicaŃi/Responsabili: Primăria Municipiului Piteşti şi

primăriile celorlalte localităŃi care vor face parte din Zona Metropolitană

Piteşti, consiliile locale ale acestor localităŃi

Termen: 2008

b. Programul de instituire a unui sistem coerent şi armonizat de

administrare a zonei care are în vedere coordonarea şi integrarea dezvoltării

municipiului Piteşti cu cea a localităŃilor limitrofe.

Actori implicaŃi/Responsabili: Primăria Municipiului Piteşti, primăriile

localităŃilor limitrofe şi consiliile locale

Termen: 2008 - 2009

3.2. Programe privind modernizarea infrastructurii edilitare

a. Programul de revizuire şi îmbunătăŃire a sistemelor de

planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD etc.) prin care să se

asigure sistematizarea teritoriului în zona metropolitană astfel încât să se

asigure evitarea haosului, dezvoltarea durabilă şi perfecŃionarea în centre de

valorificare superioară a resurselor din zonă.

191


Actori implicaŃi/Responsabili: consiliile locale, Primăria Municipiului

Piteşti şi primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, agenŃii

economici

Termen: 2008 - 2013

b. Programul de conectare a zonei metropolitane la magistrale de

transport europene. Programul presupune racordarea zonei metropolitane

Piteşti la Autostrada Coridorul IV (Bucureşti - Nădlac) şi totodată

îmbunătăŃirea infrastructurii de transport rutier în municipiul Piteşti şi în

localităŃile limitrofe, astfel încât aceasta să corespundă standardelor europene.

Actori implicaŃi/Responsabili: AutorităŃile naŃionale, regionale,

judeŃene, locale

Termen: 2008 - 2013

c. Programul de optimizare a circulaŃiei în cadrul zonei

metropolitane prin regândirea întregului sistem de circulaŃie şi de

semaforizare astfel încât să se asigure fluidizarea traficului în nodurile rutiere

ce fac legătura între municipiul Piteşti şi localităŃile limitrofe.


Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, şi Inspectoratul

JudeŃean de PoliŃie Argeş

Termen: 2008 - 2010

d. Programul de îmbunătăŃire a transportului public în comun

vizând descongestionarea transportului cu mijloace personale în

municipiul Piteşti şi cu deosebire realizarea legăturii între localităŃile

zonei metropolitane. În vederea realizării programului recomandăm

următoarele măsuri: achiziŃionarea de noi mijloace de transport în comun

dotate la standarde europene, stabilirea unor orare în concordanŃă cu fluxul de

192


călători, modernizarea staŃiilor de autobuz şi amplasarea în fiecare staŃie a

unor spaŃii special amenajate şi informatizate pentru vânzarea de bilete,

afişarea în fiecare staŃie a traseelor şi a orarului pe care circulă autobuzele.


Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, agenŃi

economici

Termen: 2009 - 2012

e. Programul de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate

pentru circulaŃia în zona metropolitană prin asfaltarea străzilor în zonele

periferice ale municipiului şi continuarea asfaltării căilor de rulaj în

localităŃile limitrofe.

Aplicarea unor metode moderne cum ar fi cea a drumului critic în

vederea reaşezării sistemului de circulaŃie rutieră în zonă.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale, Inspectoratul

General de PoliŃie Argeş, agenŃi economici

Termen: 2009 - 2011

f. Programul de echipare edilitară adecvată a intravilanului

existent prin extinderea reŃelelor de apă-canal, gaze, electricitate şi salubritate

în toate localităŃile Zonei Metropolitane Piteşti, precum şi îmbunătăŃirea celor

existente.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale şi firmele

specializate în asigurarea serviciilor şi utilităŃilor publice

Termen: 2011 - 2013

193


g. Program pentru modernizarea reŃelei publice de iluminat şi a

reŃelei de distribuŃie a energiei electrice. Acest program presupune

modernizarea reŃelei existente şi extinderea acesteia în localităŃile zonei

metropolitane, acolo unde aceasta nu există prin achiziŃia de echipamente

performante de iluminat public şi reabilitarea reŃelelor învechite.


Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană,

Termen: 2008 - 2010

h. Program pentru modernizarea şi extinderea reŃelei de distribuŃie

a energiei termice prin înlocuirea conductelor de transport a energiei termice

în cazurile în care acestea nu sunt corespunzătoare; reabilitarea unor puncte

termice şi conectarea localităŃilor limitrofe, care nu beneficiază de o reŃea

proprie, la sistemul de distribuŃie a energiei termice din cadrul zonei

metropolitane.


Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, agenŃii

economici

Termen: 2010 - 2012

i. Program de încurajare a construcŃiilor de locuinŃe, a spaŃiilor

comerciale, de depozitare şi de producŃie, realizate de întreprinzători

privaŃi în localităŃile limitrofe municipiului Piteşti prin asigurarea de

terenuri adecvate acestui scop şi acordarea de facilităŃi agenŃilor economici

interesaŃi.


Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, agenŃi

economici

Termen: 2010 – 2013

194


j. Program de continuare a modernizării şi de amenajare a pieŃelor

agroalimentare în localităŃile componente ale zonei metropolitane prin care

să se asigure accesul la în condiŃii civilizate la produse şi servicii de calitate.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale

Termen: 2009 – 2012

3.3. Programe privind creşterea calităŃii mediului

a. Programul de menŃinere şi protecŃie a zonelor naturale şi de

agrement prin conservarea zonelor verzi existente, corelată cu măsuri active

privind probiodiversitatea, salubrizarea şi amenajarea acestor zone,

încurajarea creării de noi zone verzi şi parcuri pentru îndeplinirea rolurilor de

antipoluare şi agrement.


Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, AgenŃia

JudeŃeană de ProtecŃie a Mediului Argeş, ONG-uri din cadrul zonei

metropolitane care activează în domeniul mediului

Termen: permanent

b. Program operaŃional privind asigurarea apei, problemele de

canalizare şi epurare a apelor uzate prin acordarea de asistenŃă în

identificarea de surse de finanŃare şi promovarea de tehnologii curate.

Actori implicaŃi/Responsabili: consiliile locale, Primăria

Municipiului Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona

metropolitană, agenŃii economici de profil

Termen: 2009 - 2011

195


c. Program privind îmbunătăŃirea calităŃii aerului ambiental prin:

implementarea proiectului Autostrada Bucureşti-Nădlac, valorificarea şoselei

de centură la vest de Piteşti, punerea în funcŃiune a staŃiilor automate de

monitorizare a calităŃii aerului în municipiul Piteşti şi în zonele limitrofe.

Actori implicaŃi/Responsabili: AdministraŃia NaŃională a

Drumurilor şi principalii agenŃi economici generatori de poluare

Termen: 2009 - 2012

d. Program privind gestionarea deşeurilor prin aplicarea directivelor

europene care au fost transpuse în legislaŃia românească de mediu, prin

construirea unor gropi ecologice de gunoi şi ecologizarea celor existente.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, Consiliile Locale, agenŃi

economici cu instalaŃii în domeniu şi agenŃi economici generatori de deşeuri

industriale

Termen: 2009-2011

3.4. Programe în domeniul turismului

a. Program de perfecŃionare a managementului în turism prin

constituirea unei structuri organizatorice alcătuită din reprezentanŃii

administraŃiilor locale din localităŃile componente ale zonei metropolitane şi

touroperatori, transportatori, asociaŃii turistice locale sau filiale locale ale

ANTREC, directori de unităŃi de primire, etc. Această structură va urmări

asigurarea activităŃii de valorificare a potenŃialului turistic al zonei; definirea

priorităŃilor, obiectivelor şi organizarea de activităŃi legate de dezvoltarea

turismului în oraş şi regiune, identificarea surselor de finanŃare; aplicarea unor

politici raŃionale de dezvoltare durabilă prin includerea resurselor turistice în

circuitul turistic naŃional şi internaŃional; perfecŃionarea managementului în

196


turismul de tranzit prin crearea unui sistem de relaŃii cu zonele de mare

atracŃie turistică din judeŃul Argeş şi din judeŃele vecine.


Municipiului Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană,

reprezentanŃi ai actorilor pieŃei turistice locale

Termen: 2010 - 2012

b. ÎnfiinŃarea unui birou de informare turistică în cadrul

primăriilor localităŃilor componente ale zonei metropolitane care să se

preocupe de crearea şi difuzarea de suporturi de informare turistică de tipul

prospecte, pliante, un ghid de informaŃii generale, un ghid al unităŃilor de

primire, un calendar al evenimentelor care să fie distribuit prin intermediul

tuturor actorilor de pe scena turistică locală, conceperea şi distribuirea

catalogului zonei metropolitane.



reprezentanŃi ai agenŃilor economici din turism

Termen: 2009 - 2010

c. Crearea unui brand şi a unui website al zonei metropolitane

prin care să se poată valorifica resursele şi tradiŃiile locale, prin crearea unei

imagini de excelenŃă, de marcă, pentru produsele, serviciile şi manifestările

culturale, sportive specifice precum şi agenda de călătorii online; activităŃi

menite să facă din zonă una de turism internaŃional.



reprezentanŃi ai agenŃilor economici din turism

Termen: 2009 - 2010

197


d. Dezvoltarea de noi oportunităŃi de petrecere a timpului liber de

către locuitorii zonei metropolitane şi ceilalŃi locuitori ai judeŃului prin

organizarea de evenimente culturale tradiŃionale, târguri, spectacole şi

concerte în aer liber, amenajarea unei locaŃii pentru valorificarea creaŃiilor

autohtone; realizarea unei zone de agrement atractive şi amenajarea unor

locuri de joacă, în special în localităŃile limitrofe municipiului Piteşti şi

organizarea de activităŃi culturale şi sportive.

Actori implicaŃi/Responsabili: Primăria Municipiului Piteşti,

primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale,

AdministraŃia Domeniului Public, parteneriat cu mediul de afaceri

Termen: 2009 – 2012

3.5. Programe în domeniul învăŃământului, culturii şi artei

a. Program de optimizare a volumului şi structurii învăŃământului

preuniversitar în Zona Metropolitană Piteşti, centrarea acestui instrument

pe elev şi pe calitatea învăŃământului, folosind ca repere învăŃământul din

Ńările dezvoltate din Europa şi din alte Ńări ale lumii cu adaptări necesare la

specificul naŃional şi local.

Actori implicaŃi/Responsabili: consiliile locale, primăriile localităŃilor

cuprinse în zona metropolitană, Inspectoratul Şcolar JudeŃean Argeş, comitete

de elevi şi părinŃi

Termen: 2008-2010

b. Program de extindere a reŃelei de creşe şi grădiniŃe prin înfiinŃarea

de unităŃi noi de învăŃământ preşcolar, ceea ce va conduce la creşterea

numărului de locuri în instituŃiile publice şi private. Programul va urmări de

asemenea dotarea corespunzătoare a acestor spaŃii pentru a asigura condiŃii

optime de dezvoltare a copiilor.

198



Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, Inspectoratul

Şcolar JudeŃean Argeş, DirecŃia de ProtecŃie a Copilului, comitete de elevi şi

părinŃi

Termen: 2008-2012

c. Program de modernizare a infrastructurii sistemului de

învăŃământ, gimnazial şi preuniversitar prin construirea şi amenajarea de

noi locaŃii şi modernizarea celor existente ca acestea să corespundă

desfăşurării procesului de învăŃământ la standarde europene. Sunt necesatre

condiŃii ca elevii să rămână în şcoală după orele de program pentru a-şi

pregăti temele pentru ziua următoare, aprofundarea cercetării ştiinŃifice,

culturale, sportive.



Şcolar JudeŃean Argeş, parteneriat cu agenŃii economici

Termen: 2009-2012

d. Program de înfiinŃare a unor centre de cercetare ştiinŃifică.

Astfel, apreciem ca necesar un centru cu profil tehnic, în parteneriat cu

Universitatea Piteşti; un centru cu profil economic şi umanist, în parteneriat

cu Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti. Structurile existente în

prezent în cele două universităŃi, propuse anterior, între ele existând relaŃii de

colaborare, ar putea fi regrupate.

Actori implicaŃi/Responsabili: Consiliul JudeŃean Argeş, Prefectura

JudeŃului Argeş, consiliul local, Primăria Municipiului Piteşti, universităŃile

din Piteşti

Termen: 2009-2013

199


e. Program de continuare, extindere şi perfecŃionare a sistemului de

acordare a unor burse pentru elevi şi studenŃi cu rezultate bune la

învăŃătură şi pentru cei proveniŃi din familii mai modeste. Eficientizarea

acestui sistem prin condiŃionarea acordării burselor, în special pentru studenŃi, de

realizarea unor cercetări ştiinŃifice, îndeosebi pentru întocmirea lucrărilor de

licenŃă pe probleme de interes real pentru Zona Metropolitană Piteşti.


Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, în parteneriat

cu instituŃiile de învăŃământ preuniversitar şi universitar din Piteşti

Termen: permanent

f. Program de identificare a perspectivei de dezvoltare a zonei

metropolitane, astfel încât să se realizeze o reorientare a ofertei educaŃionale

în funcŃie de nevoile viitoare ale pieŃei muncii locale.



Şcolar JudeŃean Argeş, AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă,

Senatele celor două universităŃi existente în municipiul Piteşti

Termen: 2008 – 2010

g. Program de continuare a reabilitării şi modernizării sălilor de

sport şi a curŃii şcolilor, astfel încât să se asigure condiŃii optime de educaŃie

fizică, precum şi securitatea copiilor.

Actori implicaŃi/Responsabili: consiliile locale, Inspectoratul Şcolar

JudeŃean Argeş, Primăria Municipiului Piteşti, primăriile localităŃilor

cuprinse în zona metropolitană, şcolile şi grădiniŃele din oraş în parteneriat cu

agenŃii economici locali

Termen: 2008 - 2009

200


h. Identificarea unor spaŃii pentru instituŃiile de învăŃământ care

funcŃionează în clădiri retrocedate sau negocierea pentru menŃinerea

acestor clădiri în condiŃii rezonabile pentru toate părŃile.



Şcolar JudeŃean Argeş

Termen: 2010 - 2012

i. Reamenajarea Centrului Cultural – Casa CărŃii din Piteşti şi a

căminelor culturale din cadrul localităŃilor componente ale Zonei

Metropolitane Piteşti.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, Consiliile Locale, Centrul

Cultural, parteneriat cu societatea civilă

Termen: 2009 - 2013

j. Sprijinirea continuării modernizării Bibliotecii JudeŃene Dinicu

Golescu şi a bibliotecilor din celelalte localităŃi din zona metropolitană

prin înnoirea fondului de carte, dotarea bibliotecilor cu calculatoare şi săli de

lectură adecvate, dotate cu aparate de aer condiŃionat şi mobilier modern.

Organizarea permanentă a unor manifestări ştiinŃifice-culturale de relevanŃă

locală dar şi unele de interes naŃional şi internaŃional.

Actori implicaŃi/Responsabili: Consiliul JudeŃean, consiliile locale,

Primăria Municipiului Piteşti, primăriile localităŃilor cuprinse în zona

metropolitană, Biblioteca JudeŃeană Argeş, universităŃile din Piteşti

Termen de realizare: 2008 – 2010

k. Program de înfiinŃare a unui post de televiziune, cu program

permanent, care să transmită informaŃii din toate localităŃile zonei

metropolitane Piteşti.

201


Actori implicaŃi/Responsabili: Consiliul Local, Primăria Municipiului

Piteşti şi Universitatea „Constantin Brâncoveanu”

Termen: 2008 – 2009

3.6. Programe în domeniul politicilor comunitare pentru

tineret şi sport

a. Program prin care să se continue construirea de locuinŃe sociale şi

pentru tineri prin alocarea de fonduri din bugetele localităŃilor din cadrul

zonei metropolitane sau prin parteneriate public-private. De asemenea, se pot

pune la dispoziŃia persoanelor tinere terenuri pentru construirea de locuinŃe.

Actori implicaŃi/Responsabili: ANL, Primăria Municipiului Piteşti,

primăriile localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale

Termen: 2009- 2013

b. Program privind stimularea, în continuare, şi desfăşurarea pe baze

moderne a unor manifestări cultural-artistice pentru tineri: Concursul

NaŃional StudenŃesc de Poezie Juventus, Argesis – săptămâna culturală a

studenŃilor din Piteşti, Reuniunea NaŃională a Cenaclurilor NaŃionale

StudenŃeşti, Festivalul NaŃional StudenŃesc de CreaŃie Vestimentară şi

Prezentare Culorile Toamnei, Toamna bobocilor, spectacole omagiale Mihai

Eminescu, Liviu Rebreanu, I.L. Caragiale, Ion Pillat, spectacole şi manifestări

culturale ( Dragobete, 1 Martie).

Actori implicaŃi/Responsabili: Inspectoratul Şcolar Argeş, cele două

universităŃi din Piteşti, Casa de Cultură a Sindicatelor

Termen: anual

c. Program de continuare a reabilitării şi modernizării stadioanelor

şi terenurilor de sport din localităŃile din cadrul zonei metropolitane prin

202


identificarea surselor de finanŃare publice şi private. Implicarea permanentă a

autorităŃilor locale, universităŃilor, liceelor, agenŃilor economici pentru

revigorarea spaŃiului destinat sportului din zona metropolitană Piteşti.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale, DirecŃia de

Tineret şi Sport Argeş, agenŃi economici, universităŃi, licee

Termen: 2008-2013

3.7. Programe în domeniul sănătăŃii şi protecŃiei sociale

a. Program de reabilitare a spitalelor, dispensarelor şi farmaciilor

din toate localităŃile zonei metropolitane Piteşti prin asigurarea cu cadre

medicale, medicamente şi amenajarea corespunzătoare a spaŃiilor.



Sănătate Publică Argeş

Termen: 2008-2011

b. Încurajarea iniŃiativei private în domeniul medical prin sprijinirea

amenajării unor cabinete particulare medicale în toate localităŃile componente

ale zonei metropolitane şi punerea la dispoziŃie a spaŃiilor necesare

funcŃionării acestora precum şi dotarea acestora cu aparatură modernă.



Sănătate Publică Argeş

Termen: permanent

c. Program de asigurare a calităŃii serviciilor medicale pentru

populaŃie, prin îmbunătăŃirea actului medical la standarde europene şi prin

achiziŃionarea de aparatură medicală performantă

203




Sănătate Argeş, Casa de Asigurări de Sănătate Argeş

Termen: permanent

d. Program de înfiinŃare şi dezvoltare a centrelor de consiliere

pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale în vederea găsirii

de soluŃii de reintegrare a vârstnicilor, a persoanelor cu disabilităŃi, a

familiilor cu mulŃi copii, familiilor monoparentale.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale

Termen: 2010- 2013

e. Programe de dezvoltare a colaborării internaŃionale a zonei

metropolitane Piteşti prin înfrăŃiri europene şi de pe plan local, schimb

de experienŃă cu scopuri Ńintă, schimb de elevi, studenŃi, cadre didactice,

salariaŃi din domeniul public. Organizarea în comun a unor manifestări

ştiinŃifice, culturale, sportive.


localităŃilor cuprinse în zona metropolitană, consiliile locale, universităŃile,

centrele de cercetare etc.

Termen: 2009- 2013

capitolul v dezvoltarea metropolitană - primariapitesti.ro filedezvoltarea metropolitană 1. zona...

Documents