proiectul de transfer tehnologic

Implementarea în practica apicolă a unei stupine „model” de reproducere a rasei de albine A.M.Carpatica în scopul restabilirii fondului genetic autohton

realizat în 2008-2009

de Evtodienco Silvia, dr.tel. (+373 22) 359364, mob. 69510889, fax 359350, silvia.evtodienco7@gmail.com

Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinarăs. Maximovca, r-ul Anenii Noi, MD 6525

cu finanţarea din bugetul de stat de 70 mii lei în 2008 şi 60 mii lei în 2008şi cofinanţarea de 40 mii lei în 2008 de la Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor şi de 60 mii lei în 2009 de la

Staţiunea Tehnologico-Experimentală „Maximovca”s. Maximovca, r-ul Anenii Noi, MD 6525

Ideea inovatoareProiectul prevede crearea la institut a unei stupine model formată din 60 de stupi „moderni” multietajaţi cu două magazine şi cu ramele de dimensiuni standarde – de 435x300 mm. Aceşti stupi sînt noi pentru practica apicolă a republicii, căci până acum s-a practicat şi continuă să se exploateze tehnologia de obţinere a produselor apicole în stupuri orizontali cu 20, 24 şi 36 de rame. Iar în ţările cu apicultura avansată se utilizează tehnologii intensive de creştere, dezvoltare a albinilor şi de producere a mierii în stupi multietajaţi. Avantajele constau în posibilitatea dirijării producerii mierii de albine separat pe specie de plante în cadrul unui stup şi, concomitent, uşurarea procesului de deservire a stupilor de către apicultor. Un element de noutate este şi unificarea acoperişului şi a materialului izolator pentru protecţia albinelor.

Aceşti stupi vor servi pentru creşterea şi reproducerea materialului biologic apicol de rasa carpatină. Pentru menţinerea rasei în puritate se vor studia parametrii fenotipici, productivi şi comportamentali ai albinelor lucrătoare. Stupina va fi întreţinută doar staţionar. Ea îşi va aduce aportul său pozitiv la polenizarea culturilor agricole entomofile ale Staţiunii Tehnologico-Experimentale „Maximovca”.

Stup vertical cu 1 corp

Stup verticalcu 2 corpuri

Stup cu 1 magazin

Stup cu 2 magazine

Albinele care populează teritoriul ţării noastre fac parte din grupa raselor de albine europene Apis mellifera carpatica din zona munţiilor Carpaţi. Acestea nu trăiesc doar în această zonă de pe teritoriul ţării noastre, ci pot fi întîlnite în toate zonele României, Ucraina, Bulgaria, unele regiuni ale Rusiei. În urma studiului comportamentului diverselor rase comparativ cu rasa carpatică s-a evidenţiat inoportunitatea importului de material biologic în scopul infuziei de material «valoros» în fondul autohton. S-a constatat că albina carpatină este cel mai bine adaptată condiţiilor de climă şi cules din R. Moldova, este o albină calitativă superioară, impunîndu-se o continuă muncă de selecţie, conservare şi ameliorare a acesteia, iar introducerea de noi rase nu ar facilita decît deteriorarea fondului genetic autohton deosebit de valoros. În acest context se impune o continua muncă de conservare şi ameliorare prin selecţie a rasei de albine Apis mellifera carpatica.

Patrimoniul naţional apicol se compune în prezent din 100 000 de familii de albine, fiind structurat astfel: proprietate privată – 98%, domeniul public – 2% din efectivul total. Pîna în anul 1989 producţia anuală de mătci selecţionate a variat între 10 000 – 12 000, acest material valoros contribuind în mare măsură la ameliorarea albinelor din zonele de influenţă.

Pentru reproducerea şi comercializarea mătcilor în R. Moldova în anul 2007, conform regulamentului de atestare a fermelor de prăsilă, au fost atestate numai 3 stupine a cîte 100 familii de albine, cu potenţialul de producere de cca 2.000 de mătci împerecheate pe sezon la un efectiv de 120 familii de albine.

Producţia actuală este de cca 6.000 de mătci selecţionate anual. Utilizatorii mătcilor produse sînt apicultori particulari de toate categoriile (începători, semiprofesionişti şi profesionişti), aceste mătci fiind folosite în principal ca mătci de prasilă. La ora actuală în Moldova se constată înfiinţarea unui mare număr de stupine particulare mici şi mijlocii (100-300 familii de albine), apicultura devenind din îndeletnicire o profesie. Rata anuală optimă de înlocuire a mătcilor fiind de 50%, rezultă că la efectivul din ţară de cca 100.000 familii de albine, necesarul anual este de 50.000 de mătci împerecheate. În acest context, înfiinţarea stupinei model pentru reproducerea reginelor este o necesitate, care se înscrie în noua orientare a apiculturii.

Deci scopul înfiinţării stupinei la Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară este:• purificarea rasei autohtone de albine prin eliminarea materialului necunoscut;• conservarea genofondului apicol autohton;• ameliorarea rasei locale Apis mellifera carpatica prin selecţie continuă, creştere de mătci şi difuzarea acestora în ţară;• crearea de linii cu familii de albine performante în producţia de miere şi rezistenţa la boli;• instruire profesională persoanelor cointeresate şi asistenţă tehnică în implementarea tehnologiilor de creştere şi

testare a mătcilor.

Lucrările se vor efectua conform cerinţelor reglementărilor internaţionale cu respectarea normelor de bioetică şi zooigienă. Clădirile destinate pentru iernarea şi pentru fazele de repaos ale albinelor, pentru extracţie, şi/sau condiţionare a mierii vor fi amplasate în zone distanţate de surse cu mirosuri nocive, ferme de creştere a animalelor şi alte locuri poluate, care pot afecta albinele şi produsele rezultate din activitatea acestora. Clădirile şi anexele unităţilor de întreţinere a albinelor vor permite amplasarea echipamentului tehnologic în aşa mod, încît să asigure practicile de bună igienă pe durata procesului tehnologic. Practicile de bună igienă vor fi utilizate pentru a evita crearea unui mediu favorabil bolilor şi dăunătorilor. Stupina va fi amplasată în aşa mod, încît să asigure cantităţi suficiente de nectar, polen, mană, precum şi acces la sursele de apă sigure.

Rezultatele din 2008S-au confecţionat şi s-au instalat la prisaca institutului 30 de stupi „moderni”. Alţi 10 stupi sunt confecţionaţi, dar încă nu sunt instalaţi.

Au fost procurate de la întreprinderea de stat „Nectar-Edineţ” 20 familii de albine de rasa carpatină cu indici productivi sporiţi. Prin roire la institut s-au format încă 10 familii, astfel în iernare au intrat în total 30 de familii.

Rezultatele din 2009În anul curent au fost prelungite lucrările conform planului calendaristic. În prima etapă „Procurarea stupilor pentru întreţinerea familiilor de albine” s-au efectuat următoarele lucrări:

• a fost întocmit contractul de fabricare a stupilor „moderni” multietajaţi cu două magazine;• au fost procuraţi şi instalaţi la prisaca IPŞBZMV 20 de stupi;• la prisacă s-a efectuat revizia de primăvară şi studierea indicilor comportamentali la 30 familii de albine.

În urma studierii rezistenţei la iernare s-a determinat că, cu excepţia familiei nr. 15, toate familiile de albine au iernat bine şi în primăvară au ieşit puternice. Albinele au consumat o cantitate medie de miere în perioada de iarnă, deşi condiţiile climaterice au fost destul de nefavorabile (diferenţe mari în temperatură). Albinele familiei nr. 15 au fost afectate de diaree, caracterizîndu-se prin mortalitate înaltă. Această familie a fost restabilită (de la familia nr. 18 s-a selectat o regină cu albine).

Studierea indicilor comportamentali ai familiilor de albine permite de concluzionat că prisaca se caracterizează prin indici majori, care corespund rasei carpatină.

Specificare Standardul rasei Media pe prisacă(M)

Blîndeţe (puncte)Linişte pe faguri (puncte)Anecbalie (puncte)Căpăcirea mierii

44

2-4 (min.3)uscată

3,973,903,93

uscată

Analizînd datele din tabel, observăm că în medie pe prisacă indicele comportamental – blîndeţe – constituie 3,97 puncte. Din lotul de familii studiate 28 de familii au fost apreciate cu max. 4 puncte şi numai familia nr. 11 cu 3 puncte. După indicele comportamental – liniştea pe faguri – doar la familiile nr. 11, 13 şi 18 s-a observat o activitate mai intensă pe faguri şi au fost apreciate cu 3 puncte. Restul familiilor au fost atestate cu 4 puncte. În medie pe prisacă liniştea pe faguri a fost de 3,9 puncte, ceea ce corespunde standardului rasei. Un alt indice de comportament – anecbalia – la prisacă a fost destul de înalt. În medie el a constituit 3,93 puncte. Toate familiile, cu excepţia familiilor nr. 17 şi 18, au fost apreciate cu puncte max. 4. Căpăcirea mierii la toate familiile de albine a fost uscată.

Ulterior în baza datelor obţinute se vor selecta după aceşti indici şi cei productivi familii materne şi paterne. Datele vor fi prezentate în raportul final.

În etapa a doua s-au îndeplinit următoarele lucrări: • s-au procurat 20 de regine de rasa carpatină cu albine şi s-au creat 20 familii noi;• s-a determinat prolificitatea la familiile de albine create în primul an de derulare a proiectului.

Prolificitatea reginelor de rasa carpatină conform standardului rasei este de 1600 – 2100 ouă/h. Cercetările efectuate la prisaca IŞPBZMV au demonstrat că reginele de prăsilă au o prolificitate satisfăcătoare. La majoritatea familiilor de albine prolificitatea reginelor s-a încadrat în limitele standardului. În medie pe prisacă prolificitatea a constituit 1730 ouă/h. Reginele familiilor nr. 5 şi 15 au avut o productivitate mai mică, constituind 1330 şi 1460 ouă/h, respectiv.

Lucrările pentru realizarea proiectului continuă.