Matematicieni Matematicieni romani romani

Constantin DrambaConstantin Dramba Prezentare realizatPrezentare realizată de Lăzău Victoriaă de Lăzău Victoria

Constantin Dramba s-a nascut la data de Constantin Dramba s-a nascut la data de 19 iulie 1907, in Borsani, Cotofanesti.19 iulie 1907, in Borsani, Cotofanesti.

A fost matematician, astronom, membru A fost matematician, astronom, membru corespondent al Academiei corespondent al Academiei Romane(1963), membru al Academiei Romane(1963), membru al Academiei Romane(1990).Romane(1990). A studiat singularităţile A studiat singularităţile reale şi imaginare ale celor 3 corpuri, reale şi imaginare ale celor 3 corpuri, rotaţia Pământului, timpul astronomic. rotaţia Pământului, timpul astronomic.

Născut într-o familie de învăţători, Constantin a Născut într-o familie de învăţători, Constantin a fost fiul cel mai mare din cei şase fraţi ai familiei fost fiul cel mai mare din cei şase fraţi ai familiei Drâmbă. Între anii 1914-1918 urmează şcoala Drâmbă. Între anii 1914-1918 urmează şcoala primară în comuna natală, iar apoi urmează primară în comuna natală, iar apoi urmează cursurile Liceului Vasile Alecsandri din Galaţi, pe cursurile Liceului Vasile Alecsandri din Galaţi, pe care îl absolvă în anul 1926. Între 1926-1929 care îl absolvă în anul 1926. Între 1926-1929 urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe din cadrul urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii Bucureşti, secţia de matematică. Universităţii Bucureşti, secţia de matematică. Aici va avea ca dascăli personalităţi marcante Aici va avea ca dascăli personalităţi marcante ale ştiinţei româneşti, precum: Gheorghe Ţiţeica, ale ştiinţei româneşti, precum: Gheorghe Ţiţeica, David Emanuel, Traian Lalescu, Nicolae David Emanuel, Traian Lalescu, Nicolae Coculescu (a fost unul din mentorii lui Coculescu (a fost unul din mentorii lui Constantin Drâmbă, acordându-i acestuia tot Constantin Drâmbă, acordându-i acestuia tot sprijinul şi încrederea sa). sprijinul şi încrederea sa).

Începând cu 1 martie 1928 activează ca Începând cu 1 martie 1928 activează ca observator-calculator în cadrul observator-calculator în cadrul Observatorului Astronomic din Bucureşti, Observatorului Astronomic din Bucureşti, fondat şi condus de profesorul său Nicolae fondat şi condus de profesorul său Nicolae Coculescu, iar mai apoi după terminarea Coculescu, iar mai apoi după terminarea studiilor (1929) ca astronom adjunct. În studiilor (1929) ca astronom adjunct. În această perioadă a participat la diverse această perioadă a participat la diverse lucrări cu ajutorul lunetei meridiane şi lucrări cu ajutorul lunetei meridiane şi ecuatoriale, sub conducerea profesorului ecuatoriale, sub conducerea profesorului Gheorghe Demetrescu. Gheorghe Demetrescu.

După câţiva ani de la angajarea în cadrul După câţiva ani de la angajarea în cadrul Observatorului pleacă în Franţa pentru a Observatorului pleacă în Franţa pentru a urma un doctorat în astronomie, în cadrul urma un doctorat în astronomie, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe din Paris. Între anii Facultăţii de Ştiinţe din Paris. Între anii 1934 - 1936 Constantin Drâmbă 1934 - 1936 Constantin Drâmbă pregăteşte împreună cu Jean Chazy (1882 pregăteşte împreună cu Jean Chazy (1882 - 1955) teza de doctorat cu titlul Sur les - 1955) teza de doctorat cu titlul Sur les singularités réelles et imaginaires dans le singularités réelles et imaginaires dans le problèmes de trois corps, iar în 5 martie problèmes de trois corps, iar în 5 martie 1940 o susţine în faţa comisiei formate din 1940 o susţine în faţa comisiei formate din Ernest Esclangon, Jean Chazy şi Armand Ernest Esclangon, Jean Chazy şi Armand Lambert. La 1 noiembrie, după ce a Lambert. La 1 noiembrie, după ce a susţinut teza de doctorat, este avansat ca susţinut teza de doctorat, este avansat ca astronom titular. astronom titular.

Se reîntoarce în ţară şi continuă studiile de Se reîntoarce în ţară şi continuă studiile de mecanică cerească, astronomie şi mecanică cerească, astronomie şi matematică, activând ca profesor, la matematică, activând ca profesor, la Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie, Institutul Petrol, Gaze şi Geologie, Institutul Politehnic Bucureşti (1943 - 1948), Politehnic Bucureşti (1943 - 1948), Institutul de geologie şi tehinică minieră Institutul de geologie şi tehinică minieră din Bucureşti (1949 - 1952). În cadrul din Bucureşti (1949 - 1952). În cadrul Universităţii Bucureşti a parcurs toate Universităţii Bucureşti a parcurs toate gradele didactice, ajungând până la cel de gradele didactice, ajungând până la cel de şef al catedrei de mecanică şi astronomie, şef al catedrei de mecanică şi astronomie, din cadrul departamentului de astronomie. din cadrul departamentului de astronomie. În anul 1958 publică un curs pentru În anul 1958 publică un curs pentru studenţii săi întitulat Lecţii de ecuaţii studenţii săi întitulat Lecţii de ecuaţii diferenţiale. diferenţiale.

În anul 1951 Observatorul Astronomic În anul 1951 Observatorul Astronomic trece în subordinea Academiei Române, trece în subordinea Academiei Române, iar Constantin Drâmbă este numit şeful iar Constantin Drâmbă este numit şeful secţiei de Astronomie. În această calitate, secţiei de Astronomie. În această calitate, între anii 1953 - 1957 a coordonat între anii 1953 - 1957 a coordonat colaborarea internaţională a observatorului colaborarea internaţională a observatorului pentru obţinerea unui sistem de referinţă pentru obţinerea unui sistem de referinţă prin intermediul stelelor slabe. Tototdată a prin intermediul stelelor slabe. Tototdată a organizat serviciul orar al Obseravtorului, organizat serviciul orar al Obseravtorului, coordonând şi colaborarea cu serviciul coordonând şi colaborarea cu serviciul Internaţional al Orei din Paris. Internaţional al Orei din Paris.

În anul 1958 publică la Editura Tehnică În anul 1958 publică la Editura Tehnică principala sa lucrare Elemente de principala sa lucrare Elemente de mecanică cerească. În această lucrare mecanică cerească. În această lucrare Constantin Drâmbă a abordat şi una din Constantin Drâmbă a abordat şi una din principalele subiecte de actualitate în principalele subiecte de actualitate în acele timpuri, sateliţii artificiali. acele timpuri, sateliţii artificiali. Problematica lansării sateliţilor artificiali, Problematica lansării sateliţilor artificiali, axa de rotaţie terestră, poziţiile polului de axa de rotaţie terestră, poziţiile polului de inerţie terestru sunt aspecte studiate de inerţie terestru sunt aspecte studiate de Constantin Drâmbă, majoritatea tezelor de Constantin Drâmbă, majoritatea tezelor de doctorate conduse de acesta fiind orintate doctorate conduse de acesta fiind orintate pe aceste subiecte. pe aceste subiecte.

În anul 1963 este numit directorul În anul 1963 este numit directorul Observatorului, ocupând această funcţie Observatorului, ocupând această funcţie până în anul 1977, an în care se până în anul 1977, an în care se pensionează şi părăseşte conducerea pensionează şi părăseşte conducerea Observatorului.Observatorului.

În 10 februarie 1997 se stinge din viaţă, În 10 februarie 1997 se stinge din viaţă, fiind înmormântat la cimitirul Bellu.fiind înmormântat la cimitirul Bellu.