măsuri de atenuare a efectelor crizei economice

PROPUNERILE MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI

MINISTERULUI FINANȚELOR LA

PLANUL DE ACȚIUNI PRIVIND ATENUAREA EFECTELOR

CRIZEI ECONOMICE PENTRU PERIOADA 2015-2017

Chișinău, 2015

1

I. INTRODUCERE

În prezent, economia Republicii Moldova se confruntă cu simptomele unei crize economice.

Profunzimea acesteia este demonstrată de încetinirea dezvoltării tuturor sectoarelor economiei,

contractarea cererii agregate de consum pe fundalul reducerii remitenţelor, a comerţului exterior,

precum şi majorarea deficitului bugetar. Problemele economice amplifică şi mai mult tensiunile din

societate, generate de subminarea încrederii populaţiei în sustenabilitatea financiară a bugetului şi în

acţiunile Guvernului.

În condiţiile amplificării distorsiunilor de ordin economic şi financiar înregistrate în

economia Republicii Moldova, inclusiv în economiile CSI și UE, riscurile la care este supusă țara

noastră au fost provocate atît de factori externi cît și cei interni:

I. Situația geopolitică nefavorabilă în regiune, care a avut ca consecințe:

scăderea exporturilor în rezultatul reducerii cererii din partea principalilor parteneri de export

ai Republicii Moldova, impunerii embargoului de către Federația Rusă la unele produse

originare din Moldova, precum și scăderii prețurilor mondiale la produsele agricole;

reducerea volumului remitenţelor, generat de creşterea şomajului şi micşorarea veniturilor

obţinute de cetăţenii care muncesc în ţările afectate de criză;

micşorarea ritmului de creștere a fluxului investiţiilor străine directe în economia naţională,

ca urmare a apariţiei crizei în ţările de origine și mediului de afaceri instabil în Republica

Moldova;

II. Criza financiar-bancară din Republica Moldova, care a avut ca consecințe:

deprecierea monedei naționale, determinată de problemele în sectorul bancar, diminuarea

exporturilor și remiterilor valutare de peste hotare, și fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele

valutare internaţionale;

creșterea ratei inflației determinată de devalorizarea monedei naționale, majorarea tarifelor

pentru energia electrică și gaze naturale, creșterea prețurilor la unele produse alimentare și

nealimentare;

blocarea asistenţei externe și suportului bugetar din partea partenerilor de dezvoltare;

micșorarea rezervelor valutare a țării și creșterea datoriei de stat etc.

Contextul în care este propus acest Plan de acțiuni privind atenuarea efectelor crizei

economice (în continuare Plan) este unul foarte dificil şi tensionat pentru Republica Moldova,

deoarece dificultăţile economiei se transpun pe bugetul public naţional care, la rândul său, nu mai

2

poate servi drept instrument efectiv şi eficient pentru susţinerea categoriilor vulnerabile. Or,

vulnerabilitatea populaţiei este direct proporţională cu stagnarea economiei şi aprofundarea crizei.

În acest context, Guvernul Republicii Moldova trebuie să realizeze un set de măsuri urgente

de stabilizare şi relansare a economiei ţării, obiectivele propuse prin acest Plan fiind următoarele:

1. Neadmiterea aprofundării în continuare a crizei economice;

2. Readucerea economiei naționale pe o traiectorie de creştere;

3. Fortificarea premiselor pentru dezvoltarea unei economii durabile și asigurarea

stabilității macroeconomice.

Astfel, în 2015 Ministerul Economiei deja a iniţiat o serie de măsuri reformatoare, care au

menirea de a debirocratiza şi demonopoliza mediul de afaceri, de a atrage investiții în toate

sectoarele economiei naționale, de a promova politici comerciale eficiente în contextul

implementării Acordului DCFTA etc. Totodată, planul propune un set de acțiuni, care vizează

asanarea sectorului financiar-bancar, impulsionarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, inclusiv cu

Fondul Monetar Internațional, intensificarea cooperării cu Federația Rusă, reformarea modului de

funcționare a instituțiilor publice, acțiuni care sunt foarte importante pentru asigurarea stabilității

macroeconomice.

Deci, acest Plan oferă un set de acţiuni, grupate pe domenii prioritare, care reprezintă o

continuare a eforturilor deja întreprinse de Guvern și urmează a fi realizate pe parcursul 2015-2017

și, în viziunea noastră, sunt capabile să producă un impact pozitiv şi să prevină/atenueze efectele

crizei economico-financiare.

Acţiunile propuse în cadrul Planului vizat au menirea de a reanima economia, astfel încât deja

în anul 2016 aceasta să revină pe o pistă ascendentă. Relansarea economiei va fi însoţită de

înviorarea procesului investiţional, inclusiv a investiţiilor străine directe, sporirea volumului

producţiei industriale, agricole şi al serviciilor, revigorarea comerţului exterior, diminuarea

deficitului bugetar şi reducerea şomajului.

Totodată, trebuie să fie clar că Planul este doar o foaie de parcurs pentru a crea o platformă

credibilă întru revenirea la o situație economică stabilă, necesară pentru implementarea reformelor

necesare și a Programului de activitate a Guvernului.

Acest document reflectă viziunea Ministerului Economiei și Ministerului Finanțelor de

redresare a economiei naționale și cuprinde măsuri reformatoare și cu caracter stimulator, care pot fi

realizate cu eforturi comune și prin acțiuni coordonate ale tuturor autorităților publice, cu suportul

3

partenerilor de dezvoltare și societății civile, fără de care reformele ambiţioase propuse nu vor avea

sorţi de izbândă.

4

II. ANALIZA SITUAŢIEI MACROECONOMICE

Pe parcursul semestrului I 2015 economia Republicii Moldova a manifestat simptome clare

de recesiune, care se datorează atât factorilor externi, cât și celor interni.

Astfel, premisele, ce au condus la această situație, s-au conturat încă în anii 2013- 2014:

situația geopolitică nefavorabilă, în special conflictul în Ucraina și restricţiile comerciale impuse

Republicii Moldova de către Federaţia Rusă pentru producția alcoolică și produse agroalimentare,

au contribuit la diminuarea cererii din aceste țări, care sunt partenerii comerciali principali ai

Moldovei, fiind afectat exportul de bunuri. Ca consecință, în ianuarie-iunie 2015 acesta a scăzut cu

15,3% față de perioada similară a anului 2014. La rândul său, și importul s-a redus cu 22,1%

comparativ cu perioada corespunzătoare din 2014, iar nivelul de acoperire a importului cu export s-a

majorat de la 46% la 50%.

Recesiunea din Federația Rusă și deprecierea considerabilă a valutei acesteia au contribuit la

diminuarea volumului remiterilor din această țară (cu 38,1% în trim.I 2015 față de trim. I 2014) și

revenirea unui număr mare de cetățeni în Republica Moldova, ceea ce a contribuit la creșterea ratei

șomajului în trimestrul I 2015 până la 8,5% față de 5,1% în trimestrul I 2014.

Situația economică în țara noastră a fost agravată și de un șir de factori interni. Astfel, criza

bancară, care s-a început în luna noiembrie 2014, a afectat tot sectorul bancar al țării. Ca consecință,

pe parcursul primului semestru 2015 s-a depreciat drastic valuta națională - cu circa 20% față de

dolarul SUA și a crescut rata inflației, constituind în luna iulie 8,6% fața de iulie 2014, astfel

depăşindu-se nivelul ţintă al inflaţiei stabilit de BNM de 5% +/- 1,5%.

Acțiunile întreprinse de către BNM în scopul stabilizării situației pe piața valutară au condus

la micșorarea bruscă a rezervelor valutare, valoarea cărora s-a diminuat de la începutul anului către

finele lunii iulie 2015 cu 18,9%. Pentru stabilizarea situației pe piața monetară, BNM a ridicat rata

de bază de circa 5 ori (de la 3,5% în luna noiembrie 2014 până la 17,5 % la sfârșitul lunii iulie

2015), iar norma rezervelor obligatorii la mijloacele atrase în MDL şi valute neconvertibile - de la

14% până la 20%.

Plus la aceasta, un factor de risc important, care a contribuit la agravarea situației financiare

din țară, a fost înghețarea finanțării externe. Astfel, în semestrul I 2015 pentru susţinerea bugetului

şi pentru finanţarea proiectelor investiţionale din partea donatorilor externi au fost debursate 82%

din granturi prevăzute pentru această perioadă și doar 26,2% din cele prevăzute pentru anul 2015.

Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 30 iunie 2015 a

constituit 31,2 mild. lei, în creștere cu 20,6% față de data similară a anului 2014. Datoria de stat

5

internă a scăzut cu 1,1%, iar cea externă, calculată în lei, a înregistrat o creştere pronunțată de 28,8%

din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine.

Condițiile climaterice nefavorabile din această vară (temperaturile ridicate din lunile iulie-

august curent) au afectat negativ sectorul agricol, care deține o pondere de circa 13% din PIB.

Astfel, în primul semestru 2015 volumul producției vegetale a scăzut cu 15,6% față de perioada

similară a anului 2014.

În ansamblu, factorii enumerați mai sus influențează negativ sectorul real, posibilitățile de

export și cele investiționale, piața muncii, precum și nivelul de trai și capacitatea de cumpărare a

populației.

Luând în considerație aceste tendințe negative înregistrate în economia națională,

Ministerul Economiei în luna iunie a definitivat prognoza indicatorilor macroeconomici, care

prevede pentru anul 2015 diminuarea Produsului Intern Brut cu 1% față de anul precedent. Cu

atât mai mult, se presupune influența negativă a factorilor externi și interni și în anul 2016,

pentru acest an fiind prognozată o creștere anuală a PIB-lui doar cu 1,5%. Este de menționat că,

PIB-ul în trimestrul I 2015 a însumat 24,4 mild. lei, majorându-se faţă de perioada respectivă a

anului 2014 cu 4,8% (în preţuri comparabile).

Totodată, Banca Naţională a Moldovei a revăzut în creştere prognoza inflaţiei medii anuale

pentru 2015. Conform estimărilor, aceasta va fi de 9,3 la sută faţă de 8,1 la sută cât era prognozat la

începutul lunii mai. Cauza principală a acestor pronosticuri este devalorizarea monedei naţionale,

dar şi majorarea tarifelor pentru energia electrică şi gazele naturale. Iar pentru 2016 BNM a

prognozat o rată a inflaţiei de 11,6 la sută, cu peste cinci puncte procentuale mai mult decât a

prevăzut instituția acum trei luni.

Toate cele evidențiate referitor la dinamica indicatorilor macroeconomici din Republica

Moldova în 2015 demonstrează foarte clar prezența unor simptome de criză economică în țara

noastră, pentru depășirea căreia se cere promovarea unui set de măsuri concrete, reale și eficiente

pentru a fi întreprinse într-un termen relativ scurt de timp.

6

III. MĂSURI DE ATENUARE A EFECTELOR CRIZEI ECONOMICE

Creşterea economică din ultimii ani, bazată preponderent pe remitențe și consum, nu este

acceptabilă ca model de dezvoltare economică a Republicii Moldova, dar nici nu mai poate fi în

continuare asigurată, în special din motivul reducerii dramatice a remitenţelor și deprecierii valutei

naționale în anul curent.

Criza economică a demonstrat încă o dată că modelul actual de creştere economică din

Republica Moldova nu este durabil. Or, sarcina Guvernului Republicii Moldova în prezent este nu

doar de a salvgarda acele sectoare şi întreprinderi, care au fost afectate în lanţ de efectele crizei, prin

crearea unor condiţii propice funcţionării şi extinderii, dar şi de a promova un model de creştere

economică, bazat pe investiţii, competitivitate și promovarea exporturilor.

Astfel, măsurile din Plan reiese din factorii externi și interni sus-menționați, care afectează

economia națională, și este axat pe următoarele domenii prioritare, ce rezultă din competențele

funcționale ale Ministerului Economiei și Ministerului Finanțelor:

1) Stabilitate macroeconomică;

2) Politica fiscală și vamală;

3) Mediul de afaceri;

4) Atragerea investițiilor;

5) Politici de competitivitate;

6) Dezvoltarea IMM-lor;

7) Politica economică externă;

8) Infrastructura calităţii şi protecţia consumatorului;

9) Administrarea proprietăţii publice;

10) Securitate și eficiență energetică.

În acest context se propun acțiuni, grupate pe domenii prioritare, clasificate ca fiind

imediate și pe termen mediu. Menirea măsurilor imediate este de a stopa aprofundarea crizei

economice actuale și a atenua efectele acesteia. La rândul său, menirea măsurilor pe termen mediu

este de a readuce economia națională pe o traiectorie ascendentă, creșterea competitivității și

asigurarea unei creșteri durabile.

7

Setul de măsuri de măsuri propuse este următorul:

1. Stabilitate macroeconomică

Acţiuni imediate (2015):

Inițierea negocierilor și semnarea unui nou Acord de politici economice şi financiare cu FMI;

Lansarea negocierilor cu partenerii de dezvoltare a țării pentru deblocarea fondurilor financiare externe planificate pentru anul bugetar 2015;

Reevaluarea cadrului macroeconomic şi a prognozei indicatorilor de bază în vederea ajustării cadrului bugetar;

Rectificarea bugetului de stat, reieșind din estimările resurselor financiare reale și realizarea măsurilor de consolidare fiscală prin:- revizuirea cheltuielilor bugetului de stat și alocarea resurselor disponibile în dependență de prioritățile și posibilitățile bugetare;- menținerea unui nivel al deficitului bugetar sustenabil și asigurat financiar;- mobilizarea rezervelor fiscale și o politică fiscală adecvată situației de criză;- relansarea procesului de privatizare a obiectivelor proprietate publică.

Suspendarea publicării invitațiilor de participare la procedurile de achiziții publice privind achiziția de bunuri, servicii și lucrări, care nu afectează activitatea autorităților publice contractante și care sînt finanțate din contul bugetului de stat, atît de la componenta de bază, cît și de la componentele mijloace speciale și fonduri speciale;

Organizarea licitației de selectare a băncilor unde vor fi transferate soldurile conturilor trezoreriale și ale instituțiilor publice;

Simplificarea procesului de elaborare/aprobare a actelor normative, în special cele ce transpun Directivele UE;

Consolidarea credibilității Guvernului prin transparentizarea și promovarea unei comunicări permanente și eficiente cu societatea civilă pe marginea celor mai stringente probleme: gestionarea crizei din sectorul-financiar bancar, majorarea tarifelor la resursele energetice, deprecierea valutei naționale etc.

Aprobarea unui Plan de asanare a sectorului bancar reieșind din cele mai bune practici internaționale, cu indicarea exactă a opțiunilor și costurilor pentru băncile în dificultate;

Abrogarea/revizuirea Hotărârii Guvernului nr.938 din 13.11.2014 ”Cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice”;

Aprobarea Programului de susținere a păturilor social-vulnerabile a populației;

Acţiuni pe termen mediu (2016-2017):

Asigurarea transparenței publice a sectorului bancar și financiar; Modificarea cadrului legal din sectoarele bancar şi nebancar (bănci, asigurări, piaţa de

capital, leasing, microfinanţare, etc.) în scopul eliminării tuturor posibilităţilor de interacţionare a instituţiilor din aceste sectoare cu jurisdicţii ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă, inclusiv companiile off-shore;

8

Efectuarea auditului general al modului de organizare al sectorului public de către o organizație specializată și independentă,. În baza acestui audit, elaborarea unui plan de acțiuni privind optimizarea sectorului public: comasarea instituțiilor cu responsabilități suprapuse, redimensionarea instituțiilor ineficiente și lichidarea instituțiilor inutile;

Deservirea autorităților la autogestiune/întreprinderilor de stat/ societăților pe acțiuni cu capital integral de stat exclusiv prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor;

Înghețarea angajărilor în sectorul public (instituțiile finanțate de la bugetul de stat); Consolidarea centrelor de date departamentale și dezvoltarea platformei tehnologice

guvernamentale comune (MCloud) în conformitate cu standardele internaționale Diminuarea costurilor bugetare aferente procesului de prestare a serviciilor publice, prin

utilizarea Platformei tehnologice guvernamentale comune; Intensificarea cooperării cu partenerii de dezvoltare și negocierea proiectelor noi de

dezvoltare, în vederea diversificării asistenței financiare externe, și direcționării acesteia pe sectoare și activități cu valoare adăugată înaltă și impact imediat, ce va contribui la revitalizarea activităților economice productive și sporirea competitivității;

Transparentizarea la maxim a tranzacțiilor comerciale în domeniile care sunt conectate la finanțele publice sau întreprinderi de stat, care fac achiziții de bunuri, servicii şi lucrări.

2. Politica fiscală și vamală

2.1 Politica și administrare fiscală


Introducerea unui impozit forfetar/unic/special pentru întreprinderile micro şi mici (inclusiv pentru deținătorii de patentă de întreprinzător) din următoarele domenii: alimentația publică (restaurante, baruri, cantine), hoteluri, întreținerea şi repararea autovehiculelor, creșterea și comercializarea florilor;

Acordarea vacanţei fiscale pentru primii 2 ani pentru întreprinderile nou înregistrate din sfera de activitate - prestări servicii şi servicii sociale, cu condiția reinvestirii veniturilor obținute în propria dezvoltare;

Instituirea obligaţiei privind utilizarea mașinilor de casă şi control cu memorie fiscală de către orice persoană care prestează servicii contra cost;

Aplicarea măsurilor de stimulare a solicitării bonului de casă: Restituirea unei sume de bani din contul bonurilor de casă prezentate consumatorilor; Scutirea de la impozitul pe venit până la o anumită sumă a venitului dacă

consumatorul prezintă confirmarea cu bonuri de casă a cheltuielilor de cel puţin un anumit procent (de exemplu 30%) din venitul impozabil.

Revizuirea și perfecționarea metodologiei de evaluare a bunurilor imobile în vederea impozitării;

Acordarea facilităților fiscale pentru investitorii în dependență de numărul de locuri de muncă create;

Lărgirea facilităților pentru angajatori la achitarea impozitelor sociale în vederea reducerii fenomenului achitării salariului în plic.

9

Îmbunătățirea administrării fiscale prin: a) implicarea societății în combaterea elementelor infracționale și stabilirea responsabilității cetățenilor pentru acceptarea tranzacțiilor informale, inclusiv prin instituirea răspunderii contravenționale a salariaților pentru acceptarea salariului în plic sau angajarea la negru;b) implicarea activă a autorităților publice locale în lărgirea bazei impozabile, sporirea calității deciziilor la stabilirea taxelor locale, precum și în combaterea comerțului neautorizat;c) crearea stimulentelor de susținere a contribuabililor disciplinați.

2.2 Politica și administrare vamalăAcţiuni pe termen mediu (2016-2017):

Atragerea proiectelor de asistenţă externă pentru modernizarea infrastructurii şi consolidarea capacităţilor Serviciului Vamal;

Modernizarea sistemului informaţional integrat vamal „ASYCUDA World” şi integrarea de module noi în vederea eficientizării procedurilor vamale, prin intermediul proiectelor de asistenţă externă;

Majorarea ponderii declaraţiilor vamale perfectate electronic, în vederea reducerii costurilor şi timpului necesar vămuirii, inclusiv minimizării riscurilor de corupţie;

Asigurarea unui schimb de informaţii vamale prealabile cu UE în format electronic, care va permite implementarea mecanismelor de securizare şi facilitare a traficului transfrontalier;

Implementarea mecanismului de plată ulterioară a drepturilor de import, fapt ce va oferi operatorilor economici suficient timp pentru acumularea resurselor financiare necesare.

Revizuirea anumitor facilităţi reglementate la moment de cadrul legal, întru asigurarea unui echilibru dintre acestea şi necesitatea acumulărilor resurselor bugetare (regimul vamal de antrepozit vamal);

3. Mediul de afaceri


Instituirea postului de ”Ombudsmen parlamentar” în domeniul mediului de afaceri; Organizarea reuniunilor lunare cu asociațiile/organizațiile în domeniul mediului de afaceri

pentru a discuta progresele și impedimentele/problemele în activitatea acestora.


Simplificarea procedurilor de autorizare în comerț, inclusiv prin aplicarea mecanismului de notificare.

Reducerea numărului de servicii publice prestate agenţilor economici contra plată; Reducerea numărului actelor permisive eliberate de autorități și a numărului de activități

licențiate;

10

Revizuirea listei organelor de control în sensul comasării sau lichidării celor care dublează activitatea altora, drept consecință a elaborării analizei funcționale a acestora de către o entitate independentă;

Simplificarea procesului de raportare financiară şi statistică prin elaborarea şi lansarea unei platforme unice de raportare la Inspectoratul Fiscal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi Biroul Naţional de Statistică;

Determinarea Consiliului Concurenței pentru eliminarea înțelegerilor de cartel, în special în domeniile produselor petroliere și a medicamentelor, prin instrumente legislative și administrative, precum și instaurarea unei concurențe reale între antreprenori, fapt ce va duce la liberalizarea pieței, dar și a politicii de prețuri;

Elaborarea proiectului de Lege cu privire la monopolurile naturale; Eliminarea continuă a serviciilor publice ineficiente și depășite de timp și implementarea pe

scară largă a soluțiilor TIC în serviciile publice prestate mediului de afaceri și cetățenilor; Efectuarea semestrială a sondajelor exportatorilor şi investitorilor cu privire la existenţa

barierelor în activitatea acestora. Încurajarea mediului de afaceri prin organizarea evenimentelor de informare și instruire

privind aplicarea directă la fonduri europene/internaționale pentru care Republica Moldova este eligibilă.

4. Atragerea investițiilor


Crearea Consiliului pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională (conform Legii nr.182/2010 cu privire la parcurile industriale), ceea ce va permite atragerea în economia naţională a investiţiilor strategice și implementarea proiectelor prioritare;

Stabilirea monitorizării lunare de către Prim-ministru / Viceprim-ministru (în comun cu Cabinetul de Miniștri) a evoluției tuturor proiectelor investiţionale de anvergură în faza de derulare, în vederea soluționării operative a problemelor în cazul apariției acestora;

Elaborarea Strategiei instituționale MIEPO și reorganizarea instituției, în vederea creșterii eficienței și asigurării unei activități dinamice a acesteia.

Amplificarea la maxim a activităților de promovare a oportunităților investiționale ale Republicii Moldova (cu raportare lunară a rezultatelor în cadrul ședințelor de Guvern) de către misiunile diplomatice, MIEPO, Cancelaria de stat, Ministerul Economiei etc., în vederea atragerii companiilor internaționale să înființeze produceri industriale orientate la export și cu utilizarea intensivă a forței de muncă;

Atragerea urgentă de către Guvern a programelor externe de finanțare (de tip credite SOFT) pentru finanțarea proiectelor investiționale importante pentru economia națională (similare cu creditul polonez);

Declararea și acordarea priorității absolute pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii în regiuni în scopul sporirii atractivității investiţionale a regiunilor de dezvoltare ale ţării.


11

Aprobarea Strategiei cu privire la atragerea investițiilor pentru promovarea exportului pentru anii 2016-2020;

Reexaminarea cadrului normativ în scopul eliminării barierelor administrative excesive care stau în calea investiţiilor;

Aprobarea modificărilor în Codul Vamal privind reducerea termenului pentru verificarea documentelor vamale și de control a mărfurilor și mijloacelor de transport;

Introducerea responsabilității administrative pentru angajații structurilor de stat acțiunile cărora dăunează activității agenților economici;

Accelerarea dezvoltării noilor produse investiționale (zone/subzone economice libere, parcuri industriale, clustere inovaționale, inițierea noilor proiecte PPP, identificarea activelor neutilizate ale APL, identificarea obiectelor private etc.), inclusiv la solicitarea investitorilor în cazul existenței proiectelor investiționale concrete;

Lansarea unui program de anvergură de atragere a investiţiilor străine cu suportul partenerilor de dezvoltare, care ar putea include și un concurs transparent între marile companii internaționale de consulting în vederea atragerii potențialilor investitori majori;

Canalizarea fondurilor naționale de finanțare a agriculturii către crearea infrastructurii post-recoltare, inclusiv de depozitare și conectare a producătorilor naționali la infrastructura dată;

Crearea unui Fond de dezvoltare, inclusiv în baza mijloacelor obţinute în urma privatizării patrimoniului public şi resurselor externe pentru susţinerea implementării proiectelor de dezvoltare a industriei şi de inovare, precum şi pentru compensarea dobânzii bancare la creditele acordate de băncile comerciale pentru realizarea proiectelor de retehnologizare;

Asigurarea traducerii actelor normative ce reglementează activitatea investitorilor în limba engleză, cu plasarea ulterioară pe pagina-web a instituţiilor de resort.

5. Politici de competitivitate


Implementarea fără rezerve a măsurilor prevăzute în Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova (HG nr.4 din 14.01.2014);

Asigurarea întreprinderilor sectorului real al economiei cu credite la rate a dobânzilor accesibile prin elaborarea mecanismului concret de motivare a băncilor comerciale în acest sens.


Susținerea activităților inovaționale, încurajarea inovațiilor și transferului de tehnologii prin identificarea rapidă a structurii instituționale a domeniilor cercetare-dezvoltare, inovare și transfer tehnologic și dezvoltarea cadrului legal în domeniu.

6. Dezvoltarea IMM-lor


12

Relansarea Componentei II a Programului PNAET (care a fost suspendat de către Ministerul Finanţelor începând cu 01.01.2015; a contribuit pe parcursul ultimilor ani la deschiderea a 2395 de locuri noi de muncă şi s-a manifestat ca un program eficient în vederea stopării exodului tinerilor din ţară).

Acţiuni pe termen mediu (2016-2017): Acordarea caracterului consultativ pentru controalele de stat efectuate la IMM-ri pe

parcursul a trei ani de la înființarea întreprinderilor în cauză, fără sancţiuni, cu excepţia sancțiunilor contravenționale și penale;

Oferirea posibilităţilor de a înregistra microîntreprinderea creată fără reunirea capitalurilor, cât mai simplu posibil, prin intermediul declaraţiei, inclusiv prin poştă sau e-mail;

Lansarea unui Program de susţinere a antreprenorialului feminin în zonele rurale; Diversificarea portofoliului Fondului de Garantare şi impulsionarea acordării garanţiilor

întreprinderilor nou create; Crearea unui Fond de Contragarantare în vederea contragarantării garanţiilor acordate de

fondurile de garantare pentru credite şi alte instrumente de finanţare obţinute de IMM, cu scopul de a asigura susţinerea accesului la finanţare a IMM.

Facilitarea participării beneficiarilor naţionali la programele tematice ale UE: Programul „Competitivitatea întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii” (COSME 2014-2020); Programul-cadru de cercetare şi inovare (2014-2020) – „ORIZONT 2020”, programele clusteriale regionale, susţinute de Strategia UE pentru Regiunea Dunării (2014-2020) şi Programele de cooperare regională (2014-2020).

7. Politica economică externă


Acordarea priorității absolute și atenției sporite în realizarea angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere RM-UE și DCFTA;

Intensificarea la maxim a eforturilor în vederea promovării active a mărfurilor moldovenești pe piețele UE, CSI, Africii de Nord, Republicii Populare Chineze, etc. şi a activităţilor de susţinere a producătorilor autohtoni de diversificare a pieţelor de desfacere;

Intensificarea dialogului cu Federația Rusă privind reluarea exporturilor producției moldovenești pe această piață și anularea barierelor tarifare și tehnice.


Promovarea intensivă a reformelor și angajamentelor stabilite cu partenerii de dezvoltare pentru a asigura acordarea suportului financiar pentru anul 2016 pentru Programul de suport bugetar DCFTA;

Suplinirea bugetului Programului de promovare a exporturilor până la o valoare minimă de 15 mil. lei pentru a fi asigurată eficiența acțiunilor de sprijinire a companiilor exportatoare autohtone în poziţionarea produselor sale pe pieţele UE, CSI, CEFTA. În același timp, se propune diversificarea gamei activităților finanțate, odată cu asigurarea capacității de absorbție a fondurilor respective și eficienței acestor cheltuieli publice;

13

Examinarea posibilității introducerii instrumentului financiar legat de garanțiile de export; Fortificarea eforturilor în vederea penetrării unor noi piețe de desfacere pentru produsele

moldovenești prin:- inițierea negocierilor asupra Acordului de Comerț Liber cu Egiptul în vederea

diversificării piețelor de desfacere pentru producția agroalimentară moldovenească;- intensificarea cooperării cu Turcia prin implementarea Acordului de Comerț Liber și

atragerea investițiilor turcești în vederea dezvoltării producerii mixte a mărfurilor destinate exportului;

- elaborarea programelor de susținere a producătorilor autohtoni pentru promovarea exporturilor pe piețe noi de desfacere;

Crearea unui fond de susținere a întreprinderilor autohtone în vederea implementării standardelor și cerințelor europene prevăzute în DCFTA;

Diversificarea activităților MIEPO legate de promovarea exportului prin realizarea şi diseminarea studiilor pieţelor de export, angajarea reprezentanţilor comerciali ai MIEPO pe principalele pieţe de export, cost-sharing grant scheme pentru cheltuielile de marketing etc.;

Comunicarea permanentă cu mediul de afaceri și întreaga societate privind avantajele DCFTA și gradul de implementare a obligațiunilor asumate.

8. Infrastructura calităţii şi protecţia consumatorului


Eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului prin: Optimizarea procedurilor de coordonare a proiectelor de Hotărâri de Guvern cu

privire la reglementări tehnice prin micșorarea timpului de coordonare şi conștientizarea părţilor implicate (autorităţi) referitor la transpunerea totală a legislației europene şi, respectiv, neadmiterea elementelor contradictorii din legislaţia naţională, luând în considerare prevederile Acordului de Asociere RM-UE;

Creșterea numărului de standarde europene adoptate pentru a oferi exportatorilor oportunități sporite de acces pe piața UE și a beneficia de un grad mai înalt de competitivitate;

Revizuirea şi actualizarea bazei normative de documente utilizate în domeniul metrologiei.

Resetarea sistemului de control și schimbarea abordării supravegherii pe piață a produselor nealimentare prin stabilirea unor cerinţe şi principii comune pentru toate autorităţile împuternicite cu funcţii de supraveghere a pieţei, prin adoptarea cât mai urgentă a proiectului Legii cu privire la supravegherea pieței.

9. Administrarea proprietății publice


Accelerarea procesului de deetatizare a activelor de stat printr-un proces competitiv şi transparent;


14

Relansarea procesului de privatizare a obiectivelor proprietate publică conform planurilor individuale de privatizare;

Privatizarea proprietății de stat supuse privatizării, de o importanță deosebită pentru economia țării, prin concurs investițional cu suportul unui consultant financiar independent.

Asigurarea transparenței activității întreprinderilor de stat, conform ghidului OECD privind administrearea întreprinderilor de stat.

10. Securitate și eficiență energetică

Acţiuni imediate (2015): Adoptarea amendamentelor la Legea nr.461 din 30.07.2001 privind piața produselor

petroliere ce ar permite aprobarea de către ANRE a unei metodologii noi și transparente de formare a prețurilor la produse petroliere;

Acordarea suportului necesar la încheierea unui nou contract/extinderea celui existent de livrare și tranzit a gazelor naturale între SA Moldovagaz și SAD Gazprom pentru anul 2016, în scopul neadmiterii întreruperilor în furnizarea gazelor naturale în sezonul rece 2015-2016;

Lansarea negocierilor cu Ucraina și România referitor la colaborarea în sectorul energetic, în special în cazul unor eventuale situații excepționale în sezonul rece 2015-2016;

Deblocarea Programului de suport bugetar acordat de UE pentru sectorul energetic întru realizarea Matricei de politici pentru anul 2015;

Asigurarea activităţii eficiente a SA „Termoelectrica” și SA CET-Nord întru evitarea apariției situației excepționale în sezonul rece 2015-2016.

Acţiuni pe termen mediu (2016-2017): Demararea procesului de restructurare a datoriilor existente în sectorul termoenergetic pentru

gazele naturale consumate; Aprobarea amendamentelor în cadrul legislativ actual referitor la crearea, în baza

componentei tarifare la resursele energetice, a unui Fond de securitate energetică pentru finanțarea proiectelor de importanță națională (interconexiuni, eficiența energetică etc.);

Accelerarea procesului de implementare a proiectului investițional legat de construcția gazoductului Ungheni-Chișinău (etapa a II-a a gazoductului Ungheni-Iași) în scopul diversificării surselor de aprovizionare a gazelor naturale;

Demararea implementării proiectelor de interconexiune în domeniul energiei electrice cu România, în special a proiectului ”Staţia Back-to-Back Vulcăneşti + Linia LEA 330 kV Vulcăneşti-Chişinău”;

Promovarea mai activă a valorificării potențialului de biomasă; Activizarea Fondului pentru Eficientă Energetică, lansarea activității Fondului E5P în

Republica Moldova, conlucrarea cu partenerii de dezvoltare pentru finanțarea eventualelor proiecte în domeniul eficienței energetice și surselor regenerabile de energie;

Promovarea conservării energiei, în special prin elaborarea şi susţinerea financiară a programelor de reabilitare termică a edificiilor (modernizarea anvelopelor clădirilor, schimbarea geamurilor, ușilor de la bloc etc.).

15

măsuri de atenuare a efectelor crizei economice

Documents