efectele crizei economice in romania
TRANSCRIPT
EFECTELE CRIZEI ECONOMICE IN ROMANIA
Student : Badarau Diana
Specializarea : Afaceri internationale, anul III, Grupa 1
Facultatea de Stiinte Economice, Universitatea “ Dunarea de Jos “
- 2010 - Cuprins :
1 Inceputurile crizei financiare globale......................................................pg3
1.1 Inceputul – declinul burselor americane
1.2 Naţionalizări în lanţ
1.3 Bursele din toată lumea, pe roşu
1.4 Fuziuni şi naţionalizări masive în toată lumea
1.5 Reuniuni de urgenţă şi planuri de salvare
1.6 Tot mai multe state cer ajutor FMI
2.1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza..........................pg 6
2.2 Industria auto, următoarea victimă a crizei....................................pg 12
2.3 Populatia – afectata de criza economica .......................................pg 14
Bibliografie ..............................................................................................pg 16
2
Efectele crizei economice in Romania- studiu de caz –
1. Inceputurile crizei financiare globale
Inceputul crizei internationale actuale il gasim in Statele Unite la finele anului trecut, cind a inceput asa-numita criza "subprime" ca urmare a scaderilor de preturi de pe piata imobiliara americana. "Subprime" inseamna de fapt credite ipotecare cu grad mare de risc. Pentru a putea acorda credite in conditii mai lejere, bancile americane isi externalizau o parte din imprumuturi prin securitizare (vindeau practic datoriile oamenilor) catre alte banci sau fonduri care la rindul lor, le vindeau mai departe. Atrasi de profiturile mari (date de riscul mare), multe dintre bancile importante din lume au investit in aceste titluri. Cind piata imobiliara americana s-a prabusit, iar oamenii nu au mai putut plati ratele, aceasta criza nu a afectat numai banca, aceea care a dat creditul, ci toate celelalte institutii care au "comercializat" datoriile imprumutatului. De aici criza s-a extins in toata Europa, generind o lipsa acuta de lichiditati si caderi locale la toate bursele din lume. Cind perspectiva asupra economiei SUA s-a inrautatit prevestind o recesiune economica, pietele mondiale au reactionat si mai puternic, problema culminind cu scaderea generalizata.
Criza ipotecară subprimă a atins stadiul critic în prima săptămână din septembrie 2008, caracterizată de contractarea severă a lichidităţilor pe piaţa globală de credite şi probleme de insolvenţă la băncile de investiţii şi alte instituţii financiare.
Rezervele bancare obligatorii de la Sistemul de Rezervă Federal al SUA au început să crească peste limitele necesare de cca. 10 miliarde USD la începutul lui septembrie 2008, imediat după convenţiile Partidelor americane Democratic şi Republican, şi exact înaintea prăbuşirii burselor de mărfuri şi a dezbaterilor prezidenţiale. Începând cu 6 octombrie 2008, Secţiunea 128 a Actului de Stabilizare Economică de Urgenţă din SUA a permis Sistemului de Rezervă Federal să plătească băncilor o rată mare de interes pentru depozitele în exces, producând o mai mare presiune pe pieţele internaţionale de credite. Excesul în rezervele obligatorii a atins un vârf de 870 miliarde USD la sfărşitul celei de a doua săptămâni a lui ianuarie 2009.
La mai bine de un an şi jumătate de la izbucnirea crizei economice în SUA, guvernanţii români încă susţineau că această criză mondială putea ocoli ţara noastră. Dacă în februarie 2007 criza începea să se facă simţită pe
3
continentul american, în România, primele efecte, prin anunţuri de şomaj şi disponibilizări aveau să fie făcute abia în noiembrie 2008.
1.1 Inceputul – declinul burselor americane
În februarie 2007, viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o problemă financiară americană. Şi asta pentru că din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate.
În luna august a aceluiaşi an, bursele americane încep declinul iar băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi.
Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât şi în România.
1.2 Naţionalizări în lanţ
Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrală americană (FED) îşi scade rata dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lună mai târziu, pe 17 februarie, Banca britanică Northern Rock este naţionalizată pentru a fi salvată de la faliment.
În martie anul trecut, băncile centrale fac o nouă injecţie masivă de lichidităţi pe piaţa creditelor, pentru a face faţă contracţiei acesteia. La jumătatea lui martie, JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED.La jumătate de an după această achiziţie, trezoreria americană decide naţionalizarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac, după ce acestea au suferit pierderi financiare importante.
Pe 15 septembrie, şoc pe piaţa bancară americană. Banca de investiţii Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă cumpărarea Merrill Lynch. La numai o zi distanţă, compania de asigurări AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american, care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital.
1.3 Bursele din toată lumea, pe roşu
Pe 17 septembrie, bursele din lume înregistrează scăderi considerabile în timp ce băncile centrale intensifică operaţiunile pentru injectarea de lichidităţi pe piaţă. 1.4 Fuziuni şi naţionalizări masive în toată lumea
Pe 18 septembrie, Banca britanică Lloyds TSB cumpără HBOS, instituţie financiară concurentă iar la mai puţin de o săptămână, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autorităţilor federale.
Tot în septembrie, compania de asigurări belgiano-olandeză Fortis este ajutată de statele belgian, olandez şi luxemburghez.
4
Banca britanică Bradford and Bingley este naţionalizată. Tot acum şi Banca Dexia este naţionalizată de autorităţile franceze şi belgiene.
1.5 Reuniuni de urgenţă şi planuri de salvare
La începutul lui octombrie, Camera Reprezentanţilor adoptă un plan de salvare a sectorului financiar, în valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe 4 octombrie, reuniunea de urgenţă a liderilor membrilor europeni ai G8 care nu reuşesc să ajungă la un acord privind înfiinţarea unui fond european pentru susţinerea instituţiilor financiare aflate în dificultate.
Londra anunţă un plan de salvare care include o naţionalizare parţială a băncilor. Fondul Monetar Internaţional (FMI) revizuieşte în scădere previziunile privind creşterea economică mondială, în condiţiile în care bursele sunt în scădere.
Tot în octombrie, BNP Paribas preia Fortis în Belgia şi Luxembourg, devenind cea mai mare bancă de depozite din Europa.
Pe 12 octombrie, cele 15 ţări din Zona euro ajung la un acord privind un plan de acţiune: garantarea creditelor interbancare şi posibila recapitalizare a băncilor. La 15 octombrie, Wall Strret înregistrează cea mai mare scădere de după 1987.
Europenii, reuniţi la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial înainte de sfârşitul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaţional. Preţul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.
În octombrie, Biroul Internaţional pentru Muncă (BIM) estimează că efectele crizei financiare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de muncă în lume până la sfârşitul anului 2009.
1.6 Tot mai multe state cer ajutor FMI
Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internaţional un ajutor de două miliarde de dolari pentru a face faţă crizei care îi distruge sistemul bancar. Tot acum şi Ucraina cere un împrumut de 16,5 miliarde de dolari .
tot acest timp, euro ajunge la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din aprilie 2006. FMI, UE şi Banca Mondială anunţă că acordă 20 de miliarde de euro împrumut Ungariei.
5
2. Romania – efectele crizei economice mondiale
2.1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza
Criza economico-financiara internationala a afectat industria romaneasca care a intrat incepand cu Noiembrie 2008 intr-un declin rapid si accentuat. Totusi daca nu se iau in considerare caractersitcile de sezonalitate, se poate aprecia ca primele semne ale crizei mondiale s-au manifestat inca din trimestrul al doilea al anului 2008. Analiza evolutiei in termeni de comparabilitate sezoniera reflecta in acelasi timp si aspectul pozitiv al integrarii industriei romanesti pe piata unica europeana. Se pare ca cel putin pentru industrie nu exista o defazare mare intre evolutia industriei romanesti si cea europeana, ceea ce poate constitui o premisa importanta in aprecierea posibilitatilor viitoare de redresare.
Chiar daca la nivelul anului 2008 productia industriala s-a situat intr-o usoara crestere ( + 0.9% ), trebuie remarcata contractia inregistrata in ultimul trimestru , care a inregistrat 10 puncte procentuale.
Tendinta de reducere a volumului de activitate a continuat si in primele luni ale anului curent, dar evolutia indicatorilor trebuie analizata in detaliu, datorita modificarilor de trend care au avut loc in aceasta perioada.
O analiza a indicatorilor productiei industriale serie bruta, in structura anului 2008 , publicata de Institul National de Statistica, indica atingerea unui maxim in luna Octombrie 2008 a nivelului lunar al productiei industriale pentru perioada 2008 – Mai 2009.
Acesta este totodata momentul declinului productiei industriale, urmatoarele 3 luni marcand cele mai ample contractii la nivelul activitatii industraile autohtone.
Scaderea productiei in Ianuarie 2009 a fost de 37 de puncte procentuale fata de luna octombrie 2008.
Astfel, pentru indicii productiei industriale in serie bruta putem spune ca luna Ianuarie a fost punctul de minim in evolutia volumului productiei , dupa cum Comisia Nationala de prognoza s-a pronuntat inca din semestrul al II – lea al anului 2008. Aceasta inseamna de fapt o schimbare de trend, o inversare in evolutie si un moment de incheiere a unei etape de restructurare in sectorul industrial.
Incepand cu luna Februarie, se constata initierea unei noi etape, respectiv cea de reducere continua a contractiei productiei industriale, chiar daca viteza de recuperare este inferioara celei de reducere a activitatii. Pentru luna Mai, datele statistice, arata o revenire a dinamicii in baza fixa a productiei industriale cu 21,1 puncte procentuale fata de luna ianuarie, ceea ce inseamna cu 15,9 puncte procentuale mai putin decat a pierdut in numai 3 luni ( Noiembrie 2008 – ianuarie 2009 ).
6
Pentru o analiza riguroasa, trebuie comparate aceste evolutii cu tendintele indicate de datele statistice ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu atat mai mult cu cat lunile decembrie si ianuarie au indici de sezonalitate ridicati.
Concluziile analizei acestei serii de date arata o incetinire in evolutia productiei industriale inca din luna Martie 2008, cu o accentuare a declinului in ultimul trimestru. Luna decembrie 2008 devine in acest caz punctul minim. Incepand cu luna ianuarie 2009, procesul de crestere de la o luna la alta a volumului de productie industriala este reluat, chiar daca, si de aceasta data, ca si in cazul seriei brute, ritmul de crestere este mai lent.
Este de remarcat ca amplitudinile modificarilor in nivelul productiei in cazul seriilor ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate sunt mai mici decat in cazul seriilor brute. Astfel , daca diferenta dintre punctul de minim si cel de maxim in cazul seriei brute ajungea la 37 puncte procentuale, in cazul seriei ajustate decalajul este de numai 16,6 puncte procentuale. In consecinta, si in cazul contractiei productiei industriale din trimestrul IV, dar si in cazul revenirii din primele luni ale anului curent, volatilitatea este mai redusa : in ultimul trimestru din 2008, contractia a fost de 11,8 puncte procentuale, iar recuperarea s-a situat la 3 puncte procentuale in aprilie fata de decembrie.
Cele doua analize ale seriilor de date listate de Institul national de Statistica duc la unele concluzii comune :
- a avut loc schimbarea de trend in sens ascedent in evolutia
7
productiei industriale, indiferent ca punctul de minim s-a situat in luna decembrie 2008 sau ianuarie 2009
- revenirea productiei industriale la un nivel comparabil cu cel atins in 2008 are o dinamica mai lenta, fata de viteza cu care s-a produs contractia de la sfarsitul anului anterior.
In structura, de diviziuni CAEN Rev 2, pe fondul crizei financiare, se constata un raspuns diferit al ramurilor industriale la factorii de influenta determinati de contractia cererii. Si de aceasta data, s-au luat in calcul tendintele rezultate din analiza seriilor brute de dat, cat si a celor ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate. Acest fapt a determinat gruparea ramurilor industriale, in functie de evolutia lor in 3 grupe de activitati :
- activitati industraile cu dificultati de ordin generel a caror diminuari de productie nu poate fi pus in exclusivitate pe seama efectelor crizei
- activitati industriale afectate de criza- activitati care nu au fost afecatate de criza.
A. Activitati industriale cu dificultati de ordin general
In aceasta categorie au fost incluse acele ramuri industriale care au intampinat dificultati in activitate atat pe parcursul anului 2008, cat si in prima parte din 2009, astfel ca restrangerea nivelului productiei industriale nu poate fi pusa pe seama efectelor crizei.
8
Ramurile industriale la care s-a inregistrat acest tip de evolutie sunt, in principal, cele din industria usoara, in special fabricarea articolelor de imbracaminte. Aceaste ramuri se afla, de altfel, intr-un proces de restructurare de mai lunga durata, demarat odata cu restrangerea activitatii de perfectionare activa.
Tot aici poate fi inclusa si ramura “ extractie petrolului brut si a gazelor naturale “, activitate care, de altfel, a inregistrat incepand cu anul 2001, reduceri succesivede productie, anual in medie de 4 -5 %.
B. Activitati industriale afectate de criza
In aceasta grupa sunt incadrate majoritatea ramurilor industriale cele mai multe avand ca destinatie a productiei, exportul. Motivatia efectelor crizei economico- financiare asupra acestor ramuri poate fi structurata astfel :
- restrangerea pietelor externe datorita crizei economice din principalele tari partenere ale Romaniei ( Italia, Franta, Germania, etc. )
- restrangerea creditelor acordate agentilor economici de catre bancile comerciale, ca urmare a normelor de prudentialitate impuse de Banca Nationala. - diminuarea activitatii in constructii, ceea ce a determinat scaderi de productie in activitatile industriale conexe
- propagarea efectelor pe orizontala in ramurile cuplate ca activitate ( de exemplu, reducerea activitatii pentru mijloacele de transport rutier, la cele de prelucrare a cauciucului, masini si aparate electrice, metalurgice, etc. )
Trim IV 2008
Trim I 2009
4 luni 2009
5 luni 2009
Industrie – total din care: B -6.6 -13,0 -12,3 -11,8
S -6,1 -11,4 -10,9 -10,6
- Industrie prelucratoare B -7,7 -15,2 -14,0 -13,4
S -6,6 -5,2 -14,1 -13,5
Fabricarea substantelor si a produselor chimice
B 7,1 -24,1 -25,4 -26,1
S 6,1 -24,1 -24,3 -24,2
Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
B -9,6 -19,7 -18,6 -16,6
S -10,0 -19,2 -17,3 -15,8
9
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
B 2,8 -34,4 -33,3 -31,4
S -0,4 -21,9 -23,0 -24,6
Industrie metalurgica B -38,9 -52,1 -50,4 -49,9
S -37,4 -50,5 -49,3 -49,6
Fabricarea autovehivulelor de transport rutier
B -29,7 -24,2 -16,3 -12,7
S -30,9 -25,4 -18,2 -13,7
Fabricarea de mobila B -9,4 -16,2 -16,4 -16,5
S -10,8 -18,7 -17,4 -17,8
B – seria brutaS – serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate
Sursa : prelucrari CNP pe baza datelor Institutului National de Statistica
In cele mai multe cazuri, aceste cauze au actionat simultan, fiind dificil de incadrat o ramura numai la unul din punctele de mai sus.
Printre ramurile cele mai afectate de criza, industria metalurgica a inregistrat cea mai pronuntata reducere de activitate din aceasta perioada, productia fiind cu 49,9% sub cea din primele luni din 2008 precum si industria altor produc\se din minerale nemetalice ( materiale de constructii ), unde productia a fost cu 31,4% mai mica decat in primele 5 luni din 2008.
Restrangerea pietelor, atat externa cat si interna, datorita crizei economice si propagarea efectelor pe orizontala in unele ramuri cuplate ca activitate, a afectat semnificativ industria autovehiculelor de transport rutier, unde productia a fost cu 12,7% mai mica decat in primele 5 luni din 2008.
Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice, activitatea cuplata pe orizontala cu cea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, si-a diminuat productia cu 16,6% in aceasi perioada de comparabilitate.
Declinul pietei imobiliare, in special ca efect al restrangerii creditelor acordate de catre bancile comerciale, au indus o diminuare a activitatii in constructii cu efecte directe asupra fabricarii altor produse din minerale nemetalice ( materiale de constructii ), activitate ce a inregistrat o diminuare severa a productiei ( -31,4% ) fata de primele 5 luni din 2008.
C. Activitati care nu au fost afectate de criza
10
In aceasta grupa au fost incluse ramurile la care nu s-a simtit pregnant efectul crizei financiare, in multe cazuri inregistrandu-se chiar majorari ale productiei in ultimul trimestru din 2008, sau ramurile asupra carora impactul a fost mai redus.
Este cazul industriei alimentare, care a marcat in trimestrul IV 2008 o crestere a productiei de peste 9% comparativ cu aceasi perioada din anul anterior. In primele 5 luni dina nul curent se constata o reducere a productiei cu 4,2% pe serie bruta si cu 4,1% pe serie ajustata, comparativ cu aceasi perioada a anului 2008.
Aceasta evolutie este corelata cu restrangerea consumului populatiei, dar pe termen mediu cererea interna de produse alimentare autohtone se va mentine relativ constanta.
O situatie similara o regasim si in cazul fabricarii bauturilor sau al produselor din tutun.
Evolutia productiei industriale in activitati care nu au fost afectate de criza
- modificari procentuale fata de perioada similara din anul anterior (%)
Trim IV 2008
Trim I 2009
4 luni 2009
5 luni 2009
Industrie-total, din care : B -6,6 -13,0 -12,3 -11,8
S -6,1 -11,4 -10,9 -10,6
- Industrie prelucratoare B -7,7 -15,2 -14,0 -13,4
S -6,6 -5,2 -14,1 -13,5
Industrie alimentara B 9,2 -3,9 -14,1 -4,2
S 8,2 -5,4 -4,1 -4,1
Fabricarea bauturilor B 9,2 -0,2 -4,5 -2,2
S 8,7 0,2 -0,7 -1,9
Fabricarea produselor din tutun B 24,8 4,3 -0,2 -2,2
S 24,2 5,1 2,9 -0,7
11
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn
B -12,4 -2,9 3,3 2,1
S -11,4 -1,6 -2,1 2,3
Tiparirea si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor
B 17,4 10,1 -1,4 5,4
S 18,9 11,0 8,9 8,2
Fabricarea echipamentelor electrice B -7,1 -1,4 9,6 -0,2
S -7,5 0,4 -1,4 0,9
Fabricarea altor mijloace de transport B 0,1 3,6 -0,2 -0,7
S 2,3 4,0 0,7 1,8
- Productia si furnizarea de energie electrica si termica
B -2,5 -1,8 1,4 -0,9
S -2,2 -2,2 -2,0 -1,2
Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda, aer conditionat
B -2,5 -1,8 -2,2 -0,9
S -2,2 -2,2 -2,0 -1,2
B – seria brutaS – seria ajustata in funtie de numarul de zile lucratoare si de
sezonalitate sursa : prelucrari CNP pe baza Institului National de Statistica
In alte cazuri cum ar fi fabricarea echipamentelor electrice, restrangerea productiei a fost nesemnificativa (- 0,2%) in primele 5 luni pe serie bruta si de +0,9% pe serie ajustata, ceea ce denota o mentinere a portofoliului de comenzi si in perioada de criza.
Impactul diferit pe care il are criza economica asupra ramurilor industriale, marimea societatilor comerciale precum si flexibilitatea lor in adaptarea la noile conditii de piata vor conduce la o modificare in structura a sectorului industrial, modificare care va deveni vizibila catre sfarsitul anului.
2.2 Industria auto, următoarea victimă a crizei
12
Pe 18 noiembrie, GM, Ford şi Chrysler cer Congresului o nouă extindere a alocărilor din bani publici, avertizând că industria auto este în pragul dezastrului. Acţiunile General Motors şi Ford se depreciază, cunoscând o scădere de 90%, respectiv 80%, în ultimele 12 luni.
În aceeaşi perioadă, preţul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaţa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ţara să-şi revina din criza financiară cu care se confruntă. Banca centrală a Elveţiei a coborât dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1%.
In Romania, criza auto a afectat locurile de munca a mii de romani, in anul 2009 fiind date previziuni sumbre pentru industria auto autohtona.
Circa 100.000 de salariaţi din cei 220.000 care lucrează în sectorul auto riscă să devină şomeri. Tot la jumătate s-a redus şi estimarea numărului de maşini ce vor fi vândute în 2009. Cel mai tare suferă Dacia, unde luna aceasta comenzile au scăzut cu 400%. Producătorii cer facilităţi fiscale, reducerea impozitului pe profitul reinvestit şi amânarea unor plăţi de TVA şi majorarea subvenţiilor.
Situaţia critică în care se află industria auto determină producătorii de maşini să ia măsuri de urgenţă: reducerea producţiei, trimiterea salariaţilor în şomaj tehnic, închiderea unor reprezentanţe, dar şi scăderea preţurilor de vânzare a autoturismelor.
Circa 100.000 de angajaţi din cei 220.000 care lucrează în sectorul auto din România riscă să rămână fără locuri de muncă pe fondul crizei economice şi a scăderii cu 50% a vânzării de maşini noi, potrivit Asociaţiei Producătorilor şi
VICTIME COLATERALE
Scăderea producţiei din industria auto a fost simţită şi de producătorii de componente, care au avut grave probleme financiare din cauza lipsei cererilor. Producătorul de cablaje auto Leoni, cel mai mare producător european de cablaje, furnizor Dacia, a închis fabrica amplasată pe platforma de la Mioveni, una din cele patru unităţi de producţie deţinute în România, peste 200 de angajaţi pierzându-şi astfel locurile de muncă.Procesul de închidere a fabricii din Mioveni a fost finalizat in iunie 2009. Până atunci, producţia, care deja s-a redus drastic în decembrie şi care s-a oprit la sfârşitul anului, nu a mai fost reluată. O dată cu închiderea fabricii au fost concediati aproximativ 230 de angajati, conform cotractului colectiv de munca.
MĂSURI DE CRIZĂPentru dezmorţirea vânzărilor, Dacia a luat măsuri de urgenţă.
Producătorul autohton de autoturisme a luat în calcul reducerea preţului maşinilor cu circa 500-1.000 de euro, care cumulat cu reducerea aplicată prin programul Rabla a determinat un discount de 1.500-2.000 de euro. Dacia a aplicat un procent de reducere a preţurilor maşinilor din marja de profit. Ţinta a
13
fost o reducere de 1.500-2.000 de euro la clientul final pentru un model Dacia de 10.000 de euro, dar suma include şi 1.000 de euro din programul Rabla.
Cumpărătorii sunt mai atenţi la rata lunară pe care o plătesc decât la preţul final al automobilului, iar scumpirea creditării, accesul mai dificil la finanţări şi incertitudinile legate de taxa auto au determinat potenţialii clienţi ai Dacia să intre într-o stare de aşteptare. O altă măsură de atenuare a impactului crizei în industria auto a fost, în opinia APIA, amânarea plăţii a 50% din TVA din industria producătoare de maşini până la redresarea pieţei de profil.
Programul rabla a contribuit foarte mult la redresarea situatiei economice in ceea ce priveste industria auto, implementarea sa ajutand la deblocarea pietei de autoturisme. In anul 2009 au fost scoase din uz 60.000 de masini mai vechi de 10 ani, iar prima de casare a fost de 3.800 de lei, ramand la aceasi valoare si in 2010.eprezentanţii APIA au declarat că programul Rabla ar trebui să demareze cât mai repede pentru deblocarea pieţei auto. "Ar trebui adoptată de urgenţă începerea programului Rabla, nu mai târziu de luna viitoare", a spus Constantin Stroe. Anul acesta vor fi scoase din uz 60.000 de maşini mai vechi de 10 ani, iar prima de casare este în valoare de 3.800 de lei, aceasta prezentandu-se sub forma unui tichet valoric. Ministerul Mediului a anuntat ca pot fi folosite pana la 3 tichete valorice, pentru achizitionarea unui automobil nou. Comisia Europeană a informat Guvernul României că ordonanţa de urgenţă din decembrie 2008, prin care taxa de poluare auto a fost triplată, încalcă legislaţia comunitară. Taxa auto a contat în proporţie de 45% la scăderea pieţei auto şi a vânzărilor Dacia, fiind urmată de înăsprirea condiţiilor de creditare şi scumpirea finanţărilor cu o pondere de 30%.Valmar estimează că românii au cheltuit in 2008 aproximativ 1,5-2 miliarde de euro pe achiziţia de maşini din alte state.
Uzina Dacia a fost cea mai lovită. In luna ianuarie a anului 2009, comenzile înregistrate de Dacia au scăzut cu 75%, ajungând de la 200 la 50 de unităţi pe zi. Această situaţie a determinat conducerea fabricii să suspende activitatea din nou în perioada 26 ianuarie – 8 februarie. Mai mult, situaţia s-a înrăutatit şi cererea a continuat să scadă, conducerea Dacia a luat în calcul oprirea activităţii în următoarele două luni. Producţia Dacia a mai fost oprită în total timp de aproximativ o lună, în mai multe zile din octombrie, noiembrie, decembrie 2008 şi ianuarie 2009.
Dacia – cea mai cautata marca auto din Europa
Industria romaneasca auto inca merge bine in ciuda faptului ca sectorul auto este unul din cele mai afectate industrii de criza economican.
In urma avansului urias pe care-l cunoscuse in ultimii ani, piata auto romaneasca a inregistrat o importanta scadere anul acesta, desi paradoxal s-ar
14
putea zice, este singurul domeniu din Romania care inca mai merge in aceasta perioada de criza.
Si asta se intampla datorita exportului pentru ca, surprinzator, masinile produse in uzina de la Mioveni detin printre primele locuri la vanzarile de autoturisme din Europa in acest an.
Si datorita programelor de tip Rabla din vestul Europei, marca Dacia a ajuns sa fie, anul acesta, cea mai cautata marca auto din Europa. Acest lucru este dovedit de cifre precum: o crestere cu peste 60% in primul semestru al anului, a exportului de autoturisme produse la Mioveni. De asemenea, tari precum Franta, Spania, Germania, sunt nevoite uneori sa astepte si pana la 3 luni pentru a intra in posesia unei Dacii.
Cealalta latura a industriei auto romanesti ramane in continuare un domeniu afectat de criza economica. Vanzarile autoturismelor noi sunt in scadere de la o luna la alta, romanii nu mai au bani sa-si cumpere nici macar masini la mâna a doua.
Nici programul rabla, cel prin care romanii puteau sa-si schimbe masina veche cu una noua, nu mai merge. Numarul masinilor cumparate prin acest program este destul de redus. In prima sesiune a programului Rabla, cea din septembrie, producatorii si importatorii au vandut 2.882 de masini, din cele 28.529 vehicule disponibile, dar luna aceasta s-a inregistrat doar un numar de 53 de masini, potrivit datelor furnizate de AFM.
2.3 Populatia – afectata de criza economica
O treime din romani sustin ca sunt afectati in mod direct de criza economica, potrivit unui studiu realizat de 2 agentii de sondaj. Aproximativ 35 % din locuitorii din provincie cred ca sunt afectati direct de criza financiara, in timp ce doar 27 % de persoane din Bucuresti gandesc la fel, conform unui cotidian, Doar 15 % au declarat ca nu ii afecteaza direct probleme economice actuale.
Mai mult de jumatate din populatie nu considera ca aceasta criza va avea un impact asupra sigurantei locului de munca, desi o treime se asteapta la scaderi salariale.
Criza economica este resimtita mai cu seama de catre tineri, 49% dintre acestia declarandu-se afectati de actuala situatie economica, in comparatie cu doar 39% din populatia adulta.
Mai mult, potrivit sondajului national de opinie "Tinerii si preocuparile lor", realizat de Ministerul Tineretului si Sportului, la randul ei, populatia adulta resimte intr-o proportie mai mare decat tinerii, 41% fata de 38%, lipsa locurilor de munca si somajul.
Pentru tinerii din Romania cel mai mult conteaza cariera profesionala, aceasta fiind pusa pe primul plan de 37% dintre respondenti, in timp ce doar 1% dintre acestia au ca obectiv o locuinta.
Cei mai pesimisti romani in ceea
15
ce priveste veniturile sunt cei din Braila si Craiova, iar locuitorii din Brasov si Galati sunt cei mai optimisti.
Bibliografie :
www.cotidianul.ro
16
