Mass-media

Copii in New York (1908) vând ziarul Morning Telegraph

Acest articol se referă la mediile de comunicarede mase; pentru alte semnificații ale cuvântului„mediu” v. Mediu (dezambiguizare).

Termenul mass-media, uneori formulat ca media, es-te o expresie engleză la plural, care a fost preluată șiîn română, având traducerea și semnificația „medii (decomunicare) de masă”.Cuvântul se poate folosi eventual și la singular, când sespune în englezămedium și în românește „un mediu”. Deexemplu: „Pentru a face reclamă, compania Xyz utilizea-ză ca mediu de mase în special radioul.”. Alt exemplu:„... în mass-media românească ...”.Media (sau: mediile de mase) cuprinde toate surse-le/mediile de informație publice care ajung la un nu-măr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune,radio, Internet, presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare,reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsulrespectiv este ușor de obținut și are un preț accesibil pen-tru toate grupurile sociale.

1 Clasificarea mediilor

Mijloacele de comunicare în masă pot fi clasificate dupăurmătoarele criterii:

• modul de vehiculare a informației, de ex. mijloa-ce scrise (ziarele, revistele), mijloace audio-vizuale(radioul, televiziunea) ș.a;

• gradul de noutate și de complexitate, de ex. mijloa-ce tradiționale (ziarele, radioul), mijloace moderne(televiziunea, Internetul, complexe multimedia).

2 Funcțiile mediilor de comunicare

Mediile au un important rol în societate, concretizat prinurmătoarele funcții:

• transmiterea informatiei,

• formarea, influențarea și manipularea opiniei publi-ce,

• educație,

• divertisment ș.a.

3 Teorii privind influența mass-mediei

Începând de la teoria lui Lippmann, teoria cultivării, a de-pendenței, a stabilirii ordinii de zi, a spiralei tăcerii, etc– toate acestea relevă modul în care mass media influen-țează comportamentele, fie direct sau indirect, pe termenlung sau mediu. E. Noelle-Neumann apreciază că existăun procent de circa 20 % de indivizi care își exprimă con-vingerile cu fermitate chiar și dacă acestea sunt contrareopiniei dominante. (Gabriel A. Almond, Sidney Verba,1996).Cele mai importante evenimente interne sau externe, des-pre care marea majoritate dintre noi are opinii formateextrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoștință de că-tre mass-media. De aici și ușurința cu care mass-mediapoate influența judecățile de valoare și, prin urmare, ale-gerile pe care oamenii le fac sau deciziile pe care ei le potlua în urma lor.

1

2 7 LEGĂTURI EXTERNE

În funcție de evenimentele prezentate în buletinele deștiri, în presa scrisă, la radio, etc., oamenii își organizeazăviața. Oamenii depind de mass-media pentru a fi infor-mați, iar cei care știu cum să profite de acest lucru, câștigăo mare parte din audiența publică. În primul rând, toa-te aceste forme moderne, modele ale comunicării în ma-să, acționează asupra minții omului în general, probabilteleviziunea fiind cea mai utilizată formă a comunicării înmasă, căci “audiența” se rotunjește la un număr extremde ridicat.Teoreticienii sunt de acord că presa și celelalte mass-media au efecte asupra indivizilor, grupurilor, instituții-lor și maselor, modelând personalitatea umană sub aspectcognitiv, afectiv și comportamental.Un model, numit spirala tăcerii, creat de cercetătoareagermană Elisabeth Noelle Neuman, imaginează efecte-le comunicării asupra individului în timp, ele împingândindividul puțin și slab informat spre marginea unei spira-le, în funcție de comunicarea la care are acces subiectul.Un alt model mai simplu este acela al fluxului în doi pași,care ia în calcul rolul liderului de opinie ca mediator în-tre mass-media și individ. Primul pas este efectul mass-mediei asupra liderului, al doilea reprezentând influențaacestuia asupra celorlalți indivizi audienți[1].Modelul “Agenda setting” este propus de o teorie careprivește efectul mass-media ca forme de structurare a ac-tivității sociale propuse indivizilor în mod prioritar și ac-ceptate de aceștia. Mass-media lansează, definește pro-blemele publice și, prin aceasta, stabilește agenda cetă-țeanului și a omului politic.

4 Bibliografie

• Gabriel A. Almond, Sidney Verba, Cultura civică,București, Editura Du style, 1996

• Noelle-Neumann, Elisabeth, Spirala Tăcerii. Opi-nia publică – învelișul nostru social,București Edi-tura Comunicare.ro, 2004

• Ddenis McQuail, SvenWindahl - Modele ale comu-nicării - pentru studiul comunicării de masă, Bucu-rești Editura Comunicare.ro, 2001

5 Referințe[1] Economic warfare on the silver screen- Intervi-

ew of Violaine Hacker, http://www.france24.com/en/20110625-economic-warfare-on-the-silver-screen-cinema-cannes-festival-2011-hollywood-france

6 Vezi și

• Mediu (dezambiguizare)

7 Legături externe• http://www.beyondintractability.org/essay/mass_communication/

• http://www.scribd.com/doc/42727968/Teoria-Mass-Media-1

3

8 Text and image sources, contributors, and licenses

8.1 Text• Mass-media Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media?oldid=9475061 Contribuitori: RebelRobot, Andrei Stroe, Strainubot, Ne-aNita, GEO, Victor Blacus, Escarbot, Thijs!bot, JAnDbot, Minisarm, Mirauta, Idioma-bot, FeodorBezuhov, Gikü, Luckas-bot, Xqbot,RibotBOT, Dinamik-bot, EmausBot, BAICAN XXX, WikitanvirBot, ChuispastonBot, FoxBot, Cristina.vintu, MerlIwBot, Belleville3,Maralupu, Addbot și Anonim: 10

8.2 Images• Fișier:February_23rd_1908_Boys_Selling_Newspapers_on_Brooklyn_Bridge.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/55/February_23rd_1908_Boys_Selling_Newspapers_on_Brooklyn_Bridge.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Libraryof Congress LOT 7480, v. 1, no. 0032-A[P&P] LC-DIG-nclc-03189 http://hdl.loc.gov/loc.pnp/nclc.03189 Artist original: Hine, LewisWickes, 1874-1940, photographer.

8.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0