Mara - Ioan Slavici - analiza literara

Prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii.

Romanul "Mara" de Ioan Slavici a fost publicat in 1894, in revista "Vatra", iar in volum a aparut abia in 1906. Romanul "Mara" de Ioan Slavici este structurat in 21 de capitole urmărind evolutia personajului principal Mara , începând cu primul capitol intitulat „Saracutii mamei" și culminând cu ultimul - „Pace si liniste".

Titlul este dat de numele personajului principal, Mara, deoarece în viziunea autorului povestea acesteia constituie firul epic principal al romanului. 

Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si aproape de Arad.

„Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei. ……...Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea, cand relatiile capitaliste incipiente evolueaza spre structuri sociale mestesugaresti, cu o anumita psihologie, proprie burgheziei aflate in ascensiune. Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul eroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-Natl.

Romanul zugrăvește drumul Marei și al copiilor ei, Persida și Trică, până în momentul în care aceștia din urmă intra în lume. La început, după cum era și firesc, Mara ocupă un loc dominant, pentru ca mai târziu, copiii, și mai ales Persida să-i ia locul. Destinul familiei Marei se împletește, datorită unor împrejurări neprevăzute, dar firești, cu cel al familiei neamțului Hubăr, a cărei prezență, fără a fi proeminentă, rămâne notabilă. Intervin desigur și alte personaje cu care protagoniștii vin în legătură, în primul rând e vorba de Bocioacă și de ai săi, dar acestea nu formează decât elementele unui cadru în care se desfășoară destinul eroilor de prim-plan.

1

Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea auctoriala reiesita din relatia sa cu personajele profileaza focalizarea zero si viziunea "dindarat", argumentand caracterul obiectiv (doric) al romanului. Slavici foloseste in naratiune dialogul si monologul interior, inserate spontan in tesatura epica a romanului. Slavici pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune.  

Perspectiva traditionala a romanului valorifica monografia etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce conetuiau pe aceste meleaguri: romani, sasi, unguri.

        Procesele stilistice sunt simple,fara impodobiri ostentative.Cele mai intalnite mijloace artistice sunt interogatiile si exclamatiile,enumeratiile si repetitiile, inversiunile topice, care dau frazei culoare si oralitate.

Mara este precupeata, "prima femeie capitalist din literatura noastra" (N.Manolescu), deoarece isi castiga existenta din negustorie, "vinde ce poate si cumpara ce gaseste", de marti dimineata si pana sambata noaptea ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel mare de la Arad. Ca o adevarata femeie de afaceri ("business woman" - N.ManolescU), Mara are un singur scop, acela de a strange bani, conducandu-se dupa o regula specifica economiei de piata, aceea ca "vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i cloceasca marfa".Portretul fizic, conturat cu detalii, trimite sugestiv la trasaturile morale. "Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant", Mara sta toata ziua, neobosita si energica, la tejgheaua plina de poame, de turta dulce, de peste, in timp ce copiii se zbenguie "printre picioarele oamenilor".

Persida este fiica Marei, sora lui Trica, sotia lui Natl si nora macelarului Hubar. Persida este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine din literatura romana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate. Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prin vointa, luciditate si dragoste, prin stipanirea de sine care sunt principalele arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat. in conturarea acestui personaj, Slavici se dovedeste a fi un fin psiholog si un rafinat observator al sufletului feminin.

2

Fire sincera si voluntară, delicată si pură, Persida invinge loviturile sortii cu multa cutezanta, dar si cu o calmă resemnare.

Celelalte personaje, Natl, Hubar, Bocioaca, Trica, Bandi, preotul Codreanu sunt firav conturati. Numai Trica este un erou mai prezent in roman prin faptele sale si integritatea morala. Personajele episodice se raporteaza, intr-un fel sau altul, la destinul Persidei, evidentiind nobletea sufleteasca si forta personajului.

Asemenea lui Rebreanu, al carui precursor este, Slavici nu este un scriitor descriptiv, ci pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune.

3