managementul riscurilor În execuŢia - old.unitbv.roold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Universitatea Transilvania din Braşov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Departamentul de cercetare: Exploatări forestiere, Amenajarea

pădurilor şi Măsurători terestre

Ing. Cristian ŞLINCU

MANAGEMENTUL RISCURILOR ÎN EXECUŢIA

DRUMURILOR FORESTIERE

RISKS MANAGEMENT AT FOREST ROADS

EXECUTION

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU

BRASOV 2013

ing. Şlincu Cristian - 1 - Rezumatul tezei de doctorat

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERISTATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-

410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ……………………………………………………………………………………..

COMPONENŢA

Comisia de doctorat

Numită de către Rectorul Universităţii Transilvania din Braşov

Nr. 6001 din 10.09.2013

Preşedinte: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ

Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere


Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU


Referenţi: Conf. univ. dr. ing. Dan ZAROJONU

Universitatea Ştefan cel Mare Suceava

Conf. univ. dr. ing. Marian DRĂGOI

Universitatea Ştefan cel Mare Suceava

Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONOAIE


Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în data de 18.10.2013, ora 1300 în

corpul S al Universităţii Transilvania din Braşov, sala S I2.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util pa adresa de e-mail: [email protected] sau pe adresa

Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere (Str. Șirul Beethoven, nr. 1, 500123 Brașov,

Romania).

Vă mulţumim şi vă aşteptăm să luaţi parte la susţinerea publică a tezei de doctorat.


CUPRINS

Teză / Rezumat CUPRINS 2 2 INTRODUCERE – 4 Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE 4 5 1.1. Accesibilitatea pădurilor – principii, criterii şi soluţii 4 5 1.2. Managementul riscului de mediu în domeniul proiectării şi execuţiei

drumurilor forestiere 6 6

Capitolul 2. SCOPUL, DIRECŢIILE DE CERCETARE ŞI LOCUL CERCETĂRILOR

10 9

2.1. Direcţiile de cercetare 10 9 2.2. Locul şi metodologia de cercetare 11 9 CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND MANAGEMENTUL RISCURILOR ÎN PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE DRUMURI FORESTIERE

12 11

3.1. Evaluarea riscului în proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri forestiere

12 11

3.1.1. Planificarea managementului riscului 15 – 3.1.2. Identificarea riscului 15 – 3.1.3. Analiza calitativă a riscului 18 – 3.1.4. Analiza cantitativă a riscului 20 – 3.1.5. Planificarea răspunsului la risc 22 – 3.1.6. Monitorizarea şi controlul riscului 24 – 3.2. Concluzii 26 13 CAPITOLUL 4. STUDII DE CAZ ALE DRUMURILOR FORESTIERE CERCETATE SUB ASPECTUL ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

27 14

4.1. Consideraţii generale 27 14 4.2. Reabilitare drum forestier Hodoş, U.P. V, O.S. Dumbrăveni, D.S. Sibiu 27 14 4.2.1. Date generale 27 – 4.2.2. Date fond forestier 28 – 4.2.3. Caracteristicile drumului 28 – 4.2.4. Elemente geometrice 29 – 4.3. Reabilitare Drum Forestier Bistra, U.P. III, O.S. Miercurea Sibiului,

D.S. Sibiu 33 16

4.3.1. Date generale 33 – 4.3.2. Date fond forestier 33 – 4.3.3. Caracteristicile drumului 34 – 4.3.4. Elemente geometrice 34 – 4.4. Reabilitare Drum Forestier Senereuş, U.P. I Zagăr, O.S. Târnăveni,

D.S. Târgu Mureş 38 17

4.4.1. Date generale 38 – 4.4.2. Date fond forestier 38 – 4.4.3. Caracteristicile drumului 38 – 4.4.4. Elementele geometrice 39 – 4.5. Reabilitare Drum Forestier Făget, U.P. II Viişoara, O.S. Târnăveni, 44 18


D.S. Târgu Mureş 4.5.1. Date generale 44 – 4.5.2. Date fond forestier 44 – 4.5.3. Caracteristicile drumului 44 – 4.5.4. Elemente geometrice 44 – 4.6. Analiza comparativă a lucrărilor cu risc în execuţia drumurilor

forestiere sub raport economic 49 20

4.6.1.Terasamente de pământ (varianta I – utilaj principal excavator) 49 20 4.6.2. Podeţe 53 21 4.6.2.1. Podeţe tubulare 53 22 4.6.2.3. Podeţe dalate 55 23 4.6.2.3. Comparaţie între variantele de podeţe luate în studiu 57 23 4.6.3. Ziduri de sprijin 57 24 4.7. Evaluarea riscurilor în execuţia drumurilor forestiere 59 25 4.7.1. Identificarea riscurilor 59 – 4.7.2. Analiza calitativă şi cantitativă a riscului 62 – 4.7.2.1. Analiza calitativă 62 – 4.7.2.2. Analiza cantitativă 66 – 4.7.2.3. Clasificarea riscurilor în funcţie de probabilitate şi

impact 70 –

4.7.3. Monitorizarea şi controlul riscurilor asociate activităţilor de execuţie a drumurilor forestiere

74 26

CAPITOLUL 5. MANAGEMENTUL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE LA EXECUŢIA DRUMURILOR FORESTIERE

79 27

5.1. Necesitatea unui management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale 79 27 5.2. Evaluarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor

policalificat 83 28

5.3. Studiu de caz privind managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor policalificat

89 30

5.3.1. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat 89 30 5.3.1.1. Mijloace de producţie 89 30 5.3.1.2. Sarcina de muncă pentru muncitorul policalificat 89 30 5.3.1.3. Mediul de muncă 90 31 5.3.2. Factorii de risc identificaţi 91 31 CAPITOLUL 6. CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PRODUCŢIE

100 33

6.1. Interpretarea rezultatelor 100 33

6.2. Concluzii 102 34

6.3. Contribuţii personale 103 35 6.4. Recomandări pentru producţie 105 37 6.5. Modalităţi de valorificare a rezultatelor cercetării 106 38 BIBLIOGRAFIE 108 39 Borderou anexe şi anexe 117 42


INTRODUCERE

Un rol important în proiectarea, execuţia şi întreţinerea drumurilor forestiere îl are

managementul riscurilor.

Lucrarea de faţă a urmărit, evaluarea riscului în proiectarea şi execuţia lucrărilor de

drumuri forestiere, precum şi managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale la execuţia

drumurilor forestiere, respectiv necesitatea unui management al sănătăţii şi securităţii

ocupaţionale şi evaluarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor

policalificat.

Teza de doctorat a fost elaborată începând cu data de 1 octombrie 2010, data admiterii

la doctorat, şi încheind cu luna iulie 2013, când a fost susţinută în cadrul Departamentului de

Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor şi Măsurători Terestre, de la Facultatea de

Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov.

În tot acest timp am desfăşurat o cercetare intensă sub îndrumarea ştiinţifică competentă

a Doamnei Prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU, căreia ţin să-i mulţumesc în mod deosebit.

În acelaşi timp, mulţumesc conducerii Universităţii Transilvania din Braşov şi

Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov pentru punerea la dispoziţie a

facilităţilor existente elaborării acestei cercetări.

Mulţumesc Domnului Conf. univ. dr. ing. Dan ZAROJANU, Domnului conf. univ. dr.

ing. Marian DRĂGOI şi Domnului Prof. univ. dr. ing. Nicolaie ANTONOAIE pentru

amabilitatea de a fi acceptat invitaţia de a face parte din comisia de analiză a tezei mele de

doctorat, în vederea susţinerii publice.

Ţin să mulţumesc pentru observaţiile şi sugestiile constructive primite din partea

cadrelor didactice ale Departamentului de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor şi

Măsurători Terestre.

Mulţumesc colectivelor din cadrul Secţiilor de Execuţie a Drumurilor Forestiere din

zonele unde am desfăşurat cercetările.

Nu pot să uit şi să nu mulţumesc şi familiei mele, care mi-a fost mereu alături şi m-a

încurajat în toţi aceşti ani.

Autorul


CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Accesibilitatea pădurilor – principii, criterii şi soluţii Ţinând cont de importanţa dotării pădurilor, la un nivel corespunzător, cu căi

permanente de transport, de efortul financiar necesar pentru realizarea practică a acestora, precum şi de durata mare în care aceasta se va putea realiza, trebuie să se stabilească, clar, principiile, criteriile şi soluţiile care vor guverna activitatea de execuţie a reţelei de transport la nivelul optim considerat (Alexandru, Bereziuc, 2013).

În acest sens, pot fi enunţate următoarele principii: principiul abordării globale, prin soluţii particulare; principiul polifuncţionalităţii reţelelor şi căilor permanente de transport din pădure; principiul eficienţei cumulate a reţelelor şi căilor permanente de transport din pădure; principiul finanţării multiple; principiul realizării gradate a reţelelor şi căilor de transport, pe categorii de urgenţe şi

posibilităţi de finanţare; Ca şi criterii, se pot menţiona aspectele prezentate în figura 1.1:

Figura 1.1. Criterii pentru execuţia drumurilor forestiere

Accesibilizarea integrală a fondului forestier impune, în concordanţă cu principiile şi

criteriile menţionate anterior, precum şi cu direcţiile principale prin care trebuie să se acţioneze pentru asigurarea resurselor financiare, diferite soluţii care să răspundă condiţiilor actuale şi de perspectivă din domeniul forestier. Ca şi soluţii, se impun următoarele (Ciubotaru, 2006):

deschiderea bazinelor şi masivelor forestiere înfundate, prin dezvoltarea drumurilor axiale şi asigurarea legăturii rutiere între bazinele furnizoare de masă lemnoasă şi complexele de industrializare a lemnului;

realizarea accesibilităţii tuturor unităţilor de producţie pentru recoltarea produselor principale şi secundare;

sporirea accesibilizării produselor principale şi secundare, amplasate în partea superioară a unităţilor de producţie din bazinele deschise cu căi de transport axiale;


reducerea distanţelor de colectare (scos – apropiat) prin dezvoltarea reţelelor de drumuri forestiere până la obţinerea unei desimi optime;

modernizarea drumurilor forestiere, în funcţie de importanţa lor, pentru reducerea cheltuielilor de transport. Problema dotării pădurilor cu căi permanente de transport este, în esenţă, abordată de

amenajamentele silvice, în calitatea lor de instrument principal de organizare, în timp şi în spaţiu, a pădurilor şi a procesului de producţie din silvicultură. Aceasta deoarece, potrivit legislaţiei în vigoare, modul de gospodărire a fondului forestier, indiferent de natura proprietăţii terenurilor ce-l compun, se reglementează obligatoriu prin amenajamentele silvice.

1.2. Managementul riscului de mediu în domeniul proiectării şi execuţiei

drumurilor forestiere Gestionarea riscurilor de mediu în procesele de proiectare şi execuţie a drumurilor

forestiere trebuie sa reprezinte o prioritate ţinând cont de protecţia durabilă a mediului, de normele şi standardele în domeniu, dar şi de legislaţia europeană.

Riscul de mediu rezultă în urma interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu. Riscurile de mediu pot fi încadrate în două categorii:

risc pentru mediu – admite faptul că activităţile unei organizaţii pot genera anumite forme de modificare a mediului (figura 1.3);

Figura 1.3. Categorii de riscuri de mediu

riscul pentru organizaţie, din punct de vedere al problematicii de mediu. Această

categorie include riscul neconformării cu legislaţia şi criteriile existente sau viitoare. De asemenea, în această categorie sunt incluse pierderile pe care afacerile organizaţiei le înregistrează ca urmare a unui management inadecvat, a scăderii reputaţiei firmei, a costurilor litigiilor şi a dificultăţilor de a asigura sau, cel puţin, de a menţine posibilitatea desfăşurării activităţilor operaţionale şi de dezvoltare. Problemele privind securitatea şi sănătatea în muncă şi managementul riscurilor în

situaţii de urgenţă pot fi semnificative şi din punct de vedere al riscului de mediu. Numeroase acte normative, standarde, ghiduri metodologice şi studii sunt consacrate acestor categorii de probleme, dar ele nu sunt abordate în mod explicit în cadrul acestei lucrări.

Managementul riscului de mediu presupune o analiză amănunţită a facilităţilor existente şi a operaţiilor necesare a se aplica în oricare dintre situaţiile anticipate, în scopul găsirii unor căi de prevenire şi / sau reducere a riscului, precum şi îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu (Găbrian - Florea, 2011).


Managementul riscului vizează cultura, procesele şi structurile consacrate în mod efectiv managementului oportunităţilor potenţiale şi efectelor adverse.

Principiile managementului riscului de mediu vizează (Găbrian - Florea, 2011): crearea unei echipe competente care să se ocupe de aceste probleme şi eventual,

apelarea la specialişti în domeniu, pentru consultanţă; analiza tuturor etapelor specifice proiectării şi execuţiei drumurilor forestiere; evaluarea sistematică, riguroasă a riscurilor de mediu; integrarea managementului riscului în celelalte sisteme de management (calitate, mediu,

sănătate şi securitate ocupaţională); reevaluarea periodică a managementului riscului de mediu prin evaluare internă, audit

etc. Managementul riscului de mediu, analizele de risc pentru mediu şi evaluarea riscurilor

nu reprezintă analiza şi evaluarea ecologică de risc. Riscul ecologic constituie o componentă a riscului de mediu şi face referire la aspectele legate de faună, floră şi corelaţia acestora cu mediul înconjurător.

Managementul riscului de mediu cuprinde etapele prezentate în figura 1.4. Procesul de management al riscului este de tip iterativ şi poate fi repetat în condiţiile introducerii unor criterii modificate sau suplimentare de evaluare a riscurilor, rezultând un proces de îmbunătăţire continuă.

Figura 1.4. Managementul riscului de mediu

Tratarea riscurilor de mediu

Comunicare / consultare


În fiecare etapă a procesului, precum şi în cadrul procesului de management al riscului, ca ansamblu, trebuie să existe şi să funcţioneze mecanisme adecvate de comunicare şi consultare, atât în cadrul organizaţiei cât şi între organizaţie şi părţile externe. De asemenea, aceste etape trebuie să vizeze revizuirea şi monitorizarea riscurilor, precum şi evaluarea performanţelor sistemului de management al riscurilor şi a modificărilor care îl pot afecta.

Procesul de execuţie a drumurilor forestiere împreuna cu resursele, utilajele folosite, dar şi resursa umană pot avea un impact semnificativ asupra mediului în condiţiile nerespectării procedurilor de lucru şi de administrare. Impactul nu poate fi eliminat total, întotdeauna vor exista elemente de incertitudine în desfăşurarea proceselor de execuţie şi posibilităţi de producere a unor evenimente cu impact negativ asupra mediului. Astfel, managementul riscului de mediu joacă un rol important în desfăşurarea activităţilor de proiectare şi execuţie a drumurilor forestiere, context în care probabilitatea de apariţie a unor evenimente nu poate fi eliminată în întregime doar dacă se iau măsuri tehnice şi economice viabile.

Metodele de evaluare, instrumentele, modelele şi tehnicile aplicate sunt cu caracter general. Acestea ar trebui adaptate pe tipul / categoria de risc.

Tratarea riscurilor este un proces continuu, principal al managementului riscului de mediu. Aportul evaluării riscului de mediu este acela de a asigura că riscul de mediu este unul acceptabil, ajustat cu măsurile de management, control şi îmbunătăţire continuă şi cerinţe de reglementare care nu impun costuri deosebit de mari (Găbrian - Florea, 2011).

Auditul de mediu este esenţial pentru integritatea procesului de management al riscului de mediu. În urma auditului trebuie să se implementeze recomandările din analizele de risc şi altor stadii relevante, programul managementului riscului de mediu, sistemelor de monitorizare şi performanţelor legate de aspectele afectate de risc. În procesul de audit trebuie să se identifice conformitatea proceselor cu cerinţele / normele / standardele aplicabile şi să se asigure că orice schimbare va fi acoperită de reevaluarea şi revizuirea analizelor de risc.

Performanţele monitorizării, condiţiile şi performanţele privind sistemul de siguranţă sunt cele mai semnificative elemente ale managementului riscului de mediu. Un program de monitorizare bine implementat, poate să reducă impactul asupra mediului.

Necesitatea implementării managementului riscului de mediu rezultă din evaluarea efectelor performanţelor legislative care obligă organizaţiile să plătească costuri exorbitante pentru daunele aduse mediului. Managementul riscului reprezintă un proces continuu, care poate fi utilizat iniţial ca instrument decizional destinat identificării riscurilor care necesită realizarea unei analize detaliate. Acest instrument implică o analiză calitativă a riscurilor ierarhizate. Deoarece puţine riscuri de mediu au un caracter static, întregul ciclul de management al riscului trebuie reluat în mod regulat. Reluarea procesului pe baza unor criterii de acceptabilitate din ce în ce mai riguroase asigură, în acelaşi timp, îmbunătăţirea continuă a managementului riscurilor de mediu.


CAPITOLUL 2. SCOPUL, DIRECŢIILE DE CERCETARE ŞI LOCUL CERCETĂRILOR

Scopul tezei de doctorat este identificarea, evaluarea (calitativă şi cantitativă),

monitorizarea şi controlul riscurilor caracteristice execuţiei drumurilor forestiere. Unul din cei mai importanţi factori ai procesului de execuţie este factorul uman. În acest sens, se analizează şi se evaluează riscurile asociate sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

2.1. Direcţiile de cercetare Au vizat:

identificarea riscurilor, pe categorii de activităţi, în execuţia drumurilor forestiere printr-o codificare corespunzătoare;

analiza calitativă şi cantitativă a riscului identificat; clasificarea riscurilor caracteristice procesului de execuţie a drumurilor forestiere în

funcţie de probabilitate şi impact; monitorizarea şi controlul riscurilor în procesul de execuţie a drumurilor forestiere

identificându-se acţiunile corective şi preventive ce trebuie implementate în vederea minimizării riscurilor inacceptabile;

analize comparative pentru diferite soluţii de execuţie a drumurilor forestiere, care vizează: lucrările de terasamente executate cu buldozerul sau excavatorul, lucrările de artă, utilizarea podeţelor tubulare din beton şi cu structură metalică, precum şi lucrările de apărare – consolidare (ziduri de sprijin în varianta din beton şi varianta din piatră brută în elevaţie);

identificarea elementelor componente ale sistemului de muncă evaluat privind managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor policalificat aferente mijloacelor de producţie, sarcinii de muncă şi mediului de muncă;

identificarea factorilor de risc pentru postul de muncă analizat; evaluarea factorilor de risc (descriere, parametri) în funcţie de consecinţa maximă

previzibilă, clasa de gravitate şi clasa de probabilitate; calcularea nivelului global de risc pentru fiecare factor identificat şi stabilirea măsurilor

de minimizare / eliminare a riscurilor de sănătate şi securitate în muncă. 2.2. Locul şi metodologia de cercetare Pentru stabilirea riscurilor la execuţia drumurilor forestiere, în cadrul tezei de doctorat,

s-au ales 4 drumuri auto forestiere, care erau în execuţie: două situate în Direcţia Silvică Sibiu (Hodoş şi Bistra) şi două în Direcţia Silvică Târgu Mureş (Senereuş şi Făget).

Lungimea totală a drumurilor studiate a fost de 23,64 km şi deservesc un volum de masă lemnoasă pe picior de 404 100 m3 din care exploatabil 280 340 m3.

Pentru fiecare drum în parte s-au identificat elementele: în plan orizontal:


repartiţia drumului forestier aflat în aliniament pe categorii de lungimi; repartiţia lungimii de drum aflată în curbă, pe categorii de raze; repartiţia panourilor de declivitate pe categorii de înclinări; repartiţia panourilor d declivitate pe categorii de lungime;

în profil longitudinal: declivităţi maxime; pasul de proiectare; raze minime de racordare în plan vertical;

în profil transversal: lăţimea părţii carosabile; lăţimea platformei drumului; volumul mediu de terasamente.

La execuţie, s-au urmărit etapele şi riscurile care apar în cazul drumului auto forestier Hodoş, respectiv:

la execuţia terasamentelor – cu buldozerul sau excavatorul; la materialele utilizate în construcţia lucrărilor de artă.

Riscurile majore cuantificate în cadrul studiilor de caz au fost monitorizate, tratate şi gestionate astfel încât să ajungă la un nivel acceptabil prin implementarea acţiunilor corective / preventive.


CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND MANAGEMENTUL RISCURILOR ÎN PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE DRUMURI FORESTIERE 3.1. Evaluarea riscului în proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri forestiere În cadrul procesului de proiectare a drumurilor forestiere, se pot lua în considerare

următoarele categorii de risc, respectiv activităţi asociate acestuia:


În cadrul procesului de execuţie a drumurilor forestiere, se pot menţiona următoarele

activităţi:

La stabilirea listei de riscuri identificate, echipa de risc trebuie să ia în considerare

(Petrescu, 2005): riscurile – ceea ce ar putea să nu se desfăşoare corespunzător;


oportunităţile – metode mai bune pentru a realiza domeniul şi cerinţele proiectului;

declanşatorii de risc – simptome şi semnale de avertizare care indică faptul că un risc este probabil să apară.

Determinarea scorului riscului SR se face pe baza matricei de risc prezentată în tabelul 3.3. Scorul riscului reprezintă produsul dintre indicele de probabilitate P şi indicele de impact I (Préfontaine, 2003; Keil, 2004; Petrescu, 2005).

Tabelul 3.3

Evaluarea riscului cu ajutorul matricei de risc Probabilitatea de apariţie

0.90 0.05 0.09 0.18 0.36 0.72 0.70 0.04 0.07 0.14 0.28 0.56 0.50 0.03 0.05 0.10 0.20 0.40 0.30 0.02 0.03 0.06 0.12 0.24 0.10 0.01 0.01 0.02 0.04 0.08

0.05 0.10 0.20 0.40 0.80 Impact

3.2. Concluzii Managementul riscului în proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri forestiere are ca

obiectiv asigurarea unui management performant şi eficace în ceea ce priveşte riscurile şi oportunităţile asociate, care să permită planificarea, identificarea, evaluarea, cuantificarea, răspunsul, monitorizarea şi controlul riscurilor.

Prin aplicarea managementului riscurilor, specific procesului de proiectare a drumurilor forestiere, se urmăreşte identificarea categoriilor de risc în vederea eliminării costurilor, de obicei foarte mari, de corectare ulterioară a defectelor respective. Astfel, este o metodă preventivă care are ca efect eliminarea multor probleme ce pot apărea ulterior, reducerea costurilor asociate acestora, precum şi adoptarea acţiunilor care reduc riscul de defectare. În acest context, managementul riscului permite: stabilirea unor acţiuni de reducere a riscurilor majore, fixarea măsurilor de îmbunătăţire şi evaluarea eficienţei acestora, utilizarea eficace a resurselor, evitarea riscurilor potenţiale.


CAPITOLUL 4. STUDII DE CAZ ALE DRUMURILOR FORESTIERE CERCETATE SUB ASPECTUL ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

4.1. Consideraţii generale Din cadrul Direcţiei Silvice Sibiu au fost luate în studiu două ocoale silvice, respectiv

Ocolul Silvic Miercurea Sibiului şi Ocolul Silvic Dumbrăveni, cu un total de 211,55 kilometri de drumuri forestiere (130 km, respectiv 81,55 km). După o analiză de ansamblu asupra drumurilor forestiere analizate, pentru un studiu amănunţit s-au ales două dintre acestea, câte unul din fiecare ocol silvic, astfel:

o Drumul Forestier Bistra din cadrul Ocolului Silvic Miercurea Sibiului, în lungime de 13,51 km;

o Drumul Forestier Hodoş din cadrul Ocolului Silvic Dumbrăveni, în lungime de 5,8 km (3,9 + 0,845 km).

În cadrul Direcţiei Silvice Mureş au fost analizate toate drumurile forestiere din administrarea Ocolului Silvic Târnăveni (care însumează 21,58 km), iar pentru studiul amănunţit au fost alese două drumuri, respectiv:

o Drumul Forestier Senereuş, în lungime de 2,98 km; o Drumul Forestier Făget, în lungime de 3,4 km.

4.2. Reabilitare drum forestier Hodoş, U.P. V, O.S. Dumbrăveni, D.S. Sibiu Pe Drumul Forestier Hodoş nu s-a întâlnit niciun aliniament care să aibă lungimea mai

mare de 500 m, motiv pentru care, ultima categorie de lungimi nu apare în reprezentarea grafică (figura 4.1).

Figura 4.1. Repartiţia drumului aflat în aliniament pe categorii de lungimi


Figura 4.2. Repartiţia drumului în curbă, pe categorii de rază

Ultima categorie de înclinare de la transportul în plin nu a fost reprezentată grafic

(figura 4.3).

Figura 4.3. Repartiţia panourilor de declivitate pe categorii de înclinări

Ultima categorie de lungime nu a fost reprezentată grafic deoarece pe Drumul Forestier

Hodoş nu a apărut niciun panou de declivitate mai mare de 300 m (figura 4.4).

Figura 4.4. Repartiţia panourilor pe categorii de lungimi


4.3. Reabilitare Drum Forestier Bistra, U.P. III, O.S. Miercurea Sibiului, D.S. Sibiu

Pe Drumul Forestier Bistra nu s-au întâlnit aliniamente care să aibă lungimi mai mari de 200 m, motiv pentru care aceste categorii de lungimi nu apar în reprezentarea grafică din figura 4.5.

Figura 4.5. Repartiţia drumului aflat în aliniament, pe categorii de lungimi

Figura 4.6. Repartiţia drumului în curbă pe categorii de raze

Figura 4.7. Repartiţia panourilor de declivitate, pe categorii de înclinări


Ultima categorie de lungime nu a fost reprezentată grafic deoarece pe Drumul Forestier Bistra nu a apărut niciun panou de declivitate mai mare de 300 m (figura 4.8).


4.4. Reabilitare Drum Forestier Senereuş, U.P. I Zagăr, O.S. Târnăveni, D.S.

Târgu Mureş Pe Drumul Forestier Senereuş nu s-au întâlnit aliniamente care să aibă lungimi mai mari

de 200 m, motiv pentru care aceste categorii de lungimi nu apar în reprezentarea grafică din figura 4.9.

Figura 4.9. Repartiţia drumului aflat în aliniament pe categorii de lungimi

Figura 4.10. Repartiţia drumului în curbă, pe categorii de raze Categoriile de înclinare în care nu a fost încadrat nici un panou de declivitate nu sunt

reprezentate în figura 4.11.


Figura 4.11. Repartiţia panourilor de declivitate, pe categorii de înclinări

Ultimele două categorii de lungime nu au fost reprezentate grafic deoarece pe Drumul

Forestier Senereuş nu a apărut niciun panou de declivitate mai mare de 200 m (figura 4.12).


4.5. Reabilitare Drum Forestier Făget, U.P. II Viişoara, O.S. Târnăveni, D.S.

Târgu Mureş Pe Drumul Forestier Făget nu s-au întâlnit aliniamente care să aibă lungimi mai mari de

200 m, motiv pentru care aceste categorii de lungimi nu apar în reprezentarea grafică din figura 4.13.

Figura 4.13. – Repartiţia drumului aflat în aliniament pe categorii de lungimi


Deoarece în categoria 15,1 … 30 nu se încadrează nicio curbă de pe Drumul Forestier Făget, această categorie nu a mai fost reprezentată grafic (figura 4.14).

Figura 4.14. Repartiţia drumului în curbă, pe categorii de raze

Figura 4.15. Repartiţia panourilor de declivitate pe categorii de înclinări Ultimele două categorii de lungime nu au fost reprezentate grafic deoarece pe Drumul

Forestier Făget nu a apărut niciun panou de declivitate mai mare de 200 m (figura 4.16).



4.6. Analiza comparativă a lucrărilor cu risc în execuţia drumurilor forestiere sub raport economic

Alegerea utilajelor pentru execuţia terasamentelor trebuie să se realizeze în funcţie de următoarele criterii (Ionaşcu, 1970 şi 1978; Ciobanu, 1999 şi 2003):

complexitatea lucrărilor de terasamente ce urmează a fi executate; categoria şi tipul de pământ ce trebuie săpat şi compactat în ramblee; dotarea cu utilaje terasiere, în stare de funcţionare, a societăţii care execută drumul; realizarea calităţii lucrărilor executate; respectarea duratei programate pentru execuţia terasamentelor.

De remarcat este faptul că tehnologia de execuţie adoptată de executant trebuie să impună alegerea utilajelor.

Calitatea şi cantitatea mijloacelor de transport folosite la execuţia terasamentelor se aleg în funcţie de volumul de pământ ce trebuie transportat, de distanţele de transport şi de productivitatea utilajelor de săpare (Ionaşcu, 1970 şi 1978; Mihăilescu, et al., 1986; Ciobanu, 1999 şi 2003; Mihăilescu, et al., 2007).

4.6.1. Terasamente de pământ ( utilaj principal excavator) In cazul in care terasamentele de pamant se realizeaza cu ajutorul excavatorului,

reprezentarea grafica este redata in figura 4.17, iar datele de calcul se gasesc in Anexa 2.

Legendă:

A1 Săpături cu excavator (traseu drum) m3 8179,05

A2 Săpături cu excavator (decapare strat vegetal, decapare zone înnoroite)

m3 1021

A3 Săpături manuale m3 1260,77 A4 Umpluturi m3 1387,1 A5 Pregătirea patului drumului, finisare taluze 100 m2 339,9

Figura 4.17. Execuţia terasamentelor cu excavatorul (Anexa 2)


Figura 4.18. Volumul de săpătură în funcţie de modalitatea de execuţie

Figura 4.22. Centralizarea valorică a realizării terasamentelor de pământ Se poate constata ca figura 4.18 si figura 4.22 prezinta aceleasi volume de sapatura

deoarece s-a studiat pe teren impactul executiei drumurilor forestire in doua variante. În cadrul procesului de evaluare a riscurilor, trebuie să se ţină cont de parametrii

specifici săpării pământului, precum şi de utilajul ales. Pentru o mai bună desfăşurare a procesului de execuţie a drumului forestier Hodoş, s-au

avut în vedere două variante de execuţie a terasamentelor, respectiv: cu excavatorul şi cu buldozerul.

4.6.2. Podeţe Prin soluţia adoptată se va urmări utilizarea cu precădere a materialelor locale, precum

şi gruparea, pe cât posibil, a podeţelor de pe acelaşi traseu în scopul unei organizări mai eficiente a execuţiei, astfel încât să se reducă costurile lucrărilor şi să se simplifice execuţia şi întreţinerea ulterioară.

Pentru alegerea amplasamentului unei lucrări de traversare trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:

amplasarea unui podeţ trebuie să prezinte un aliniament adecvat pe verticală şi orizontală;

solul de bază trebuie să fie suficient de stabil pentru a asigura stabilitatea lucrării; podeţele, împreună cu lucrările asociate, nu trebuie să aibă un impact negativ asupra

mediului înconjurător.


4.6.2.1. Podeţe tubulare În cadrul studiului de caz, s-au analizat 3 variante, şi anume:

varianta 1 – tuburi Premo şi racordări din beton (Anexa 4); varianta 2 – tuburi corugate şi racordări din zidărie de piatră brută cu mortar

(Anexa 5); varianta 3 – tuburi corugate şi racordări din beton (Anexa 6).

Costurile comparative aferente pentru fiecare variantă de podeţ luat în studiu se prezintă în figura 4.23, iar distribuţia costurilor în funcţie de materiale, manoperă, utilaje şi transporturi, se prezintă în figura 4.24.

Figura 4.23. Costurile comparative, aferente fiecărei variante de podeţ tubular analizat

(Anexele 4, 5 şi 6)

Figura 4.24. Distribuţia costurilor de execuţie în funcţie de materiale, manoperă, utilaje şi transporturi (Anexele 4, 5 şi 6)


4.6.2.2. Podeţe dalate În ceea ce privesc podeţele dalate, au fost analizat două variante constructive:

podeţ de beton (Anexa 7); podeţ cu structură metalică (Anexa 8).

Podeţele dalate din beton armat includ o infrastructură şi o suprastructură. Infrastructura este alcătuită din culei (reazemele extreme ale podeţului), pile (reazemele

intermediare) şi elementele de racordare ale podeţului cu terasament (ziduri întoarse, sferturi de con, aripi).

Suprastructura podeţului este reprezentată printr-un tablier având ca element de rezistenţă o dală din beton armat, realizată monolit sau din elemente prefabricate.

Figura 4.25. Costurile comparative, aferente fiecărei variante de podeţ dalat

(Anexele 7 şi 8)

Figura 4.26. Distribuţia costurilor de execuţie în funcţie de materiale, manoperă, utilaje şi transporturi (Anexele 7 şi 8)

4.6.2.3. Comparaţie între variantele de podeţe luate în studiu Analizând comparativ preţurile de execuţie ale podeţelor tubulare şi a celor dalate, se

observă că execuţia podeţelor tubulare presupune cheltuieli mai mici cu materialele şi transporturile (figura 4.27).


Figura 4.27. Comparaţie între cheltuielile de execuţie

ale podeţelor tubulare şi a celor dalate 4.6.3. Ziduri de sprijin Durata de funcţionare a zidurilor de sprijin depinde de calitatea materialului utilizat, de

respectarea dimensiunilor calculate şi de corecta lor execuţie. Pentru reducerea preţului de cost se vor utiliza la execuţie, cu precădere, materialele locale.

În legătură cu modul de construcţie a zidurilor de sprijin din diferite materiale, se fac următoarele precizări:

zidurile din piatră uscată – se folosesc ca ziduri de picior pentru ramblee mai mici de 3 m. Ele lucrează prin greutatea proprie, realizând un moment de stabilitate suficient de mare pentru siguranţa împotriva răsturnării;

zidurile din piatră cu mortar şi zidurile din beton – se adaptează bine condiţiilor locale. La zidurile de beton, paramentul văzut se execută dintr-un beton superior. Importante pentru construcţia acestor ziduri sunt măsurile ce trebuie luate împotriva infiltraţiilor de apă, respectiv: în spatele lor se prevede o şapă de protecţie; în corpul zidului se amenajează orificii de scurgere, numite barbacane; se execută un dren din piatră spartă sau din piatră brută, cu o rigolă la bază, prin

care se scurg, până în dreptul barbacanelor, apele adunate în spatele zidului; zidurile din beton armat – sunt puţin utilizate în sectorul drumurilor forestiere datorită

cantităţii mari de oţel – beton pe care o consumă, fiind indicate doar în terenurile cu împingeri mari. În cazul studiilor de caz au fost avute în vedere următoarele variante de ziduri de

sprijin: varianta din beton (Anexa 9); varianta din piatră brută în elevaţie (Anexa 10).

Zidurile de sprijin luate în studiu au fost completate, astfel că au fost introduse tronsoane noi în zonele cu taluze de rambleu lungi.


Figura 4.28. Costurile comparative pentru cele două variante de ziduri de sprijin analizate

(Anexele 9 şi 10)

Figura 4.29. Distribuţia costurilor de execuţie în funcţie de materiale, manoperă,

utilaje şi transporturi (Anexele 9 şi 10)

4.7. Evaluarea riscurilor în execuţia drumurilor forestiere În această secţiune sunt definite şi descrise categoriile de risc (tabelele 4.16 – 2.20).

Codificarea s-a realizat în funcţie de succesiunea categoriilor de risc identificate. Analiza calitativă şi cantitativă a riscului s-a axat pe evaluarea impactul evenimentelor

de risc asupra obiectivelor proiectului şi calculul scorului riscului.


Figura 4.30. Riscuri identificate – scorul riscului

4.7.3. Monitorizarea şi controlul riscurilor asociate activităţilor de execuţie a

drumurilor forestiere În această secţiune sunt determinate modalitatile de tratare / eliminare a riscurilor,

precum si recalcularea scorurilor riscurilor dupa implementarea actiunilor corective / preventive.

Figura 4.31. Riscuri identificate – scorul riscului pentru stadiul initial si optimizat

Ing. Şlincu Cristian - 27 - Teză de doctorat

CAPITOLUL 5. MANAGEMENTUL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE LA EXECUŢIA DRUMURILOR FORESTIERE

5.1. Necesitatea unui management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale Normele Generale de Protecţie a Muncii au fost adoptate prin Ordinul Comun al Ministerului

Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al Ministerului Sănătăţii în noiembrie 2002. Aceste norme impuneau implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru toţi angajatorii care au în structură un compartiment de protecţie a muncii.

Implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale se face în acord cu standardele OHSAS 18001 şi 18002 [OHSAS = Occupational Health and Safety Assessment Series], iar cerinţele standardului specifică (figura 5.1), (***, 2008):


Figura 5.1. Cerinţele standardelor OHSAS 18001 şi 18002

Prin implementarea, certificarea şi menţinerea sistemului de management al securităţii şi

sănătăţii în muncă, se obţin avantaje certe, şi anume: realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă prin eliminarea şi / sau reducerea cauzelor potenţiale

de accidentare şi îmbolnăvire profesională; asigurarea controlului organizaţiei asupra pericolelor, accidentelor şi riscurilor la locul de

muncă al salariaţilor; limitarea incidentelor şi accidentelor de muncă ce implică responsabilitatea juridică a

organizaţiei, precum şi plata de compensaţii sau taxe suplimentare; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor; îmbunătăţirea performanţelor individuale ale salariaţilor; organizarea eficienta a activităţilor la locul de muncă; creşterea conştientizării personalului cu privire la importanţa siguranţei la locul de muncă şi a

propriei sănătăţi fizice şi mentale; creşterea motivării personalului şi a comunicării, printr-o participare activă în procesul de

îmbunătăţire continuă şi de reducere a riscurilor la locurile de muncă; îmbunătăţirea relaţiilor cu industria şi organismele de reglementare; îmbunătăţirea imaginii comerciale, a marketingului ş a competitivităţii în cazul unui sistem de

management recunoscut prin certificare. 5.2. Evaluarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor policalificat O alta componentă importantă în execuţia drumurilor forestiere o reprezintă resursa umană. În

acest sens, se pot analiza şi evalua, riscurile legate de sănătatea şi securitatea ocupaţională. Componenta intrinsecă a strategiei manageriale, activitatea de prevenire, reprezintă un

ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi


desfăşurare a proceselor de muncă şi este menită să asigure desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de maximă securitate pentru sănătatea şi integritatea participanţilor la proces. Dintre cele prezentate, derivă şi cele două obiective majore ale prevenirii.

Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale. Astfel, este întreprins un demers global care cuprinde:

Figura 5.4. Aspecte care pot conduce la reducerea accidentelor

şi a îmbolnăvirilor profesionale Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem, îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv. Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi

cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare; gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecvent) asupra organismului uman. Se obţin

astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc globale pentru întregul sistem analizat.

Factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt: probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii; gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.

În acest context, trebuie admisă o limită minimă de risc, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur; ca şi o limită maximă de risc, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.


5.3. Studiu de caz privind managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor policalificat (Şlincu, et al., 2012 a şi b)

5.3.1. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

5.3.1.1. Mijloace de producţie: echipamente de protecţie specifice activităţii executate; excavator; autogreder; buldozer; cilindri compactori cu tamburi:

netezi; cu proeminente; cu pneuri;

cilindri compactori vibratori; maiurile. 5.3.1.2. Sarcina de muncă pentru muncitorul policalificat: Pentru postul de muncă analizat, muncitorul policalificat execută activităţi pe excavator,

autogreder, buldozer sau cilindru compactor. Activităţile specifice pe care le desfăşoară sunt următoarele: deschiderea culoarului pentru drum şi scoaterea în afara amprizei a materialului lemnos; reambularea traseului; curăţirea terenului de tufişuri şi cioate; îndepărtarea stratului de pământ vegetal; asanarea zonei drumului; profilarea traseului; executarea terasamentelor cu ajutorul excavatorului cu cupă dreaptă, după procedeul longitudinal

sau frontal; executarea terasamentelor cu ajutorul excavatorului cu cupă întoarsă, utilizat la săparea şanţurilor

şi drenurilor, în terenuri argiloase şi nisipoase; executarea terasamentelor în profil mixt cu ajutorul buldozerului. Include următoarele etape:

realizarea unei căi de acces; taluzarea; adâncirea căii de acces până la nivelul de cotă zero; săparea şanţului; profilarea platformei;


executarea terasamentelor de debleu. Se realizează prin aceeaşi tehnologie ca pentru profilele mixte, dar cu următoarele deosebiri: săpătura se execută în straturi succesive, iar pământul rezultat se transportă în rambleu sau

în afara amprizei drumului; taluzurile şi şanţurile se execută de ambele părţi ale platformei; înclinările transversale ale platformei se obţin prin treceri ale utilajului în cadrul cărora

lama este înclinată simetric; executarea terasamentelor cu ajutorul autogrederului. Cuprinde:

profilarea drumurilor de pământ prin treceri succesive ale utilajului; săparea debleurilor de cel mult 0,7 m adâncime; executarea rambleurilor de 0,8 m până la 1 m, din gropi de împrumut laterale; nivelarea în rambleu a pământului adus de diferite mijloace de transport sau de utilaje de

săpat şi transportat; finisarea taluzurilor de debleu, de rambleu şi ale camerelor de împrumut; executarea şanţurilor laterale cu adâncimea de până la 0,6 – 0,7 m; pregătirea patului căii pentru aşternerea suprastructurii;

compactarea terasamentelor cu ajutorul diferitelor tipuri de tamburi. 5.3.1.3. Mediul de muncă:

condiţii dificile de execuţie a terasamentelor; condiţii atmosferice diferite: spaţii deschise – temperatură, umiditate, presiune şi

curenţi de aer, în parametrii meteorologici, în condiţiile lucrului în aer liber; zgomot care se încadrează în limite admisibile; vibraţii produse la compactarea terasamentelor; influenţa iluminatului datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile; izolarea executanţilor pe perioada realizării drumului forestier.

5.3.2. Factorii de risc identificaţi În această etapă sunt identificaţi factorii de risc proprii, respectiv:

mijloacele de producţie; mediului de muncă; sarcinile de muncă; executantul.

În continuare este prezentată, în detaliu, De asemenea, s-a întocmit „Fişa de evaluare a locului de muncă” şi „Fişa de măsuri propuse

pentru locul de muncă analizat”.


Nivelul de risc global este: Nrg1=

45

1

45

1

i

i

ri

riRi= 083

126388 ,

.

Figura 5.7. Factorii de risc

Dupa implementarea masurilor corective / preventive s-au obtinut urmatoarele:

nivelul de risc global: Nrg1=

27

1

27

1

i

i

ri

riRi= 472

102252 ,

;

nivelul de securitate: Nsg = 7 – 2,47 = 4,53.


CAPITOLUL 6. CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PRODUCŢIE

6.1. Interpretarea rezultatelor Analizând planul de management al riscurilor, se va acţiona asupra riscuri majore (riscuri ce au

scorul mai mare de 0,14), identificând măsurile de îmbunătăţire, în vederea minimizării sau eliminării acestora.

De asemenea, toate riscurile identificate sunt monitorizate pe tot parcursul procesului de execuţiei a drumurilor forestiere, realizându-se o listă de verificare, astfel încât monitorizarea lor să fie optimă. După aplicarea măsurilor de îmbunătăţire (acţiuni corective / preventive), riscurile rezultate sunt reprezentate în figura 4.31. Astfel, au rezultat 23 de riscuri de nivel mediu şi 31 de riscuri de nivel scăzut. Se poate observa o reducere semnificativă a riscurilor, din domeniul major, în cel al riscurilor acceptabile.

Riscul necontrolat în proiectare poate duce la amplificarea efectelor negative ale riscurilor financiare la care este supus executantul şi beneficiarul lucrării.

Riscurile asociate procesului de execuţie a drumurilor forestiere trebuie analizate mai ales din prisma următoarelor aspecte:

relaţia dintre normele / normativele / legile din domeniul proiectării şi execuţiei drumurilor forestiere şi condiţiile concrete impuse de către beneficiar;

probabilitatea de apariţie a anumitor categorii de risc şi capacitatea de acceptare a acestora;

ideea „costului de oportunitate”: dacă se consideră că un proces, o metodă, o tehnologie nu ar corespunde cerinţelor, cât ar costa să se înlocuiască?

analiza factorilor limitativi ai procesului de proiectare de natură să genereze costuri mari de execuţie şi exploatare;

pe baza riscurilor inacceptabile specifice procesului de execuţie, se reanalizează etapele proiectării în vederea identificării problemelor.

În concluzie, principala problemă care generează riscurile inacceptabile o reprezintă nerespectarea condiţiilor tehnice de proiectare.

Implementarea barierelor de securitate (măsuri de prevenire / protecţie) propuse va îmbunătăţi şi mai mult condiţiile de muncă şi va reduce valoarea nivelului de risc al locului de muncă.

Nivelul de risc global, calculat pentru locul de muncă, este egal cu 3,08 – valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mediu.

Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare nr.1”, din care se observă că din totalul de 45 de factori de risc identificaţi, zece factori de risc depăşesc nivelul 3.

Cei 10 factori de risc se situează în domeniul inacceptabil şi pentru aceştia s-a elaborat „Fişa de măsuri propuse pentru locul de muncă”. În urma diminuării / eliminării factorilor de risc, s-a obţinut


un nivelul de risc global de 2,47 şi nivelul de securitate de 4,53 (figura 5.7). Analizând aceste rezultate, se poate observa că locul de muncă analizat prezintă un nivel de securitate mediu spre mare.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, înainte şi după aplicarea acţiunilor corective, situaţia se prezintă în figura 6.1.

Figura 6.1. Repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare

6.2. Concluzii Teza de doctorat se înscrie pe linia preocupările moderne remarcate pe plan naţional în

domeniul proiectării şi execuţiei drumurilor forestiere. Rezultatele cercetărilor teoretice şi aplicative, dezvoltate pe parcursul elaborării şi finalizării

tezei de doctorat, au evidenţiat următoarele concluzii: în contextul gestionării durabile a pădurilor, accesibilizarea integrală a acestora printr-o

reţea permanentă de transport, în speţă drumuri auto forestiere, reprezintă un imperativ al zilelor noastre, atât în domeniul silviculturii, cât şi al exploatării lemnului;

dezvoltarea reţelei de drumuri auto în interiorul pădurii, în concordanţă cu necesităţile de producţie şi de valorificare a produselor sale specifice, este menită să faciliteze lucrările în domeniul silviculturii şi să asigure accesul mijloacelor de transport la o distanţă cât mai corespunzătoare, tehnic, economic şi ecologic, de locurile de recoltare a lemnului, contribuind astfel la scurtarea distanţelor de colectare şi la reducerea pierderilor de exploatare. Astfel, dezvoltarea durabilă oferă un cadru prin care se folosesc eficient resursele, prin crearea de infrastructuri corespunzătoare, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii;

accesibilizarea fondului forestier naţional conţine atât căile forestiere de transport, cât şi unele drumuri care nu sunt forestiere, amplasate în interiorul pădurii, dar pe care se


colectează masă lemnoasă. Accesibilitatea unei păduri trebuie analizată, obligatoriu, atât în corelaţie cu indicii de structură cantitativi, cât şi cu cei calitativi. Astfel, proiectarea şi execuţia unor drumurilor forestiere noi, cât şi reabilitarea celor vechi, trebuie să constituie o prioritate;

implementarea managementului riscurilor are drept rezultat minimizarea acestora, precum şi reducerea costurilor asociate. Rolul esenţial revine activităţilor de prevenire, în etapa de proiectare a drumurilor forestiere, astfel încât la execuţie, riscurile asociate să fie gestionate eficient. Cu toate că metoda de evaluare este relativ simplă din punct de vedere statistico-matematic, este totuşi deosebit de utilă pentru orientarea şi aplicarea acţiunilor corective în vederea reducerii riscurilor în procesul de proiectare a drumurilor forestiere;

prin implementarea, certificarea şi menţinerea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă se obţin avantaje certe. Organizaţiile devin din ce în ce mai conştiente de necesitatea implementării unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru diferite posturi de muncă, punându-se accent pe instruirea şi experienţa în domeniu. Procesul de evaluare a riscurilor poate conduce la identificarea nevoilor de formare ale angajaţilor şi contribuie la construirea unei siguranţe preventive, dar şi la promovarea unei conştientizări în ceea ce priveşte sănătatea la locul de muncă. În acest sens, angajamentele top managementului, angajaţilor şi a persoanelor competente sunt importante în realizarea unei evaluări corespunzătoare a riscurilor de sănătate şi securitate ocupaţională;

realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă permite eliminarea şi / sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională, asigurând controlul organizaţiei asupra pericolelor, accidentelor şi riscurilor de la locul de muncă al executanţilor.

6.3. Contribuţii personale Importanţa şi necesitatea prezentei teze de doctorat rezidă din stadiul actual al cercetărilor

privind dezvoltarea durabilă a fondului forestier, managementul riscurilor în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere, dar şi evaluarea sănătăţii şi securităţii în muncă a executantului policalificat.

Rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale obţinute pe parcursul elaborării tezei de doctorat, permit evidenţierea următoarelor contribuţii originale:

s-au elaborat studii de caz privind reabilitarea a patru drumuri forestiere sub aspectul elementelor constructive evidenţiindu-se repartiţia lungimii de drum aflat în curbă pe categorii de raze, precum şi repartiţia panourilor de declivitate pe categorii de înclinări şi lungimi;

s-a sintetizat baza teoretică a conceptului de management al riscurilor în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere, precum şi aspecte tehnice şi statistice ale evaluării calitative si cantitative caracteristice riscurilor identificate;


s-a realizat o analiză comparativă a lucrărilor cu risc în execuţia drumurilor forestiere, sub raport economic, considerând trei variante: cu buldozerul, cu excavatorul şi manual. Astfel, s-au analizat: execuţia terasamentelor de pământ, execuţia zidurilor de sprijin din beton şi piatră brută în elevaţie, execuţia podeţelor tubulare, a podeţelor dalate de beton şi cu structură metalică;

în cadrul procesului de proiectare a celor patru drumuri auto forestiere analizate, s-au luat în considerare următoarele categorii de risc asociate următoarelor faze: proiectarea în plan orizontal; proiectarea în plan vertical; proiectarea în plan transversal; proiectarea terasamentelor; proiectarea lucrărilor de apărare – consolidare; proiectarea suprastructurii drumurilor forestiere.

identificarea, cuantificarea, monitorizarea şi controlul riscurilor la execuţia drumurilor forestiere s-au elaborat analizând categoriile de riscuri specifice următoarelor etape: studii de teren pentru elaborarea documentaţiei tehnice (proiect de execuţie); execuţia terasamentelor drumurilor forestiere; executarea lucrărilor de apărare consolidare; lucrări de artă; suprastructura.

s-a efectuat o ierarhizare a riscurilor în funcţie de scorul probabilităţii de apariţie şi scorul de impact al riscului în execuţia drumurilor forestiere. Analizând planul de management al riscurilor, s-au identificat măsurile de îmbunătăţire în vederea minimizării sau eliminării acestora. Pe baza riscurilor inacceptabile, specifice procesului de execuţie, se reanalizează etapele proiectării în vederea identificării problemelor;

tratarea riscurilor asociate activităţilor de execuţie a drumurilor forestiere prin identificarea şi implementarea acţiunilor corective / preventive specifice, fapt ce a condus la o reducere semnificativă a riscurilor din domeniul major în cel al riscurilor acceptabile;

s-a prezentat, în detaliu, metoda de evaluare şi monitorizare a sănătăţii şi securităţii ocupaţionale în procesul de execuţie a drumurilor forestiere;

s-a realizat un studiu de caz ce constă din identificarea şi analiza riscurilor privind managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor policalificat în procesul de execuţie a drumurilor forestiere în vederea prevenirii / minimizării accidentelor de muncă;

s-au evaluat factorii de risc din sistemul analizat şi s-au cuantificat pe baza combinaţiei dintre probabilitatea de manifestare şi gravitatea consecinţei maxime posibile;


s-au determinat nivelurile de risc parţiale pentru fiecare factor de risc identificat, respectiv nivelurile de risc globale pentru întregul sistem analizat caracteristic mijloacelor de producţie, sarcinii de muncă, mediului de muncă şi executantului, scopul evaluării nivelului de securitate fiind luarea de măsuri necesare pentru a preveni accidentele de muncă şi implicit pentru a elimina toate costurile legate de producerea acestora. 6.4. Recomandări pentru producţie Rezultatele teoretice şi experimentale ale cercetărilor efectuate în cadrul tezei de doctorat pot

conduce în viitor la formularea următoarelor recomandări pentru producţie: luând în considerare funcţiunile complexe pe care le îndeplinesc drumurile forestiere, cât şi

efortul de investiţii reclamat de realizarea lor, implementarea procesului de management al riscurilor în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere trebuie să fie fundamentat economic şi tehnic. Astfel, aplicarea corespunzătoare a managementului de risc în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere va avea drept rezultat focalizarea cercetărilor pe luarea unor acţiuni de reducere a riscurilor majore, stabilirea măsurilor de îmbunătăţire şi evaluarea eficienţei acestora, precum şi utilizarea eficace a resurselor şi evitarea riscurilor majore;

aplicarea managementului riscului în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere trebuie să vizeze: identificarea detaliată a fazelor de proiectare şi execuţie, planificarea managementului riscului, evaluarea statistică (simulare Monte – Carlo) a riscurilor şi a costurilor asociate acestora prin elaborare de diagrame OGIVA, planuri de control, proiectare experimentală etc.;

elaborare de analize cost – beneficiu pentru minimizarea / eliminarea riscurilor asociate procesului de proiectare şi, implicit, de execuţie a drumurilor forestiere. Riscul necontrolat în proiectare poate duce la amplificarea efectelor negative ale riscurilor financiare la care este supus executantul şi beneficiarul lucrării;

studiile teoretice şi aplicative elaborate în cadrul lucrării furnizează principii, metode şi soluţii concrete pentru producţie;

implementarea managementului riscurilor în procesul de reabilitare a drumurilor forestiere, în contextul accesibilizării integrale a fondului forestier, impune respectarea principiilor şi criteriilor din domeniul dezvoltării durabile, precum şi direcţiile principale prin care trebuie să se acţioneze pentru asigurarea resurselor financiare, si urmarea unor soluţii care să răspundă condiţiilor actuale şi de perspectivă din domeniul forestier;

în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se poate elabora, în colaborare cu autorităţile naţionale competente, un standard în domeniu pentru postul muncitor policalificat în execuţia drumurilor forestiere.


6.5. Modalităţi de valorificare a rezultatelor cercetării Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat au fost

valorificate după cum urmează: publicarea unui număr de 3 lucrări ştiinţifice la congrese şi conferinţe internaţionale:

O OPRIŞA, N., VICĂ, P., ŞLINCU, C., 2009b: Aspecte economice privind accesibilizarea fondului forestier național în România. În: Proccedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 603 – 610;

o ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2013a: The maintain of the good state of the superstructure – important objective in the maintenance of the forest roads. În Proccedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 157 – 162;

o VICĂ, P., ŞLINCU, C., 2009b: Metoda rapida de stabilire a rentabilitatii economice a parchetelor de exploatare din zona de munte. În Proccedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 530 – 534;

publicarea unui număr de 2 lucrări ştiinţifice în reviste naţionale de specialitate: o ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012a: Reuse scrap wood to produce activated carbon

with the reducing the destructive effects over forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 41 – 44;

o ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012b: Quick method for the wood exploitation sites designing, and technology and transport on forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 45 – 48;

publicarea unui număr de 3 lucrări ştiinţifice în buletine ştiinţifice universitare o ANTONIADE, C., ŞLINCU, C., STAN, C., CIOBANU, V., ŞTEFAN, V., 2012:

Maximum loading heigsts for heavy vehicles used in timber transportation. În: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 1, pp. 7 – 12;

o ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012c: Risks assessment in forest roads design. În: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 2, pp. 43 – 48;

o ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012d: Risks evaluation of occupational health and security specific to forest road executation. In: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 1, pp. 103 – 108.


BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. ALEXANDER, C., SHEEDY, E., 2005: The Professional Risk Managers' Handbook: A

Comprehensive Guide to Current Theory and Best Practices. PRMIA Publications. 2. ALEXANDRU, V., 2000: Construcţia şi întreţinerea drumurilor forestiere. Editura

Infomarket, Braşov, 397 p. 3. ALEXANDRU, V., BEREZIUC, R., 2013: Forest accessibility in present and solutions afor

the future. În: Preoccedings of the Biennial International Symposium FOREST AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT, Transilvania University Press, pp. 139 – 144.

4. ANTONOAIE, N., 2003: Managementul strategic în managementul forestier. Editura Infomarket, Braşov.

5. ANTONOAIE, N., 2006: Management. Afaceri. Antreprenoriat. Editura Infomarket, Braşov. 6. BEREZIUC, R., ALEXANDRU, V., CIOBANU, V., IGNEA, Gh., ABRUDAN, I.,

DERCZENI, R., 2006: Ghid pentru proiectarea, construcţia şi întreţinerea drumurilor forestiere. Editura Universităţii Transilvania, Braşov.

7. BEREZIUC, R., ALEXANDRU, V., CIOBANU, V., IGNEA GH., 2008: Elemente pentru fundamentarea normativului de proiectare a drumurilor forestiere. Editura Universităţii Transilvania din Braşov.

8. BEER, T., ZIOLKOWSKI, F., 1995: Environmental risk assessment: An Australian perspective. Supervising Scientific report 102, Supervising Scientist, Canberra, Australia. Accese at: http://www.deh.gov.au/ssd/publications/ssr/102.html

9. CIUBOTARU, A., CÂMPU, V.R., DAVID, E.C., 2012: Exploatarea şi prelucrarea lemnului. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 119 p.

10. CROCKFORD, N., 1986: An Introduction to Risk Management. 2nd Edition, Woodhead-Faulkner.

11. DICU, M., 2012: Preocupări în domeniul analizei procesului de fisurare la îmbrăcăminţi rutiere. Editura ConsPress, Bucureşti, 213 p.

12. DARABONT, A., PECE, ST., DASCALESCU, A., 2001, Managementul securitatii si sanatatii in munca, Editura Agir, Bucuresti.

13. IONAŞCU, GH., 1970: Executarea mecanizată a lucrărilor de lucruri. Ministerul Transporturilor CDPT, Bucureşti.

14. IONAŞCU, GH., 1971: Compactarea terasamentelor la instalaţiile de transport forestier. Editura Ceres, Bucureşti.

15. IONAŞCU, GH., 1978: Utilaje şi instalaţii pentru construcţii forestiere. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 405 p.

16. IORDACHE, E., POPA, B., 2010: Evaluarea şi monitorizarea impactului social şi de mediu în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 143 p.

17. KEIL, M., 2004: Project Management. Managing IT Project Risk. Information Technology CIS 8150.

18. KUNREUTHER, H., 2001: Risk Analysis and Risk Management in an Uncertain World. Society for Risk Analysis Annual Meeting Seattle, Paper for Distinguished Achievement Award, Washington, December 4.

19. KUNREUTHER, H., 2003: Role of Exceedance Probability Curve. Risk Analysis. Washington, June 27.


20. MANDU, P., ANTONOAIE, N., 2008: Managementul riscului. Editura Infomarket, Braşov, 200 p.

21. MANEA, S., 1998: Evaluarea riscului de alunecarea versanţilor. Editura ConsPress, Bucureşti, 192 p.

22. MĂTĂSARU, TR., 1968: Construcţia drumurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 23. MIHĂILESCU, ŞT., ZAFIU, GH., MLADIN, GH., BRATU, P., VLĂDEANU, A., GAIGOŞ,

A., 2007: Tehnologii şi utilaje pentru executarea, întreţinerea şi reabilitarea suprastructurilor de drumuri. Vol. IV. Editura Impuls, Bucureşti, 352 p.

24. MILITARU, GH., 2003: Sisteme informatice pentru management. Editura ALL, Bucureşti. 25. MORARU, R., BĂBUŢ, G., 2001: Environmental risk management in mining – An overall

approach. In: Proceedings of the Third International Symposium „Mining and Environmental Protection“, Belgrad – Vrdnik, Iugoslavia, pp. 22 – 27.

26. OLTEANU, N., 1995: Drumuri forestiere. Proiectare. Reprografia Universităţii Transilvania din Braşov.

27. OLTEANU, N., 2008: Drumuri forestiere. Proiectarea drumurilor forestiere. Reţele de drumuri forestiere. Editura Universităţii Transilvania din Braşov.

28. OPRIŞA, N., VICĂ, P., ŞLINCU, C., 2009b: Aspecte economice privind accesibilizarea fondului forestier național în România. În: Proccedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 603 – 610.

29. OPRIŞA, N, DOBRE, I., 2009b: Necesitatea dezvoltării şi reabilitării reţelei de drumuri forestiere. Articol în revista Pădurea şi viaţa, nr. 1 / 2009.

30. PECE, ST., DĂSCĂLESCU, A., RUSCU, O., 1998: Metoda pentru evaluarea riscurilor la locurile de muncă I.C.S.P.M, Bucuresti, 1998.

31. SHERMAN, A., SNELL, S., 1998: Managing human resources. Sputh – Westwen Pub. 32. ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012a: Reuse scrap wood to produce activated carbon with the

reducing the destructive effects over forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 41 – 44.

33. ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012b: Quick method for the wood exploitation sites designing, and technology and transport on forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 45 – 48.

34. ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012c: Risks assessment in forest roads design. În: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 2, pp. 43 – 48.

35. ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012d: Risks evaluation of occupational health and security specific to forest road executation. În: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 1, pp. 103 – 108.

36. ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2013a: The maintain of the good state of the superstructure – important objective in the maintenance of the forest roads. În Proccedings of the Biennial Internațional Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 157 – 162.

37. UNGUR, A., 1964: Probleme privind execuţia mecanizată a drumurilor forestiere. CDF, Bucureşti.

38. ***, 1982: Norme de protecţia muncii specifice activităţii de construcţii – montaj pentru transporturi feroviare, rutiere şi navale (aprobate prin ordinul M.T. nr. 9/1982).

39. ***, 1995: Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. 40. ***, 1996: A Guide to the Project Management. Body of Knowledge. Project Management

Institute Standards Committee, Newtown Square, USA, 1996, 2000 Edition.


41. ***, 1998: Norme generale de protecţia muncii (aprobate cu ordinul MMPS nr. 578/1998). 42. ***, 1999: Normativ pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor

forestiere, precum şi reglementarea circulaţiei pe aceste drumuri (aprobat prin Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 560 / 21.06.1999).

43. ***, 2002: Instrucţiuni pentru stabilirea stării tehnice a unui pod – indicativ AND 522-2002. Aprobat prin Ordin nr. 19/17.01.2002.

44. ***, 2003a: Project Risk Management Handbook. Body of Knowledge, First edition, Revision 0, Office of Project Management Process Improvement, june 26.

45. ***, 2003b: Project Management Theory and Practice. Stevens Institute of Technology, March 24, Newtown Square, USA.

46. ***, 2004: Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide cu deflectograful LACROIX şi deflectometrul cu pârghie tip BENKELMAN – indicativ CD 31 – 2002. Aprobat prin Ordin nr. 619/23.10.2003, publicat în Buletinul tehnic rutier, anul II, nr. 2, februarie 2004.

47. ***, 2006: Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. 48. ***, 2008: SR OHSAS 18001:2008: Occupational health and safety management

systems. Requirements. ASRO & Bleu Project Software, Accesat: 10-02-2010. 49. ***, 2011: Normativ privind proiectarea drumurilor forestiere PD – 003 – 11 (aprobat prin

Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1374 / 04.05.2012). 50. STAS 1948 – 71: Stâlpi de drumuri şi parapete. 51. STAS 2916 – 73: Protejarea taluzelor şi şanţurilor de scurgerea apelor. 52. STAS 6400 / 84: Strat de bază şi fundaţii la drumuri. Condiţii tehnice de calitate. 53. Normativ CD 125 / 87: Execuţia mecanizată a terasamentelor de drumuri. 54. STAS 183 / 95: Îmbrăcăminţi rutiere din beton de ciment în cofraje fixe. 55. STAS 174 – 1,2 / 97: Îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Condiţii tehnice de

calitate. 56. Normativ NE 012 / 99: Cod de practică pentru execuţia elementelor din beton armat şi

precomprimat. 57. STAS 2914 / 99: Terasamente. Condiţii tehnice de calitate. 58. STAS 1709/2 – 90: Acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrările de drumuri.

Prevenirea şi remedierea degradărilor de îngheţ – dezgheţ. Prescripţii tehnice. 59. SR 4032/1 – 2000: Lucrări de drumuri. Terminologie. 60. http://cid.bcrp.gob.pe/biblio/Papers/Documentos/AS-ZS4360SETRiskManagement.pdf

accesat 31.05.2013.


ANEXE


Anexa 1 – Rezumat

MANAGEMENTUL RISCURILOR ÎN EXECUŢIA DRUMURILOR FORESTIERE Conducător ştiinţific, Doctorand, Prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU ing. Cristian ŞLINCU

Rezumatul tezei de doctorat

Cuvinte cheie: risc, execuţie drumuri Teza de doctorat se înscrie pe linia preocupările moderne remarcate pe plan naţional în

domeniul proiectării şi execuţiei drumurilor forestiere. Lucrarea este structurată în şase capitole. Datele de teren au vizat patru drumuri forestiere

reprezentative, două din Direcţia Silvică Sibiu în lungime de 19,31 km şi două din Direcţia Silvică Târgu Mureş în lungime de 6,38 km.

Implementarea managementului riscurilor are drept rezultat minimizarea acestora, precum şi reducerea costurilor asociate. Rolul esenţial revine activităţilor de prevenire, în etapa de proiectare a drumurilor forestiere, astfel încât la execuţie, riscurile asociate să fie gestionate eficient. Cu toate că metoda de evaluare este relativ simplă din punct de vedere statistico-matematic, este totuşi deosebit de utilă pentru orientarea şi aplicarea acţiunilor corective în vederea reducerii riscurilor în procesul de proiectare a drumurilor forestiere.

S-a urmărit, de asemenea, şi realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă, care permite eliminarea şi / sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională, asigurând controlul organizaţiei asupra pericolelor, accidentelor şi riscurilor de la locul de muncă al executanţilor.

RISKS MANAGEMENT AT FOREST ROADS EXECUTION

PhD Coordinator, PhD student, Prof.univ.PhD.eng. Valentina CIOBANU eng. Cristian ŞLINCU

Summary of the PhD Thesis

Keys words: risk, roads execution The Phd Thesis is in line with the modern national concerns regarding the design and execution

of forest roads. The paper is structured in six chapters. Field data were colected from four forest roads, two

located in Sibiu Forest County with 19,31 km total lenght and two in Târgu Mureș Forest County with 6,38 km total lenght.

The aim of the implementation of risk management has as result their minimization and reducing the associated cost.

The main aspect of preventive activities lies into desig stage, so in the execution stage the associeted risks will be managed effectively. Although the evaluation method is relatively simple from statistical and mathemathical point of view, it is particulary useful to guide and implement the coretive actions in order to reduce the riscks in designing the forest roads.

Also, in the paper were pursued to implement the safety and the work health, which could allowed to eliminate/reduce the potential causes for injury and diseases, ensuring the control of the organization to the hazards, accidents and risks at the workers places.


Aneva 2 – Curriculum vitae – limba română

1. Nume: Şlincu 2. Prenume: Cristian 3. Data naşterii: 17.04.1979 4. Domiciliul: str. Barbu Văcărescu, nr. 6, sect. 2, Bucureşti 5. Date contact: tel. 0723595662, email [email protected] 6. Situaţia civilă: căsătorit, 2 copii 7. Pregătire:

Instituţia (data de la – până la)

Grade sau diplome obţinute

Liceul de silvicultură Brăneşti (1993 – 1997) Diplomă de bacalaureat

Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Braşov (1998

– 2003) Diplomă de licenţă

Institutul Naţional de Administraţie – Program de Perfecţionare (2006) Certificat de absolvire – Managementul Proiectelor

Ministerul Economiei şi Finanţelor – Program de Perfecţionare (2008)

Certificat de absolvire – Managementul şi Realizarea Proiectelor Finanțate din Fonduri Europene

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară

(2007 – 2009)

Master– Management şi Dezvoltare Rurală

Program perfecţionare (2011) Certificat de absolvire – Expert achiziţii publice Facultatea de Silvicultură şi

Exploatări Forestiere Braşov (2009 – prezent)

doctorand

8. Limbi străine cunoscute: Competenţa pe o scară de la 1 la 5 (1 - excelent; 5 - începător)

Limba Citit Vorbit Scris engleză 2 2 2

9. Alte aptitudini: operare PC – Microsoft Windows, Office – Excel, Word, Power Point

10. Poziţia actuală: director la Oficiul Judetean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucuresti

11. Experienţa în cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit: 64 luni


12. Aptitudini esenţiale: cunoştinţe profesionale solide, capacitate de a lua decizii, rezistenţă la efort intelectual, perseverenţă, receptivitate la acţiuni diverse

13. Experienţă profesională:

Perioada Localitate Locul de muncă Poziţia Descriere

2004 Bucureşti SC Brands&Bears SRL

Coordonator eveniment

Organizare şi coordonare de evenimente ce au ca scop activitatea de promovare

2004 – 2007 Bucureşti

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale

Consilier

Management SAPARD – Silvicultură

Planul Naţional Strategic si Programul Naţional pentru

Dezvoltare Rurală 2007-2013 (sector forestier)


Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Consilier Verificare tehnică a

proiectelor depuse în cadrul Programului SAPARD


Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva

Inginer silvic Identificare si implementare proiecte finantate din fonduri

ale Uniunii Europene

2009 Bucureşti Agenţia de Plăţi

pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Consilier Control ex-post pentru

proiectele depuse în cadrul Programului SAPARD


Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Consilier

Implementare proiecte asistență tehnică finanțate prin Măsura 511 din PNDR 2007-

2013

2013 – prezent Bucureşti

Oficiul Judeţean de Plăţi pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit Bucureşti

Director

Coordonare și organizare activitate OJPDRP, în vederea

implementării măsurilor de finanțare din PNDR 2007-

2013

Data septembrie 2013


Aneva 3 – Curriculum vitae – limba engleză 14. Name: Şlincu

15. Surname: Cristian

16. Date of birth: 17.04.1979

17. Address: Barbu Văcărescu street, no. 6, Bucharest

18. Mobile: 0723.595.662

19. E-mail: [email protected]

20. Marital Status: married, 2 kids

21. Education:

Name of organisation providing

education

Title of qualification

Forest Highschool Brăneşti

(1993 – 1997) Graduated

Faculty of Forestry Braşov

(1998 – 2003) Graduated

National Institute of Administration –

Post Graduate Program (2006) Graduated – Project Management

Ministry of Finance – Post Graduate

Program (2008) Graduated – Management of EU Projuects

University of Agronomic Sciences and

Veterinary Medicine (2007 – 2009)

Master– Management and Rural

Development

Post Graduate Program (2011) Graduted – Public Procurment Expert

Faculty of Forestry Braşov

(2009 – present) PhD Student

22. Personal skills and competences:

- Foreign languages:

Language Understanding Speaking Writing

English Good Good Good

- Computer skills: Microsoft Windows, Office – Excel, Word, Power Point


23. Position held: Paying Agency for Rural Development and Fisheries – County Office Bucharest

24. Professional Experience:

Period Name of the

employer

Position

held

Main activities

and responsibilities

2004 SC Brands&Bears

SRL

Event

Coordinator

Organization and coordination of

events.

2004 –

2007

Ministry of Agriculture

and Rural

Development

Counselor

SAPARD Management – Silvicultură

National Strategic Plan for Rural

Development 2007-2013 (forestry

sector)

2007 –

2008

Paying Agency for

Rural Development

and Fisheries

Counselor Technical verification of projects form

SAPARD Program

2008 –

2009

National Forest

Administration -

Romsilva

Forestry

Engineer

Identification and implementation of

projets funded by EU

2009

Paying Agency for

Rural Development

and Fisheries

Counselor Ex-post control for projects for

SAPARD Program

2010 –

2012

Paying Agency for

Rural Development

and Fisheries

Counselor

Implementare proiecte asistență

tehnică finanțate prin Măsura 511 din

PNDR 2007-2013

2013 –

present

Paying Agency for

Rural Development

and Fisheries –County

Office Bucharest

Leader Activity coordination of OJPDRP, in order

to implement PNDR 2007-2013

September 2013


Anexa 4 – LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE

Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat au fost

valorificate după cum urmează:

publicarea unui număr de 3 lucrări ştiinţifice la congrese şi conferinţe internaţionale: O OPRIŞA, N., VICĂ, P., ŞLINCU, C., 2009b: Aspecte economice privind

accesibilizarea fondului forestier național în România. În: Proccedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 603 – 610;

o ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2013a: The maintain of the good state of the superstructure – important objective in the maintenance of the forest roads. În Proccedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 157 – 162;

o VICĂ, P., ŞLINCU, C., 2009b: Metoda rapida de stabilire a rentabilitatii economice a parchetelor de exploatare din zona de munte. În Proccedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 530 – 534;

publicarea unui număr de 2 lucrări ştiinţifice în reviste naţionale de specialitate: o ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012a: Reuse scrap wood to produce activated carbon

with the reducing the destructive effects over forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 41 – 44;

o ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012b: Quick method for the wood exploitation sites designing, and technology and transport on forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 45 – 48;

publicarea unui număr de 3 lucrări ştiinţifice în buletine ştiinţifice universitare o ANTONIADE, C., ŞLINCU, C., STAN, C., CIOBANU, V., ŞTEFAN, V., 2012:

Maximum loading heigsts for heavy vehicles used in timber transportation. În: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 1, pp. 7 – 12;

o ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012c: Risks assessment in forest roads design. În: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 2, pp. 43 – 48;

o ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012d: Risks evaluation of occupational health and security specific to forest road executation. In: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 1, pp. 103 – 108.

managementul riscurilor În execuŢia - old.unitbv.roold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Documents