Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării” Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378 Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov Partener:

Universitatea Transilvania din Brasov Scoala Doctorala Interdisciplinara

Facultatea design de produs şi mediu

Departamentul design de produs, mecatronică şi mediu

CERCETĂRI TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE PRIVIND SOLUŢII OPTIME ÎN SISTEMUL DE

PROBAŢIUNE PRIN POLIGRAF

THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH REGARDING OPTIMAL SOLUTIONS IN THE

POLYGRAPH TESTING SYSTEM

Rezumatul tezei de doctorat - Summary of PhD thesis -

Doctorand: Dan Olimpiu GABOR

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. dr. marketing Angela REPANOVICI

2014

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov Nr. 7064 din 28.10.2014

PREŞEDINTE Prof. univ. dr. ing Olimpiu MUNTEANU Decan Facultatea de Design de Produs şi Mediu Universitatea „Transilvania” din Braşov CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. ing., dr. marketing Angela REPANOVICI Universitatea „Transilvania” din Braşov REFERENŢI ŞTIINŢIFICI Prof. univ. dr. ing Anca DRĂGHICI Universitatea „Politehnica” din Timişoara

Prof. univ. dr. ing. Claudiu KIFOR Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Prof. univ. dr. ing. Luciana CRISTEA Universitatea „Transilvania” din Braşov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat - 29.11 2014,

ora 1100, la Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare Produse High Tech pentru Dezvoltare Durabilă – PRO – DD – Sala L2 – Sala conferinţe

Eventualele aprecieri şi observaţii asupra lucrării, vă rugăm să le

transmiteţi în timp util pe adresa Departamentului Design de Produs şi Mediu f-dpm@unitbv.ro sau pe adresa de e-mail:

gabor.dan77@ygmail.com; arepanovici@unitbv.ro Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a

tezei de doctorat. Vă mulţumim.

3

PREFAŢĂ

Teza de doctorat Cercetări teoretice şi experimentale privind sistemul de

probaţiune prin poligraf reprezintă rezultatul cercetărilor întreprinse de către autor pe

parcursul anilor de doctorat, cu sprijinul ştiinţific şi logistic al unui număr important de

persoane, cărora doresc să le mulţumesc şi le datorez toată recunoştinţa mea. O mare

parte din cercetările experimentale ale tezei au fost posibile datorită accesului asigurat

pentru doctorand în cadrul Departamentului Design de Produs, Mecatronică şi

Mediu şi în cadrul Inspectoratului Judeţean de Politie Braşov.

Recomandările şi observaţiile făcute de conducătorul ştiinţific încă din perioada

de pregătire pentru elaborarea tezei cât şi pe întreaga durată a elaborării acesteia,

precum şi încrederea şi încurajarea permanentă m-au ajutat să depăşesc toate

obstacolele inerente unui asemenea demers ştiinţific. Pentru sprijinul acordat doresc să

îi mulţumesc îndrumătorului ştiinţific, doamna prof.univ.dr.ing.dr.marketing Angela

REPANOVICI. Mulţumesc, de asemenea, doamnei prof.univ.dr.ing. Mihaela BARITZ

care mi-a oferit experienţa profesională şi competenţa pentru a realiza teza de doctorat.

Mulţumesc domnului decan, Prof.univ.dr. Cristinel MURZEA care nu m-a lăsat

niciodată să renunţ. Mulţumesc domnului chestor de poliţie, Conf.univ.dr. Ioan ARON

care m-a susţinut moral şi m-a ajutat pentru realizarea determinărilor experimentale.

Mulţumesc comisiei, doamnei prof.univ..dr.ing Anca DRĂGHICI de la

Universitatea Politehnică din Timişoara, prof.univ.dr.ing. Claudiu KIFOR de la

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, doamnei prof.univ.dr.ing. Luciana CRISTEA şi

domnului decan prof.univ.dr.ing. Olimpiu MUNTEANU de la Facultatea Design de

Produs şi Mediu, Universitatea Transilvania din Braşov pentru că au acceptat să facă

parte din comisie şi au analizat lucrarea.

Nu în ultimul rând, aş dori să mulţumesc colegilor care mi-au înţeles perioadele

prelungite de studiu, familiei pentru sprijinul permanent şi d-nului Gheorghe Cletea

pentru ajutorul acordat în redactarea tezei.

6 Noiembrie 2014

Asist univ.Jr. Dan Olimpiu Gabor

4

CUPRINS p.teză p.rez

1. Introducere ……………………………………………………………………… 4 6 2. Stadiul actual cu privire la cercetarea comportamentului simulat ………… 12 8 2.1 Depistarea comportamentului simulat ………………………………….. 12 2.2 Gesturile – indicatori comportamentali …………………………………. 15 2.3 Indicatori ai minciunii ……………………………………………………... 20 2.3.1 Ochii ………………………………………………………………… 21 2.3.2 Corpul ………………………………………………………………. 21 2.3.3 Nasul ……………………………………………………………….. 22 2.3.4 Zâmbetul …………………………………………………………… 22 2.3.5 Indicatorii verbali ………………………………………………….. 23 2.4 Privire comparativă a comportamentului normal faţă de

comportamentul simulat ……………………………………………………… 25

2.5 Corelanţe psihofizice ale comportamentului simulat ………………….. 28 3. Biodetecţia judiciară – tehnica poligraf ……………………………………… 31 9 3.1 Istoricul tehnicii poligraf ………………………………………………….. 31 3.2 Descrierea comportamentului emoţional ………………………………. 33 3.3 Descrierea comportamentului simulat ………………………………….. 37 3.4 Tehnici de control a comportamentului simulat ……………………….. 41 3.4.1 Metoda asocierilor de idei ………………………………………... 43 3.4.2 Metoda expresiei motrice ………………………………………… 44 3.4.3 Tehnici pentru suprimarea cenzurii conştiente ………………… 45 3.4.4 Metoda detectării stresului din voce ……………………………. 46 3.4.5 Sistemul de probaţiune prin tehnica poligraf …………………… 48 3.4.5.1 Paradigme ale tehnicii poligraf …………………………….. 53 3.4.5.2 Detectarea comportamentului simulat ……………………. 54 4. Obiectivele tezei ……………………………………………………………….. 57 12 5. Sisteme alternative de analiză comportamentală ………………………….. 60 13 5.1 Sistemul poligraf computerizat LX 4000 ……………………………….. 60 5.2 Sistemul FAST ……………………………………………………………. 77 5.3 Proiectul Intenţie ostilă …………………………………………………… 85 6. Cercetări experimentale privind noi metode de probaţiune prin poligraf … 91 19 6.1 Bazele teoretice ale comportamentului sistemului vizual ……………. 91 6.2 Cercetări teoretice privind metoda de analiză a mişcărilor oculare … 96 6.3 Proiectarea experimentului de măsurare a traiectoriei oculare ……… 101

6.4 Stabilirea caracteristicilor sistemului experimental ……………………. 104 6.5 Proiectarea şi dezvoltarea sistemului experimental investigator ……. 105 6.6 Demararea experimentului ………………………………………………. 109 6.7 Interpretarea diagramelor testului poligraf ……………………………... 117 6.8 Tehnica folosită pentru prelucrarea imaginilor video cu marker virtual 119 6.8.1 Prezentarea soft-ului de achiziţie a datelor – Kinovea ………... 119 6.9 Analiza corelativă a datelor înregistrate ………………………………... 131 6.9.1 Expertiza criminalistică prin tehnica poligraf a subiectului ……. 131 6.9.2 Metoda nouă de probaţiune, complementară …………………. 142 6.9.3 Analiza corelativă traseologică şi matematică a rezultatelor 149 7. Concluzii ………………………………………………………………………… 167 42 8. Bibliografie ……………………………………………………………………… 173 44

5

TABLE OF CONTENTS p.thes p.rez

1. Introduction……………………………………………………………………… 4 6 2. Present stage regarding the research of simulated behaviour ……………. 12 8 2.1 Detecting simulated behaviour ………………………………………….. 12 2.2 Gestures – behaviour indicators ………………………………………… 15 2.3 Lying indicators …………………………………………………………… 20 2.3.1 The eyes …………………………………………………………… 21 2.3.2 The body …………………………………………………...….…… 21 2.3.3 The nose ……………………………………………..……………. 22 2.3.4 The smile ………………………………………………...………… 22 2.3.5 Verbal indicators ……………………………………..………..….. 23 2.4 Comparative aspect of the normal behaviour in relation to the

simulated behaviour ……………………………...…………………………… 25

2.5 Psychophysical correlations of simulated behaviour ……………….… 28 3. Legal biodetection – the polygraph technique …………………...…….…… 31 9 3.1 The history of the polygraph technique ………………………………… 31 3.2 Description of the emotional behaviour ………………………………. 33 3.3 Description of simulated behaviour …………………………………….. 37 3.4 Control techniques for simulated behaviour ………………………….. 41 3.4.1 Ideas’ association method ………………………………………. 43 3.4.2 Motor expression method ………………………………….…..… 44 3.4.3 Techniques for eliminating conscious censorship ………….… 45 3.4.4 The method of detecting voice stress ………………………..… 46 3.4.5 The polygraph testing system …………………………………… 48 3.4.5.1 Polygraph technique paradigms………………………...… 53 3.4.5.2 Detecting simulated behaviour ………………………….… 54 4. Thesis objectives …………………………………………………..……...…… 57 12 5. Alternative behaviour analysis systems …………………………………….. 60 13 5.1 Computer polygraph system LX 4000 …………………………….…… 60 5.2 The FAST System ………………………………………………………. 77 5.3 Hostile intention project ………………………………………………… 85 6. Experimental research regarding new polygraph testing methods ………. 91 19 6.1 Theory bases of the visual system behaviour ……………………….… 91 6.2 Theory research regarding the analysis method of eye movements 96 6.3 Designing the measuring experiment of the eye movement trajectory 101 6.4 Establishing experimental system characteristics ……………..……… 104 6.5 Designing and developing the investigative experimental system ….. 105 6.6 Starting the experiment ……………………………………………...…… 109 6.7 Interpreting the polygraph test diagrams ……………………………... 117 6.8 The technique used for video image processing with a virtual marker 119 6.8.1 Presenting the data acquisition soft – Kinovea ………………. 119 6.9 Correlating analysis of registered data …………………………..…… 131 6.9.1 Polygraph forensic expertise of the examined subject ……… 131 6.9.2 New evidence method, complementary ………………………… 142 6.9.3 Correlative impression evidence and mathematic analysis … 149 7. Conclusions…………………………………………………………………… 167 42 8. Bibliography…………………………………………………………………… 173 44

9

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Procesele afective sunt fenomene psihice complexe, caracterizate prin modificări fiziologice mai mult sau mai puţin extinse, printr-o conduită marcată de expresii emoţionale (gesturi, mimică etc.) şi printr-o trăire subiectivă1.

Termenul de emoţie derivă din latinescul "emoveo" care înseamnă "a mişca din loc". În termeni psihologici aceasta ar însemna o abatere de la echilibrul homeostazic, ceea ce ca stare, este trăită într-un anumit fel, la nivel cognitiv iar la nivel organic se manifestă prin diferite modificări neuromusculare, vegetative, hormonale etc.

În urma conturării a trei moduri de abordare (introspecţionist, behaviorist, cognitivist) s-a ajuns la un anumit consens în ceea ce priveşte sfera afectivităţii, mai specific, s-a realizat o decelare a componentelor procesului emoţional.

Astfel vom putea distinge: • procese emoţionale primare (dispoziţii organice şi afecte) - stări afective

temporare, difuze şi cu orientare mai puţin precisă. • emoţiile propriu-zise - stări afective mai mult sau mai puţin intense, cu

conturare şi obiectiv bine precizat. • dispoziţiile afective - stări emoţionale difuze şi generalizate, mai puţin

intense dar durabile. • sentimente - formaţii afective complexe şi durabile prezentând o

desfăşurare relativ echilibrată ca intensitate. În domeniul psihologiei judiciare, emoţia este considerată ca fenomenul tipic al

sferei afective2, deoarece aceasta, prin modificările psihofiziologice pe care le implică, poate fi supusă unei analize ştiinţifice sistematice.

Emoţia nu se reduce numai la aspectul de trăire subiectivă, internă, ci formează o configuraţie complexă de relaţii, un răspuns psihofiziologic multidimensional vis-a-vis de evenimente3.

Printre dimensiunile procesului afectiv distingem: • modificări cognitive - procesarea informaţiei stimul venită din mediu, care

în funcţie de semnificaţie are rol activator sau nu; • modificări organice, vegetative - creşterea arousal - lui fiziologic, activarea

cardiacă şi a sistemului circulator, modificări la nivelul motilităţii gastrointestinale, tensiunii musculare, conductanţei electrice a pielii etc.;

• manifestări comportamentale: gesturi, reacţii, mimică, expresii vocale. Cele mai multe metode de detectare de minciuni se bazează pe faptul că există

nişte schimbări fiziologice detectabile în organismul uman atunci când Poligrafele4 moderne se bazează pe faptul că schimbările activităţii electrodermale, presiunii sângelui şi respiraţiei sunt asociate cu minţitul. Toate metodele moderne de detectare a minciunii presupun că minciuna este intenţionată, cu scop precis şi că se depune efort conştient în a minţi. Cu toate acestea, având în vedere că există multe tipuri de minciuni şi mincinoşi, această presupunere este discutabilă. Unele dintre cele mai groaznice minciuni pot veni din partea unor psihopaţi care simt puţină

1 Bustea Elena, Pruncuciderea-problematica investigaţiei criminalistice, http:/www.unibuc.ro/studies, [accesat la data de 16 iulie 2014] 2 http:/www.preferatele.com/docs/psihologie/1/investigarea-psoholo5.php, [accesat la data de 16 iulie 2014] 3 http:/www.unibuc.ro/studies/doctorate 2010, [accesat la data de 18 iulie 2014] 4 din cuvintele greceşti poli şi grafo

10

emoţie în timp ce mint sau din partea celor care îşi cred propriile minciuni. Pot de asemenea exista diferenţe semnificative la cei care mint în funcţie de cultura din care fac parte sau în funcţie de sistemul lor de valori. Dat fiind faptul că există o mulţime de tipuri de minciuni şi reacţii fizice, nu este de mirare că metodele de detectare a minciunii nu sunt sigure.

In unele ţări, dovezile obţinute cu poligraful atârnă foarte greu. De exemplu, în Bruxelles, Poliţia Federală Belgiană, angajează în fiecare an trei experţi specializaţi în tehnica poligraf care testează peste 300 de suspecţi5. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că în Statele Unite rezultatele testului poligraf nu sunt întotdeauna precise. Asociaţia Americană a Poligrafelor susţine că testele cu poligraf sunt precise în proporţie de 80-98%6. In ciuda acestei afirmaţii, unele experimente au avut rezultate chiar de 67%7.

Testele poligraf se bazează pe faptul că răspunsurile date în mod automat arată în mod clar minciuna. Cu toate acestea, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Există multe situaţii confuze, variabile şi comportamente diferite care pot duce la răspunsuri automate şi pot face ca rezultatele poligrafului să fie inexacte8. Deoarece testele poligraf provoacă excitare, acestea pot fi folosite pentru a identifica vina şi frica. Oamenii pot suferi de frământări interioare atunci când mint; de asemenea, pot suferi şi de stres fiziologic din cauza faptului că sunt interogaţi. Senzaţiile de frică şi vină pot fi experimentate în timpul unui test poligraf din mai multe motive în afară de minciună. De asemenea, dacă cel care minte nu se simte vinovat sau nu simte frică, minciuna lui poate rămâne nedetectată. In ciuda acestor inexactităţi, piaţa poligrafelor pentru detectarea de minciuni înfloreşte.

Cu excepţia angajaţilor agenţiilor guvernamentale şi a companiilor care oferă pază şi protecţie, folosirea poligrafelor asupra angajaţilor este interzisă în Statele Unite prin Actul Federal de Protejare a Angajaţilor împotriva Poligrafelor din 1998. Acest act interzice angajatorilor „să solicite, să ceară sau să sugereze, în mod direct sau indirect unui angajat sau viitor angajat să se supună oricărui test cu detectorul de minciuni”. Un aspect foarte dezbătut este întrebarea dacă scanerele RMNf încalcă dreptul la confidenţialitatea mentală internă. Acest aspect este şi mai deranjant ţinând cont de importanţa confidenţialităţii mentale.

Richard Glen Boire scrie: „Nimic nu este mai privat, mai intim, care să aparţină mai mult sferei

suveranităţii individuale decât mediul intern al minţii sau intelectului persoanelor. Dreptul unei persoane la libertate, autonomie şi confidenţialitate asupra propriului intelect este situat în nucleul a ceea ce înseamnă a fi o persoană liberă9”.

5 Van Koppen, Calitatea in psihometrie vs recidiva, 2008, p.262 6 www.polygraph.org/validity-research, [accesat la data de 12 martie 2014] 7 Ekman si O’Sullivan , Detectarea minciunilor si inselaciunea, John Wiley & Sons. Publishers, 1991, p.161 8 In 1981, în cazul People vs. Berry se spune: “Printre factorii care pot afecta credibilitatea unui test poligraf sunt stările emoţionale ale subiectului, oboseala, ebrietatea, drogurile, condiţia fizică sau emoţională afectată, tensiunea mică, îngroşarea arterelor, obezitatea, slăbiciune mentală, amnezie, stare psihotică, faptul de a fi un mincinos patologic, lipsa fricii sau preocupării faţă de consecinţele descoperirii minciunii, stimulare nervoasă pe ascuns, consumul de antidepresive, hipnoză, zgomote ciudate sau temperatură anormală » (People v. Berry, 173 Cal. Rpr. 137, 143 Cal Ct. App 1981). 9 Richard Glen Boire, Libertatea cunoasterii" (Part I - Part IV), Jurnalul Libertatii cunoasterii 4(1) 2003, p.10

10

CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL CU PRIVIRE LA

CERCETAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT

2.1 Depistarea comportamentului simulat

Mijloacelor obişnuite de apreciere a sincerităţii sau nesincerităţii inculpaţilor, li s-au adăugat, în ultimele decenii, un mijloc obiectiv de investigare a principalelor modificări psihofiziologice, ce însoţesc emoţia în situaţia falsificării adevărului10. Este vorba despre aparate speciale de tip poligraf, ce înregistrează modificările fiziologice ale organismului, provocate de diverse stări emoţionale ce însoţesc simularea.

Încercarea simulării declanşează stări emoţionale, unele supuse observaţiei directe, altele observabile indirect, prin depistarea reacţiilor psihofiziologice.

Chiar dacă în domeniul biodetecţiei comportamentului simulat mai există încă necunoscute, totuşi este indubitabil că unele fenomene fiziologice apar logic însoţite de fenomene psihologice bine determinate, ceea ce practic înseamnă că apariţia unuia este o dovadă a existenţei celuilalt. Fenomenele psihofiziologice ca - mărirea subită a tensiunii sanguine, creşterea consumului de oxigen, dilatarea bronhiolelor, inhibarea mişcărilor peristaltice gastrice, modificarea existenţei electrice a pielii, modificarea caracteristicilor normale ale vocii, modificarea caracteristicilor scrierii, tensiunea musculară (crisparea), etc., sunt controlate de sistemul nervos vegetativ, şi în consecinţă, nu sunt supuse voinţei decât parţial şi în grad nesemnificativ, astfel încât înregistrarea lor electronica la biodetector semnifică comportament simulat în 95℅ din cazuri. Indicatori psihofiziologici pot servi la depistarea tensiunii emoţionale, folosiţi de actualele tehnici de detectare a sincerităţii sau nesincerităţii, sunt consecinţa unor procese fiziologice cauzate de tensiunea psihică specifică11.

Pe mapamond biodetecţia a avut un istoric variat astfel că de la ţară la ţară a cunoscut diferite forme de dezvoltare şi aplicare. Dacă ar fi să pornim de la prima ţară cu cea mai bogată activitate de cercetare în domeniul biodetecţiei - aceasta este S.U.A. unde experţi ca J.A. Larson, Kelles şi John Reid au dus o activitate de îmbunătăţire a aparatelor poligraf şi implicit a testelor făcute cu acestea.

Keller, în anul 1928, realizează “Keller Polygraph” după ideea împrumutată de la J.A. Larson. Mai târziu în 1945 poligraful cunoaşte o nouă îmbunătăţire adusă de John Reid care realizează “Poligraful Reid” capabil să înregistreze în acelaşi timp 5 reacţii psiho-somatice umane şi anume - tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, reacţia electro-dermogalvanică, reacţia neuromusculară.

În prezent acesta este folosit şi în scopuri civile, pentru a fi verificată loialitatea funcţionarilor unor firme de renume, sau servicii de informaţii.

Interpretarea rezultatelor testării se efectuează pe baza comparării caracteristicilor de traseu ale răspunsurilor sincere la întrebări neutre (fără încărcătură emotivă) ca şi la răspunsurile nesincere cu caracter de control, cu răspunsurile nesincere la întrebările relevante (cu încărcătură efectogenă)12.

Utilizarea în procesul judiciar a rezultatelor examinării cu ajutorul tehnicii poligraf nu este ferită de posibilitatea producerii unor erori, iar pe de altă parte, din cauza implicaţiilor sale de ordin etico-juridic, rezultatele trebuie exploatate cu maximum de prudenţă. 2.5 Corelanţe psihofizice ale comportamentului simulat

Emoţia formează o configuraţie complexă de reacţii, un răspuns psihofiziologic concordant cu evenimentele. Procesele afective se definesc prin fenomene psihice 10 Emilian Stancu, „Criminalistica”, Vol.II, Bucureşti, 1995, p.15. 11 I.Aron, Biodetecţia judiciară şi tehnica poligraf, Ed.Sitech, Craiova, 2014, p.49 12 I.Aron, Biodetecţia judiciară şi tehnica poligraf, Ed.Sitech, Craiova, 2014, p.18

11

complexe caracterizate printr-o conduită marcată de expresii emoţionale dintre care distingem: modificări cognitive, modificări organice, vegetative (activarea sistemului circulator, creşterea activităţii cardiace, modificări ale tensiunii musculare, conductanţei electrice a pielii, etc.), modificări comportamentale (expresii verbale, reacţii, mimică, gesturi). Aceste trei modificări psihocomportamentale nu pot fi luate separat, ele interacţionează simultan13.

Dintre toate categoriile de răspuns emoţional aparent, cea mai elocventă pentru observator constituie expresia facială, fiind considerată ca un barometru al emoţiei; astfel bucuria, tristeţea, mânia, teama, etc. pot fi citite foarte uşor pe faţa unei persoane. Un indice care ne spune mai multe despre trăirea subiectivă pe care o încearcă persoana este expresia vocală în emoţie; aceasta se traduce prin modificări ale tonalităţii, intensităţii, accentului, timbrului, acestea fiind determinate de nivelul tensiunii musculaturii. Un alt element este tremurul vocal (microtremurătura musculară) determinat de stresul psihologic.

Indicatorii fiziologici utilizaţi pentru a evidenţia gradul de trăire subiectivă a unei emoţii, sunt: electroencefalograma ( E.E.G.), activitatea cardiacă şi a sistemului circulator ( E.C.G.), rata respiratorie, tensiunea musculară, modificările conductanţei electrice ale pielii (G.S.R.) etc.

CONCLUZII: Comportamentul reprezintă expresia globală (glandulară, motorie, verbală,

efectivă, etc.) a unei persoane într-o împrejurare dată. Prin această reacţie totală organismul uman răspunde la o situaţie trăită în funcţie de stimulările mediului si de tensiunile sale interne. Comportamentul nu este doar un şir de reacţii provocate de stimuli, ci o activitate complexă, dinamică, determinată bio-psiho-social prin care persoana îşi adaptează reacţiile sale la mediu.

Psihologia judiciară este interesată în primul rând, de ceea ce reprezintă devianţa în sfera comportamentală. Statistic devianţa reprezintă o abatere de la medie. Media o constituie comportamentul conformist, în raport cu normele sociale, iar comportamentul deviant ca abatere, semnifică deviaţiile cu sens negativ, antivaloric, de tipul a tot ceea ce este denumit în termeni generici de comportament antisocial, criminalitate, delicvenţă sau infracţionalitate.

CAPITOLUL III BIODETECŢIA JUDICIARĂ

TEHNICA POLIGRAF 3.1 Istoricul tehnicii poligraf

Prima încercare de a folosi un instrument ştiinţific, în scopul detectării nesincerităţii, a fost iniţiată de către medicul militar italian Cesare Lombroso14. Invenţia sa, “hidrosfigmograful”15, înregistra pe un tambur afumat modificări ale pulsului. Procedeul consta în introducerea mâinii subiectului într-o cuvă umplută cu apă. Mâna imersată era apoi aplicată spre partea de sus a cuvei printr-o membrană cauciucată. Modificările pulsului erau transmise apei, iar modificările de nivel ale apei

13 Ioan Buş şi Daniel David, op. cit. p.32. 14 Ezechia Marco Lombroso, cunoscut ca Cesare Lombroso (n. 6 noiembrie 1835 - d. 19 octombrie 1909), a fost un criminolog şi medic italian. A fost fondator al Școlii Italiene Pozitiviste de Criminologie. Este cunoscut pentru teoria pe care a elaborat-o în domeniul criminologiei și care a avut la bază darwinismul social şi pozitivismul lui Auguste Comte. Astfel, considera criminalul ca având înnăscută tendinţa spre infracţiune şi care poate fi observabilă în cadrul trăsăturilor fizice ale feţei. Ulterior, această teorie avea să fie contestată, fiind infirmată de rezultatele ştiinţifice. 15 In scopul cercetarii criminalistice, primul care a construit un model primitiv de poligraf a fost Cesare Lombroso – acest aparat era numit Hidrosfigmograf – 1895

12

erau transmise unui tub umplut cu aer şi prevăzut la capăt cu o peniţă aflată în contact cu un tambur rotitor afumat16. Modificările organice înregistrate grafic permiteau o analiză detaliată în timpul audierii. Deoarece, prin această tehnică, doar o singură variabilă era înregistrată, instrumentul s-a numit “graf” şi nu poligraf.

John E. Reid descoperă că în anumite forme de activitate musculară neobservabilă, tensiunea arterială poate să se modifice în asemenea mod încât să afecteze acurateţea diagnosticului examinatorului.

Astfel în 1945, Reid realizează un model mai perfecţionat de poligraf care, pe lângă celelalte modificări pe care le înregistra, stabilea legătura între micromişcările musculare şi tensiunea arterială. Acest poligraf, în variante mai îmbunătăţite tehnic însă păstrând aceleaşi principii de bază se utilizează, la scară largă, pentru detectarea comportamentului simulat.

3.2 Descrierea comportamentului emoţional

Elementul cel mai evident în cazul trăirii unor emoţii, pe un fond stressant (în cazul anchetei judiciare, a încercării de a simula etc.), este tremurul fiziologic (microtremurătura musculară) existent la nivelul tuturor muşchilor care acţionează aparatul fonorespirator.

Tremurul fiziologic este o ondulaţie sau o oscilaţie minusculă determinată de stressul psihologic, ce corespunde frecvenţei de 8-14 Hz. şi poate fi atribuit undelor alfa17. În cazul unei persoane care nu este stressată tremurul fiziologic are o intensitate maximă. În momentul instalării stressului, acesta scade în intensitate sau este eliminat.

Pe baza indicatorilor fiziologici utilizaţi atunci când studiem emoţia putem obţine o informaţie obiectivă asupra gradului de intensitate pe care aceasta-l implică. Indicatorii fiziologici utilizaţi pentru a evidenţia gradul de trăire subiectivă a unei emoţii, la nivel subiectiv sunt: electro-encefalograma (E.E.G.), activitatea cardiacă şi a sistemului circulator, rata respiratorie, tensiunea musculară, modificările conductanţei electrice ale pielii etc.

3.3 Descrierea comportamentului simulat Comportamentul reprezintă expresia unei relaţii a organismului cu mediul

înconjurător, apariţia lui fiind determinată de necesitatea unui răspuns la o incitare endogenă sau exogenă18. Acesta constituie o reacţie globală (atât la nivel sistemului psihic cât şi organic) a unei persoane într-o anumită împrejurare.

Sistemul de referinţă al unui comportament îl reprezintă situaţia sau contextul social, în care persoana devine parte activă, relaţionându-se cu particularităţile situaţiei în funcţie de particularităţile şi trăsăturile personalităţii sale.

Dezvoltarea unui comportament se află în strânsă legătură cu felul de a gândi, simţi şi trăi al persoanei, aflată în contact cu diferite aspecte ale mediului.

În plan judiciar, comportamentul simulat este utilizat cel mai adesea în speranţa absolvirii de consecinţele penale ale faptei, pentru diminuarea sau disculparea învinuitului. Ponderea, durata şi aspectul simulării sunt proporţionale cu scopul urmărit de subiect.

Normele morale pot sancţiona principial atât adevărul falsificat cât şi cel tăinuit (forme ale simulării). Practica socială preferă însă o apreciere mai concretă, centrându-se pe aspectul utilitar al simulării, izvorât din cunoaşterea scopului urmărit.

16 Reid & Inbau, Psihofiziologia criminalistică utilizând tehnica poligraf – verificarea adevărului ştiinţific, 1977, p.454 17 Aurel Ciopraga, Criminalistica – Tratat de practică, Ed. Gama, Iaşi, 1996, p.54 18 Ioan Ciofu, Comportamentul simulat, Ed. Academiei, Bucureşti, 1974, p.107

13

Astfel în cazul tăinuirii evoluţiei bolii unui pacient vom vedea în aceasta o simulare în scopuri benefice doar dacă reuşim să scoatem în evidenţă aspectul urmărit. 3.4 Tehnici de control a comportamentului simulat

La persoanele normale din punct de vedere psihofiziologic, comportamentul

simulat (minciuna) este adeseori asociat cu trăirea unor stări emotive intense care se accentuează în momentul investigaţiei criminalistice.

Cele mai frecvente reacţii psihofiziologice care au fost puse în evidenţă la subiecţii supuşi anchetei judiciare, ca urmare a unor comportamente infracţionale săvârşite şi care erau motivaţi pentru dezvoltarea unui comportament simulat, au fost: accelerarea ritmului cardiac, creşterea presiunii sangvine, apariţia fenomenelor vaso-dilatatorii şi vaso-constrictorii (hiperemie sau paloare), accelerarea şi sacadarea respiraţiei, dereglarea fonaţiei şi emisiunii de sunete, hiposalivaţia şi contractarea subită a muşchilor scheletici.

Procedurile tradiţionale de detectare a comportamentului simulat utilizează multiplii indici anatomici ai activării fiziologice (GSR., T.A.-puls, respiraţia) asociaţi cu observaţii asupra comportamentului pentru a se putea infera sinceritatea/nesinceritatea răspunsurilor oferite de către subiectul examinat. Se stipulează că frica de a fi detectat şi pedepsit produce modele specifice ale aroussal-lui anatomic şi modificări comportamentale asociate cu comportamentul simulat, care pot fi identificate prin examinarea la poligraf.

Există două paradigme de bază utilizate în detectarea comportamentului simulat (nesincerităţii): paradigma testului prezumţiei de vinovăţie (GKT.- Guilty Knoweldge Test) şi paradigma testului întrebării de control (CQT.- Control Question Test). În ambele, întrebările îi sunt adresate subiectului în timp ce se înregistrează răspunsurile fiziologice. Se consideră că declanşarea reacţiilor emoţional-fiziologice acompaniază răspunsul care "îngrijorează" subiectul, iar aceste reacţii sunt exprimate în înregistrările fiziologice de la poligraf19.

Comportamentul unei persoane este determinat de un ansamblu structurat de factori, ce presupun o relaţionare a individului cu mediul său. Este vorba atât de datele ambianţei fizice şi sociale, cât şi de vectori interni organismului. Scopul, aspiraţia, interesul etc. sunt determinante primordiale ale comportamentului, nu mai puţin importante decât evenimentele de ordin fizic şi social. Situaţia concretă, totală, cu relaţiile între factorii interni şi externi, pe care le implică, explică pe deplin comportamentul persoanei la un moment dat.

Foarte multe întrebări sunt legate de posibilitatea înregistrării la poligraf a unui răspuns eronat al subiectului, pe fondul unei tensiuni emoţionale ridicate şi a unei motivaţii de a ieşi ca sincer în urma testului poligraf.

În urma studiilor făcute, Gustafson şi Orne20 postulează faptul că detecţia comportamentului simulat este mai redusă la subiecţii cu o tensiune emoţională ridicată şi motivaţi să inducă în eroare testul (beat the test).

În schimb studiile şi experimentele efectuate de către Franck demonstrează faptul că nu există o diferenţă semnificativă între detecţia comportamentului simulat la o grupă de subiecţi motivaţi să "bată testul" şi o altă grupă care nu a fost deloc motivată, indiferent de tiparul emoţional al subiecţilor implicaţi în experiment.

Practica specialiştilor în materie a demonstrat faptul că posibilitatea de eroare în cazul testării la poligraf a subiecţilor, ce prezintă o tensiune emoţională ridicată

19 J. Peter Rosenfeld, The validity of the polygraph, which measures changes in physiological arousal during a "guilty knowledge" test, Northwestern University, Evanston, Illinois, 1995, p.97 20 Gustafson, L. A., & Orne, M. T. Effects of heightened motivation on the detection of deception. Journal of Applied Psychology, 1963, p.47

14

este redusă. Există însă situaţii în care un grad ridicat al tensiunii emoţionale a subiectului testat, denaturează traseele diagramei poligraf.

CONCLUZII: Încă din antichitate s-au dezvoltat şi utilizat metode şi tehnici pentru detectarea

nesincerităţii. Prima încercare de a folosi un instrument ştiinţific a fost hidrosfigmograful prin care s-a descoperit că în timpul interogatoriului au loc modificări la nivelul sistemului respirator al subiectului anchetat.

În anul 1945 se realizează modelul perfecţionat de poligraf care pe lângă înregistrarea tensiunii arteriale, pulsului şi respiraţiei stabilea şi legătura între micromişcările musculare şi tensiunea arterială.

Identificarea comportamentului simulat presupune elaborarea unei metodologii bazată nu numai pe indicatori de cercetare foarte fini ci şi pe o metodică adecvată, care să simplifice şi să accentueze raportul dintre diferite categorii de stimuli induşi în experiment şi consecinţele lor.

Detecţia comportamentului simulat prin tehnica poligraf se bazează pe depistarea emoţiei apărută datorită încercării de ascundere a adevărului.

Utilizarea tehnicii poligraf se bazează pe înregistrarea simultană, pe o diagramă, a modificărilor a cinci parametrii psihofiziologici aflaţi în strânsă legătură cu latura emoţională a subiectului - respiraţia (la nivel toracic şi abdominal), reacţia electrodermică, tensiunea arterială/puls şi micromişcările musculare. Fiecare dintre aceşti parametrii, înregistraţi grafic, prezintă caracteristici specifice pe care examinatorul le analizează şi interpretează (în baza unei pregătiri bine fundamentate), formulând concluziile cu privire la sinceritatea, respectiv nesinceritatea persoanei.

Procedura constă în trei etape - un interviu pre-test, testarea propriu-zisă şi o etapă de interpretare a diagramelor şi informaţiilor psihocomportamentale obţinute în urma testării.

CAPITOLUL IV OBIECTIVELE TEZEI

Tema tezei de doctorat este corelată cu direcţiile prioritare de cercetare-dezvoltare în domeniu, cu tendinţele ştiinţelor de luptă împotriva terorismului şi criminalităţii şi constă în viabilitatea unei noi metode complementare de îmbunătăţire a expertizei prin tehnica poligraf de determinare a comportamentului simulat.

Pentru atingerea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective: - identificarea şi analizarea principiilor care guvernează stress-ul emoţional; - identificarea reacţiilor neurovegetative, trăirilor unor stări emotive intense

care se accentuează în momentul investigaţiei criminalistice; - studierea unor aspecte de drept comparat şi analizarea jurisprudenţei în

domeniu pentru o bună stăpânire a metodologiei de investigare; - crearea unei noi tehnici de control a sincerităţii declaraţiilor; - verificarea viabilităţii unei noi metode de detectare a comportamentului

simulat; - îmbunătăţirea practicilor în domeniu pentru descoperirea de noi aplicaţii

care pot deservi şi alte activităţi de specialitate şi de resurse umane ale instituţiilor care folosesc verificarea periodică a personalului care lucrează cu documente clasificate.

15

Direcţiile principale ale cercetării au constat în studierea comportamentului care se află în strânsă legătură cu felul de a gândi, simţi şi trăi al persoanei, aflată în contact cu diferite aspecte ale mediului, studierea celor mai performante tehnici folosite în domeniul detectării comportamentului simulat, cu ajutorul cărora nu se înregistrează minciuna ca atare, ci modificările fiziologice determinate de emoţiile care însoţesc acest comportament şi îmbunătăţirea tehnicilor de a se depista emoţia, apărută datorită simulării, prin surprinderea reactivităţii activatorii-generale, care implică atât mecanisme centrale cât şi periferice. Dacă negarea adevărului este posibilă în plan verbal, acest lucru nu este posibil la nivelul reactivităţii neurovegetative, unde disonanţa cognitivă creată capătă proporţii, instanţa corticală conducând centrii sistemului nervos vegetativ către dezechilibrări şi reechilibrări succesive, care sunt evidenţiate de către înregistrările făcute prin tehnica poligraf.

Metodele de cercetare utilizate au fost – documentarea ştiinţifică, analiza indicatorilor statistici, analiza experimentală, expertiza de grup a noii metode utilizate, analiza corelativă a datelor obţinute.

CAPITOLUL V

SISTEME ALTERNATIVE DE ANALIZĂ COMPORTAMENTALĂ

5.1 Sistemul poligraf computerizat LX 400021

Poligraful (detectorul de minciuni) este un instrument de înregistrare a reacţiilor psihofiziologice care analizând conştiinţa subiectului caută să evidenţieze dacă acesta redă cu fidelitate şi sinceritate informaţiile şi derularea faptelor. Funcţionarea poligrafului se bazează pe faptul că o minciună spusă conştient produce tensiune emoţională care, la rândul ei, induce modificări ale reacţiilor fiziologice, acestea fiind înregistrate sub forma unor diagrame.

Testările poligraf se fac cu echipament computerizat de ultimă generaţie, producţie SUA22, de către specialist pregătit de POLYSCAN IPS din Madrid şi autorizat de Colegiul Phihologilor şi Ministerul Muncii din Romania.

Sistemul poligraf computerizat LX 4000 cu funcţiuni complexe de

înregistrare, stocare şi analizare a modificărilor fiziologice în timpul testării.

.

Fig.1 Sistemul poligraf computerizat - http://www.lafayettepolygraph.com/product_list.asp? subcat2id=369, [accesat în data de 01.09.2014]

Sistemul pentru achiziţionarea de date model LX4000, prevăzut cu 7 canale de intrare constituie o interfaţă între calculator şi accesoriile poligrafului, care 21 http://www.lafayettepolygraph.com/product_list.asp? subcat2id=41, [accesat în data de 01.09.2014] 22 Lafayette Instrument Company, PO Box 5729, USA, Lafayette, IN 47903

16

înregistrează modificările parametrilor fiziologici ai subiectului, în timpul unei examinări cu poligraful. Sistemul pentru achiziţia de date este componenta de bază a poligrafului.

Cele 7 canale de intrare sunt: • 2 pentru pneumograf; • 1 pentru tensiune arterială; • 1 pentru EDA răspuns galvanic al

pielii; • 3 auxiliare.

Fig.2 Interfaţa DAS - http://www.lafayettepolygraph.com/product_list.asp? subcat2id=369, [accesat în data de 01.09.2014]

Sistemul LX4000 îmbină la cel mai înalt nivel procedeele poligraf convenţionale

cu un computer. Rezultatele se obţin din următorii parametrii fiziologici tradiţionali :

• plămâni - PNEUMO - două canale de intrare pentru respiraţie; • EDA - activitate electrodermică - răspunsul galvanic al pielii; • CARDIO - ritmul cardiac;

Fig.3 Exemplu digrama poligraf - http://www.psiho-crime.ro/consultanta.html, [accesat în data de

01.09.2014]

Din electrocardiograma - primele 2 diagrame sunt ale ritmului respirator; a treia

diagrama este a răspunsului electrodermal; penultima este a ritmului cardiac; iar

17

ultima este pentru activitatea piezo-electrica. Pentru toate acestea este necesară o anumită configuraţie a aparatului. 5.2 Sistemul FAST23 - Future Attribute Screening Technology - Tehnologia de evaluare a viitoarelor intenţii

Fig.20 Procedeu scanare FAST - [instantaneu din cadrul emisiunii „Războiul tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Fig.21 Atributele sistemului FAST - [instantaneu din cadrul emisiunii „Războiul tehnologiei împotriva terorismului”, „Hi-Tech War or Terror”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Tehnologia de evaluare a viitoarelor intenţii sau FAST24 speră să descifreze indicatorii fizici şi psihologici ai cuiva cu intenţii rele. Dezvoltată de Battelle şi Laboratorul Draper din Boston, şi început în anul 2008, programul a avut o finanţare 23 Future Attribute Screening Technology (FAST) – program creat de către Departamentul de securitate internă al SUA. Scopul său este de a detecta prin scanare intenţiile ostile ale oamenilor pe baza indicatorilor fiziologici într-un laborator mobil de scanare 24 [http://en.wikipedia.org/wiki/Future_Attribute_Screening_Technology, accesat la data de 29.08.2014]

18

de 4 milioane de dolari US. FAST este formată dintr-o cameră de triaj echipată cu aparate de filmat,

microfoane şi o cameră de control unde specialiştii evaluează datele. Una din principalele necesităţi e verificarea oamenilor, atât a celor care folosesc infrastructura sau un punct de acces cât şi a celor care intră într-un spaţiu necontrolat.

Senzorii FAST măsoară pulsul persoanei, respiraţia, temperatura şi alte semne fiziologice. Schimbările parametrilor în timpul interogatoriului pot indica minciuna. În cadrul modelului de probă a acestui sistem ni se oferă un banc de încercări în care putem căuta poziţia optimă a dispozitivelor.

In interiorul incintei avem şi o cameră în infraroşu care ne oferă date termice despre persoana evaluată. Aceste imagini ne oferă multe indicii. Schimbările de temperatură din jurul ochilor sugerează emoţii puternice.

Fig.30 Imagine date termice - [instantaneu din cadrul emisiunii „Războiul tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Nu este necesar să atingem persoana examinată şi de asemenea nu trebuie să-l conectăm la aparate. Se pot efectua măsurători rapide şi să se continue verificarea fără alte complicaţii.

Având în vedere că persoanele sunt entităţi unice, dacă am o reacţie psihologică, dacă simt că voi minţi, am un răspuns emoţional. Acestea se vor manifesta ca reacţii fizice sau comportamentale. 5.3 Proiectul „INTENŢIE OSTILĂ”25

La Laboratorul american de cercetări al marinei oamenii de ştiinţă dezvoltă o tehnologie de analiză care examinează comportamentul simulat, denumit proiectul „Intenţie ostilă”26, început în anul 2007.

25 http://en.wikipedia.org/wiki/Project_Hostile_Intent [accesat la data de 30.08.2014] 26 Proiectul „Intenţie ostilă” este un program al Departamentului de securitate internă al SUA

19

Fig.34 Graniţa SUA - Mexic - [instantaneu din cadrul emisiunii „Războiul tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Aproximativ 400 de milioane de oameni trec graniţa SUA anual iar lucrătorii de la graniţă beneficiază în medie de 30 de secunde pentru o analiză iniţială a persoanelor, să le proceseze actele şi să caute semne deosebite de comportament.

Fig.35 Supravegherea călătorilor sosiţi în vamă - [instantaneu din cadrul emisiunii „Războiul tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Chiar şi în cea mai bună situaţie 30 de secunde nu înseamnă foarte mult timp.

Teroriştii pot fi antrenaţi să-ţi ascundă emoţiile când trec prin punctele de control, însă cercetările au descoperit că avem cu toţii „microexpresii” involuntare în anumite zone ale feţei.

„Scăpările microfaciale” pot dura doar o fracţiune de secundă. Programul „Intenţie ostilă” utilizează senzori de mişcare pentru a înregistra ceea ce unui om i-ar putea scăpa.

O cameră video şi un algoritm de calculator urmăresc nuanţele subtile ale aproximativ 40 de muşchi faciali.

20

Fig.39 Evidenţierea indicatorilor faciali analizaţi - [instantaneu din cadrul emisiunii „Războiul tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Sunt căutate acele scăpări microfaciale pe care nu le poţi masca sau ascunde Sunt analizate diferite trăsături ale feţei, gura, pleoapa interioară şi cea

exterioară.

Fig.41 Prezenţa algoritmului de analiză a indicatorilor analizaţi pe partea stângă a imaginii – prezenţa intenţiilor ostile - [instantaneu din cadrul emisiunii „Războiul tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe

Digi World TV la data de 28.08.2014]

Odată cu apariţia indicatorilor microfaciali de alertă programul indică aceste aspecte datorită algoritmilor video de analiză care îi identifică şi prezintă apariţia acestora operatorului printr-un semnal de culoare roşie.

Totuşi, s-a considerat că un procent de numai 13% neconcludent raportat la numărul mare de pasageri ce tranzitează graniţele SUA (de exemplu care trec printr-un mare aeroport internaţional – New York prin care trec zilnic peste 100.000 de pasageri şi au loc peste 1000 de zboruri reprezintă doar o evaluare printre multe alte instrumente, tehnică şi aparaturi utilizate în controlul pasagerilor, dar acolo unde

21

există dubii se poate apela la o activitate de screening suplimentară. Se demonstrează că setările dezvoltate în cadrul sistemului funcţionează foarte bine, iar rezultatele preliminarii ale procesului de verificare şi validare independent cu setul multimodal de indicatori determină o precizie destul de mare atât pentru screening-ul primar cât şi pentru cel secundar în cadrul acestui protocol de cercetare validat.

Atragem atenţia asupra faptului că nu există un sistem absolut infailibil, şi existenţa mai multor sisteme de evaluare complementare a stărilor psihofiziologice umane duce la rezultate excepţionale în descoperirea persoanelor cu intenţii vădit îndreptate spre destabilizarea climatului economico-social normal

CONCLUZII: Poligraful (detectorul de minciuni) este un instrument de înregistrare a reacţiilor

psihofiziologice care analizând conştiinţa subiectului caută să evidenţieze dacă acesta redă cu fidelitate şi sinceritate informaţiile şi derularea faptelor.

Există o multitudine de sisteme, majoritatea computerizate, având baze de date tot mai performante şi o plajă largă de soft-uri prin care se achiziţionează datele.

Multe sisteme de evaluare şi detectare a comportamentului simulat sunt dezvoltate în laboratoare de cercetare, unul dintre acestea fiind programul FAST (Tehnologia de evaluare a viitoarelor intenţii), iar altul semnificativ este programul „Intenţie ostilă”.

Toate aceste sisteme se bazează pe măsurarea şi interpretarea valorilor adecvate metodei specifice, una folosind măsurătorile în infraroşu iar cealaltă micromişcările muşchilor faciali.

Analizând literatura de specialitate se constată un interes crescut de identificare a parametrilor specifici comportamentului simulat.

Cercetarea ştiinţifică în acest domeniu a alocat finanţări substanţiale pentru a rezulta sisteme ultramoderne de identificare.

CAPITOLUL VI

CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND NOI METODE DE PROBAŢIUNE PRIN POLIGRAF

6.1 Bazele teoretice ale comportamentului sistemului vizual

Abordarea experimentală a comportamentului simulat, din perspectiva istoricului recent, a inclus teorii ştiinţifice, tehnici şi metode din cele mai variate, mai mult sau mai puţin argumentate, cu aplicabilitate juridică, etice sau empirice ori lipsite de obiectivitatea şi rigurozitatea metodei ştiinţifice. Astfel în decursul timpului s-au folosit drept metode şi tehnici de subminare a simulării:

- agenţii farmacologici – alcoolul, pentothalul de sodiu, scapolamina, etc.; - testul situaţional; - înregistrarea potenţialelor evocate; - metoda detectării stresului din voce; - detectarea stresului emoţional în scris; - metoda experienţei motrice; - metoda asociaţiei libere; - poligraful; - stimularea magnetică transcraniană – TMS; - electroencefalograma – EEG; - magnetoencefalografia – MEG; - tomografia cu emisie de pozitroni – PET; - captarea unor imagini termice şi a mişcărilor micromusculare la nivelul feţei; - imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională – fMRI;

22

- testul comportamental – TR-TIA.

Doar două dintre aceste tehnici au fost acceptate ca posibile alternative ale poligrafului:

- electroencefalografia – EEG – expresia variaţiilor latente de potenţial de la nivelul neuronilor piramidali corticali, ale căror dendrite orientate radial şi perpendicular pe scoarţă formează dipoli electrici alterni somatodendritici. Câmpul electric produs de potenţialele post-sinaptice neuronale, este emergent la nivelul scalpului, unde se măsoară cu ajutorul unor electrozi. Modificările de potenţial au fost asociate cu evenimentele cognitive şi perceptive specifice27;

- imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională – fMRI – este un tip particular de scanare prin rezonanţă magnetică, în care se măsoară reacţia hemodinamică asociată activităţii neuronale a creierului. Creşterea ratei metabolismului oxigenului din unele regiuni corticale constituie un indicator al activităţii neuronale, care evidenţiază dinamica unor procese cognitive în timpul efectuării unor sarcini28.

În lucrarea de faţă susţinem prioritatea utilizării tehnicii poligraf din

considerentul că din multitudinea de alternative tehnice ale poligrafului niciuna nu a demonstrat o performanţă superioară, niciuna nu s-a dovedit o alternativă viabilă care să-l poată suplini.

Analizând vulnerabilităţile actuale ale tehnicii poligraf, unii autori29 au pus în discuţie explicaţia absenţei reactivităţii semnificative şi susţinerii sinergice a modificărilor de trasee, prin aceea că, amprenta psihocomportamentală, obiectivată ca amintire a faptei comise şi păstrată în memoria individului sub forma altgoritmului infracţional, începe să fie din ce în ce mai palid exprimată şi păstrată mai lacunar la din ce în ce mai mulţi suspecţi, constatând că, făptuitorii neagă cu seninătate comiterea faptelor, se interiorizează un algoritm infracţional din ce în ce mai anemic şi mai palid exprimat în componenta sa afectivă absolut necesară apariţiei stresului emoţional obiectivat în modificările psihofiziologice ale traseelor – puls, TA, bioelectric şi respirator.

Tehnicile programării neurolingvistice (Neuro Linguistic Programming, NLP) sunt folosite de către unii psihologi şi în terapeutică pentru a trata afecţiuni psihice ca – fobii, depresii, tulburări de comportament, incapacitate de învăţare, boli psihosomatice, etc.

Tehnica NLP sau tehnici asemănătoare au fost promovate în ultimii ani prin cursuri speciale care îşi anunţă utilitatea în orice domeniu, de la îmbunătăţirea performanţelor la locul de muncă până la obţinerea unui nou stil de viaţă, cu relaţii interpersonale mult îmbunătăţite, înţelegerea gândurilor nerostite de ceilalţi, etc. În plus şi serialele TV ca „The Mentalist” sau „Lie to Me” au contribuit la promovarea NLP.

Printre altele, specialiştii NLP susţin că mişcările globilor oculari indică dacă o persoană minte sau dacă spune adevărul. În speţă, dacă o persoană, în timp ce vorbeşte, se uită în sus şi la dreapta, acesta spune o minciună; în schimb dacă privirea este îndreptată în sus şi la stânga, atunci persoana respectivă spune adevărul (privirea în această direcţie indică accesarea unor imagini din memorie).

27 M.Aniţei, Psihologia experimentală, Ed.Polirom, Iaşi, 2007 28 M.Aniţei, Posibilităţi şi limite în abordarea experimentală a conştiinţei. Aspecte metodologice. Revista de psihologie nr.3-4, Ed.Academiei, 2007 29 V.Lepăduşi, G.Ţîru, Detectorul de minciuni, Ed.Little Star, Bucureşti, 2008, p.37-38

23

Trei studii recente, publicate în anul 2012 conduse de Richard Wiseman în cadrul Universităţii din Hertfordshire, Marea Britanie, combat teorie prezentată mai sus, iar cercetătorii care au participat la realizarea acestor studii nu au găsit vreo legătură între direcţia de mişcare a ochilor şi adevărul sau minciuna din spusele subiecţilor testaţi.

Primul studiu a implicat 32 de subiecţi (ce nu aveau cunoştinţă de teoria NLP), care au fost rugaţi să spună adevărul, după care să mintă cu privire la o situaţie oarecare. Aceştia au fost filmaţi, iar la sfârşit mişcările ochilor au fost studiate pe baza filmărilor obţinute. Cercetătorii nu au găsit o dovadă a faptului că direcţia privirii indică dacă subiecţii au spus un adevăr sau o minciună.

Cel de-al doilea studiu s-a bazat pe existenţa a două grupuri – unul care a fost instruit cu privire la semnificaţia mişcărilor globilor oculari conform teoriei NLP şi al doilea grup care nu cunoştea această teorie. Ambelor grupuri le-au fost arătate filmări video ale unor discursuri ce cuprindeau minciuni şi/sau adevăruri, iar sarcina acestora a fost de a detecta adevărul sau minciuna. Nu s-au observat diferenţe semnificative ale rezultatelor celor două grupuri, ceea ce atestă faptul că aplicarea teoriei în discuţie nu dezvoltă abilităţile subiecţilor de a detecta minciuna.

Dacă primele două studii au fost realizate „în laborator” şi se poate lansa o dezbatere asupra faptului că nu sunt îndeplinite întocmai condiţiile întâlnite în situaţii reale, studiul al treilea se bazează pe analiza a 52 de filmări video (puse la dispoziţie de agenţii de ştiri din diverse ţări) cu înregistrări ale unor persoane ce anunţau dispariţia unor rude sau prieteni şi îi rugau pe aceştia să se întoarcă. În jumătate din aceste înregistrări, protagoniştii spuneau adevărul, iar în cealaltă minţeau. În urma analizei ulterioare, cercetătorii au ajuns la concluzia că nu există corelaţii între frecvenţa şi durata mişcărilor globilor oculari şi adevărul sau minciuna din discursurile participanţilor.

Aşadar, conform celor trei studii, indicii mişcărilor ochilor nu reprezintă un indicator al minciunii.

6.2 Cercetări teoretice privind metoda de analiză a micromişcărilor oculare

Echilibru oculomotor al sistemului vizual, reprezentat de mişcările oculare

normale, caracterizează şi determina vederea binoculara, care, prin component sa de stereoscopicitate, permite subiectului uman să se adapteze la mediul înconjurător prin sistemul triortogonal (vederea în profunzime şi în plan). Biomecanica sistemului vizual trebuie “privită” din mai multe puncte de vedere deoarece acest echilibru oculomotor este asigurat de starea de sănătate şi buna funcţionare a celor doi globi oculari, dar şi de conexiunile neuronale cu cortexul vizual şi respectiv sistemul musculator intern şi extern al globilor oculari. Aşa cum se cunoaşte, spaţiul obiect al sistemului optic din globul ocular, este 3D, iar senzorul de imagine - retina - este 2D. Pentru a putea obţine o imagine de calitate, pe lângă alte cerinţe de ordin anatomic, biochimic, biofizic sau biologic, trebuie analizată şi mişcarea efectuată de acest sistem optic complex în sistemul de axe tri-ortogonal (OXYZ) şi de asemenea starea de elasticitate a cristalinului multistrat.

Din analizele efectuate în domeniul medical asupra stabilităţii vizuale, s-a putut evidenţia o concordanţă între procesul acomodării cristalinului şi mişcările efectuate de globul ocular în sistemul de axe prezentat în fig.1.

24

Fig. 45 Sistemele de coordonate:fix în spaţiu (X,Y,Z) si fix pe globul ocular(x,y,z)

Pentru a putea dezvolta un model matematic al acestui proces complex se impun câteva ipoteze de bază simplificatoare:

a) globul ocular este singurul sistem mobil din ansamblul corp - spaţiul obiect; b) se aproximează suprafaţa retinei cu o calotă sferică cu centrul de curbură

în centrul de rotaţie al globului ocular şi aşezată simetric faţă de axa optică; c) deschiderea pupilară se consideră mică în raport cu dimensiunile globului

ocular; d) răspunsul la stimulii radiaţiei luminoase ale elementelor fotosensibile ale

retinei (conuri şi bastonaşe) se consideră a fi liniar proporţional; e) câmpul obiect al globului ocular este suficient iluminat, constant şi uniform; f) în timpul deplasărilor mici ale globului ocular, acesta este considerat ca un

rigid cu punct fix şi micile rotaţii (mai mici decât rotaţiile de punere la punct) sunt neglijate;

g) nu se ia în considerare nici un aspect referitor utilizarea radiaţiilor de lungimi de undă diferită sau la aberaţiile cromatice ale sistemelor optice componente din globul ocular.

După cum se observă din fig.45, sistemul de axe fix în spaţiu (XYZ) are aceeaşi

origine cu sistemul de axe fix pe globul ocular (xyz) şi care coincide şi cu centrul de rotaţie al globului ocular. Axa optică este solidară cu axa Oy şi se defineşte ca fiind axa ce uneşte centrul de rotaţie al globului ocular cu centrul pupilei de intrare în acesta. Intre cele două sisteme de coordonate există, în timpul procesului formării imaginii, o poziţie relativă ce este determinată de funcţiile a, b, g, (funcţii de timp) şi care sunt de fapt parametrii independenţi - unghiurile lui Euler.

6.3 Proiectarea experimentului de măsurare a traiectoriei mişcărilor oculare

Modelarea, metodă de bază experimentală, sau abilitatea de a descrie o

situaţie sau o stare cu care se confrunta un observator uman, reprezintă o activitate intelectuală conştientă sau inconştientă care precede cvasitotalitatea deciziilor luate, formularea unei opinii sau comunicarea acesteia.

Modelarea, la o prima aproximare, are drept rezultat elaborarea unui model cu ajutorul căruia se descrie, se înţelege sau se percepe o situaţie din lumea înconjurătoare care nu este altfel accesibilă observatorului uman. Wilson (1990) spune ca - „Un model este o interpretare explicită a unei situaţii sau chiar a unei idei

25

despre această situaţie. El poate fi exprimat matematic, simbolic sau în cuvinte. Dar este în esenţă o descriere a entităţilor (elemente, subsisteme), proceselor sau atributelor şi a relaţiilor dintre ele. El poate fi prescriptiv sau ilustrativ, dar înainte de toate trebuie să fie util”.

Studiul comportamentului vizual simulat se bazează pe modificarea manifestărilor fiziologice ale globului ocular în raport cu situaţia de testare, apărând necesitatea de a transforma aceste informaţii într-o aplicaţie relevantă, diferenţierea dintre minciună şi adevăr trebuind efectuată la nivelul participanţilor singuri şi al testărilor unice, şi nu numai prin analiza grupului. Potenţialul abordării bazate pe reprezentarea parametrică statistică pentru atingerea acestui scop este limitată datorită variabilităţii dintre subiecţi şi activităţile creierului care determină modificări necontrolate ale activităţii globilor oculari. Folosind datele dobândite prin înregistrarea activităţii globilor oculari în momentul aplicării stimulilor, se testează ipoteza prin care răspunsurile adevărate şi neadevărate ar putea fi deosebite prin analiza modelului activităţii funcţionale a globului ocular.. Pe lângă clasificarea unui model de activitate funcţională pentru categoriile „adevărat” şi „neadevărat”, se pot construit harţi spaţiale care arată cele mai distinctive regiuni de activitate ale globului ocular dintre cele doua categorii de răspunsuri, urmărind direcţia gradată a funcţiei decizie clasificatorului, permiţând astfel vizualizarea aspectelor modelelor de activitate funcţională care sunt cele mai diferite, dintre cele doua condiţii (minciuna si adevărul).

6.4 Stabilirea caracteristicilor sistemului experimental

Percepţia stimulilor optici constituie pentru sistemul vizual un proces complex ce se constituie ca o „reflectare subiectiva nemijlocita” sub forma de imagine a obiectelor si fenomenelor exterioare ce acţionează la un moment data supra subiectului uman, prin întregul ansamblu al caracteristicilor si componentelor acestora30. De aceea în formarea si desfăşurarea acţiunilor perceptive un rol important este asigurat de procesele motrice şi sinergice ale ambelor căi optice (vedere binoculară).

Sistemul experimental este astfel conceput şi dezvoltat încât să poată permite înregistrarea acestor procese motrice sub forma macro-mişcărilor (mişcari de urmărire, mişcarea de sacadă, mişcarea de convergenţă /fixaţie etc.) şi respectiv a micro-mişcărilor oculare (ducţii, versii, mişcări giratorii, nistagmus fiziologic etc.). Pentru structurarea unui sistem flexibil de analiză a biomecanicii motilităţii ocular se prevăd următoarele module de acţiune ce se interconectează în funcţie de eşantionul de subiecţi sau/şi de investigaţia necesara31.

Rolul sistemului de investigaţie este de a înregistra şi testa mişcările efectuate

de globul ocular în timpul examinării prin sistemul poligraf şi apoi procesarea imaginilor din secvenţele achiziţionate pe timpul examinării, cu software Kinovea pentru determinarea grafica a traiectoriilor efectuate în perioadele de stress emoţional determinat de expertiza poligraf

30 M.S. Borchert, Principii şi tehnici de examinare a alinierii şi mobilităţii oculare, Capitolul 18, Neuro oftalmologie clinică, 2000, p.887-905, 31 G. K.von Noorden, E.C. Campos, Vederea binoculară şi mobilitatea oculară, Ed. Mosby, USA, 2002

26

6.5 Proiectarea şi dezvoltarea sistemului experimental investigator

Sistemul experimental dezvoltat pentru evaluarea comportamentului simulat, complementar tehnicii poligraf, este astfel conceput încât să poată permite înregistrarea proceselor motrice sub forma macro-mişcărilor (mişcări de urmărire, mişcarea de sacadă, mişcarea de convergenta /fixaţie etc.) şi respectiv a micro-mişcărilor oculare (ducţii, versii, mişcări giratorii, nistagmus fiziologic etc.).

Fig.49 Schema principiului de înregistrare a micro-mişcărilor oculare

Pentru structurarea unui sistem flexibil de analiză a biomecanicii motilităţii oculare se prevăd următoarele module de acţiune ce se interconectează în funcţie de eşantionul de subiecţi sau/şi de investigaţia necesară - un ansamblu de două surse de lumină cu emisie în domeniul vizibil (S1 şi S2), un ansamblu de două surse cu emisie în infraroşu (IR1 şi IR2), o videocameră cu posibilitatea de achiziţia a secvenţelor de imagini cu rezoluţie 1024x1024, o cameră de termoviziune (opţional), computer, software de achiziţie, stocare şi prelucrare imagini(fig.50)32. Sistemul astfel conceput permite înregistrarea în timp real a reacţiilor oculare ale subiecţilor ce sunt supuşi testului poligraf, secvenţe de imagini ce sunt apoi corelate cu răspunsurile psiho-fiziologice. Această procedură de corelare permite obţinerea unor evaluări a comportamentului subiectului uman în limite de precizie mult mai ridicate şi permite totodată şi o evaluare a unui comportament simulat/disimulat care se manifestă la nivel facial prin intermediul indicatorilor autentici, greu de pus în evidenţă prin tehnica poligraf.

Fig.50 Înregistrarea cu marker virtual (stânga) a micro-deplasărilor pupilare (dreapta),

pe durata unui pas din testul poligraf

32 Gabor D., Baritz M., Cristea L., Repanovici A., Analiza biomecanicii şi motilităţii oculare prin metode dinamice de procesare a imaginilor, 8th International Conference Interdisciplinarity in Engineering, INTER-ENG, 9-10 October 2014, Tirgu-Mures, Romania

Ecran alb mat

Sursă de lumină S1

Sursă de lumină S2

Câmp optic de înregistrare cu zoom videocamerăă

Sursă de lumină IR 1

Sursă de lumină IR 2

2,5 m

27

Fig.51 Exemplu de înregistrare a micro-mişcărilor oculare, pe durata unui pas din testul poligraf, pe axa Oy (sus)

şi pe axa Ox (jos)

Tehnica folosită pentru înregistrarea şi prelucrarea imaginilor video în scopul de a pune în evidenţă micro-mişcările oculare se bazează pe structura prezentată în schema din fig.49. şi pe facilităţile oferite de pachetul de software Kinovea33 prin care se poate determina, în unităţi de timp de ordinul milisecundelor, evoluţia sinergică a mişcărilor oculare ale unui subiect aflat în faza de investigaţie cu suspiciune de comportament simulat. Utilizarea surselor de radiaţie din domeniul vizibil (S1 şi S2) ridică calitatea imaginilor achiziţionate, iar sursele în infraroşu permit înregistrări atât ale micro-mişcărilor oculare cât şi a reacţiilor termice la nivel facial (prin utilizarea unei camere de termoviziune în paralel cu cea video). Analiza complementară a celor trei traiectorii înregistrate pe cele două axe Ox şi Oy, respectiv plan (fig.2) privind evoluţia sinergică a sistemului binocular, alături de rezultatele tehnicii poligraf obţinute în acelaşi timp cu înregistrările video indică o bună corelare (determinată prin calculul coeficientului de corelaţie Pearson).

Prin utilizarea acestui sistem se pot astfel explora mecanismele funcţiei vizuale ale subiectului uman în condiţii de comportament simulat sau aflat sub influenţa unor stimuli externi, ceea ce duce la schimbări de paradigmă în tehnicile de investigare a comportamentului uman, în general.

Reacţiile înregistrate la nivelul sistemului vizual implică reacţii la nivel cortical ceea ce rafinează şi mai mult precizia de analiză a comportamentului simulat/disimulat. Aşa cum este arătat de către autori în articolul34 “progresele realizate de neuroştiinţele cognitive obligă psihologia la rafinări şi revizuiri ale conceptelor tradiţionale. Explorarea mecanismelor corticale a adus noi dimensiuni şi corespondenţe ale comportamentului simulat. În acest moment este nevoie de o redefinire a obiectului investigaţiei. Odată cu identificarea primelor corespondenţe corticale şi a unor procesări cognitive specifice, comportamentul simulat poate fi redefinit şi categorizat”.

33 http://www.kinovea.org [accesat la data de 10.05.2014] 34 Aniţei M., Paşca V., Aplicaţii ale noilor tehnologii de imagistică corticală în detecţia comportamentului simulat, Revista Psihologie, 2010;

28

6.6 Demararea experimentului

Demararea experimentului ştiinţific începe cu verificarea condiţiilor de mediu şi pregătirea aparaturii. Testele trebuie efectuate într-o încăpere liniştită, insonorizată, fără zgomote străine, precum soneria unui telefon, sau conversaţia unor persoane în afara camerei de examinare, precum şi prezenţa altor persoane decât examinatorul, în laborator, constituie stimuli prosexigeni, care vor influenţa negativ înregistrările fiziologice şi vor influenţa în mod serios rezultatul examinării.

Camera trebuie să fie sobră în privinţa mobilierului şi zugrăvelii. Nu trebuie să conţină nici un ornament, tablouri sau alte obiecte care ar putea într-un fel oarecare sa abată atenţia persoanei în curs de examinare, sau care i-ar putea permite să le folosească pentru eforturi de evaziune psihologică. Acesta nu trebuie plasat în faţa unei ferestre sau unei alte camere în cursul testului, din cauza distragerilor exterioare posibile, care pot afecta răspunsurile testului.

În incinta camerei de examinare, pe parcursul examinării nu este permis accesul altor persoane în afara examinatorului şi subiectului, excepţie fac translatorii pentru cazurile în care sunt implicaţi cetăţeni străini.

Experimentul vine să completeze rezultatele obţinute prin tehnica poligraf prin achiziţia şi exploatarea imaginilor video obţinute în timpul examinării poligraf şi corelarea rezultatelor celor două analize pe timpul desfăşurării examinării.

Respectarea cu rigurozitate a metodologiei, de către cei care utilizează această tehnică în vederea detectării comportamentului simulat, asigură exactitatea în examinare, orientând just cercetările curente şi ajutând la elaborarea de noi ipoteze de lucru în cauzele cu autori necunoscuţi.

Examinarea este benevolă şi se realizează numai cu acordul scris al persoanei examinate prin semnarea „Declaraţiei de consimţământ”, refuzul examinării neavând efecte juridice (Anexa nr.1).

Conectarea subiectului la sistemul poligraf se va face de către examinator care îi va repeta după conectarea senzorilor modul de comportament pe timpul examinării, faptul că pe durata acesteia trebuie să păstreze o poziţie corectă pe scaunul de examinare, cu braţele aşezate pe braţele scaunului, o poziţie verticală a spatelui şi cu privirea la obiectivul camerei video.

Stările emoţionale iau naştere încă din momentul interviului pre-test de când i se aduce la cunoştinţă fapta pentru care este examinat, semnarea declaraţiei de consimţământ, conectarea la senzorii aparatului poligraf, şi, în general, cunosc următoarea dinamică în manifestare:

• starea iniţială a conştientizării pericolului (în cazul unui vinovat) de a fi identificat şi demascat introduce organismul uman, ca sistem autoreglator, într-o stare de vigilenţă crescută (alarmare35). Această stare iniţială are un caracter difuz, general, global, cu declanşare şi realizare involuntare, pregătind (prin mecanismele autoreglării psihofiziologice) organismul pentru contracararea pericolului. În cazul unei persoane nevinovate, de regulă, stările emoţionale sunt slab evidenţiate, având în general, un caracter stenic, pozitiv, motivat de curiozitate şi interes pentru scopul chemării în faţa anchetatorului. Ele se realizează, de asemenea, prin mecanismele psihofiziologice involuntare, reflexe şi au un caracter difuz general, fiind slab evidenţiate;

• odată cu începerea chestionării bănuitului, conştientizarea mesajului informaţional al întrebărilor ce i se adresează realizează în planul cognitiv al acestuia reactualizarea involuntară a momentelor informaţionale

35 C.T.Morgan, Psihologia psihologică, Megraw-Hill Books, 1965, p.337 şi urm.

29

obiectual afective care au însoţit comiterea faptei, prin declanşarea reacţiilor funcţionale ale memoriei intenţionale şi ale celei latente. Datorită factorului surpriză şi elementului de neprevăzut al întrebărilor, reprezentările despre faptă apar brusc, intempestiv, surprinzând compartimentul de analiză şi decizie nepregătit, în deficit de date şi subansambluri logice în faţa pericolului iminent de demascare. Concomitent, caracteristicile afective, stările emoţionale şi trăirile care au întovărăşit reprezentările despre faptă inundă planul conştiinţei, dominându-l, în virtutea ineficienţei asupra lor a controlului voluntar. La acest nivel, trăirea emoţională se integrează în structura primară a instinctelor (instinctul de conservare), conştientizarea pericolului demascării declanşând trăirea stării de frică (uneori bruscă blocare a unei funcţiuni motorii)36, cu caracter bine precizat şi distinct faţă de un pericol anume (rezultând din conţinutul mesajului informaţional al întrebării) şi însoţită de puternice descărcări neurohormonale declanşate pe cale reflexă;

• o sursă puternică de geneză a stărilor emoţionale este alături de „teama de detecţie” şi conflictul care apare în plan cognitiv şi în procesul de decizie, între domeniul datelor de cunoaştere ce fundamentează situaţia adevărată şi domeniul datelor intenţionale care fundamentează minciuna37.

Înainte de începerea examinării poligraf se adaptează aparatura de înregistrare video la dimensiunile antropometrice ale subiectului examinat astfel încât calitatea înregistrării să nu fie afectate de unghiuri de înregistrare improprii care pot afecta analiza micro-mişcărilor pupilare pe timpul examinării. De asemenea se reglează parametrii camerei de înregistrare video prin alegerea unui zoom optim pentru o calitate viabilă a capturii video, făcându-se şi o verificare a calităţii înregistrării, fapt deosebit de important pentru prelucrarea ulterioară a imaginii, când în cadrul operaţiunilor de evaluare se utilizează un marker virtual care înregistrează micro-deplasările pupilare pe durata testului poligraf.

Iniţializarea examinării poligraf şi a aparaturii de înregistrare video se face de către examinator iar subiectul este atenţionat cu privire la începerea examinării. Pe timpul examinării, examinatorul chestionează subiectul cu întrebările pregătite după studierea dosarului cauzei, cu unul din tipurile de teste stabilite de către acesta, respectând timpii de pauză între întrebări conform manualului de utilizare a aparatului poligraf şi a indicilor creaţi de acesta.

La terminarea examinării, programul de înregistrare poligraf şi cel de captare a imaginilor video sunt oprite, subiectul este deconectat de la senzori şi examinarea se termină prin evacuarea subiectului din camera de examinare.

6.7 Interpretarea diagramelor testului poligraf

Modificările din trasee vor fi analizate după următoarele criterii: � amplitudine; � frecvenţă; � durată; � continuitatea liniei de bază; � complexitate.

Analiza diagramelor poligraf se va face prin scorare numerică, conform procedurii specifice, pe o scală de la -3 la +3 se vor acorda puncte pentru modificările intervenite la întrebările relevante şi “controalele” asociate. Pentru fiecare 36 Tiberiu Bogdan, Probleme de psihologie judiciară, Editura Ştiinţifică, 1973, p. 102 şi urm. 37 T.Butoi, I.T.Butoi, Psihologie judiciară, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004, p.251-253

30

traseu se compara modificarea de pe întrebarea de control cu modificarea de pe întrebarea relevantă, acordându-se următoarele puncte:

� +1 dacă întrebarea de control prezintă modificare mai puternică decât cea relevantă;

� -1 dacă întrebarea relevantă prezintă modificare mai puternica decât cea de control

� 0 dacă nu sunt modificări, sau sunt modificări dar identice.

Nu se i-au în considerare traseele în care au intervenit incidente la aplicare (zgomot, tuse etc). Vor fi excluse în acest caz atât întrebarea pe al cărei traseu s-a înregistrat evenimentul (relevantă sau control), cât şi întrebarea asociată (control sau relevantă.

Se însumează notele obţinute pentru fiecare cuplu – control şi relevantă asociată – şi se aplică următoarele reguli de decizie:

� pentru note mai mici sau egale cu -3 – concluzie – NESINCER; � pentru note mai mari sau egale cu +3 – concluzie – SINCER; � pentru note cuprinse în intervalul deschis (-3 , +3) – concluzia –

IMPOSIBILITATEA PRONUNŢĂRII.

6.8 Tehnica folosită pentru prelucrarea imaginilor video cu marker virtual

Această metodă se foloseşte în scopul de a pune în evidenţă micro-deplasările pupilare se bazează pe facilităţile oferite de pachetul de software Kinovea38 prin care se poate determina, în unităţi de timp de ordinul milisecundelor, evoluţia sinergică a mişcărilor oculare ale unui subiect aflat în faza de investigaţie cu suspiciune de comportament simulat. Analiza complementară a traiectoriilor înregistrate pe cele două axe Ox şi Oy, respectiv privind evoluţia sinergică a sistemului binocular, alături de rezultatele tehnicii poligraf obţinute în acelaşi timp cu înregistrările video indică o bună corelare.

În practică pot apărea şi alte aspecte care vizează stabilirea adevărului, astfel încât această tehnică poate fi folosită şi adaptată oricăror situaţii.

Tehnica se bazează pe monitorizarea mişcării ochilor în timp real în timp ce aceştia primesc diverse date şi stimuli.

Metoda este neintruzivă, aparatul înregistrând parametrii din imediata vecinătate a corpului subiectului examinat, nefiind necesară folosirea de senzori pe piele sau sub aceasta ori îngurgitarea de substanţe activatoare.

Pentru utilizarea software-ului Kinovea se procedează în felul următor – se deschide programul şi prin activarea butonului „Open video file” se accesează înregistrarea video ce trebuie analizată.

După accesarea butonului „Open video file”, deschidem înregistrarea din locul unde aceasta este stocată, în acest caz, de pe stick. Se accesează înregistrarea experimentului cu denumirea „02206.MTS”, prin marcarea denumirii înregistrării şi apoi apăsarea butonului „Open”

38 http://www.kinovea.org [accesat la data de 06.06.2014]

31

Fig.54 Imagine soft Kinovea – accesarea înregistrării

Pentru mărirea acurateţii datelor rezultate în urma analizei înregistrării, se ajustează aria de evaluare prin modificarea acesteia din zona de „Tracking” la valori de 40x40 px pentru zona de „Object window” şi 100x100 px pentru zona „search window”. Zona de observaţi se poate ajusta şi manual prin „agăţarea” colţurilor figurii geometrice de culoare galbenă poziţionată pe ochiul drept al subiectului şi modificarea acesteia la mărimea dorită.

Fig.64 Imagine soft Kinovea – configurarea zonei de analiză a marker-ului virtual

Mărimea formei şi configuraţiei zonei de analiză a marker-ului virtual se

determină prin încercări succesive pe durata înregistrării astfel încât să se ajungă la obţinerea de rezultate exploatabile pe toată durata înregistrării fără interpunerea unui

32

factor perturbator – dacă zona de analiză a marker-ului virtual este prea mare este posibil ca la una dintre mişcările de clipire ale pleoapei ochiului înregistrat, markerul să „sară” şi să analizeze în continuare mişcările pleoapei ochiului şi nu ale pupilei.

Se poate observa cu uşurinţă modificarea ariei de analiză a marker-ului virtual care este poziţionat pe pupila ochiului drept.

Dacă analiza efectuată se referă la înregistrarea simultană pe durata înregistrării a biomecanicii motilităţii pupilare a ambilor ochi, se procedează similar pentru poziţionarea unui marker virtual şi pe cealaltă pupilă, respectiv a ochiului stâng din înregistrarea analizată, rezultând următoarea configuraţie.

Fig.66 Imagine soft Kinovea – poziţionare marekeri virtuali la pornirea analizei înregistrării

Următoarea etapă debutează cu pornirea înregistrării prin accesarea butonului Play/Pause al programului Kinovea, începând analiza înregistrării.

La terminarea examinării de către programul Kinovea a înregistrării, pentru exportarea datelor obţinute într-un format .xls, se procedează astfel – din cadrul meniuliu „File” al programului se accesează opţiunea „Export to Spreadsheet” iar din cadrul acesteia varianta „Microsoft Excel”.

6.9 Analiza corelativă a datelor înregistrate Specialistul/expertul în tehnica poligraf se va asigura că examinarea va fi

efectuată numai în acele cazuri în care informaţia este amplă, corectă şi suficient de intensă pentru a solicita echilibrul psihologic al subiectului. În programarea şi efectuarea examinărilor vor avea prioritate cauzele în care sunt cercetate infracţiuni contra vieţii şi a persoanei, cauzele în care sunt implicate persoane private de libertate vs. cauzele în care sunt implicate persoane în stare de libertate.

6.9.1 Expertiza criminalistică prin tehnica poligraf a subiectului analizat Din punct de vedere al expertizei criminalistice asupra comportamentului

simulat al numitului CD se doreşte să se stabilească: • dacă la întrebările critice ale cauzei, răspunsurile subiectului au evidenţiat

reacţii specifice tensiunii emoţionale; • dacă prezenţa reactivităţii emoţionale poate fi interpretată drept indice al

comportamentului simulat.

33

Testarea subiectului a avut loc la data de _______ conform metodologiei de folosire a tehnicii poligraf de către specialiştii din Poliţia Română, cu aparatul poligraf marca Lafayette LX-4000.

În cadrul interviului pre-test, subiectului i-au fost prezentate date despre cauza cercetată şi motivele pentru care acesta este suspectat. De asemenea, i-a fost prezentată aparatura, modul în care va decurge examinarea şi întrebările care îi vor fi adresate, primind de la examinator opţiunea de răspuns pentru fiecare întrebare, respectiv, numai prin cuvintele „Da” sau „Nu”.

La finalul interviului pre-test, subiectul a semnat „Declaraţia de consimţământ la examinare” şi întrebările chestionarului utilizat, luând la cunoştinţă, totodată, că are dreptul să refuze testarea.

După efectuarea expertizei propriu-zise, expertul printează rezultatele efectuării examinării pe care le supune scorării şi analizei de specialitate.

Acestea au următoarea formă grafică :

Fig.73 Planşă diagramă poligraf întrebările 1 – 4

Fig.74 Planşă diagramă poligraf întrebările 5 – 8

34

Fig.75 Planşă diagramă poligraf întrebările 9 – 10 Aşa cum se observă din figura, diagramele create de aparatul poligraf sunt

specializate pe cei cinci senzori la care este conectat subiectul examinat. Poligraful este un aparat complex care înregistrează în mod simultan, prin

intermediul a cel puţin 3 canale (instrumente distincte), corelanţele fiziologice ale procesului emoţional – conform American Polygraph Association, Colegiului Psihologilor şi Asociaţiei Române Poligraf. El este un aparat de diagnoză folosit în investigarea psihofiziologică criminalistică.

El este compus, în mod obligatoriu, din următoarele instrumente: - 1-2 pneumografe; - 1 galvanometru; - 1 tensiometru; - 1 pletismograf optic.

În tehnica poligraf se utilizează două paradigme de examinare: - Paradigma Testului întrebării de control/comparaţie – ce cuprinde

ansamblul testelor în care sinceritatea sau nesinceritatea subiectului este determinată prin compararea reactivităţii psihofiziologice la întrebările relevante cu reactivitatea psihofiziologică caracteristică întrebării de control;

- Paradigma Testului de cunoaştere a vinovăţiei – care cuprinde ansamblul testelor în care sinceritatea sau nesinceritatea subiectului este determinată prin compararea reactivităţii psihofiziologice la întrebarea specifică al cărei răspuns este cunoscut în mod exclusiv de autor şi organele de urmărire penală, cu răspunsul fiziologic la întrebările similare dar fără legătură informaţională cu situaţia investigată.

În cadrul examinărilor cu tehnica poligraf Paradigma Testului întrebării de control/comparaţie are rolul primordial în stabilirea diagnosticului, iar testele cuprinse în Paradigma Testului de cunoaştere a vinovăţiei sunt teste auxiliare şi opţionale cu rol de susţinere a rezultatelor obţinute prin prima modalitate.

Analiza efectuată în această lucrare foloseşte Paradigma Testului întrebării de control/comparaţie, iar testul folosit este de tip AIR FORCE, acest test putând fi folosit atunci când urmărim o singură ţintă/problematică de examinat (acţiunea de lovire în cazul unei infracţiuni de tâlhărie) sau urmărim elucidarea mai multor faţete ale aceleiaşi infracţiuni. Din aceeaşi categorie a testelor de format întrebare de

Diagramă respiraţie brahiala - plămâni

Diagramă respiraţie distală - abdomen

Reacţia galvanică a pielii GSR – galvanic skin reaction

Tensiune arterială

Puls

35

comparaţie ce au la bază paradigma întrebării de control mai fac parte – testul de tip John Reid, testul întrebării generale de control modificat (MGQT), testul Bi-zone şi testul Utah.

În cadrul testului AIR FORCE sunt utilizate următoarele categorii de întrebări: - relevante primare şi secundare în cazul elucidării mai multor faţete ale

aceleiaşi infracţiuni sau relevante primare similare în cazul existenţei unei singure ţinte a infracţiunii;

- întrebare relevantă de sacrificiu; - întrebări de comparaţie/control de tip exclusiv/non-curent; - întrebări neutre semnificative sau nesemnificative.

Studiul de faţă a întrebuinţat în cadrul examinărilor întrebări relevante primare similare pentru existenţa unei singure ţinte a infracţiunii, întrebare relevantă de sacrificiu, întrebări de control comparaţie şi întrebări neutre.

Evaluarea numerică a datelor de testare se realizează prin compararea puterii relative a răspunsurilor la întrebările de comparaţie şi la cele relevante. Scorurile numerice sunt atribuite diferenţelor observate între perechile de întrebări relevante şi de control. Pentru fiecare traseu fiziologic, reacţia cea mai intensă a fiecărei întrebări relevante este comparată cu reacţia cea mai puternică a întrebării de control din vecinătate. Scorurile se atribuie independent fiecărui traseu şi se scorează numai reacţiile care încep în/la timp, adică reacţiile care pot fi atribuite stimulului care se presupune că le-a produs.

Astfel în cadrul înregistrării analizate, pe timpul examinării prin tehnica poligraf, am avut următoarele întrebări şi evoluţia în timp a întrebărilor adresate suspectului:

FURT AIRE FORCE

- SUBIECT – CD; Data – 12.xx.20xx

Lista de întrebări nr. 1

Timp pe

înregistrare

Nr.

Crt.

început

sfârşit

Tipul

întrebării

Textul întrebării

Răspuns

1 00:10 00:25 Te numeşti C.D ? Da

2 00:35 00:50 Relevant Ai de gând să minţi la acest test ? Nu

3 01:00 01:15 Control/

Comparison

Te-ai gândit vreodată să furi ceva de

valoare ?

Nu

4 01:25 01:40 Relevant Ştii sigur cine a furat plicul cu bani din

secretariat ?

Nu

5 01:50 02:05 Locuieşti în Arad ? Nu

6 02:15 02:30 Control/

Comparison

Ai încercat vreodată să furi ceva dintr-o

locuinţă ?

Nu

7 02:40 02:55 Relevant Eşti implicat cu ceva în furtul plicului

din secretariat ?

Nu

8 03:05 03:20 Control/

Comparison

Înainte de 2013, ai furat vreodată ceva

de la celelalte locuri de muncă ?

Nu

9 03:30 03:45 Relevant În data de … tu ai sustras un plic cu Nu

36

bani din secretariat ?

10 03:55 04:10 Control/

Comparison

Ai împlinit 25 de ani ? Da

Fig.76 Bateria de întrebări adresate subiectului examinat şi timpii de examinare

Analiza de spot – este procedura de diagnostic prin care se evaluează separat fiecare traseu al diagramei poligraf prin compararea răspunsului la întrebarea relevantă cu cel corespunzător întrebării de comparaţie/control asociate. Menţionăm că întrebarea nr.2 este o relevantă de sacrificiu care nu se va scora, iar analiza se va concentra asupra relevantelor nr. 4, 7 şi 9 în antiteză cu întrebările de comparaţie/control nr. 6, 8 şi 10.

Diagrama 1

R1

R2

R3

P 1 0 +1 +1

P 2 0 +1 +1

GSR -1 +1 +1

Cardio -1 +1 +1

Punctaj individual -2 +4 +4

Total punctaj +6 CONCLUZIE - SINCER

Fig.80 Punctaj pentru întrebările evaluate

După efectuarea analizei expertizei, expertul întocmeşte un raport de constatare tehnico-ştiinţifică în care formulează constatările sale, conform exemplului următor referitor la subiectul analizat:

6.9.2 Metoda nouă de probaţiune, complementară examinării subiectului prin

tehnica poligraf Din valorile rezultate în urma înregistrării video prezentate se poate concluziona

că analiza micromişcărilor oculare completează prin aspectele psihofiziologice de mică amplitudine şi frecvenţă rezultatele exprimate prin poligraf dând rezultatului final un plus de certitudine şi de evidenţiere a unor stări psihofiziologice neexploatate încă suficient. Datorită caracteristicilor subconştiente involuntare ale micromişcărilor oculare se pot analiza fenomene şi manifestări biocomportamentale care denotă imposibilitatea subiectului examinat de a controla răspunsurile psihofiziologice la stimulii examinării.

Conform procedurii de lucru stabilită în subcapitolul anterior, cu ajutorul programului Kinovea 0.8.15 se deschide înregistrarea video menţionată şi se începe cu stabilirea, din cadrul programului, a unui caroiaj care ne ajută la evidenţierea poziţionării micro-mişcărilor pupilare în cadrul ansamblului feţei.

Etapa următoare demarează cu poziţionarea celor 2 markeri virtuali pe pupilele celor doi ochi ai suspectului analizat, evidenţiaţi cu traseele de culoare albastră (ochiul drept) şi roşie (ochiul stâng) poziţionate pe pupilele aparatului ocular.

37

Fig.83 Poziţionarea marker-ilor virtuali

După pornirea înregistrării, cei doi markeri virtuali vor urmări fidel micro-mişcările oculare, desenând anumite traiectorii care vor putea fi folosite ulterior. Ceea ce este de remarcat şi de evidenţiat este faptul că în cazul ochiului emetrop (vederea normală), se observă o activitate simultană, sinergetică putem spune, a micro-mişcărilor pupilare ale ochilor, ceea ce ne oferă indicii pertinente în aprofundarea analizei prin această nouă metodă complementară sistemului de probaţiune prin tehnica poligraf.

În primul rând sinergia micro-mişcărilor pupilare ne demonstrează capacitatea scoarţei cerebrale de a uni într-o senzaţie unică cele două imagini percepute de către retina fiecărui ochi, dând aceeaşi comandă elementelor componente ale aparatului vizual pentru formarea imaginii. Cu atât mai mult atâta timp cât geografia micro-mişcărilor pupilare ale celor doi ochi este sensibil asemănătoare (nu pot fi identice datorită caracteristicilor fiziologice diferite ale fiecărui ochi – unghi de refracţie, etc.) ne demonstrează faptul că putem analiza micro-mişcările oculare ale unuia sau ale ambilor ochi, dar pentru a fi completă, trebuie studiată informaţia binoculară.

Fig.84 Sinergia traiectoriile micro-mişcărilor pupilare

38

După evoluţia celor 2 marker-i virtuali pe toată durata înregistrării se obţin datele de evoluţie a micro-mişcărilor pupilare care pot fi exploatate ulterior în programul Microsoft Excel (Anexa nr.2). Ochi drept Ochi stâng

Track Track Label : Label Label : Label

Coords (x,y:px; t:time) Coords (x,y:px; t:time) x y t x y t

-271 -63 1080 280 -40 1080 -271 -63,01 1200 280 -41 1200 -271 -63,01 1280 280 -41 1280 -271 -63,01 1360 280 -41 1360 -268 -67,52 1440 278 -45,52 1440 -268 -66,52 1520 282,5 -42,51 1520 -269 -68,52 1640 281,5 -40,51 1640 -270 -71,53 1720 280,49 -42,52 1720

Fig.85 Evoluţia micro-mişcărilor pupilare (secventa)

Astfel în urma examinării cu ajutorul programului Kinovea pe durata de 5:01

(min) a înregistrării care este analizată din punct de vedere al timpului evoluţiei marker-ilor virtual la nivel de ms (milisecundă), se obţin 3467 de secvenţe (70 pag.) de examinare pe durata de 301.040 ms pentru coordonatele x şi y ale fiecărui ochi.

Deplasarea marker pe axa Ox ochiul drept

-500

-400

-300

-200

-100

0

1

159

317

475

633

791

949

1107

1265

1423

1581

1739

1897

2055

2213

2371

2529

2687

2845

3003

3161

3319

x

Fig.86 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul drept pe întreaga durata a examinării

Deplasare marker pe axa Oy ochiul drept

-250

-200

-150

-100

-50

0

1

140

279

418

557

696

835

974

1113

1252

1391

1530

1669

1808

1947

2086

2225

2364

2503

2642

2781

2920

3059

3198

3337

Fig.87 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul drept pe întreaga durata a examinării

39

Deplsare marker pe axa Ox ochiul sting

0100200300400

1

159

317

475

633

791

949

1107

1265

1423

1581

1739

1897

2055

2213

2371

2529

2687

2845

3003

3161

3319

x

Fig.88 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul stâng pe întreaga durata a examinării

Deplasare marker pe axa Oy ochiul sting

-200

-150

-100

-50

0

1

140

279

418

557

696

835

974

1113

1252

1391

1530

1669

1808

1947

2086

2225

2364

2503

2642

2781

2920

3059

3198

3337

Fig.89 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul stâng pe întreaga durata a examinării

Următoarea etapă constă în analiza sistemică a evoluţiei micro-mişcărilor pupilare pentru fiecare ochi pe perioada exactă a fiecărei întrebări din cadrul examinării comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

6.9.3 Analiza corelativă traseologică şi matematică a rezultatelor obţinute prin

noua metodă Este de menţionat faptul că după studiul dosarului faptei şi analiza întrebării

relevante la care trebuie să răspundă examinarea poligraf (examinarea se execută numai pentru determinarea comportamentului simulat faţă de o anumită faptă din cadrul cauzei şi nu pentru o multitudine de fapte apărute în dosarul cauzei), examinatorul pregăteşte bateria de întrebări care vor fi folosite pe timpul examinării, le introduce în aparatura de examinare, şi , după cum se observă pe chestionar, pe ecranul calculatorului examinatorului la fiecare 25 de sec. apare întrebarea care va trebui pusă subiectului examinat.

Tocmai de aceea, în cazul analizei corelative, diagrama rezultată de la poligraf se va decupa pentru fiecare întrebarea în parte (cca 25 de sec.) pentru a putea fi corelată cu fragmentele de traseologie ale mişcărilor micro-pupilare realizate prin prelucrarea cu ajutorul software-ului Kinovea.

Procedura de lucru extrage de asemenea funcţia polinomială care aproximează variaţia deplasărilor marker-ului vizual pe axa Ox şi Oy la fiecare ochi distinct pe fiecare întrebare.

40

OCHIUL DREPT

Analiza de spot pentru întrebările relevantă/control nr.4,6

Timp (ms)

-180

-175

-170

-165

-160

-155

-150

85000

86040

8708

0

88120

8916

0

90200

9124

0

92280

9332

0

94360

9540

0

96440

9748

0

98520

99560

Deplasare marker pe axa Oy ochi drept Intrebare 4

Dep

lasa

re p

x

Fig.91 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul drept pe durata întrebării nr.4

Timp (ms)

-305

-300

-295

-290

-285

-280

-275

-270

-265

-260

85000

86120

87240

88360

89520

90640

91760

92880

94000

95120

96280

97400

98520

99640

Deplasare marker pe axa Ox ochi drept Intrebare 4

Dep

lasa

re

Fig.92 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul drept pe durata întrebării nr.4

Timp (ms)

-180

-178

-176

-174

-172

-170

-168

-166

-164

-162

-160

135000

136040

137080

138120

139160

140200

141240

142280

143320

144360

145400

146440

147480

148520

149560

Deplasare marker pe axa Oy ochi drept Intrebare 6

Dep

lasa

re

Fig.93 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul drept pe durata întrebării nr.6

41

Timp (ms)

-310

-305

-300

-295

-290

-285

-280

1350

00

1358

80

1367

20

1376

00

1384

80

1393

20

1402

00

1410

80

1419

20

1428

00

1436

80

1445

20

1454

00

1462

80

1471

20

1480

00

1488

80

1497

20

Deplasare marker pe axa Ox ochi drept Intrebare 6

Dep

lasa

re

Fig.94 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul drept pe durata întrebării nr.4

Valorile polinomiale obţinute pentru întrebările 4,6 sunt următoarele:

Ochi drept – întrebarea nr.4

Ochi drept – întrebarea nr.6

Oy y= 0,0004x2-0,1301x-163,87 Oy y= 4E-05x2-0,0433x-170,82

Ox y= 0,0011x2-0,2523x-281,47 Ox y= 0,0004x2-0,0758x-293,93

Mărimea R2 reprezentând media celor mai mici pătrate ale valorilor din graficele prezentate sunt:

Ochi drept – întrebarea nr.4

Valoare R2

Ochi drept – întrebarea nr.6

Valoare R2

Oy 0,5965 Oy 0,7491

Ox 0,6344 Ox 0,1045

OCHIUL STÂNG

Analiza de spot pentru întrebările relevantă/control nr.4, 6

244

246

248

250

252

254

256

258

8500

0

8604

0

8708

0

8812

0

8916

0

9020

0

9124

0

9228

0

9332

0

9436

0

9540

0

9644

0

9748

0

9852

0

9956

0

Depl

asar

e (px

)

Timp (ms)

Deplasare marker pe axa Ox ochi stâng întrebare 4

Fig.103 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul stâng pe durata întrebării nr.4

-110

-108

-106

-104

-102

-100

-98

-96

-94

8500

0

8612

0

8724

0

8836

0

8952

0

9064

0

9176

0

9288

0

9400

0

9512

0

9628

0

9740

0

9852

0

9964

0

Depl

asar

e (p

x)

Timp (ms)

Deplasare marker pe axa Oy ochi stâng întrebare 4

42

Fig.104 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul stâng pe durata întrebării nr.4

240

245

250

255

260

265

270

275

1350

00

1360

40

1370

80

1381

20

1391

60

1402

00

1412

40

1422

80

1433

20

1443

60

1454

00

1464

40

1474

80

1485

20

1495

60

Depl

asar

e (p

x)

Timp (ms)

Deplasare marker pa axa Ox ochi stâng întrebare 6

Fig.105 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul stâng pe durata întrebării nr.6

-110

-108

-106

-104

-102

-100

-98

-96

-94

-92

1350

00

1358

80

1367

20

1376

00

1384

80

1393

20

1402

00

1410

80

1419

20

1428

00

1436

80

1445

20

1454

00

1462

80

1471

20

1480

00

1488

80

1497

20

Depla

sare

(px)

Timp (ms)

Deplasare marker pe axa Oy ochi stâng întrebare 6

Fig.106 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ov la ochiul stâng pe durata întrebării nr.6

Valorile polinomiale obţinute pentru întrebările 4, 6 sunt următoarele:

Ochi stâng – întrebarea nr.4

Ochi stâng – întrebarea nr.6

Oy y = -0,0002x2+ 0,0757x- 108 Oy y = -5E-05x2-0,0219x-100,45

Ox y = 0,0006x2-,1289x+255,82 Ox y = 0,0003x2-0,043x+264,49

Mărimea R2 reprezentând media celor mai mici pătrate ale valorilor din graficele prezentate sunt:

Ochi stâng – întrebarea nr.4

Valoare R2

Ochi stâng – întrebarea nr.6

Valoare R2

Oy 0,524 Oy 0,7993

Ox 0,1177 Ox 0,7199

REZULTATE EXAMINARE PRIN NOUA METODĂ

OCHI DREPT OCHI STÂNG

Întrebarea nr.4 Întrebarea nr.6 Întrebarea nr.4 Întrebarea nr.6

Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct

Oy 0,5965 Oy 0,7491 +1 Oy 0,524 Oy 0,7993 +1

Ox 0,6344 -1 Ox 0,1045 Ox 0,1177 Ox 0,7199 +1

Întrebarea nr.7 Întrebarea nr.8 Întrebarea nr.7 Întrebarea nr.8

Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct

Oy 0,4441 Oy 0,4637 +1 Oy 0,6451 Oy 0,7446 +1

Ox 0,1959 Ox 0,9081 +1 Ox 0,5034 Ox 0,5315 +1

43

Întrebarea nr.9 Întrebarea nr.10 Întrebarea nr.9 Întrebarea nr.10

Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct Valoare R2 Pct

Oy 0,4031 -1 Oy 0,1405 Oy 0,3337 -1 Oy 0,1036

Ox 0,9067 -1 Ox 0,0861 Ox 0,2083 Ox 0,4493 +1

Punctaj

relevante

ochi drept

-3 Punctaj

control

ochi drept

+3 Punctaj

relevante

ochi stâng

-1 Punctaj

control

ochi stâng

+5

Punctaj ochi drept = 0 Punctaj ochi stâng = +4

Punctaj general examinare =+4 SINCER

REZULTATE EXAMINARE PRIN TEHNICA POLIGRAF

Diagrama 1

R1

R2

R3

P 1 0 +1 +1

P 2 0 +1 +1

GSR -1 +1 +1

Cardio -1 +1 +1

Punctaj individual -2 +4 +4

Total punctaj +6 CONCLUZIE - SINCER

CONCLUZII:

Conform studiilor din literatura de specialitate care se bazează pe Tehnicile Programării Neuro-Lingvistice se demonstrează că nu s-au găsit corelaţii concludente între modul de orientare a privirii şi comportamentul simulat.

Cercetările teoretice efectuate în domeniul medical asupra stabilităţii vizuale evidenţiază o concordanţă între procesul acomodării cristalinului şi mişcările efectuate de globul ocular.

Modelul matematic al acestui al acestui proces complex impune ipoteze de bază cum ar fi:

h) globul ocular este singurul sistem mobil din ansamblul corp - spaţiul obiect; i) se aproximează suprafaţa retinei cu o calotă sferică cu centrul de curbură

în centrul de rotaţie al globului ocular şi aşezată simetric faţă de axa optică; j) deschiderea pupilară se consideră mică în raport cu dimensiunile globului

ocular; k) răspunsul la stimulii radiaţiei luminoase ale elementelor fotosensibile ale

retinei (conuri şi bastonaşe) se consideră a fi liniar proporţional; l) câmpul obiect al globului ocular este suficient iluminat, constant şi uniform; m) în timpul deplasărilor mici ale globului ocular, acesta este considerat ca un

rigid cu punct fix şi micile rotaţii (mai mici decât rotaţiile de punere la punct) sunt neglijate;

n) nu se ia în considerare nici un aspect referitor utilizarea radiaţiilor de lungimi de undă diferită sau la aberaţiile cromatice ale sistemelor optice componente din globul ocular.

Bazându-ne pe considerente teoretice, s-a proiectat sistemul experimental conceput şi dezvoltat astfel încât să poată permite înregistrarea acestor procese motrice sub forma macro-mişcărilor (mişcări de urmărire, mişcarea de sacadă,

44

mişcarea de convergenţă /fixaţie etc.) şi respectiv a micro-mişcărilor oculare (ducţii, versii, mişcări giratorii, nistagmus fiziologic etc.).

Practic, s-a dezvoltat o nouă metodă complementară tehnicii poligraf bazată pe generarea traiectoriei globilor oculari.

Tehnica folosită pentru înregistrarea şi prelucrarea imaginilor video în scopul de a pune în evidenţă micro-mişcările oculare se bazează pe structura prezentată în acest capitol şi pe facilităţile oferite de pachetul de software Kinovea prin care se poate determina, în unităţi de timp de ordinul milisecundelor, evoluţia sinergică a mişcărilor oculare ale unui subiect aflat în faza de investigaţie cu suspiciune de comportament simulat.

Tehnica poligraf se bazează pe o procedură specifică folosită atât de Poliţia română cât şi de către majoritatea statelor europene şi nu numai.

În cadrul determinărilor efectuate s-au folosit 47 de înregistrări executate în acest an, efectuate de către examinatorul atestat care foloseşte tehnica poligraf în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov, în baza acordului de colaborare semnat între instituţiile noastre.

Pentru evaluarea rezultatelor din cadrul experimentului nostru s-a întrebuinţat aceiaşi metodologie de punctaj, evaluare şi interpretare a rezultatelor ca şi în cazul examinării prin tehnica poligraf.

Pachetul de soft Kinovea oferă posibilitatea de a determina în unităţi de timp de ordinul milisecundelor evoluţia sinergică a mişcărilor oculare ale unui subiect aflat în faza de investigaţie cu suspiciune de comportament simulat. Analiza complementară a traiectoriilor înregistrate pe cele două axe Ox şi Oy, respectiv privind evoluţia sinergică a sistemului binocular, alături de rezultatele tehnicii poligraf obţinute în acelaşi timp cu înregistrările video indică o bună corelare a rezultatelor.

Analiza corelativă a datelor pune în evidenţă acelaşi rezultat privind evaluarea subiectului examinat, cu atât mai mult cu cât, poligraful prin 4 senzori de evaluare obţine 12 valori de evaluare şi punctaj, iar sistemul complementar obţine de la un singur element evaluat, sistemul vizual, 12 valori de evaluare şi punctaj, care, având în vedere determinarea matematică care se face, este aproape imposibil să aibă valori egale ca în cazul tehnicii poligraf.

În urma aplicării metodei principale, a tehnicii poligraf, şi a celei complementare referitoare la analiza micromişcărilor globilor oculari, analiza statistică corelează semnificativ valorile obţinute

CAPITOLUL VII CONCLUZII, SOLUŢII ŞI MODALITĂŢI DE CONTINUARE

A CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE Contribuţii personale şi originale

Contribuţiile la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice poate fi evaluată prin aportul pe care autorul le-a adus din diferite perspective ale cercetării ştiinţifice.

Acestea sunt concretizate în: A. Contribuţii cu caracter de sinteză:

• studiul privind evoluţia cercetărilor privind analiza comportamentului simulat;

• studiul privind prevederilor Noului Cod de procedură penală şi a altor acte normative cu privire la activitatea de examinare prin tehnica poligraf;

• studiul comparativ al altor sisteme de detectare a comportamentului simulat, caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acestora, rezultate obţinute în activităţile practice;

• analiza manifestărilor biocomportamentale care denotă indici de comportament simulat şi a caracteristicilor subconştiente involuntare ale

45

micromişcărilor oculare. B. Contribuţii cu caracter teoretic şi experimental:

• cercetări privind noile direcţii de acţiune a diferitelor forme de dezvoltare şi aplicare a biodetecţiei;

• cercetări privind modalităţile de descoperire şi interpretare a microindicatorilor comportamentali, caracterizaţi în primul rând de conţinutul ridicat de informaţie şi mai ales de viteza mare de desfăşurare a acestora;

• cercetări teoretice privind multiplele controverse legate de utilizarea în procesul judiciar a rezultatelor examinării cu ajutorul tehnicii poligraf:

• cercetare comparativă a modului de detectare a nesincerităţii în afara ariei organelor de cercetare penală;

• cercetare calitativă cu privire la comportamentul comunităţii în domeniu de analiză menţionat.

C. Contribuţii cu caracter ştiinţific curricular: • elaborarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică din cadrul programului de

cercetare la doctorat;

• finalizarea tezei de doctorat

• generarea unui sistem nou, complementar examinării prin tehnica poligraf de determinare a comportamentului simulat:

• posibilitatea îmbunătăţirii activităţii de examinare prin tehnica poligraf. D. Noutatea tezei de doctorat Noutatea tezei de doctorat constă din:

• tematica şi obiectul investigaţiilor teoretice şi experimentale - la nivel naţional şi internaţional nu mai există o astfel de abordare privind îmbunătăţirea detectării comportamentului simulat printr-o metodă complementară examinării prin tehnica poligraf;

• studierea comparativă a caracteristicilor tehnice şi funcţionale a tehnologiilor de implementare în domeniu;

• studierea aspectelor legislative privind examinarea prin tehnica poligraf şi accesul la noutăţile în domeniu;

• realizarea cercetării calitative cu privire la comportamentul organelor de cercetare penală privind această metodă de îmbunătăţire calitativă a rezultatelor examinărilor prin tehnica poligraf;

• realizarea modelului corelativ de analiză traseologică şi matematică a rezultatelor examinării prin tehnica poligraf;

• posibilitatea întocmirii documentaţiei aferente înregistrării unei cereri de brevet de invenţie;

• Modelare matematică şi prelucrare date experimentale privind reacţia micromişcărilor oculare în caz de stress emoţional.

E. Utilitatea rezultatelor cercetării Rezultatele cercetărilor prezintă utilitate ştiinţifică, didactică şi aplicativă

acestea fiind relevate atât de contribuţiile aduse cât şi de următoarele aspecte:

• din punct de vedere ştiinţific, acestea aduc un aport deosebit în domeniul cunoaşterii fundamentale, prin dezvoltarea şi aprofundarea cercetărilor referitoare îmbunătăţirea activităţii de detectare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf;

• din punct de vedere didactic, prezintă interes şi utilitate atât rezultatele în sine, cât mai ales metodele şi procedurile de cercetare aplicate. Astfel, anumite subcapitole din teză pot fi valorificate pentru cercetări ulterioare de analiză statistică de gen şi de grup a rezultatelor obţinute;

46

• din punct de vedere aplicativ, cercetările aduc pe de o parte o fundamentare ştiinţifică a cunoştinţelor acumulate prin experienţa practică, iar pe de altă parte oferă un produs cu două funcţii de bază – modelul matematic de analiză a informaţiilor care deschid o nouă perspectivă de abordare aplicativă în domeniu şi mărirea numărului de măsurători pe care le are spre analiză expertul în detectarea comportamentului simulat.

F. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării în mediul academic ştiinţific

Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării în mediul academic ştiinţific s-a realizat prin:

• publicarea a 9 lucrări ştiinţifice şi articole ca prim şi coautor, 5 în proceeding-urile evenimentelor ştiinţifice internaţionale şi naţionale indexate ISI, 2 articole în reviste cotate B+, 2 articole în proceedings-uri indexate BDI şi încă 2 articole de specialitate la alte publicaţii în domeniu;

G. Direcţii ulterioare de cercetare: • dezvoltarea aplicaţiei de modelare matematică şi prelucrarea datelor în

condiţiile prevăzute de licenţe libere CC • dezvoltarea la nivel naţional a unei activităţi de îmbunătăţire prin noua

metodă a activităţii de expertiză prin tehnica poligraf; • stabilirea unui nou set de indicatori de performanţă în vederea creşterii

viabilităţii tehnicii de examinare prin poligraf; • se vor identifica proiectele internaţionale de cercetare în domeniu şi se va

participa la competiţiile lansate

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

• Aron I. Criminalistica, Ed.Sitech, Craiova, 2013 • Aron I., Biodetecţia judiciară şi tehnica poligraf, Ed.Sitech, Craiova, 2014 • Atkinson Rita L., Atkinson Richard C., Smith E., Introducere în psihologie,

Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 • Banciu D.P., S. M. Rădulescu, Marin Voicu, Introducere în sociologia devianţei,

Ed. Ştiinţifică ţi enciclopedică, Bucureşti, 1985 • Baritz M., Studiul profilelor complexe prin metode complementare, Ed.

Infomarket, Braşov, Romania, 1998 • Bogdan T., Probleme de psihologie judiciară, Editura Ştiinţifică, 1973 • Boire R.G, Libertatea cunoaşterii" (Part I - Part IV), Jurnalul Libertăţii

cunoaşterii 4(1) 2003 • Baron-Cohen, S., Theory of mind and autism, Oxford University Press, New

York, 2000 • Bogdan, T., Sântea I., Psihologie judiciară, Editura Themis Cart, Bucureşti, 2010 • Buş, I.. Psihodetecţia comportamentului simulat, RAO International Publishing

Company, 1996 • Buş I. Psihodetecţia comportamentului simulat, Editura Ingram, Cluj-Napoca,

2000 • Butoi, T., Poligraful - instrument clasic în anchetă sau dovadă de tehnică ultra-

modernă, Curs de psihologie judiciară, Bucureşti, 2003 • Borchert M.S., Principii şi tehnici de examinare a alinierii şi mobilităţii oculare,

Capitolul 18, Neuro oftalmologie clinică, 2000

47

• Bower, G. H., & Forgas, J. P., Afectarea memoriei si cunoaşterea socială (Chapter 3.). In Cunoastere si emotii. Oxford University Press., 2000

• Bustea E., Pruncuciderea-problematica investigaţiei criminalistice, http:/www.unibuc.ro/studies, [accesat la data de 16 iulie 2014]

• Bogdan T., Sântea I., „Psihologie judiciară” , Bucureşti, 2010 • Bulwer, J., „Chirologia”, Londra, 1644 • Cantor K.M, R.M., Lange, K.L., Ahn, S.S., „Hiperhidroza palmară – dovezi de

transmitere genetică", Lancaster • Collett P., ,‚Cartea gesturilor”, Bucureşti, 2005 • David Carter, Psihologie ccriminalistică, Oxford, New york, 2010 • Davatzikos C. - Clasificarea modelelor spaţiale ale activităţii creierului împreuna

cu metodele de învăţarea mecanice - Folosirea detectorului de minciuni, Centrul de Cercetari pentru Tratamente, Universitatea din Pensilvania, strada Chestnut 3900, Philadelphia, PA 19104, SUA, 2005

• Davatzikos,C. - De ce analiza morfometrică pe bază de voxel ar trebui să fie utilizată cu mare prudenţă atunci când se caracterizează diferenţele de grup, Neuroimagistica 23 (2004)

• Dragomirescu V.T., Psihosociologia comportamentului deviant, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976

• Ekman P., „Spunând minciuni”, New York, 2002 • Ekman si O’Sullivan , Detectarea minciunilor si inselaciunea, John Wiley &

Sons. Publishers, • Elaad E., The role of prior expectations in polygraph examiners decisions,

Psychology, crime & law, Vol. 4,1998 • Eysenck H.J., Efectele psihoterapiei, International Science Press, New York

City, 1966 • Friston KJ, Holmes AP, Poline JB, Grasby PJ, Williams SC, Frackowiak RS,

Turner R, - Analysis of fMRI time-series revisited, • Gabor D., Comportamentul normal vs. comportamentul simulate, Bulletin of the

Transilvania University of Braşov, Series VII: Social Sciences • Law • Vol. 7 (56) No. 1 – 2014

• Gabor Dan-Olimpiu, Ana Maria Cornelia, Nadine Roman, Researches regarding optimal solutions in the polygraph testing system, GIDNI Conference, Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity, 29-30 May 2014, Tg.Mureş, Arhipelag XXI Press

• Gabor D., Baritz M., Cristea L., Repanovici A., Analiza biomecanicii şi motilităţii oculare prin metode dinamice de procesare a imaginilor, 8th International Conference Interdisciplinarity in Engineering, INTER-ENG, 9-10 October 2014, Tirgu-Mures, Romania

• Gabor D., Mihaela Baritz, Angela Repanovici, Studiul comportamentului visual stimulat în raport cu comunicarea nonverbala, The 8th International Conference INTER-ENG 2014, Interdisciplinarity in Engineering, 9 - 10 October 2014 , "Petru Maior" University of Tîrgu Mureş, Romania

• Gustafson, L. A., & Orne, M. T. Effects of heightened motivation on the detection of deception. Journal of Applied Psychology, 1963

• Horvath, F. S., “Efectul variabilelor selectate pe interpretarea înregistrării poligraf," Journal of Applied Psychology, Washington, D. C., 1977

• Hilgard E.R., G.H. Bower, Teorii ale învăţării, EDP, Bucureşti, 1974 • Joe N., Marvin Secretele comunicării nonverbale, Editura Meteor prest,

Bucureşti, 2008

48

• K.von Noorden G., E.C. Campos, Vederea binoculară şi mobilitatea oculară, Ed. Mosby, USA, 2002

• Kleinmuntz si Szucko Psychology: Teme si variatii,Cengage Learning,1984 • Károly, O.K., Poligrafia, nr.83-85. • Koyel, F.A., Padgett, T.M., George, M.S., Studiu asupra corelaţiilor neurale ale

înşelăciunii, Behavioral Neuroscience, nr. 852–856, 2004 • Leif A. StrömwalDetecţia înşelăciunii în context criminalistic, Cambridge, New

York, 2004 • Lee, T., Liu, H.L., Chan, C., Mahankali, S., Feng, C.M., Hou, J., Fox, P., Gao,

J.H., Detectorul de minciuni cu rezonanţă magnetică funcţională, Human Brain Mapping, nr. 157–164, 2002

CERCETĂRI TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE PRIVIND SOLUŢII OPTIME ÎN SISTEMUL DE PROBAŢIUNE PRIN POLIGRAF

Cuvinte cheie: Sistem de probaţiune, tehnica poligraf, comportament simulat. KINOVEA

Lucrarea are ca obiectiv central prezentarea unei noi metode, complementare tehnicii

de investigare prin poligraf. Metoda este neintruzivă şi se bazează pe generarea traiectoriei mişcărilor oculare din timpul testului poligraf. Lucrarea abordează un domeniu interdisciplinar, inginerie, informatică şi drept. Capitolul de introducere prezintă pe scurt conţinutul fiecărui capitol. Din punct de vedere formal, lucrarea este alcătuită din 7 capitole, 114 de figuri, 21 tabele

Capitolul 1 intitulat Introducere cuprinde un studiu asupra evoluţiei conceptului comportament simulat ajungându-se la trei moduri de abordare (introspecţionist, behaviorist, cognitivist). trei moduri de abordare (introspecţionist, behaviorist, cognitivist). Se prezintă în amănunt cercetările privind definirea comportamentului simulat şi evoluţia istorică a metodelor de testare până la sistemul poligraf. Se prezintă de interogare: testul întrebărilor de control şi testul conştiinţei vinovate. Cel de al doilea capitol, intitulat Stadiul actual cu privire la cercetarea comportamentului simulat abordează principalele tehnici folosite de-a lungul timpului pentru depistarea comportamentului simulat. Dintre mijloacele tehnico-juridice, de detectare a tensiunii emoţionale se insistă asupra poligrafului, sau „detectorul de minciuni”.Sunt prezentaţi indicatorii luaţi în considerare la detectarea minciunii şi o analiză comparativă a comportamentului normal faţă de comportamentul simulat. Cel de al treilea capitol, intitulat Biodetecţia judiciară, Tehnica poligraf se prezintă istoricul acestei metode, se defineşte comportamentul simulat şi diferite studii privind metodele de detectarea a acestui tip de comportament. În capitolul al IV-lea s-au conturat obiectivele generale şi cele punctuale ale tezei de doctorat. Dintre acestea se pot menţiona: studierea unor aspecte de drept comparat şi analizarea jurisprudenţei în domeniu pentru o bună stăpânire a metodologiei de investigare; crearea unei noi tehnici de control a sincerităţii declaraţiilor; verificarea viabilităţii unei noi metode de detectare a comportamentului simulat; îmbunătăţirea practicilor în domeniu pentru descoperirea de noi aplicaţii. Capitolul V intitulat Sisteme alternative de analiză comportamentală,sunt prezentate diferite sisteme poligraf existente şi folosite în perioada actuală. Sunt prezentate diverse cercetări şi studii privind metodele alternative de determinare a comportamentului simulat şi anume sistemul FAST-Future Atribut Sceening Technology- tehnică bazată pe termoviziune şi proiectul INTENŢIE OSTILĂ bazat pe mişcările muşchilor faciali. În cel de al VI-lea capitol denumit „Cercetări experimentale în completarea sistemului de probaţiune prin poligraf” sunt prezentate elementele funcţionale şi structura unui test poligraf. Se prezintă senzorii folosiţi în examinare şi metoda de evaluare denumită scorare, testele folosite, este dezvoltat testul Air Force care se bazează pe 10 întrebări, unele relevante şi unele de control. Se prezintă 3 studii din literatura de specialitate care se bazează pe NLP – Neuro linguistic programming, care demonstrează că nu s-au găsit corelaţii concludente între modul cum orientăm privirea şi comportamentul simulat. Metoda nouă, complementară poligrafului se bazează pe

49

generarea traiectoriei privirii. Se prezintă fundamentul teoretic pe care se bazează experimentul şi softwear-ul sursă deschisă KINOVEA cu care se vor realiza experimentele. Experimentele se desfăşoară în viaţa reală, şi anume în laboratorul Poliţiei Braşov, simultan cu testările persoanelor cercetate cu tehnica poligraf. În finalul acestui capitol, la subcapitolul, „Analiza corelativă traseologică şi matematică a datelor obţinute” se descrie experimentul şi se prezintă rezultatele. Se înregistrează mişcările oculare, se generează traiectoria mişcării oculare în funcţie de timp (milisecunde). Se corelează rezultatele obţinute prin tehnica poligraf cu cele obţinute prin soft-ul KINOVEA. Se suprapun rezultatele şi se obţine o metodă nouă de scorare pentru noua metodă bazată pe coeficientul R2, media celor mai mici pătrate. Metoda se bazează pe calcul matematic foarte precis şi este neintruzivă.

Capitolul de concluzii cuprinde contribuţiile originale şi experimentale şi subliniază noutatea şi importanţa tezei de doctorat.

THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH REGARDING OPTIMAL SOLUTIONS IN THE POLYGRAPH TESTING SYSTEM

Key words: Testing system, polygraph technique, simulated behaviour. KINOVEA

The central objective of the paper is the presentation of a new method,

complementary to the polygraph investigation technique. The method is non-intrusive and is based on the generation of eye movement trajectory during the polygraph test. The paper approaches an interdisciplinary field, namely engineering, computer science and law. The introduction chapter summarises the content of each chapter. From a formal point of view, the paper has 7 chapters, 114 figures and 21 tables.

Chapter 1, entitled Introduction, has a study on the evolution of the concept of simulated behaviour, getting to three means of approach (introspective, behavioural, cognitive). The researches regarding the definition of simulated behaviour and the historic evolution of testing methods until the polygraph system, are presented in detail. For interrogation, the following are presented: the control question test and the guilty conscience test. The 2nd chapter, namely The present stage regarding the simulated behaviour research, approaches the primary techniques used throughout time, for the detection of simulated behaviour. Among the technical and legal means, of detecting emotional tension, there is the persistence on the polygraph or the “lie detector”. The indicators taken into consideration for detecting the lie, as well as a comparative analysis of the normal behaviour in relation to the simulated behaviour, are presented. The 3rd chapter, entitled Legal biodetection, the polygraph technique, presents the history of this method, and the simulated behaviour along with the different studies regarding the detection methods of this type of behaviour. The general and precise objectives of the PhD. Thesis were detailed outlined in the 4th chapter. Among these, we can mention: the study of some aspects of compared law and the analysis of case law in the field, for a good handle on the investigation methodology; creating a new control technique for the authenticity of the statements; checking the viability of a new detection method for the simulated behaviour; improving practices in the field for the discovery of new applications. Chapter 5 – Alternative behavioural analysis systems, presents different existing polygraph systems which are used in present day. Various researches and studies are presented, regarding alternative determination methods for simulated behaviour, namely the FAST-Future system with a Screening Technology Attribute – a technique based on thermal-vision and the HOSTILE INTENTION project, based on the movements of facial muscles. In the 6th chapter entitled “Experimental research in completing the polygraph testing system” the functional elements and the structure of a polygraph test are being presented. There is the presentation of sensories used in examination and the evaluation method, named scoring, the test used; the Air Force is developed, a test based in 10 questions, some relevant and some for control. There is also the presentation of 3 studies from specialized literature, which are based on NLP – Neuro linguistic programming, demonstrating that there were no concluding correlations found between the way in which we orient our visual observation and

50

the simulated behaviour. The theory fundamental is presented, the basis for the experiment and KINOVEA open-source software that will be used for making experiments. The experiments take place in real life, namely in the laboratory of the Police of Braşov, simultaneously with the testing of people who are being investigated with the polygraph technique. In the end of this chapter, at the sub-chapter “Correlative impression evidence and mathematic analysis of the results obtained”, the experiment is described, and the results are presented. The eye movements are recorded and the trajectory of eye movement depending on the time (milliseconds) is generated. The results obtained through the polygraph technique are correlated with the results obtained through KINOVEA software. The results are overlapped and a new scoring method is obtained for a new method based on the R2 coefficient, the average of the smallest of squares. The method is based on a very precise mathematic calculus and it is non-intrusive.

The conclusions chapter comprises the original and experimental attributes and it emphasizes the novelty and importance of the PhD. thesis.

51

CURRICULUM VITAE DATE PERSONALE:

Nume: GABOR Prenume: Dan Olimpiu Data naşterii: 19 iulie 1980 Locul naşterii: Braşov Starea civilă: Necăsătorit Adresa locului de muncă:

Universitatea „Transilvania” din Braşov, Facultatea de Drept

Adresa domiciliu: Braşov, Str. Şoimului nr.12 E-mail: gabor.dan77@gmail.com

STUDII LICEALE:

1994 – 1998 Liceul teoretic „Mihai Săulescu” Predeal, Jud.Braşov STUDII UNIVERSITARE:

1999 – 2003 Universitatea „Transilvania” din Braşov, Facultatea de Drept şi Sociologie, Specializarea Drept

2005 – 2008 Universitatea „Transilvania” din Braşov, Facultatea de Ştiinţe

economice SPECIALIZĂRI:

2012-2014 Universitatea Transilvania din Braşov. Facultatea de Design de produs şi mediu, Doctorand în inginerie şi management, Teza: Cercetări teoretice şi experimentale privind soluţii optime în sistemul de probaţiune prin poligraf

2006 Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Drept,

Masterat – Drept notarial şi proceduri speciale, EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

2003-prezent Asistent universitar, Facultatea de Drept, Universitatea Transilvania din Braşov,

ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ ( în perioada stagiului de doctorat 2012-2014): Articole publicate: 10 din care 6 ISI proceedings, 2 BDI + şi 2 în alte publicaţii de

specialitate LIMBĂ STRĂINĂ: Engleză

52

CURRICULUM VITAE PERSONAL DETAILS:

Surname: GABOR First name: Dan Olimpiu Date of birth: 19th of July 1980 Place of birth: Braşov Civil status: Not married Workplace address: „Transilvania” University from Braşov, Faculty of Law Residence address: Braşov, Şoimului street, no.12 E-mail address: gabor.dan77@gmail.com

HIGH SCHOOL STUDIES:

1994 – 1998 „Mihai Săulescu” Theoretical High School Predeal, Braşov county

UNIVERSITY STUDIES:

1999 – 2003 „Transilvania” University from Braşov, Faculty of Sociology and Law, Law specialisation

2005 – 2008 „Transilvania” University from Braşov, Faculty of Economic

Sciences SPECIALISATIONS:

2012-2014 „Transilvania” University from Braşov, Faculty of Product Design and Environment, PhD. Student in Management and Engineering, Thesis: Theoretical and experimental research regarding optimal solutions in the polygraph testing system

2006 „Transilvania” University from Braşov, Faculty of Law, Masters

– Notary law and special procedures, PROFESSIONAL EXPERIENCE

2003-present University assistant, Faculty of Law, „Transilvania” University from Braşov,

SCIENTIFIC ACTIVITY (during the doctorate 2012-2014): Published articles: 10 out of which 6 are ISI proceedings, 2 BDI + and 2 in other

specialised publications FOREIGN LANGUAGE: English