management word (1)

27
CURSUL 1 Sportul Sportul este o formă privilegiată de cultură contemporană ce poate fi considerat experienţă individuală şi instituţie, loisir şi specializare de nivel competiţional, expresie spontană şi tehnică elaborată, practică educativă şi spectacol, joc şi muncă elaborată, exerciţiu corporal şi conduită psihică. CARACTERISTICILE SPORTULUI: este în esenţă un fapt social, instituţional presupune performanţă umană presupune competiţie favorizează procesul de socializare TRĂSĂTURILE SPORTULUI CONTEMPORAN: globalizarea universalitatea comercializarea democratizarea IMPACTUL ECONOMIC AL SPORTULUI 1. Contribuţia sportului la societatea de consum – privit drept un produs sau serviciu care se achiziţionează pe piaţă, costul său este suportat de cel interesat să obţină această satisfacţie. Relaţia dintre participarea la sport şi cheltuielile de consum legate de sport este una directă care reflectă în mare măsură standardul de viaţă, nivelul venitului şi nivelul de cultură al societăţii. Cheltuielile legate de sport se referă la: cheltuieli pentru participarea directă la actul sportiv cheltuieli pentru participarea indirectă la actul sportiv (spectator) pariuri sportive Efectele cheltuielilor legate de sport se reflectă în gradul de sănătate al indivizilor, ocuparea timpului liber, aria ocupaţională, dezvoltarea industriei sportului 2. Semnificaţia economică a participării directe la actul sportiv – participarea la sport este influenţată de următorii factori: timpul liber disponibil, standardul de

Upload: elena-musatoiu

Post on 10-Nov-2015

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

CURSUL 1SportulSportul este o form privilegiat de cultur contemporan ce poate fi considerat experien individual i instituie, loisir i specializare de nivel competiional, expresie spontan i tehnic elaborat, practic educativ i spectacol, joc i munc elaborat, exerciiu corporal i conduit psihic. CARACTERISTICILE SPORTULUI: este n esen un fapt social, instituional presupune performan uman presupune competiie favorizeaz procesul de socializare TRSTURILE SPORTULUI CONTEMPORAN: globalizarea universalitatea comercializarea democratizareaIMPACTUL ECONOMIC AL SPORTULUI1. Contribuia sportului la societatea de consum privit drept un produs sau serviciu care se achiziioneaz pe pia, costul su este suportat de cel interesat s obin aceast satisfacie. Relaia dintre participarea la sport i cheltuielile de consum legate de sport este una direct care reflect n mare msur standardul de via, nivelul venitului i nivelul de cultur al societii. Cheltuielile legate de sport se refer la: cheltuieli pentru participarea direct la actul sportiv cheltuieli pentru participarea indirect la actul sportiv (spectator) pariuri sportive Efectele cheltuielilor legate de sport se reflect n gradul de sntate al indivizilor, ocuparea timpului liber, aria ocupaional, dezvoltarea industriei sportului 2. Semnificaia economic a participrii directe la actul sportiv participarea la sport este influenat de urmtorii factori: timpul liber disponibil, standardul de via, nivelul venitului, baza material la nivel local i gradul su de disponibilitate i accesibilitate, educaia i experiena sportiv individual, nivelul de cultur fizic al societii etc. Participarea la actul sportiv se poate face ntr-una din ipostazele urmtoare: participarea n sportul de nalt performan participarea n sportul de timp liber (posibil competiional) participarea ocazional, ca divertisment 3. Contribuia sportului pe piaa muncii participarea la actul sportiv determin dezvoltarea ofertei de produse, servicii i amenajri sportive, precum i o cerere pe piaa muncii care trebuie satisfcut prin ocuparea cu personal specializat. Principalele domenii n care se reflect gradul de ocupare n munc n domeniul sportiv sunt: sporturile cu administraie proprie, organizate n cluburi i federaii ntreprinderile private implicate direct sau indirect n consumul activ sau pasiv n sport statul implicat n promovarea sportului de performan sau a sportului pentru toi 4. Finanarea sportului se realizeaz din surse multiple precum: persoane individuale (consumatorii de sport) statul sistemul colar autoritile locale persoane juridice 5. Aportul sportului la dezvoltarea altor piee de consum cererea pentru mrfuri i servicii sportive, precum i organizarea competiiilor genereaz o cerere suplimentar pe multe alte piee, cum ar fi: construcii i lucrri publice industrie alimentar industrie electronic telecomunicaii industrie chimic i farmaceutic servicii medicale i de asigurare publicitate piaa financiar 6. Sportul are implicaii n domeniul comerului exterior i cel al investiiilor. 7. Evenimentele sportive elemente de impact major n dezvoltarea economic.

CURSUL 2 MANAGEMENTULtiina tehnicii de conducere i gestiune a unei organizaii (Larousse)Managementul vizeaz activitatea de conducere, administrare i gestionare a unei structuri organizaionale, opernd n acest sens cu trei elemente de baz:

Principiile managementului Stabilirea obiectivelor concrete, realiste, stimulative. Stabilirea resurselor materiale, financiare, informaionale, umane, de timp. Selecionarea i pregtirea personalului. Stabilirea unei legturi permanente ntre conducere i grupul condus. Promovarea unui stil adecvat de conducere.

CURSUL 3 METODE GENERALE DE MANAGEMENTManagementul prin obiective se bazeaz pe determinarea obiectivelor, la toate nivelurile ierarhice; recompensele / sanciunile sunt direct proporionale cu realizarea obiectivelor. Managementul prin proiecte eficien n realizarea problemelor complexe; are durat de aciune limitat (maxim civa ani); implic prezena mai multor experi din diferite departamente ale organizaiei, care se reunesc pentru a forma o echip autonom; ca instrumente de lucru ale managementului prin proiecte se regsesc calendarul competiional, planificarea pregtirii i bugetul de venituri i cheltuieli. Managementul pe produs a aprut i s-a dezvoltat ca rezultat al creterii concurenei i al progresului tehnic; reprezint totalitatea atribuiilor, competenelor i sarcinilor de conducere, necesare pentru fabricarea i comercializarea unui produs (sau grupe de produse), n scopul meninerii i chiar creterii competitivitii economice. Managementul pe produs cuprinde urmtoarele etape principale: stabilirea produsului ce urmeaz a fi obiectul acestui tip de management; constituirea unui cadru organizatoric necesar desfurrii managementului pe produs; elaborarea de strategii pentru fabricarea i comercializarea produsului; evaluarea periodic a activitii de fabricare i comercializare a produsului.

Managementul prin bugete este acel tip de management prin care organizarea, coordonarea, controlul i evaluarea rezultatelor, se fac pe baza metodei financiar-contabile. Tipuri de bugete: generale - care se refer la ansamblul organizaiei; pariale - care cuprind subdepartamente sau subobiective ; pe produse - se refer strict la anumite produse periodice.

Obiectivele n management trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

CURSUL 4 SISTEMUL DE MANAGEMENTSUBSISTEMUL METODOLOGIC1. Instrumentarul managerial metode generale de management diagnosticarea, delegarea, edina, tabloul de bord metode i tehnici specifice de management2. Metodologiile de proiectare, reproiectare i ntreinere a funcionrii managementului i componentelor sale metodologia global metodologii specifice

SUBSISTEMUL DECIZIONAL managementul se regsete n decizii i mecanisme de fundamentare, adoptare i aplicare a acestora SUBSISTEMUL INFORMAIONAL date informaii fluxuri informaionale circuite informaionale proceduri informaionale mijloace de tratare a informaiilor SUBSISTEMUL ORGANIZATORICorganizarea formal - organizarea informalORGANIZAREA PROCESUAL funciuni activiti atribuii sarcini ORGANIZAREA STRUCTURAL postul funcia ponderea ierarhic nivelul ierarhic rel. organizatorice POSTUL postul reprezint un ansamblu de sarcini, responsabiliti i competene ce revin n mod curent unei persoane pentru realizarea obiectivelor individuale. corespondena cantitativ dintre acestea asigur manifestarea triunghiului de aur al organizrii. SarciniCompeteneResponsabiliti

CURSUL 5 MANAGERUL

Managerul este persoana care exercit atributele conducerii n virtutea obiectivelor, competenelor i responsabilitilor ce decurg din funcia pe care o ocup.El trebuie s dovedeasc o dubl profesionalizare, orientat att ctre activitatea specific ct i ctre activitatea de conducere. Trsturi de personalitate mediul fizic, climatul , hrana, i aduc contribuia la formarea personalitii. mediul social i educaia sunt factori a cror importanta nu poate fi neglijata in conturarea personalitii. Funcie de temperament tipul de personalitatea poate fi: coleric limfatic sangvin flegmatic APTITUDINILE I CALITILE MANAGERULUI Aptitudini aptitudini profesionale aptitudini necesare activitii de conducere: tact, fler, intuiie, dorina de conducere Trsturi de caracter: sinceritatea, francheea, sociabilitatea,cordialitatea, modestia, curajul, fermitatea, perseverenta. Caliti intelectuale: inteligena,operativitatea,capacitatea de gndire clara, capacitatea de analiza si sinteza. Caliti profesionale: competen n domeniu, experien n activitatea profesional i cea de conducere, autoritate, capacitate de organizare, iniiativ, operativitate, cultur general

STILURI DE CONDUCEREStil cond.Caracteristici Sarcini Contacte umane Randament Relatia cu subalternii

Negativ dezorientatlipsa contacte umaner. scazutdemobilizeaza personalul prin atitudinea sa

Birocrat cond prin proceduri lipsa contacte umaner. scazutaparent este ascultat dar de fapt este dispretuit

Autocrat pune accent pe sarcini de momentnu este interesat de contacte umane conducere inef. climat de anxietate

Altruist personalul are prioritatefoarte sociabilr. scazutDezorganizat

Ezitant nu ia deciziistimuleaza limitat personalulr. scazutDemobilizant

Promotor lucreaza intens si eficientfoloseste delegarea r. bunantreneaza lucratorii

Realizator foarte eficient cunoaste personalul r. maremobilizator pentru personal

CURS 6DECIZIA

A decide nseamn a alege dintr-o varietate de opiuni.Decizia constituie punctul central al activitii unui manager i reprezint procesul de alegere din minimum dou variante, n care exist mcar un obiectiv de realizat, i care prin aplicarea variantei alese influeneaz activitatea a cel punin nc o persoan dect decidentul.Sistemul decizional este alctuit din totalitatea elementelor care determin elaborarea i fundamentarea programelor i strategiilor prin care se definesc i motiveaz luarea deciziilor.Componentele sistemului decizional sunt:Decidentulreprezint persoana sau grupul de persoane care iau decizia, alegnd din totalitatea opiunilor pe cea mai avantajoas. Mulimea variantelor decizionale din totalitatea variantelor decizionale,alegerea variantei optime poate fi coroborarea dintre aplicarea unui model matematici atitudinea managerului (decidentului) fa de rezultatele poteniale

Totalitatea criteriilor decizionale n stabilirea criteriilor, de ctre decident,trebuie inut cont de rezultatul programat i realizat. Mediul ambiant reprezint totalitatea condiiilor interne i externe n care unitatea i desfoar activitatea i de nivelul ierarhic care poate influena deciziaEvaluarea posibilelor consecine ale adoptrii unei decizii presupune evaluarea rezultatelor poteniale care ar aprea prin aplicarea variantelor decizionale.Etapele procesului decisional (elaborarea deciziei) Identificarea problemei i definirea acesteia. Stabilirea criteriilor i obiectivelor care stau la baza lurii deciziei. Stabilirea variantelor decizionale posibile. Alegerea variantei optime. Aplicarea criteriilor la varianta optim. O dat ce decizia a fost adoptat trebuie aplicat. Evaluarea rezultatelor.n elaborarea unei decizii trebuie s se in cont de urmtoarele cerine: S aib o baz tiinific - s se bazeze pe elemente reale, obiective S fie mputernicit - persoana care ia decizia s fie ndreptit s fac acest lucru de ctre rezultatele profesionale i manageriale, precum i de autoritatea cu care a fost investit. S fie clar i concis - fr urm de echivoc, cu variante, criterii i obiective corespunztoare cu caracteristicile acesteia. S fie oportun - s fie luat n condiii rezonabile de timp, de consum, de resurse materiale, financiare i umane. S fie eficient - urmrirea obinerii unor efecte (maxime) n condiiile unor eforturi (minime). S fie complet - s ofere toate informaiile necesare activitii, pentru nelegerea i implementarea acesteia.

CURS 7 MOTIVARE IN MANAGEMENTComportamentul uman: Comportamentul uman reunete totalitatea manifestrilor motrice, emoionale i intelectuale ale unui individ, n conjuncturi din mediul natural, profesional, familial, etc.

Piramida nevoilor (Abraham Laslow)

Douglas Mc Gregor n studiul privind natura complex a comportamentului uman, a emis teoria X i teoria YCele dou teorii nu sunt divergente - sunt complementareTeoria X Omul are aversiune fa de munc, pe care tinde s o evite Oamenii trebuie constrni,controlai, dirijai i uneori ameninai pentru ca s munceasc n general fiina uman evit responsabilitile Trsturile sunt caracteristice omului care se afl n stadiul mplinirii nevoilor elementare i de siguran social, i dureaz pn la apariia primelor succese. Teoria Y Omul nu are aversiune fa de munc Dac e implicat n ceea ce face, omul accept s ndeplineasc sarcini pentru atingerea obiectivelor Omul caut i accept responsabiliti Trsturile sunt caracteristice omului care se afl n stadiul mplinirii nevoilor sociale, a celor impuse de ego i de automplinire a individului care a reuit profesional i socialMOTIVAIA se traduce prin efortul persistent dirijat n direcia realizrii unui scop. CARACTERISTICILE MOTIVATIEI: efortul, perseverenta, obiectul si directia.Factori motivani sunt strns legai de coninutul activitii: Implinire, dezvoltare personal, realizare Recunoatere Work itself (auto perfecionare, autoformare) Responsabilitatea Promovare Factori cu influen demotivant (factori de igien) Politica companiei i administraiei Controlul activitii modul de realizare Salariul Relaii interpersonale Condiii de munc

CURS 8 GRUPUL DE LUCRUGrupul desemneaz un numr de persoane care interacioneaz unii cu alii, n mod sistematic, o anumit perioad de timp, care accept dependena cu respect, pentru atingerea unor obiective comune.Aspecte implicate de utilizarea grupului de lucru:ASPECTE POZITIVE G realizeaz mai mult dect un individ G permite utilizarea capacitilor individuale mai bine De regul, indivizii muncesc mai bine n cadrul G n cadrul G indivizii se dezvolt mai bine G modeleaz comportamentul indivizilor, acetia devenind mai flexibili G dezvolt creativitatea G stimuleaz inovaia G este garania deciziilor corecte G asigur un angajament mai mare din partea indivizilor G creeaz cadrul acceptat pentru disciplin G uureaz controlul managerial ASPECTE NEGATIVE Productivitate individual sczut mprirea rspunderii Asumarea de riscuri prea mari Riscul apariiei conflictelor TIPURI DE GRUPURI:

De durata: G permanente G temporare

Dupa modul de aparitie: G formale G informaleDupa dimensiune: G mici 5 sau in jur de 7 G mari peste 10

GRUPUL FORMAL este creat de management sarcina este principala caracteristic regulile, relaiile i normele de comportament sunt prestabilite poate fi permanent sau temporar tipuri: echipa, g de sarcin, g tehnologic, consiliul, coaliia GRUPUL INFORMAL se bazeaz pe relaii personale ndeplinesc scopuri n direcia nevoilor sociale urmresc ntrirea motivaiilor pt afiliere se organizeaz ad-hoc conducerea este asigurat de un leader informal n organizaie are rol: participant la atingerea obiectivelor g formal; colaborator;comunicativ;provocator

CURS 9 Leadership-ul Leadership-ul desemneaz influena pe care anumii indivizi o exercit asupra altora n vederea atingerii obiectivelor, ntr-un context organizaiona.Procesul de leadership depinde de urmatoarele variabile:

LIDERUL aptitudini cunotiine personalitate MEMBRII GRUPULUI, SUBORDONATII aptitudini motivaie

SCOPURILE MEDIUL (situaia n cauz)

LEADERSHIP FUNCIA DE CONDUCERE STILURI DE LEADERSHIP: democratic, autocratic, laxistLEADERSHIP-UL NSEAMN MAI MULT DECT PERSONALITATE SAU CONJUNCTUR SITUAIONAL, ESTE UN COMPORTAMENT.Fiecare situatie este gestionata in functie de: Nevoile legate de obiective Nevoile grupului Nevoile individualeLIDERULLIDERUL poate fi recunoscut de grup (INFORMAL), sau poate fi impus grupului (FORMAL - situaia n care scopurile au fost stabilite de manageri din afara grupului). Tipuri de lider: Charismatic influena este datorat puternicei personaliti i trsturilor de lider nnscute (Napoleon, W. Churchill) Tradiional calitatea de lider este dobndit prin natere (rege, etc) Situaional manifestarea trsturilor de lider are loc doar n situaia n cauz Liderul numit (desemnat) influena este generat de poziia ocupat n sistem (manager); leadership birocratic, care nu asigur ntotdeauna eficiena maxim n activitate.Funcional i asigur poziia prin calitatea activitii desfurate, ntotdeauna n conformitate cu necesitile impuse de specificul fiecrei situaiiCe trasaturi diferentiaza un lider?Liderii sunt hotri! Liderii sunt credibili! Liderii au personaliti puternice! Liderii dovedesc curaj! Liderii au o viziune clar! Liderii au un mesaj simplu! Liderii au scopuri precise! Liderii sunt buni oratori! Liderii au carism! Liderii i mobilizeaz adepii spre succes! Liderii se afl la locul potrivit, n momentul potrivit! Liderii sunt aproape n totalitate brbai! (Margaret Thatcher, Ioana DArc, Cleopatra, Eva Peron, Golda Meir) LIDERII SUNT NVINGTORI! Liderii sfresc adesea prost! Liderii sunt mori!CURS 10 LEADERUL IN MANAGEMENT

Managers are people who do things right! Leaders are people who are doing the right thing!

MANAGERUL se orienteaz spre control solicit rapoarte are o viziune pe termen scurt

LEADER-UL relaioneaz informaiile disparate are contiina posibilului are o viziune pe termen lung respinge statu quo-ul

Modelul de eficacitate al leader-ului manager Mediu Misiune&strategii Sisteme CulturaPrincipalele roluri ale leader-ului manager Integrarea la nivelul echipei manageriale a obiectivelor strategice ale unitii Promovarea viziunii i planului de schimbare ctre membrii echipei manageriale Antrenarea echipei n urmarea planului propus, prin angajament ferm i total Conducerea procesului de punere n aplicare a viziunii n activitile unitii Lucrul n echip i dezvoltarea personalului Leader-ul manager eficace va fi cel care va antrena organizaia s nvee i prin aceasta s se schimbe.

CURS 11 ORGANIZATIA

Organizaia reprezint un grup de persoane, organizate potrivit anumitor cerine juridice, economice, tehnologice i manageriale, care concep i desfoar un complex de procese de munc, folosind cel mai adesea i anumite mijloace de munc concretizate n produse i servicii, n vederea obinerii unui profit.

Particularitati: organizaiile sunt grupuri de oameni ce deruleaz procese de munc pentru realizarea unor obiective comune i specifice organizaiile nu pot exista fr un management corespunztor, prin care se stabilesc obiectivele (previziune), se asigur condiiile procesuale i structural - organizatorice necesare realizrii lor (organizare), se asigur coordonarea eforturilor indivizilor i antrenarea-motivarea lor funcie de rezultate, este controlat i evaluat adecvat prestaia fiecruia. organizaiile dispun de o structur organizatoric formal, axat pe principii, reguli i relaii bine precizate i unanim nsuite i respectate de componenii grupuluiAbordat ca sistem, organizaia prezint urmtoarele Trsturi definitorii: sistem complex sistem socio-economic sistem deschis sistem organic adaptiv sistem tehnico-material caracter operaional Intrri organizaionale din mediu

Capital Resurse umane Tehnologie Reglementri GuvernamentMaterii prime Condiii economice

CURS 12 CULTURA ORGANIZATIONALA

Cultura organizaional reprezint un ansamblu de tradiii, valori, atitudini, concepii i proceduri care creeaz contextul a tot ceea ce se face i gndete n cadrul unei organizaii. Manifestarea culturii organizaionale se face prin:Simboluri de suprafa folosite pentru crearea imaginii organizaiei: misiunea logo-ul rapoarte bilanuri uniforme Misiunea reprezint o chintesen a metodelor de lucru, a valorilor i filozofiei unei organizaii. Simboluri de profunzime: practicile: ceremonii, ritualuri formele de comunicare: tradiii, mituri, legende manifestri materiale: afie, amplasarea birourilor limbajul: cuvinte cu neles special doar pentru cei care lucreaz ntr-o organizaie CALITATEA Element central n cultura unei organizaii ce const n instruirea personalului, renunarea la norme i sloganuri. Pentru asigurarea calitii sunt necesari urmtorii pai: implicarea conducerii n procesul de asigurare a creterii calitii cresterea calitii prin mbuntirea sistemelor, procedurilor,etc antrenarea tuturor angajailor, pentru creterea calitii accent important pentru instruirea angajailor Calitatea este determinat de 5 elemente: destinaia produsului gradul n care produsul corespunde ateptrilor clienilor fiabilitatea care poate fi definit ca fiind calitate pe termen lung costul livrarea Total Quality Management ( TQM)Esenta TQM: calitatea este un lucru foarte important calitatea necesit management oamenii sunt implicai n asigurarea calitii Aspecte negative ale TQM: accentuarea doar spre latura calitii, duce la pierderea unor aptitudini, urmare a orientrii doar spre ceea ce cere clientul creterea controlului scade gradul de libertate, de aciune, limiteaz iniiativa ca rezultat al concurenei, oamenii sunt imprii n nvingtori i nvini calitatea poate camufla unele probleme reale, care se pot transforma n conflicte TIPURI DE CULTURI:Cultura tip Macho: risc mare, feedback mare caracterizeaz lumea sportivilor, a actorilor, a brokerilor distana ntre succes i eec este foarte mic, n condiiile n care concurena este foarte mare, managerii iau decizii rapide, timpul fiind un factor esenial Munca si certitudine: risc mic, feedback mare specific organizaiilor mari managerul vegheaz la asigurarea calitii, la canalizarea eforturilor spre ndeplinirea sarcinilorPariaz pe companie risc mare, feedback mic specific unor companii de construcii,a companiilor aerieneCultura procedurilor risc mic, feedback mic specific organizaiilor de tip birocratic (bnci)

Cultura tip putere sursa de putere vine din centru fiind specifica organizatiilor miciCultura tip rol unde triunghiul reprezinta echipa de manageri sagetile reprezinta compartimenteleCultura tip sarcina puterea este reprezentata prin nodurile de la intersectia segmentelor Cultura tip persoana unde nu exista ierarhie sau un mechanism de control

CURS 13 MARKETING

Marketingul este activitatea uman orientat n direcia satisfacerii nevoilor i dorinelor consumatorilor prin intermediul proceselor de schimb. Procesul de marketing este activitatea managerial de mbuntire a relaiilor din perspectiva mrcii, pentru a mbuntii capitalul acesteia, din care o parte se rsfrnge ca profit pe termen scurt. Prin procesul de marketing organizaiile faciliteaz schimburile, respectiv transferurile de valoare, ntre ele i consumatori Marketingul se bazeaz n foarte mare msur pe culegerea i analiza de date, utilizarea tehnologiei pentru previzionarea i influenarea comportamentului consumatorilor, crearea de produse, segmentarea pieei, strategia de abordare a pieei i consumatorului. n mod frecvent marketingul a devenit o responsabilitate mai mult operaional dect funcional, a cptat o tendin strategic i s-a rspndit pe scar larg n cadrul organizaiei

Schimbrile pieei: concurena tot mai mare n privina preurilor nivelul n cretere al concurenei generale rolul tot mai important al serviciilor acordate clienilor

Atribuii manageriale (implicate de schimbrile pieei): mbuntirea calitii produselor i/sau serviciilor dezvoltarea unor produse/servicii noi inerea pasului cu nevoile i dorinele consumatorului nfiinarea sau mbuntirea serviciilor acordate clienilor

Tendinele pieelor: asocierea concurenilor; participani mai puini i mai puternici schimbarea clienilor i a cerinelor lor globalizarea pieelor i a concurenei

Schimbarea condiiilor de pia: consumatori diferii concuren mai rapid detailiti mai buni Noua poziie a marketingului n cadrul organizaiei: de la funcional la operaional de la specializat la strategic de la izolat la extins Competenele angajatului n marketing (marketerilor): gndire strategic capacitate de comunicare sensibilitate fa de clieni abiliti de conducere a oamenilor orientare ctre servicii inventivitate

CURS 14 COMUNICAREA

Denumit n limbaj managerial sngele unei organizaii, comunicarea asigur schimbul de informaii ntre membrii acesteia n scopul contracarrii nesiguranei mediului. Aspecte generale: Comunicarea este o form de interaciune social prin intermediul mesajului. Termenul de interaciune ne trimite cu gndul la un aspect esenial: necesitatea rspunsului (feedback), fr de care nu poate exista o comunicare real. Pentru noi, comunicarea reprezint un schimb de informaii care se realizeaz prin coduri specifice (limbaj), influenat de anumite situaii, interese sau necesiti ale interlocutorilor. Informaia, obiect al comunicrii, primete n accepia noastr sensul de mesaj ncrcat de semnificaie. Suportul pentru transmiterea informaiei l constituie limbajul. Acesta reprezint un ansamblu de simboluri (specifice fiecrui tip de limbaj) care acioneaz asemenea unui cod specializat n fiecare domeniu de activitate. Comunicarea de tip managerial: Se bazeaz pe relaiile interpersonale, sub aspectul vehiculrii informaiilor despre aciuni, situaii, participare, rezolvare, adaptare la situaii etc., n vederea organizrii, desfurrii i reglrii activitii. Caracteristici : clar concis complet inteligibil s ia n considerare pe cel cruia i se adreseaz. Politica de comunicare a organizaiei: comunicarea formal (organizat): are drept scop modificarea comportamentului intelor vizate. comunicarea informal: prin care sunt transmise informaii privind locul organizaiei pe pia (calitate, aspect, marc, pre, locul i modul de desfacere, etc).Comunicarea de marketing: reprezint ansamblul elementelor din cadrul mixului de marketing al unei organizaii, care faciliteaz schimburile prin realizarea unei comuniti de semnificaii ntre organizaie i beneficiarii sau clienii si.Comunicarea promoional: este parte a comunicrii formale, cu rol persuasiv fa de consumator cuprinde doar aciunile care au intenia clar de a determina comportamentul receptorilor n favoarea produsului sau a serviciului promovat com. promoional = o informaie + o intenieInformaia capt valoare datorit a dou elemente: modul n care este transmis (momentul, metoda) modul n care o utilizeaz receptorulComunicarea promoional cuprinde: publicitatea promovarea vnzrilor (acordarea de stimulente pe termen scurt) relaiile publice vnzrile personale (relaia direct cu unul sau mai muli clieni) marketingul direct (mijloace de com. impersonale tel, pot, internet) Sisteme de comunicaie folosite n marketing: sistemul de comunicaie interpersonal, presupune dou persoane sau dou subsisteme majore sistemul de comunicaie de grup, format din aproximativ 15-20 persoane sistemele comunicaionale organizaionale, ntlnite la nivelul fiecrei organizaii sisteme de comunicaii publice, prin care o persoan se adreseaz unui grup mare sisteme de comunicaii n mas, au caracter impersonal i asigur o comunicare cu un subsistem foarte complex i de multe ori neomogen