microsoft word - curs dreptul constructiilor oct 2009[1]

Upload: razvan-ion

Post on 18-Oct-2015

128 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

  • 1

    TEORIA GENERALA A CONTRACTELOR FIDIC

    APLICAREA CORELATA A CONTRACTELOR FIDIC CU REGLEMENTARILE ROMANESTI IN MATERIA CONSTRUCTIILOR DE DRUMURI SI CAI FERATE

    Oana Irina Soimulescu

    Mona Maria Dragan- Costin

  • 2

    Cuprins

    I. Introducere .................................................................................................................. 4

    II. Consideraii generale despre rolul Inginerului Consultant............................................. 5

    III. Consideraii generale despre diferitele forme de contracte FIDIC ................................ 6

    3.1. Cartea Roie ................................................................................................................ 6

    3.2. Cartea Galbena ........................................................................................................... 6

    3.3. Cartea Argintie ............................................................................................................. 7

    3.4. Cartea Aurie................................................................................................................. 8

    3.5. Cartea Verde ............................................................................................................... 9

    IV. Forme de contract aplicabile construciilor in domeniul infrastructurii rutiere si feroviare 9

    V. Reglementari ale principalelor etape intr-un proiect de construire ..............................12

    5.1. Autorizarea lucrrilor de construcii .............................................................................12

    5.2. Proiectarea .................................................................................................................13

    5.2.1. Sediul Materiei ............................................................................................................13

    5.2.2. Definiii ale etapelor de proiectare in construcii ..........................................................14

    5.2.3. Obligaiile contractuale privind proiectarea in Cartea Roie ........................................16

    5.2.4. Obligatiile contractuale privind proiectarea in Cartea Galbena ....................................21

    5.3. Predarea amplasamentului, mobilizarea si organizarea de santier ..............................26

    5.4. Inginerul Consultant; ...................................................................................................28

    5.5. Instructiunile Inginerului; Variatiile Contractuale ..........................................................31

    5.6. Procedurile de plata ....................................................................................................33

    5.7. Receptia Lucrarilor de Constructie ..............................................................................34

    5.8. Claimuri si solutionarea disputelor .............................................................................40

    5.9. Cazuri de Practica ...................................................................................................45

  • 3

    5.9.1. Caz Practic 1 ..............................................................................................................45

    5.9.2. Caz Practic 2 ..............................................................................................................48

    5.9.3. Caz Practic 3 ..............................................................................................................50

  • 4

    TEORIA GENERALA A CONTRACTELOR FIDIC

    I. Introducere

    FIDIC este prescurtarea de la Federation Internationale des Ingenieures Conseils din Geneva. Federatia a fost nfiinata in anul 1913 de ctre trei asociaii naionale ale inginerilor consultani si este in prezent o organizaie care cumuleaz si promoveaz interesele asociaiilor naionale ale inginerilor consultani din peste 60 de state membre printre care si Romania.

    In Romania referirile la FIDIC s-au legat de formele standard de contract elaborate de aceasta organizaie si promovate la nceput in proiectele care s-au bucurat de finanare europeana si mai apoi utilizate la scara larga si chiar impuse de finanatori privai sau diverse categorii de beneficiari. Prin memorandumurile de finanare ncheiate intre Romania si Uniunea Europeana ncepnd cu anul 1991, Romania s-a angajat sa utilizeze ca baza contractuala in proiectele finanate de CEE formele standard de contract FIDIC, acestea devenind astfel aplicabile in cazul majoritarii proiectelor de construcie sau reabilitare de drumuri, autostrzi, cai ferate, etc.

    Suita de contracte FIDIC nglobeaz in prezent cteva forme standard de contract, care sintetizeaz experiena practica extrasa dintr-o larga varietate de proiecte dezvoltate in diferite state, cu grade complexitate diferite si care acoper si reglementeaz in mod quasi exhaustiv majoritatea situaiilor practice care pot fi ntlnite pe un antier de construcii de la cel mai simplu proiect pana la cel mai complex.

    Patru dintre cele cinci forme principale, Cartea Roie, Cartea Galbena, cartea Argintie si Cartea Aurie au fiecare cate 20 de clauze, dintre care 17 au titulaturi comune iar Cartea Verde are numai 15 clauze.

    Corpul principal al acestei suite de contracte a fost lansata de FIDIC in Septembrie 1999 nlocuind astfel ediii mai vechi datnd din 1987, ediii fata de care noua suita de distaneaz vizibil in primul rnd prin reducerea numrului de clauze si simplificarea in acest fel a

  • 5

    coninutului si in al doilea rnd prin redefinirea rolului inginerului consultant, ca diferene notabile.

    II. Consideraii generale despre rolul Inginerului Consultant

    Ca principiu, ceea ce propune FIDIC este o platforma contractuala gestionata de trei actori principali si anume Constructorul, Beneficiarul si Inginerul Consultant sau, in unele forme, Reprezentantul Beneficiarului.

    ncercnd o definiie avant la letre a rolului Inginerului Consultant in majoritatea formelor contractuale FIDIC, trebuie sa artam ca el apare ca reprezentant al Beneficiarului nsrcinat cu monitorizarea lucrrilor, emiterea de instruciuni care pot fi asimilate dispoziiilor de antier din legislaia romneasca, emiterea de instruciuni de lucrri suplimentare sau de modificare in orice fel a Lucrrilor prin ceea ce formele FIDIC definesc ca Procedura de Variaie, certificarea plailor ctre Constructor, emiterea in numele beneficiarului a certificatului de recepie care echivaleaz cu acceptarea de Beneficiar a Recepiei propuse de Comisia de Recepie din legea romana.

    Dei este definit prin contract ca fiind agentul Beneficiarului, vom putea observa ca sunt situaii in care Inginerul Consultant este chemat sa ia decizii impariale in vederea soluionrii situaiilor conflictuale care pot aprea intre pari pe parcursul derulrii contractului, prtile fiind inute sa se conformeze acelor decizii.

    In unele forme, cum sunt Cartea Verde sau Cartea Argintie nu avem de a face cu un Inginer Consultant, in schimb apare noiunea de Reprezentant al Beneficiarului, o entitate care aa cum se va putea observa va avea nite atribuii restrnse, rolul sau de monitorizare si de implicare in derularea efectiva a lucrrilor fiind semnificativ mai redus, cel puin in Cartea Argintie, unde Constructorul preia aproape in totalitate riscurile contractuale, angajndu-se sa predea o construcie la cheie

  • 6

    III. Consideraii generale despre diferitele forme de contracte FIDIC

    Cele cinci forme se difereniaz intre ele in funcie de cteva criterii principale cum sunt plata preului, specificul obiectului contractual, Rolul Inginerului Consultant, valoarea contractului, etc. 3

    3.1. Cartea Roie

    Este forma de contract care reglementeaz raportul de antrepriza stabilit intre beneficiar si constructor pe baza proiectului beneficiarului, pe baza de preturi unitare si cantitati remasurabile.

    Principala caracteristica a acestei forme contractuale consta in aceea ca este un contract remasurabil. Astfel, plata preului se va face pe baza masuratorilor lucrrilor efectiv executate si a preturilor unitare agreate intre pari prin contract.

    Aceasta caracteristica face Cartea Roie sa fie preferata de ctre constructori in general , avnd in vedere ca ofer maximum de flexibilitate din punctul de vedere al preului si minimum de risc contractual pentru constructor. Intr-o analiza a alocrii de riscuri contractuale, cartea roie se definete ca impunnd cele mai puine riscuri pentru constructor si cele mai multe riscuri pentru Beneficiar.

    3.2. Cartea Galbena

    Este forma de contract utilizata pentru reglementarea raportului de antrepriza stabilit intre beneficiar si Constructor in legtura cu lucrri care implica lucrri de construire proiectate de ctre Constructor si pltibile pe baze pausare printr-un prt global agreat de ctre pari. Cartea galbena este in mod particular folosita in cazul lucrrilor care implica nglobarea in lucrrile de construcii civile de echipamente, utilaje, instalaii, tehnologii, etc., fiind folosita la scara larga pentru construirea de sisteme de alimentare cu apa, staii de epurare a apelor, construirea de tehnologii si situri de ecologizare, centrale termice, etc.

  • 7

    Specificul acestei forme contractuale este aa cum spuneam faptul ca proiectarea este realizata de ctre Constructor. Prin raportare la legislaia din Romania, acest lucru apare ca o noutate, avnd in vedere ca in conformitate cu reglementrile existente privind calitatea in construcii proiectarea cade in sarcina beneficiarului care si rspunde pentru verificarea proiectului prin verificatori autorizai.

    Avnd in vedere ca in aceasta forma constructorul preia proiectarea si implicit riscurile legate de proiectare, si mai ales avnd in vedere ca pentru lucrarea contractata constructorul este chemat la momentul semnrii contractului sa ofere un prt global in principiu neajustabil, riscurile contractuale cresc fata de Cartea Roie.

    Care sunt aceste riscuri principale? O analiza defectuoasa de exemplu a condiiilor solului sau a structurilor existente pe care urmeaz sa se intervin duce in mod direct la incorecta evaluare de ctre constructor a lucrrii care urmeaz sa fie efectuata, in majoritatea cazurilor, o evaluare corecta fiind posibila doar in urma unor expertize tehnice care se realizeaz numai dup ce contractul a fost semnat si prtile au agreat pe un prt global. Totui in majoritatea covritoare a cazurilor, constructorul intalneste situaii care solicita fie lucrri suplimentare, fie schimbarea soluiei tehnice si cresc astfel costurile iniial estimate.

    Aceste riscuri urmeaz sa fie analizate in detaliu in capitolele urmtoare

    3.3. Cartea Argintie

    Este din punctul de vedere al riscurilor contractuale cel mai puin avantajos pentru constructor care preia in totalitate riscurile contractuale. Aceasta forma contractuala reglementeaz raportul de antrepriza stabilit intre beneficiar si constructor avnd ca obiect o construcie la cheie.

    Teoretic, acest tip de contract implica doua momente cheie pentru pari si anume momentul ncheierii contractului si acordului cu privire la specificaiile tehnice si eventual la tema de proiectare si momentul recepiei in care cldirea este preluata in stadiu funcional de ctre beneficiar.

    Intre cele doua momente constructorul este cel care se ocupa de proiectare ncepnd de la etapa studiului de fezabilitate, de autorizarea lucrrilor de construcii, de organizarea antierului,

  • 8

    administrarea contractului, testarea lucrrilor de construcii, a instalaiilor aferente, obinerea autorizaiilor de funcionare in cazul echipamentelor sau utilajelor sub presiune de exemplu si a autorizaiei de securitate la incendiu ca urmare a recepiei.

    Scopul contractului este sa predea beneficiarului o construcie funcionala, la cheie, care sa ntruneasc parametrii operaionali stabilii prin specificaia tehnica si sa corespunda, sa poat fi folosita potrivit destinaiei stabilite de ctre pari contractual.

    In Cartea Argintie preul este de asemenea stabilit pe baza pauala, cu diferena fata de cartea galbena ca gradul de ajustabilitate in funcie de situaiile neprevzute ntlnite pe parcursul executrii lucrrii este mult mai sczut, corespunztor gradului crescut de risc in partea constructorului.

    Pentru ca riscurile trec in majoritatea lor covritoare ctre Constructor, si rolul de monitorizare a inginerului consultant este redus in mod corespunztor. De altfel in aceasta forma contractuala nu mai avem de a face cu un Inginer ci cu un Reprezentant al Beneficiarului, ale crui atribuii, responsabilitatea si mai ales prghii contractuale de control a activitii Constructorului sunt semnificativ reduse.

    3.4. Cartea Aurie

    cea mai recenta dintre formele de contract FIDIC. Este forma contractuala prin care se propune nu doar construcia si proiectarea unui obiectiv de ctre constructor ci si finanarea si operarea acestuia pe o perioada de 20 de ani. Ceea ce si-a propus FIDIC prin aceasta forma a fost eliminarea problemelor legate de calitate, de execuia la timp, si a multor altor inconveniente din relaia dintre Constructor si Beneficiar prin cointeresarea Constructorului in finalizarea si operarea proiectului dup finalizare.

    3.5. Cartea Verde

    Este forma scurta de contract propusa de FIDIC. Este recomandata pentru lucrri de construire si inginerie relativ simple repetitive si ca regula cu valori care sa nu depaseasca 500.000 EUR. Gradul de simplitate si repetitivitate a lucrrilor a determinat flexibilitatea acestei forme, in care reglarea raporturilor contractuale este foarte mult lsata la alegerea parilor, care pot modela

  • 9

    pe platforma crtii verzi, o relaie contractuala care poate mprumuta din caracteristicile crtii galbene (design and Build), roii (design) sau argintii (turnkey).

    In acest caz lucrrile vor fi monitorizate de un reprezentant al beneficiarului care poate fi o persoana, de exemplu Dirigintele de antier sau o companie specializata de ingineri consultani. Totui, data fiind flexibilitatea acestei forme, Beneficiarul poate opta potrivit contractului pentru angajarea unui inginer consultant cu toata suita de atribuii si responsabilitatea stabilite prin celelalte forme contractuale (Cartea Roie si Cartea Galbena).

    IV. Forme de contract aplicabile construciilor in domeniul infrastructurii rutiere si feroviare

    Folosirea oricreia dintre formele prezentate sumar in capitolul precedent in mediul reglementat al construciilor din Romania implica o serie de provocri legate de echivalarea noiunilor definite de contractele FIDIC prin raportare la procedurile si conceptele reglementate in legislaia romneasca de profil.

    Vom ncerca aadar sa punctam momentele cheie ale unui proiect de construire in care sa putem evidenia relaia dintre formele contractuale FIDIC prin raportare la noiunile cunoscute dj din practica si reglementrile autohtone.

    Tipica pentru contractele de construcii de drumuri si cai ferate din Romania a fost pana nu demult Cartea Roie.

    Utilizata fie in forma veche din 1987 fie in forma noua din 1999, Cartea Roie implica executarea de ctre Constructor a lucrrilor de construcii pe baza unui proiect pus la dispoziie de Beneficiar. Aa cum artam in seciunea introductiva, aceasta forma implica gradul cel mai sczut de risc contractual pentru Constructor.

    ncepnd cu anul 2007 nsa, Guvernul Romniei a ncercat sa extind utilizarea Crtii Galbene la lucrrile de construcii privind infrastructura de drumuri licitnd proiecte cum sunt Varianta De ocolire Arad, Varianta de ocolire Constanta sau Autostrada Arad-a Timioara Lugoj in baza condiiilor contractuale incorporate in Cartea Galbena.

  • 10

    Schimbarea de strategie a autoritarilor romane in ceea ce privete aplicarea Crtii galbene la contracte de infrastructura rutiera implica schimbri importante in ceea ce privete rolul si rspunderea Constructorului fata de proiectele iniiale licitate in baza Crtii Roii.

    O prima schimbare importanta privete desigur proiectarea, care in baza Crtii Galbene intra in atribuiile Constructorului. Proiectarea la rndul sau implica o serie de investigaii si acte pregtitoare de la studiile de prefezabilitate si fezabilitate pana la ntocmirea documentaiei necesare pentru obinerea autorizaiei de construire. Riscurile legate de proiectare aa dar care in mod traditional potrivit legislaiei romaneti erau alocate Beneficiarului iat trec pentru prima data in sarcina constructorului, cu toate consecinele care deriva de aici.

    O a doua observaie se impune cu privire la preul contractului care potrivit Crtii Roii era un prt de deviz, care includea preturi unitare pentru diferitele cantitatea de materiale prevzute in conformitate cu proiectul licitat de ctre autoritatea contractanta, preturi unitare care urmau sa fie aplicate in urma maturatorilor, cantitilor de lucrri efectiv executate. In cazul Crtii Galbene nsa, riscul legate de prt trece de asemenea la executant care primete pentru lucrarea in ansamblul ei un prt global cu posibilitatea reduse de ajustare.

    Impunerea oferirii de ctre Constructor a unui prt global presupune o evaluare corecta, cat mai aproape de realitate a obiectului contractului, care, aa cum am vzut se compune din proiectare si execuie de lucrri. Evaluarea corecta a obiectului contractului adic a tuturor activitilor necesare in vederea executrii unei lucrri conforme cu specificaiile Beneficiarului, este necesara pentru a putea in primul rnd pregti oferta tehnica, oferta de prt si nu in ultimul rnd pentru a putea programa in mod corect activitile in vederea finalizrii lucrrii in timpul dat.

    Orice greeala de evaluare a lucrrii in etapa de licitaie, poate rezulta, pe parcursul derulrii contractului, fie in ntrzieri in execuie fie in creteri neanticipate a costurilor contractorului.

    Un exemplu l poate constitui un studiu geotehnic care nu ofer suficiente informaii aa incat sa sustina o proiectare corecta. Intr-un asemenea caz, nesemnalarea riscurilor de alunecri de teren de exemplu, intr-o zona cu o structura geologica favorizanta pentru asemenea fenomene, face ca constructorul sa nu includ in oferta sa masuri de ranforsare a malurilor, de pilda, nainte de excavare pentru lrgirea suprafeei carosabile. In cazul in care nsa, in timpul

  • 11

    executrii ntmpina dificultati din cauza alunecrilor de teren avnd in vedere specificul Crtii Galbene, acela de a atribui proiectarea si implicit actele pregtitoare proiectrii in sarcina constructorului, acesta nu poate solicita o ajustare a preului contractual oferit sau a timpului de execuie garantat, in considerarea acestor lucrri. Constructorul va putea totui solicita o ajustare a preului si o extindere a timpului de execuie, exclusiv in situaia in care va putea demonstra ca, in ciuda tuturor diligentelor pe care este obligat sa le depun un constructor experimentat, aceste lucrri sau cauza lor era imposibil de anticipat in stadiul de pregtire a ofertei. In acest caz, Contractul FIDIC ofer constructorului dreptul de a obine o extensie a timpului de execuie si costuri adiionale asociate cu lucrrile suplimentare.

    In final se impune sa precizam ca au existat ncercri la nivelul Companiei Naionale a Cailor Ferate de a negocia pe baza condiiilor contractuale incluse in Cartea Argintie.

    Aceste condiii ca si condiiile contractuale ale Crtii Aurii pot deveni baza contractuala pentru lucrri de drumuri si/ sau cai ferate, in contextul unor mecanisme contractuale si de finanare complexe, care implica si forme de operare a obiectivului astfel construit.

    Avem in vedere contracte de concesiune care implica nu doar proiectarea si construirea ci si operarea seciunii de autostrada, drum, sau cale ferata pe o perioada intre 20 si 49 de ani in care se anticipeaz recuperarea de ctre Constructor a investiiei, de data aceasta privata, avansata pentru construire.

    Recuperarea investiiei se realizeaz prin taxarea folosinei acelei seciuni, fie prin impunerea unei taxe globale, cum este taxa de drum de exemplu, fie prin impunerea unei taxe speciale (toll) pentru poriunea respectiva de drum, autostrada, pod sau cale ferata.

    Nu ne propunem anticiparea unor forme contractuale care implica operarea obiectivelor rutiere sau feroviare (BOT sau DBO) la nivelul acestui curs avnd in vedere ca practica autoritarilor romane este sa foloseasc cu precdere Cartea Galbena si Cartea Roie.

    Ne vom axa aadar pe aceste doua forme contractuale, ncercnd re-definirea momentelor cheie ale unui proiect de construire aa cum rezulta din legislaia romneasca si din practica autohtona, prin perspectiva celor doua forme contractuale.

  • 12

    Cum se armonizeaz prevederile legislaiei romaneti cu prevederile contractelor FIDIC in materia construciilor de infrastructura rutiera, urmeaz sa stabilim in capitolele ce urmeaz

    V. Reglementari ale principalelor etape intr-un proiect de construire 5.1. Autorizarea lucrrilor de construcii

    Orice proiect de construcii ncepe cu autorizarea lucrrilor potrivit Legii 50/1991 cu privire la autorizarea lucrrilor de construcii, asa cum a fost modificata prin numeroase acte normative.

    Ca principiu, potrivit acestei reglementari, persoana care este obligata sa obtina autorizaia de construcie este beneficiarul lucrrii. Legea face ca principiu legtura intre aplicantul pentru emiterea autorizaie de construire si detinatorul titlului de proprietate asupra unui bun imobil cldire sau teren pe care urmeaz sa se construiasc sau a oricrui alt document care confer dreptul de construire sau desfiinare.

    In materia infrastructurii de transport feroviar, aplicatul va fi autoritatea publica care are in administrare drumul sau calea ferata care este supusa unei intervenii de orice fel sau se construiete, respectiv Compania Naionala Cile Ferate Romane.

    Potrivit formelor de Contract FIDIC, observam ca fara excepie, acestea prevd in primul rnd obligativitatea parilor de a se conforma legii aplicabile, intelegand prin aceasta, legea romana.

    Ambele forme FIDIC si Cartea Roie si Cartea Galbena ofer un coninut identic clauzei 1.13 [Respectarea Legilor] prin care Beneficiarul pstreaz obligaia obinerii autorizaiei de construire, a planurilor zonale de amplasament, intelegand prin aceasta inclusiv reelele subterane de utilitati Constructorul avnd in mod similar obligaia de a obine toate autorizaiile necesare pentru a putea executa lucrrile, firete exceptnd autorizaia de construire. Ne referim aici la autorizarea echipamentelor de ridicare de exemplu, autorizarea personalului, instructajul de protecia muncii, pregtirea documentaiei pentru autorizarea organizrii de antier, etc.

    Totui, in practica contractelor care incorporeaz condiiile contractuale ale Cartii Galbene, avnd in vedere ca proiectarea este in sarcina contractorului, Beneficiarii transfera ctre acetia si obligaia obinerii autorizaiei de construire. Legea romana prevede posibilitatea reprezentrii beneficiarului in relaia cu autoritile de ctre tere persoane astfel ca in practica sunt tot mai ntlnite contractele in care cel care face demersurile, ntocmete documentaia si

  • 13

    in cele din urma obine autorizaia de construire in numele si pe seama Beneficiarului este Constructorul, in ciuda prevederilor articolului 1 al Legii 50/ 1990 potrivit cruia aplicantul este Beneficiarul lucrrii de construcie.

    Care sunt efectele acestui transfer de responsabilitate ? In primul rnd, ntrzierile in obinerea autorizaiei de construire nu mai reprezint un risc contractual pentru Beneficiar ci pentru antreprenor, care va avea interesul sa finalizeze la timp proiectul si sa ia in calcul corect prevederile legale in scopul depunerii unei documentaii complete. Se va avea in vedere ina cest sens ca autorizaia de construire se poate obine in 30 de zile de la data depunerii unei cereri complete. (Art. 7 din Legea 50/1991)

    In Cartea Roie nsa, spre deosebire de Cartea Galbena, proiectarea ramane la Beneficiar si astfel cel care va depune cererea pentru autorizaia de construire ramane Beneficiarul. Aceasta situaie este in mod evident avantajoasa pentru Constructor, avnd in vedere ca orice ntrzieri in obinerea autorizaiei de construire il vor exonera pe acesta de rspundere in cazul ntrzierii in finalizarea lucarii si ncadrarea in termenul contractual de finalizare si vor da dreptul de a solicita costuri suplimentare, aa cum vom vedea in seciunile ce urmeaz.

    5.2. Proiectarea Proiectarea ridica o multitudine de probleme in aplicarea formelor contractuale FIDIC. In Romania proiectarea se realizeaz in 5 stadii diferite, si anume (1) studiul de prefezabilitate, (2) studiul de fezabilitate (3) Documentaie Tehnica pentru Autorizarea Lucrrilor de Construcii (4) Proiectul Tehnic (5) Detalii de execuie.

    In ceea ce privete investiiile din fonduri publice aa cum sunt proiectele de infrastructura de drumuri sau cai ferate, aceste etape ale proiectrii sunt bine definite att pentru construcia de obiective noi cat si pentru lucrri de intervenii cum sunt cele de reabilitare sau consolidare in privina structurilor dj existente.

    5.2.1. Sediul Materiei Baza legala de reglementare a etapei de proiectare, se compune dintr-o serie de reglementari care includ in mod nelimitativ, urmtoarele acte normative :

  • 14

    Legea 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii

    Hotrrea de Guvern 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii

    Ordinul 863/2008 pentru aprobarea Instruciunilor de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii

    Hotrrea de Guvern 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcii

    Hotrrea de Guvern 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor

    NORMATIV indicativ NP074 din 8 mai 2007 privind documentaiile geotehnice pentru construcii

    5.2.2. Definiii ale etapelor de proiectare in construcii

    Studiu de prefezabilitate: documentaia tehnico-economic prin care se fundamenteaz necesitatea i oportunitatea investiiei pe baz de date tehnice i economice ( art.3 lit f din Hotrrea de Guvern 28/2008)

    Studiu de fezabilitate: documentaia tehnico-economic prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereni obiectivului de investiii pe baza necesitii i oportunitii realizrii acestuia i care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice, constructive i economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii (art.3 lit f din Hotrrea de Guvern 28/2008)

    Tema de proiectare: setul de cerine/documentaia cuprinznd funciunile i/sau capacitile funcionale caracteristice, indicatorii tehnico-economici aprobai, soluiile spaiale i/sau de

  • 15

    amplasament i alte asemenea cerine, care fundamenteaz elaborarea documentaiei tehnice - D.T, care sta la baza emiterii autorizaiei de construire.

    Documentatia tehnica pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii : Totalitatea documentelor prevzute la art. 7 alin. (1) din lege care constituie suportul tehnic al dosarului ce se depune la autoritile administraiei publice locale/judeene prevzute la art. 4 n vederea emiterii autorizaiei de construire. (Anexa 1 la legea 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii)

    Proiectul Tehnic Documentaia tehnico-economic - piese scrise i desenate -, elaborat n condiiile legii, care dezvolt documentaia tehnic - D.T, cu respectarea condiiilor impuse prin autorizaia de construire, precum i prin avizele, acordurile i actul administrativ al autoritii competente pentru protecia mediului, anexe la autorizaia de construire.

    Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde soluiile tehnice i economice de realizare a obiectivului de investiii, pe baza cruia se execut lucrrile de construcii autorizate. (Anexa 1 la legea 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii)

    Detaliile de execuie : Documentaii tehnice cuprinznd reprezentri grafice realizate la scrile 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, dup caz, la alte scri grafice, n funcie de necesitile de redactare, precum i piese scrise pentru explicitarea reprezentrilor grafice, elaborate n baza proiectului tehnic i cu respectarea strict a prevederilor acestuia, care detaliaz soluiile tehnice de alctuire, asamblare, executare, montare i alte asemenea operaiuni, privind pri/elemente de construcie ori de instalaii aferente acesteia i care indic dimensiuni, materiale, tehnologii de execuie, precum i legturi ntre elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investiii. Detaliile de execuie, elaborate n condiiile legii i verificate pentru cerinele eseniale de calitate n construcii de ctre verificatori tehnici atestai n condiiile legii, detaliaz proiectul tehnic, n vederea executrii lucrrilor de construcii autorizate. (Anexa 1 la legea 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii)

  • 16

    5.2.3. Obligaiile contractuale privind proiectarea in Cartea Roie

    Aa cum artam si in seciunea introductiva potrivit Cartii Roii, Constructorului i se pune la dispoziie proiect (documentaie tehnica) ntocmit de Beneficiar sau pe seama Beneficiarului, de principiu ca parte a Documentaiei de Licitaie (Caietul de Sarcini).

    Acest fapt are multiple implicaii din punctul de vedere al responsabilitii contractuale a contractantului intrucat presupune ca toate riscurile legate de calitatea proiectrii, calitatea investigaiilor pe care se bazeaz proiectarea, inclusiv expertizarea tehnica daca este cazul, au fost efectuate de ctre Beneficiar si toate datele si informaiile relevante cu privire la amplasament care rezulta dina ceste investigaii au fost puse la dispoziia constructorului.

    In contractele FIDIC aceste informaii sunt definite ca Date privind Amplasamentul si sunt reglementate la sub-clauza 4.10 din Contract.

    Potrivit acestei Clauze, Beneficiarul confirma ca a pus la dispoziia Constructorului pentru informarea acestuia, nainte cu 28 de zile de depunerea ofertei sale tehnice si financiare (Data de Baza) toate datele relevante care se afla in posesia sa cu privire la subteranul amplasamentului, inclusiv condiiile hidrologice si condiiile de mediu. Beneficiarul de asemenea va pune la dispoziia contractorului orice alte asemenea date care au intrat in posesia sa dup Data de Baza iar Contractorul va fi responsabil pentru interpretarea acestor date.

    Din aceeai clauza aflam ca pe de cealalt parte, Constructorul este chemat, nainte de a depune oferta, in masura in care acest lucru este posibil / practicabil in mod rezonabil in etapa de licitaie :

    sa investigheze amplasamentului, pentru a verifica de principiu condiiile de amplasament inclusiv cele hidrologice si climatice

    sa identifice ntinderea si specificul lucrrilor.

    sa se familiarizeze cu toate procedurile dsi prevederile legale relevante inclusiv cu pricire la protecia muncii

  • 17

    Avnd in vedere posibilitile limitate de investigare de ctre Contractor prin mijloace proprii a condiiilor fizice ale amplasamentului, acesta isi va ntemeia oferta sa tehnica si de prt in principiu pe informaia primita de la Beneficiar.

    In cazul in care pe parcursul derulrii contractului, constructorul descoper ca una sau mai multe din informaiile oferite de ctre beneficiar si pe care el si-a ntemeiat oferta nu este corecta, si mai ales daca aceasta informaie eronata duce la daune, accidente sau la suplimentarea lucrrilor de construcii, toate aceste riscuri vor fi suportate de ctre Beneficiar in baza contractului FIDIC.

    Lund exemplul de altfel banal al reelelor subterane de utilitati, vom arata ca planul de reele, sau informaiile cu privire la planurile subterane de reele de utilitati reprezint in mod tipic genul de informaie care in cadrul Cartii Roii ii este oferita constructorului in conformitate cu sub-clauza 4.10. [Date privind Amplasamentul]. Presupunnd ca in timpul excavaiilor pentru construirea sau reabilitarea unui segment de drum constructorul lovete o conducta de gaze, se va aprecia ca acesta este un eveniment de risc atribuibil Beneficiarului cu excepia cazului in care era rezonabil si practicabil pentru Constructor sa obtina acest gen de informaie ca urmare a investigaiilor uzuale ale amplasamentului sau a cazului in care Beneficiarul poate argumenta ca o asemenea informaie nu se afla in posesia sa.

    Aa cum prevede sub-clauza 4.10 [Date despre Amplasament], Beneficiarul va pune la dispoziia Constructorului datele despre amplasament pe care le are in posesie sau in posesia crora urmeaz sa intre.

    Poate argumenta Beneficiarul in cadrul unui contract care are la baza Cartea Roie ca nu a avut in posesia sa planul reelei subterane de gaze si ca atare nu poate fi inut rspunztor ? Nu doar in teorie, dar mai ales in practica o asemenea argumentaie este posibila. Acest lucru se ntmpla in principal din cauza faptului ca furnizorii de utilitati nu au arhive si informaii actualizate cu privire la propriile reele ceea ce face perfect posibil faptul ca beneficiarul nu se afla la momentul licitaiei in posesia unui plan de reea subterana de gaze actualizat.

    Totui, avnd in vedere faptul ca suntem in prezenta unui Beneficiar care are in sarcina sa proiectarea si nu att proiectarea cat autorizarea lucrrilor de construire, acesta nu se poate apra invocnd faptul ca informaiile cu privire la reelele subterane de gaze nu se aflau in

  • 18

    posesia sa, intricat, potrivit Legii 50/19991, Documentaia Tehnica trebuie sa cuprind in mod obligatoriu piese desenate care sa arate planul reelelor subterane de utilitati.

    Avnd in vedere ca la data nceperii executrii lucrrilor de construire se presupune ca exista dj autorizaia de construire si implicit documentaia tehnica pe baza creia a fost obinuta, potrivit legii rezulta ca beneficiarul chiar daca in mod practic nu era in posesia unui plan actualizat al reelei subterane de gaze, totui, potrivit legi rezulta ca trebuia sa fie in posesia unui asemenea plan, ceea ce practic il va face pe beneficiar pe deplin responsabil pentru orice fel de daune, extensii ale timpului de execuie sau costuri adiionale care devin datorate constructorului in legtura cu lovirea, in acest caz, a conductei de gaze.

    nainte de a trece la analiza detaliata a obligaiei de proiectare a Constructorului pe de o parte si a Beneficiarului pe de alta parte, trebuie sa definim cteva din regulile importante stabilite in reglementrile in vigoare privind proiectarea :

    Proiectul Tehnic nu poate fi modificat prin intermediul Detaliilor de Execuie. Aceasta regula rezulta din definiia insasi a Detaliilor de Execuie care detaliaz Proiectul Tehnic fara a-l putea nsa modifica elementele sale constructive. (Anexa 1 Legea 50/1991)

    Modificrile care trebuie aduse totui proiectului tehnic, nu pot fi implementate, aa cum rezulta din Legea 10/ 1995, dect cu acordul Investitorului de ctre proiectantul iniial. In cazurile in care proiectantul iniial nu mai exista modificrile proiectului tehnic se vor opera pe baza soluiilor tehnice confirmate de un expert tehnic de specialitate. (Legea 10/1995)

    Pentru lucrrile de intervenie la structuri existente se impune expertizarea tehnica (art. 8 din legea 10/1995)

    Att Proiectul Tehnic cat si Detaliile de Execuie sunt destinate construirii si drept urmare sunt supuse, alturi de documentaia tehnica pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, verificrii de ctre verificatori tehnici autorizai potrivit legii (Regulamentul privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate a proiectelor,

  • 19

    execuiei lucrrilor si a construciilor, art. 7)

    Potrivit sub-clauzei 1.1. [Definiii], Proiectul (Desenele) este definit ca fiind proiectul lucrrilor emis de ctre beneficiar sau pe seama beneficiarului si orice modificare adusa acestuia potrivit contractului. Aadar beneficiarul pstreaz in cadrul acestui tip de contract obligaia proiectrii, cum artam la nceput.

    Potrivit sub-clauzei 4.1 [Obligaiile generale ale Constructorului], Constructorul va proiecta (in msura in care acest lucru este prevzut in Contract), va executa si va finaliza Lucrrile in conformitate cu contractul si cu instruciunile Inginerului Consultant si va remedia orice defecte cu privire la Lucrri

    In practica, Constructorul retine intr-adevr obligaia ntocmirii detaliilor de execuie, pe baza proiectului tehnic pus la dispoziia sa de ctre Beneficiar ca aparte a documentaiei de licitaie.

    Totui trebuie analizate implicaiile aplicrii condiiilor FIDIC in contextul legislaiei romaneti privind proiectarea in principal in contextul regulilor de baza stabilite mai sus.

    Astfel ne vom pune ntrebarea cnd se considera ca Beneficiarul pune la dispoziia Constructorului un Proiect Tehnic valabil si conform pentru scopul execuiei lucrrilor si al elaborrii detaliilor de execuie ?

    Potrivit contractului FIDIC, atunci cnd Beneficiarul inmaneaza o copie a proiectului tehnic de principiu in format hard copy si electronic se considera ca si-a ndeplinit obligaia. Totui, daca contractul FIDIC se aplica in Romania atunci obligaia Beneficiarului se va considera ndeplinita numai atunci cnd a predat Constructorului un Proiect tehnic care este ntemeiat pe o documentaie tehnica pentru autorizarea lucrrilor de construcii vizata spre neschimbare de autoritati, daca este vorba de o intervenie pe o structura existenta a avut in vedere soluiile oferite de un expert tehnic autorizat, se supune tuturor standardelor in vigoare privind calitatea in construcii si a fost supus verificrii de ctre verificatorii autorizai.

    Toate aceste condiii nu apar in mod elocvent sau transparent in contractul FIDIC astfel ca simpla cunoaterea a acestuia nu poate fi ntotdeauna de ajutor fara o interpretare corelata cu

  • 20

    prevederile letislatiei romanesti relevante. Chiar si atunci cnd partile nu prevd prin Condiiile Particulare de Contract toate aceste completri ale obligaiei Beneficiarului aa cum ele rezulta din legea romana, vom observa ca ele se vor aplica si vor califica ndeplinirea de ctre Beneficiar a obligaiei sale de predare.

    Ce se ntmpla nsa in cazul in care in faza de execuie, Constructorul primete la timp proiectul tehnic att in format hard copy cat si in format electronic, este conform cu documentaia tehnica pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii vizata spre neschimbare, este in conformitate cu standardele naionale privind calitatea in construcii dar nu are stampila si semntura verificatorului autorizat de specialitate.

    Intr-o asemenea situaie Constructorul va considera pe buna dreptate ca Beneficiarul nu si-a ndeplinit obligaia sa de predare a proiectului tehnic, ceea ce poate sa rezulte in ntrzieri in producerea detaliilor de execuie si implicit a nceperii executrii, avnd in vedere obligaia ferma a Constructorului de a executa lucrri doar in baza de proiecte verificate de verificatori tehnici autorizai.

    In aceste situaii, contractul FIDIC pune la dispoziia contractorului sub-clauza 1.9 [Desene sau Instruciuni ntrziate] prin care Contractorul poate impune Beneficiarului un termen considerat rezonabil pentru nmnarea desenelor ntrziate sau emiterea instruciunilor necesare pentru continuarea procesului de construire.

    Clauza prevede ca principiu doua etape procedurale, si anume o prima etapa in care Beneficiarul este anunat despre necesitatea emiterii unei instruciuni (dispoziii de antier) sau despre ntrzierea in procurarea unui desen, i se da un termen rezonabil pentru conformarea cu obligaiile sale contractuale si i se pun in vedere motivele pentru care nerespectarea acestui termen poate cauza intarzieri in executare si costuri aditionale.

    In cazul in care in termenul prevazut de contractor in notificarea sa beneficiarul nu se conformeaza obligatiilor sale contractuale, atunci Contractorul poate sa notifice intentia sa de a solicita costuri aditionale si o extensie a timpului de executie in baza procedurii pentru claimuri (revendicari ) stabilita potrivit Clauzei 20.1. despre care vom vorbi in capitolele ce urmeaza.

    Aceeasi solutie se va aplica ori de cate ori proiectul desenele sau instructiunile date de catre Inginerul Consultant nu sunt conforme cu regulile stabilite prin legea romana, ca lege a

  • 21

    contractului, oferind astfel un prilej contractorului se a extinde in mod legitim timpul de executie si de a solicita costuri suplimentare.

    5.2.4. Obligatiile contractuale privind proiectarea in Cartea Galbena

    Prin comparatie cu partile din Cartea Rosie, unde constructorul avea maximum o obligatie de elaborare a Detaliilor de Executie, in Cartea Galbena avem de a face cu un constructor care preia integral obligatia, responsabilitatea si riscurile proiectarii.

    Aceasta implica in primul rand o baza contractuala, si anume incheierea cu beneficiarul a unui contract care sa includa Cerintele Beneficiarului un document care, din punctul de vedere al proiectarii este echivalentul a ceea ce am definit mai sus ca Tema de Proiectare.

    Acest documente de principiu in Cartea Galbena este menit sa descrie functionalitatea, destinatia si parametrii de operare pe care Beneficiarul doreste sa ii obtina la finalizarea lucrarii.

    Asadar nu avem de a face aici cu un contract in care se executa pe o baza de proiect dat ci un contract in care pe baza unor cerinte care privesc mai degraba functionalitatea, constructorul trebuie sa evalueze, sa investigheze sa proiecteze si sa construiasca obiectivul de investitii pentru care s-a contractat.

    Potrivit reglementarilor in vigoare Hotararea de Guvern 28/2008, proiectarea obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice partial sau total vor include intre etape expertiza tehnica/ auditul energetic, studiul de fezabilitate, proiect tehnic. In cazul in care se liciteaza un proiect de cosntruire, documentatia tehnco economica de licitiatie trebuie sa includa rapoartele studiile si proiectele prevazute anterior.

    Ce se intampla insa cand proiectarea este data in temeiul Cartii Galbene in sarcina constructorului ? Cand prin documentatia de licitatie se atribuie unui constructor un contract de proiectare si de construire care includ clauze privind plata unui prt global, o dubla analiza trebuie facuta.

    Este intr-adevar posibil, fezabil un asemenea proiect, in care intr-un termen de maximum 90 de zile cum sunt cele acordate pentru depunerea ofertelor tehnice, un constructor poate evalua la parametri reali situatia de pe un santier si poate obtine toate informatiile de care are nevoie si care pot rezulta doar dintr-un studiu de fezabilitate bine intocmit ?

  • 22

    Si daca nu e fezabil cine este atunci raspunzator pe termen scurt si mediu si cine este perdantul acestei scheme, daca intr-adevar exista un perdant ?

    Credem ca o asemenea schema de contractare pentru proiecte de construire si sau reabilitare de drumuri sau cai ferate este nu numai nefezabila dar si foarte paguboasa.

    Posibilitiatile unui constructor de a evalua corect situatia si conditiile tehnice, juridice, economice ale unui amplasament, restrictiile de orice natura impuse acestuia, intinderea si specificul lucrarilor care se cer executate in vedere indeplinirii cerintelor impuse prin Cerintele Beneficiarului, si mai ales realizarea expertizelor tehnice in cazul structurilor existente pentru identificarea solutiilor tehnice corecte sunt in mod categoric limitate la termenul dat pentru depunerea ofertelor, termen in care toate aceste analize, studii sunt fizic imposibil de finalizat.

    Ca atare, in majoritatea contractelor intemeiate pe Cartea Galbena contractorul va intra intr-un contract in care evaluarile sale se vor baza poate in mod exclusiv pe experienta lui similara in alte proiecte ignorand aspecte importante care ar putea rezulta in cresteri ale pretului ofertat sau un timp mai mare de executie.

    Riscurile de data aceasta sunt in sarcina constructorului care garanteaza functionalitatea, operabilitatea obiectivului de investitii in functie de parametrii dati de investitor.

    Atunci cand pe durata executarii contractului, Constructorul primeste rezultatul raportului de expertiza privind solutiile tehnice de interventii asupra unei structuri existente de exemplu, se poate confrunta cu situatia in care solutiile estimate de el in faza de licitatie si pentru care a si oferit un prt global sa fie complet schimbate, implicand in fapt timp si costuri suplimentare.

    Este sau nu indreptatit constructorul sa solicite asemenea costuri suplimentare in cartea Galbena ?

    Este suficient sa ne raportam pentru afla raspunsul la acesta intrebare la prevederile Sub-Clauzei 4.10 [Date privind Amplasamentul] despre care am discutat si in cadrul cartii Rosii.

    Asa cum aratam acolo, potrivit acestei clauze, care pastreaza acelasi text si in Cartea Galbena Constructorul este obligat ca in etapa de licitatie sa se familiarizeze si sa investigheze toate situatiile de natura sa influenteze Lucrarile si sa obtina toate informatiile cu privire la riscuri, rezervele de timp sau bani pe care trebuie sa si le asume sau sa le includa in pretul ofertat etc. La semnarea contractului, Contractorul se va considera ca este satisfacut si si-a clarificat toate

  • 23

    aspectele legate de forma si natura amplasamentului, conditiile hidrologice si climatice, intinderea si natura lucrarilor de constructii si bunurile, fie ele materiale sau echipamente necesare pentru finalizarea Lucrarilor in conformitate cu Contractul, legile, procedurile legale care rezulta din reglementarile aplicable.

    Toate acestea insa vor fi evaluate prin masura rezonabilului, a posibilitatii rezonabile (din punctul de vedere al timpului si al costurilor pe care le implica) de a efectua toate aceste verificari si expertize in etapa de licitatie.

    In majoritatea cazurilor practice insa, constructoruii vor putea demonstra ca un asemenea lucru nu este posibil nu este practicabil in mod rezonabil si numai daca ne raportam la termenele legale pentru obtinerea tuturor avizelor, documentelor si studiilor pe care se intemeiaza studiul de fezabilitate, termenele pentru efectuarea expertizelor tehnice, si asa mai departe.

    Intr-un asemenea caz, riscul constructorului este asadar limitat prin chiar textul contractului, in vreme ce in ceea ce il priveste pe Beneficiar nu avem o asemenea limitare.

    Ca atare, statul roman, sau autoritatile publice in principal vor fi principalii perdanti ai acestui tip de proiecte, desi pe termen scurt, folosirea Cartii Galbene a fost menita ca un intrument mai precis de evaluare si bugetare a investitiei publice. In practica efectul este exact contrar. Constructorii vor putea demonstra ca au facut toate investigatiile si s-au familiarizat cu aspectele principale ale proiectului in masura in care acest lucru a fost posibil realizabil in timpul acordat.

    In practica participanii la licitatie pot vizita amplasamentul pentru o perioada limitata de timp si pot face numai niste evaluari tehnice limitate din punctul de vedere al acuratetii rezultatelor acestora.

    De asemenea pentru constructii existente pentru care Beneficairii ar trebui sa mentina cartea tehnica a constructiei, constructorii nu primesc un asemenea document atat de valoros in ceea ce priveste evlauarea lucrarilor de interventii asupra structurilor existente, caz in care singurele informatii pe care isi pot in mod rezonabil intemeia oferta tehnica si de prt este inspectia vizuala la fata locului cu specialisti in proiectarea si executia proiectului respectiv.

    Intr-o asemenea situatie, Constructorul va putea demonstra, chiar daca mai dificil ca in absenta unui timp rezonabil pentru efectuarea investigatiilor, circumstantele revelate prin studiile de

  • 24

    fezabilitate intocmite ulterior semnarii contractului sau a expertizelor tehnice intocmite, indreptatesc constructorul la timp si costuri suplimentare.

    Asemenea situatii ar trebui sa traga semnale de alarma autoritatilor care in incercarea lor de a justifica un prt fix, de fapt sfarsesc prin a plati mult mai mult in asemenea proiecte.

    Un aspect absolut nou in materia constructiei de drumuri este trecerea in sarcina contractorului din Cartea Galbena a exproprierii de terenuri necesare pentru executarea investitiei. O asemenea cerinta inclusa in documentatia de licitatie este fizic imposibil de evaluat data fiind situatia actuala a registrelor de carte funciara si dinamica situatiei judiridice a terenurilor. Asumarea prin contract a unei asemenea responsabilitati, desi pare sa fie un risc al constructorului, cand se trage linie va rezulta ca acesta este un risc exclusiv al beneficiarului avand in vedere limitarea de responsabilitate trasata prin clauza 4.10 [Date privind Amplasamentul].

    In ceea ce priveste proiectarea in cartea Galbena, responsabilitatea respectarii termenelor de predare a desenelor revine de data aceasta Constructorului, in aceleasi conditii aratate mai sus cu privire la conformitatea cu prevederile legislatiei in vigoare. Desenele se vor considera astfel ca fiind conforme si la timp daca se intemeiaza pe solutii indicate de experti technici autorizati, poarta stampila si semnatura verificatorului autorizat si sunt in conformitate cu standardele tehnice in vigoare.

    In practica folosirii Cartii Galbene se ridica problema neaprobarii proiectului de catre Inginerul Consultant in situatii in care Contractorul a obtinut dj stampila si semnatura verificatorului autorizat de proiect pe acelasi desen. Se poate considera intr-o asemenea situatie ca Constructorul si-a indeplinit obligatia de proiectare in ciuda facptului ca nu a obtinut aprobarea inginerului consultant ?

    Raspunsul la aceasta intrebare desigur variaza in functie de circumstante dar este important sa stabilim cheia prin care vom incerca sa raspundem unei asemenea situatii practice, si pe care o regasim in Regulamentul din 1995 privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate a proiectelor a executiei lucrarilor si a constructiilor.

    Potrivit acestui regulament, prevederile privind verifiacarea tehnica a proiectelor sunt obligatorii

  • 25

    pentru persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate care isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor pe teritoriul Romaniei. (art. 2 din Regulament).

    Tot de aici aflam ca sunt supuse verificarii tehnice

    (1) documentatia tehnica de proiectare necesara obtinerii autorizatiei de construire si

    (2) documentatiile tehnice si detaliile de executie sub forma de planse, breviare de calcul, caiete de sarcini necesare pentru constatarea respectarii cerintelor impuse de lege.

    Din acelasi Regulament rezulta ca vor fi supuse verificarii chair si acele proiecte care se intemeiaza pe solutii oferite de expertii tehnici autorizati.

    Potrivit regulamentului, activitatea de verificare tehnica a proiectelor poate fi efectuata doar de catre specialisti atestati avand calitatea de verificator de proiecte pentru specialitatea respectiva de unde rezulta ca autoritatea exclusiva de a verifcia conformitatea cu standardele de calitate a unui proiect pentru constructie revine verificatorului autorizat care va avea competenta legala sa verifice toate partile unui proiect cu cateva exceptii, stabilite prin regulament si care nu sunt supuse verificarii tehnice de catre acestia. Avem in vedere prevederile articolului 10 din Regulament potrivit caruia In proiectul de arhitectura nu se supun verificarii conceptia de arhitectura, principiile de compozitie, partiurile, solutiile volummetrice si estetice stabilite de arhitect in acord cu proiectantul structurii de rezistenta .

    Concluzionand ca potrivit Contractului FIDIC vor intra in compententa de verificare si aprobare a Inginerului consultant doar acele aspecte care scapa competentei de verificare stabilita prin lege in sarcina verificatorului autorizat, intelegem ca Inginerul consultant se va putea pronunta exclusiv cu privire la aspectele care prin efectul articoului 10 de mai sus, scapa competentei verificatorului autorizat.

    Ducand mai departe argumentatia, rezulta in mod clar ca in cazul in care constructorul in calitatea sa de proiectant a obtinut stampila si semnatura verificatorului autorizat de proiecte pe desenele produse de acesta, lipsa aprobarii din partea inginerului consultant cu privire la aspectele technice de calitate reglementate ramane fara nici un fel de relevanta contractuala, avand in vedere ca autoritatea exclusiva de a confirma respectarea standardelor revine verificatorului autorizat.

    In acest caz, daca inginerul consultant refuza aprobarea desenelor constructorului care sunt

  • 26

    aprobate de verificatorul autorizat de proiecte, impiedicand astfel executarea la timp a lucrarilor de construire, constructorul va putea solicita extensia timpului de executie si costuri aditionale rezultand din intarzierea cauzata prin neaprobarea de catre Inginerul consultant.

    Acestea sunt fireste doar cateva din aspectele complexe pe care le implica proiectarea intr-un proiect prin raportare simultana la prevederile legislatiei romanesti si cele ale contractului FIDIC.

    5.3. Predarea amplasamentului, mobilizarea si organizarea de santier

    In proiectele de constructii de infrastructura rutiera sau feroviara, predarea amplasamentului este o chestiune cheie, mai ales atunci cand se au in vedere lucrari de obiective noi sau largirea obiectivelor existente.

    Intr-o asemenea situatie, daca terenul aferent extinderii sau constructiei de obiective de investitii noi nu se afla in proprietatea beneficiarului, partile vor trebui sa aiba in vedere o procedura lunga, costisitoare si greoaie de expropriere a acestor terenuri.

    Ca principiu, exproprierea trebuie sa fie finalizata la momentul inceperii constructiei in Cartea Rosie, avand in vedere ca potrivit legii numai titularul dreptului de proprietate poate depune cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire, titlul de proprietate fiind de altfel inclus in lista documentelor necesare potrivit articolului 7 din Legea 50/1991 fara de care procesarea cererii petnru eliberarea autorizatiei de construire nu incepe.

    In Cartea Galbena, predarea amplasamentului liber de orice sarcini trebuie sa aiba loc teoretic inainte de semnarea contractului, avand in vedere ca pentru a putea depune oferta sa financiara de proiectare, un constructor trebuie sa poata investiga si evalua in mod corect conditiile fizice ale amplasamentului. Momentul ultim pana la care in mod necesar amplasamentul trebuie pus la dispozitia constructorului este momentul la care acesta si-a planificat in programul de lucrari inceperea investigatiilor pentru proiectare.

  • 27

    In practica insa acest lucru nu se intampla in toate cazurile astfel ca pe parcursul executarii contractului, constructorul intampina greutati importante in preluarea amplasamentului liber de sarcini in vederea organizarii si inceperii lucrarilor de constructii. Sunt frecvente de asemenea situatiile in care reprezentantii contractorilor sunt supusi procedurilor judiciare specifice dreptului penal privind tulburarea de posesie, in cadrul unor procese intentate de proprietarii terenurilor.

    Care sunt resursele contractuale ale constructorului intr-so asemenea situatie?

    Sub-Clauza 2.1 [Accessul la Amplasament] prevede ca in lipsa unei prevederi contrare privind predarea amplasamentului pe sectiuni, amplasamentul de preda integral dintr-odata la data specificata in contract liber de orice sarcini.

    Aceeasi prevedere o regasim in legislatia romaneasca intr-o maniera implicita, rezultand indirect din Ordinul 595/ 2007 privind aprobarea procedurii de autorizare a dirigintilor de santier, unde la articolul 35, punctul 3 se arata ca intra in atributiile Dirigintilor de santier ( ca reprezentanti ai Beneficiarului) preluarea amplasamentului si a reperelor de nivelment si predarea acestora executantilor, libere de orice sarcina.

    Deducem de aici ca obligatia predarii amplasamentului liber de orice sarcini revine beneficiarului in egala masura in baza legii romane cat si in baza contractului.

    Pornind de aici, Sub-Clauza 2.1. [Accesul la Amplasament] ofera Constructorului posibilitatea de a solicita extensia timpului de executie si costuri suplimentare in cazul in care Beneficiarul nu isi indeplineste obligatia de predare a amplasamentului la timp.

    Cum se poate apara in mod eficient beneficiarul in fata unei asemenea solicitari? Prin invocarea unor intarzieri paralele din partea constructorului. Ca principiu in practica problema accesului la amplasament este semnalata ca o cauza de intarzieri in executie la inceptului proiectului, atunci cand constructorul se mobilizeaza obtine autorizatiile necesare pentru organizarea de santier si autorizatiile pentru echipamente, isi recruteaza personalul, etc.

    Astfel, in practica constructorii pot specula si augumenta importanta lipsei amplasamentului

  • 28

    pentru a justifica intarzieri proprii care se pot datora unei organizari deficiente chiar din partea constructorului prin imposibilitatea procurarii la timp a autorizatiilor, materialelor, echipamentelor sau personalului necesar.

    Asadar, desi beneficiarul a intarziat cu predarea amplasamentului, acesta se va putea apara in cazul unei solicitari de extensie de timp sau de costuri suplimentare aratand ca, chiar daca amplasamentul era integral predat liber de orice sarcini, constructorul nu ar fi avut resursele necesare si nu ar fi putut incepe lucrarile datorita intarzierilor proprii in mobilizarea de santier.

    Intr-un asemenea caz este posibil ca constructorul sa obtina doar extensia de timp corespunzatoare intarzierii in predarea amplasamentului, dar fara costuri suplimentare.

    5.4. Inginerul Consultant;

    In cadrul contractelor FIDIC in special in cadrul formelor pe care le discutam cu precdere, respectiv Careta Roie si cartea Galbena vom ntlni in afara Beneficiarului si a Constructorului o a treia entitate, si anume Inginerul Consultant.

    Cine este inginerul consultant, care sunt atribuiile sale si cum sunt ele reglementate urmeaz sa stabilim in cadrul acestui capitol. Clauza 3 din ambele forme contractuale FIDIC (Galben si Rosu) este identica din punctul de vedere al coninutului si stabilete ca principiu ca atunci cnd Inginerul isi ndeplinete obligaiile stabilite in sarcina sa potrivit contractului sau exercita vreo autoritate fie ea expresa sau implicita, Inginerul va fi considerat reprezentant al beneficiarului (Sub - Clauza 3.1.Datoriile si Autoritatea Inginerului). Contractul FIDIC evita dup cum se poate observa o exprimare de genul drepturile si obligaiile inginerului consultant. Acest fapt rezulta dina ceea ca Inginerul nu este parte contractanta, nu semneaz contractul alturi de pari si ca atare, nu ar putea, in anumite sisteme de drept, sa dobndeasc drepturi si obligaii in mod direct, in temeiul acordului dintre Beneficiar si Constructor.

    Concluzionam ca desi nu este parte in contract, inginerul consultant dobandeste drepturi si obligatii in baza relatiei de mandat pe care o stabileste cu Beneficiarul.

  • 29

    Care sunt atributiile Inginerului Consultant?

    Principalele atributii si competente ale Inginerului sunt :

    1. Emiterea de instructiuni (Sub-Clauza 3.3. [Instructiunile Inginerului])

    2. Emiterea de decizii (determinari) (Sub-Clauza 3.5. [Determinarile Inginerului])

    3. Aprobarea reprezentantilor Constructorului si a Subcontractorilor (Sub-Clauzele 4.3. [Reprezentantul Constructorului], si 4.4. [Subcontractori])

    4. Monitorizarea lucrarilor din punctul de vedere al asigurarii calitatii (Sub-Clauza 4.9 [Asigurarea Calitatii],

    5. Monitorizarea ratei de progres a Contractorului prin transmiterea de notificari in cazul in care acesta este in intarziere fata de programul de lucru aprobat (Sub-Clauza 8.3 [Programul de Lucru ])

    6. Primirea si semnarea rapoartelor lunare si a registrelor cu privire la personalul si echipamentele mobilizate pe santier (Sub-Clauzele 4.21 [Rapoarte de Progres] si 6.10. [Registrele privind Personalul si Echipamentele Contractorului])

    7. Aprobarea desenelor produse de Contractor in Cartea Galbena (Sub-Clauza 5.2.)

    8. Suspendarea lucrarilor pentru orice motiv ( Sub-Clauza 8.8 [ Suspendarea Lucrarilor ] )

    9. Verificarea executarii lucrarilor in conformitate cu contractul si receptionarea lucrarilor in numele beneficiarului (Clauzele 9 [Tests on Completion] si 10 [Receptia de catre Beneficiar]). Se incadreaza aici o serie de responsabilitati cum ar fi indicarea lucrarilor de remediere, daca este cazul sau a lucrarilor care nu au fost executate si raman de executat dupa receptie.

    10. Masurarea si evaluarea lucrarilor (Clauza 12 [Masurarea si Evaluarea] ) doar in Cartea Rosie

    11. Instructarea de Variatii la Contract (Clauza 13 [Variatii si Ajustari])

    12. Certificarea Platilor (Sub-Clauza 14.6 [Emiterea Certificatelor Interimare de Plata])

  • 30

    13. Emiterea de notificari de remediere a neexecutarilor contractuale (Sub-Clauza 15.1.)

    14. Determinarea consecintelor rezilierii contractului (Sub-Clauzele 16.3., 16.4 si 19.6.)

    15. Analiza si determinarea claimurilor constructorului si ale beneficiarului in conformitate cu Sub-Clauzele 2.5 [Solicitarile Beneficiarului], 20.1 [Solicitarile Contractorului].

    Asa cum se poate observa inginerul apare ca interfata a beneficiarului in relatia sa cu contractorul, monopolizand aproape toate zonele cu relevanta contractuala, de la mobilizare si pana la receptie.

    De altfel, punctele in care contractorul interactioneaza direct cu Beneficairul sau comunica in mod direct cu acesta sunt foarte putine, Constructorul fiind de altfel incurajat sa comunice doar cu inginerul sau sa primeasca instructiuni doar de la inginer constructorul va primi instructiuni doar de la Inginer (Sub-Clauza 3.3. [Instructiunile Inginerului]).

    Totusi este uzual ca prin contracte sa se stabileasca limitari ale autoritatii inginerului, Sub-Clauza 3.1. [Datoriile si Autoritatea Inginerului] lasand partilor posibilitatea sa decida liber asupra acestor limitari prin Conditiile particulare de Contract.

    O limitare pe care o regasim insa in ambele forme si care este stabilita in Sub-Clauza 3.1. [Datoriile si Autoritatea Inginerului], este imposibilitatea ca prin exercitarea autoritatilor sale sa modifice contractul, lucru care ramane exclusiv la latitudinea beneficiarului in acord cu contractorul.

    In practica insa se impun o serie de alte limitari ca de exemplu emiterea de determinari sau de variatii care in orice fel cresc pretul contractual sau durata de executie numai in baza acordului prealabil al Beneficiarului.

  • 31

    5.5. Instructiunile Inginerului; Variatiile Contractuale

    Potrivit Sub-Clauzei 3.3. Inginerul poate emite instructiuni pe care Constructorul este obligat sa le implementeze cu efect imediat. Unele dintre aceste instructiuni insa pot implica devieri importante de la scopul contractului,astfel incat sa duca la modificarea obiectului contractual.

    Putem vorbi aici de orice situatie in care se impun modificari ale solutiilor tehnice provenind dintr-o diversitate de situatii cum ar fi o alunecare de teren, o solutie tehnica impusa prin intrarea in vigoare a unui nou standard seismic, imposibilitatea exprorpierii unei portiuni de teren, care impune devierea traseului unui drum, etc.

    Variatiile sunt asadar modificari ale obiectului contractual cu consecinte importante in ceea ce priveste timpul de executie si pretul contractului.

    Variatiile sunt reglementate in Contractele FIDIC la Clauza 13 [Variatii si Ajustari] si sunt de doua feluri :

    1. Variatii instructate de catre Inginer

    2. Variatii propuse de catre Contractor si aprobate de Inginer

    Cele doua tipuri de variatii nu sunt semnificativ diferite ca procedura si ambele rezulta in modificarea lucrarilor care intra in obiectul contractului fie ea cantitativa sau calitativa.

    Variatiile instructate de catre Inginer sunt obligatorii pentru Contractori. Totusi acestia se pot opune suplimentarii sau modificarii lucrarilor care intra in obiectul contractului in cazul in care pot arata ca nu pot procura imediat resursele necesare pentru executarea Variatiei (Cartea Rosie) sau ca (i) nu pot procura imediat resursele necesare, (ii)variatia ar reduce siguranta, calitatea, ar afecta destinatia convenita de parti pentru lucrari, sau, in fine,(iii) ar avea un efect advers asupra garantiilor oferite de contractor cu privire la lucrari (Cartea Galbena).

    Motivele pentru care un constructor poate obiecta la implementarea unei Variatii sunt mai multe si variate in cazul Cartii Galbene. Aceasta intrucat in cartea Galbena Constructorul primeste un pret fix pentru obiectul contractual agreeat iar suplimentarea sau modificarea lucrarilor poate avea un impact semnificativ asupra pretului contractului. In Cartea Galbena, in absenta unui deviz cu preturi unitare, evaluarea lucrarilor de variatii ramane strict la latitudinea Inginerului.

  • 32

    Un alt motiv pentru care Constructorului i se da poasibilitatea legitima de altfel de a obiecta este ca in Cartea Galbena constructorul nu executa lucrari de constructie ci preda o structura functionala, operationala, la niste parametri stabiliti de catre Beneficiar. Ramane deci la latitudinea sa sa aprecieze daca modificarile elementelor constructive ale intregului ansamblu pot influenta negativ functionalitatea pe care acesta trebuie sa o garanteze sau functionarea constructiei potrivit destinatiei avute in vedere de catre parti.

    In ceea ce priveste Cartea Rosie, motivele de obiectiuni ale constructorului sunt limitate la imposibilitatea procurarii imediate a resurselor necesare, ceea ce nu exclude necesitatea procurarii lor pe viitor. In aceasta situatie constructorul nu mai are aceleasi drepturi ca in Cartea Galbena intrucat si riscurile sale sunt corespunzator mai mici, asa cum aratam si la inceputul acestei prezentari.

    Astfel, plata lucrarilor in Cartea Rosie se face pe baza preturilor unitare raportate la cantitatile de lucrari efectiv executate, ceea ce practic asigura la orice moment o baza contractuala agreata de parti pentru plata lucrarilor aditionale, ceea ce in cazul Cartii Galbene nu exista.

    In plus, chiar pentru acele lucrari care nu sunt prevazute in contract, Cartea Rosie prevede la Clauza 12 [Masurare si Evaluare] baza de calul a noilor preturi unitare pentru articolele care nu sunt prevazute in deviz. O asemenea baza de calcul sau de evaluare a preturilor variatiilor nu exista in Cartea Galbena, acesta fiind unul dintre neajunsurile pretului global.

    Variatiile pot consta in omisiunea de lucrari, adica in reducerea obiectului contractului. Tratamentul juridic al omisiunilor insa este diferit in cele doua carti.

    In Cartea Galbena, Sub-Clauza 13.1 [Dreptul de a Emite Variatii], contractul interzice pur si simplu la modul imperativ omisiunea de lucrari, dar numai in cazul in care acele lucrari urmeaza sa fie atribuite spre executare altui contractor. In cazul in care totusi Inginerul instructeaza o omisiiune de lucrari pentru a atribui lucrarile omise unui alt executant, contractorul principal va putea solicita daune in baza Sub-Clauzei 20.1. [Solicitarile Contractorului].

    In Cartea Rosie, omisiunile de lucrari nu sunt interzise. Totusi, Contractorul va avea posibilitatea sa solicite despagubiri in cazul in care in schimbul lucrarilor omise nu sunt instructate lucrari in compensare.

  • 33

    5.6. Procedurile de plata

    Platile in contractele FIDIC se fac in transe interimare urmand a se regulariza in doua etape, odata la finalizarea lucrarilor de constructii si apoi la expirarea perioadei de garantie.

    Valuarea lucrarilor agreata de catre parti este definita in contract ca Suma Contractuala Acceptata. Pe parcursul contractului insa se intalneste frecvent expersia Pretul Contractului care este diferita de Suma Contractuala Acceptata.

    Pentru claritate, Pretul Contractului este ceea ce se plateste Constructorului in final, si include Suma Contractuala Acceptata la care se adauga valoarea Variatiilor instructate daca este cazul sau a costurilor aditionale rezultand din diferite tipuri de claimuri contractuale.

    Lunar, sau potrivit unei scheme de plai prestabilite, aa cum se ntmpla in Cartea Galbena, , Constructorul transmite inginerului o situaie de plata in care include valoarea lucrrilor executate si orice alte sume care devin datorate acestuia ca urmare a variaiilor, ajustrilor de preturi, claimurilor de orice natura, etc. In limbajul FIDIC aceasta situaie de plata se va numi Aplicaie Interimara de Plata.

    Potrivit contractului FIDIC in ambele sale forme, Aplicaiile de Plata se certifica de ctre Inginerul Consultant in 28 de zile de la primirea acesteia insotita de documentele justificative, facturi, situaii de lucrri, extrase din registrele zilnice si lunare contrasemnate de Inginerul Consultant. Certificarea de ctre Inginerul Consultant a Aplicaiilor Interimare de Plata se concretizeaz prin emiterea unui document numit Certificat Interimar de Plata prin care se stabilesc concret sumele care urmeaz sa fie efectiv facturate de ctre Contractor si pltite de ctre Beneficiar.

    Beneficiarul are obligaia contractuala de a plati in 56 de zile de la data depunerii aplicatiei de plata, de Contractor dar numai daca, cu privire la acea aplicaie de plata s-a emis un Certificat Interimar de Plata (IPC).

    Ce se ntmpla in cazul in care Inginerul nu emite un certificat sau in cazul in care desi Inginerul emite un certificat dar Beneficiarul nu pltete? Care sunt instrumentele contractuale pe care le poate folosi contractorul.

  • 34

    Potrivit sub-clauzei 16.1 din Contract, Constructorul poate suspenda lucrrile in cazul in care in termenele prevzute la Clauza 14 privind preul contractului si platile, Inginerul nu a emis un IPC sau Beneficiarul nu a pltit o factura emisa in baza unui IPC emis de Inginerul Consultant.

    Suspendarea lucrrilor se justifica prin faptul ca in situaia neexecutrii obligaiilor de plata din partea Beneficiarului, Contractorul nu mai are posibilitatea de a programa achiziiile de materiale si de a executa lucrrile programate in baza plailor anticipate astfel ca va avea dreptul fie sa reduc ritmul lucrrilor fie sa suspende efectiv executarea.

    O astfel de reducere a ritmului de lucru sau suspendarea lucrrilor il incxdreptatesc pe contractor sa obtina o extensie a timpului de execuie si costuri adiionale care sunt asociate cu aceasta ntrziere. Despre modul in care se ntemeiaz si se calculeaz aceste costuri vom discuta in capitolul urmtor despre claimurile contractuale.

    5.7. Receptia Lucrarilor de Constructie

    Recepia lucrrilor de construire care se bazeaz pe contracte FIDIC implica analiza detaliata a modului in care se ntreptrund prevederile legislaiei Romaneti in privina Recepiei lucrrilor de construcii, respectiv Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii si instalaii aprobat prin Hotrrea de Guvern nr 273 si a celorlalte reglementari generale in materie de construcii, si anume Legea 10/1995 si Legea 50/1991

    Din punctul de vedere al legislaiei romaneti, procedura recepiei lucrrilor de construcii implica urmtoarele etape:

    1. Constructorul notifica finalizarea lucrrilor si indica data la care lucrrile pot fi recepionate, printr-o comunicare adresata Beneficiarului cu o copie ctre reprezentantul Beneficiarului pe antier (Dirigintele de antier)

    2. In maximum 15 zile de la notificarea terminrii lucrrilor, Beneficiarul va organiza recepia la terminarea lucrrilor prin convocarea tuturor membrilor comisiei de recepie. Hotrrea prevede ca in structura comisiei de recepie trebuie sa intre minimum 5 membri dintre care trei specialiti. Pentru construciile de importanta

  • 35

    excepionala numrul minim de membri este de 7 dintre care 5 specialiti. Constructorul, proiectantul si reprezentanii ISC ( daca este cazul) nu pot fi membri ai comisiei de recepie ci doar invitai.

    3. La data si locul fixate de ctre Beneficiar se ntrunete comisia de recepie care va examina

    a) respectarea prevederilor din autorizaia de construire, precum i avizele i condiiile de execuie impuse de autoritile competente;

    b) executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile contractului, ale documentaiei de execuie i ale reglementrilor specifice, cu respectarea exigenelor eseniale, conform legii;

    c) referatul de prezentare ntocmit de proiectant cu privire la modul n care a fost executat lucrarea. Investitorul va urmri ca aceast activitate s fie cuprins n contractul de proiectare;

    d) terminarea tuturor lucrrilor prevzute n contractul ncheiat ntre investitor i executant i n documentaia anex la contract. n cazurile n care exist dubii asupra nscrisurilor din documentele crii tehnice a construciei, comisia poate cere expertize, alte documente, ncercri suplimentare, probe i alte teste;

    e) valoarea declarat a investiiei.

    Examinarea se efectueaz n toate cazurile prin cercetarea vizual a construciei i analizarea documentelor coninute n cartea tehnic a construciei.

    4. In urma examinrii, comisia va emite un proces verbal de recepie la terminarea

  • 36

    Lucrrilor (RTL) prin care va recomanda fie acceptarea sau respingerea cererii de recepie sau amnarea acesteia, pentru motive care vor fi consemnate prin procesul verbal. Procesul Verbal de receptie la terminarea lucrarilor poate contine obiectiuni pe care executantul trebuie sa le remedieze intr-un termen stabilit de catre parti. Regulamentul recomanda un termen de maximum de 90 de zile pentru remediere.

    5. In trei (3) zile de la emiterea procesului verbal de recepie si transmiterea acestuia de ctre preedintele comisiei de recepie ctre Beneficiar, beneficiarul va decide fie admiterea fie respingerea recepiei pe baza procesului verbal de recepie la terminarea lucrarilor. De la data primirii procesului verbal de receptie, executantul are un termen de 20 de zile pentru contestarea oricaror obiectiuni sau a respingerii receptiei, daca este cazul.

    6. In urma lucrarilor de remediere stabilite prin procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor, beneficiarul este chemat sa ridice obiectiunile, Regulamentul acordand un termen de 30 de zile pentru ridicarea obiectiunilor.

    7. Data receptiei este data incheieirii procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor cu sau fara obiectii.

    8. In 15 zile de la data expirarii perioadei de garantie prevazuta contractual, beneficiarul va convoca membrii comisiei de receptie, proiectantul, constructorul in vederea receptiei finale.

    9. In urma examinarii modului de comportare a constructiei in faza de post executie precum si a modului in care au fost remediate defectiunile constatate la terminarea lucrarilor, comisia poate recomanda prin procesul verbal de receptie finala respingerea, amanarea sau admiterea receptiei. Comisia va recomanda respingerea daca nu se respecta una din conditiile esentiale de calitate (art.5 din Legea 10/ 1995 privind calitatea in constructii).

    10. In mod similar beneficiarul va avea un termen de trei zile pentru a decide admiterea, respingerea sau amandarea receptiei.

  • 37

    Ca un comentariu general, trebuie aratat ca acest regulament are multe goluri de reglementare si lasa nesolutionate o serie de probleme cum ar fi refuzul beneficiarului de a convoca comisa de receptie, refuzul acestuia de a lua o decizie cu privire la admiterea respingerea sau amanarea receptiei, refuzul de ridicare a obiectiunilor. Pentru toate aceste situatii, Regulamentul recomanda arbitrajul sau solutionarea disputelor in instanta de judecata. In ciuda recomandarii generice si neutre de recurgere la arbitraj si sau instanta de judecata, trebuie sa tinem cont de practicalitatea unei asemenea solutii, in conditiile in care solutionarea unui proces in instantele de judecata dureaza minimum un an si maximum 3 pana la 4 ani.

    Ce se intampla cu investitia in tot acest timp, cum se raporteaza partile la constructia respectiva din punctul de vedere al responsabilitatii? Regulamentul prevede ca daca Investitorul accepta receptia atunci acesta nu mai paote invoca ulterior obiectiuni calitative. Ce se intampla insa daca acesta refuza sistematic sa preia constructia respectiva? Constructorul ramane cu riscurile pieirii sau deteriorarii constructiei.

    Solutiile pe care le propune contractul FIDIC in oricare din formele sale sunt de natura sa acopere partial aceste probleme de reglementare in vreme ce etapele principale din procedura legala pot fi suprapuse si se pot identifica cu etapele propuse in formele contractuale FIDIC.

    Asa cum in Regulamentul din 1994 avem o receptie la terminarea lucrarilor si o receptie finala si contractul FIDIC propune doua stadii ale receptiei separate de perioada de garantie.

    Avem astfel receptia la finalizare ( receptia la terminarea lucrarilor) care este reglementata in cadrul clauzei 10.1 [Receptia Lucrarilor sau a Partilor de Lucrare]. Potrivit acestei sub-clauze, cu 14 zile inainte de data estimata pentru finalizarea lucrarilor, constructorul il va notifica pe Inginerul Consultant (nu pe Beneficiar ca in cazul regulamentului) asupra acestui fapt. O asemenea notificare intervine numai dupa ce testele si perioadele de operare preliminare s-au implinit, dovedind intrunirea tuturor cerintelor tehnice esentiale de calitate potrivit legii si potrivit contractului.

    In 28 de zile de la data primirii unei asemenea notificari inginerul consultant trebuie sa emita un certificat de receptie sau sa notifice respingerea motivata a receptiei. In cazul in

  • 38

    care in 28 de zile nu transmite o asemenea notificare indicand fie admiterea fie respingerea receptiei, receptia se considera admisa si riscurile se transfera la Beneficiar.

    Iata deci un mecanism de default prin care, pentru a evita blocaje decizionale, contractul FIDIC anticipeaza solutii pe care le lasa la dispozitia partilor in sensul clarificarii situaiei juridice a constructiei in eventualitatea unui stadiu critic al relatiei dintre partile contractante.

    Care este insa semnificatia certificatului de receptie prin raportare la acel document emis de Beneficiar potrivit legii romane prin care , pe baza procesului verbal de receptie admite respinge sau admite receptia.

    Consideram necesar ca partile ar trebui sa stabileasca in mod inechivoc la nivelul contractului ca certificatul de receptie despre care face vorbire clauza 10.1 din contractul FIDIC trebuie sa fie considerat echivalentul documentului emis potrivit regulamentului din 1994 de beneficiar. Acest lucru este posibil intrucat ne reamintim ca Inginerul Consultant este in fond reprezentantul Beneficiarului si ca atare, prin actele pe care le emite il va reprezenta pe aceasta si acele acte vor produce efecte juridice in numele si pe seama beneficiarului, direct in patrimoniul acestuia.

    Unde se situeaza asadar concluziile comisiei de receptie in etapizarea acestei proceduri contractuale de aceasta data? Suntem de parere ca in vederea unei armonizari perfecte a contractului FIDIC cu legislatia romaneasca se impune la nivelul conditiilor particulare de contract clarificarea potrivit careia concluziile comisiei de receptie reprezinta incheierea perioadei de incercari si teste operationale, pe baza caruia inginerul constata ca sunt indeplinite conditiile esentiale tehnice si contractuale. (Clauza 9)

    Contractul FIDIC anticipeaza inca o situatie de altfel foarte des intalnita in practica, si anume situatia in care beneficiarul incepe sa foloseasca lucrarea inainte ca aceasta sa fi facut obiectul unei proceduri de receptie potrivit contractului.

    Contractul FIDIC prevede foarte clar ca Beneficiarul nu are dreptul sa foloseasca constructia inainte ca ea sa fi facut obiectul unei proceduri de receptie potrivit contractului si m plicit potrivti legii romane aplicabile si in orice caz nu inainte ca cu privire la acele lucrari sa se fi emis un certificat de receptie.

  • 39

    Daca totusi beneficiarul face acest lucru, in acel moment certificatul de receptie se considera emis si riscurile transferate integral asupra beneficiarului. In mod evident o asemena prevedere contractuala este menita sa puna in garda pe beneficiari cu privire la riscurile pe care le presupune nerespectarea prevedrilor contractuale cu privire la receptie.

    In ceea ce priveste obiectiunile, Contractul FIDIC prevede ca remedierea acestora se va impune contractorului fie prin notificarea de respingere fie prin certificatul de receptie cu observatii.

    Contractorul va trebui in aceste conditii sa remedieze pe cheltuiala proprie aceste defectiuni sau neajunsuri ale lucrarii. In cazul in care constructorul insa nu se conformeaza, Regulamentul prevede posibilitatea ca aceste lucrari sa fie executate de catre Beneficiar pe seama constructorului, avand posibilitatea sa solicite recuperarea in instanta acestor costuri de la executant.

    In cadrul Contractului FIDIC insa, pentru a evita lungile dispute pentru recuperarea acestor sume, partile convin de la inceput consitutirea unei sume cu titlu de garantie pentru asemenea defectiuni. Aceasta suma se strange din deduceri lunare facute din platile datorate Constructorului. Suma astfel adunata se ramburseaza constructorului in proportie de 50% la terminarea lucrarilor daca nu sunt defectiuni, urmand ca restul de 50% sa fie rambursati la receptia finala, de asemea daca nu sunt obiectiuni.

    Intre receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala exista o perioada de garantie, la care contractul FIDIC se refera sub denumirea de Perioada de Notificare a Defectelor. In aceasta perioada constructorul trebuie sa remedieze defectele care sunt listate de ctre inginerul consultant si in acelai timp sa execute lucrrile minore, neeseniale care nu au fost finalizate la recepia la terminarea lucrrilor.

    In cazul in care din cauza unor defeciuni recepia finala nu poate avea loc atunci cnd a fost stabilita, Beneficiarul va avea dreptul sa extind perioada de notificare a defectelor in mod corespunztor.

    Recepia finala se confirma in cazul contractului FIDIC prin emiterea in mod simetric de ctre Inginer a Certificatului de Performanta, in conformitate cu Sub - Clauza 11.9 prin care constructorul este descrcat de orice responsabilitate, in afara cazurilor de rspundere stabilite prin Legea 10/ 1995 privind calitatea in construcii.

  • 40

    Aceasta se va emite in 28 de zile de la data la care expira Perioada de Notificare a Defectelor , daca pana la acea data au fost predate toate documentele privind constructia , adica, potrivit legii romane acele documente care intra in structura reglementata a cartii tehnice a constructiei, prevazute in HG 273/ 1994.

    Mecanismul de acceptare tacita a lucrarii prevazut la sub-clauza 10.1 nu este insa preluat si in cazul sub-clauzei 11.9 privind receptia finala. In acest caz daca se refuza eliberarea certificatului de performanta care potrivit contractului este actul de descarcare a constructoului, solutia pe care constructorul o are la indemna este calea comuna de solutionare a claim-urilor si a disputelor, in conformitate cu Sub-Clauza 20.1.

    5.8. Claimuri si solutionarea disputelor

    Contractele FIDIC au desprins din experiena derularii in practica a contractelor de construire o realitate care nu poate fi ignorata si anume dinamica extraordinara a unui proiect de construire, care de cele mai multe ori duce la schimbari neasteptate de situatii in multe cazuri, si care la randul lor pot conduce in variabil aproape la intarzieri in executie sau la cresterea bugetului constructorului.

    Contractul FIDIC a identificat principalele cauze care duc la asemenea intarzieri si le-a cumulat in textul clauzei 8.4 [Extensii ale Termenului de Executare].

    Potrivit acestei sub-clauze, constructorul va fi indreptatit sa obtina o extensie de timp atunci cand (1) oricare din clauzele contractuale il indreptateste in mod expres sa solitie o extensie de timp (2) atunci cand se instructeaza o variaie la contract (3) cand intalneste conditii climatice adverse in mod excepional (4) ntmpina situaii de lipsa de personal fie datorita epidemiilor sau actelor guvernamentale (5) cnd este mpiedicat in orice fel de beneficiar, inginer sau de orice reprezentant al beneficiarului sa isi execute lucrrile in conformitate cu graficul contractual.

    Majoritatea acestor situaii l indreptatesc pe constructor nu numai la extensia timpului de execuie ci si la costuri adiionale care nu sunt nimic altceva dect daune interese asociate neexecutrii, executrii necorespunztoare sau cu ntrziere a obligaiilor sale de ctre Beneficiar. Sunt nsa situaii care in mod tradiional nu indreptatesc pe constructor decat la o extensie de timp dar nu si la dezdunri. Acestea sunt de exemplu ntrzierile datorate

  • 41

    autoritarilor in conformitate cu sub-clauza 8.5 din contract, sau ntrzierile datorate vremii care de asemenea nu sunt compensabile financiar, etc.

    Procedura de urmat in cazul in care exista un astfel de claim din partea constructorului este stabilita la clauza 20 din Contractele FIDIC, care cu mici excepii in privina adjudecrii disputelor dintre pari sunt identice in ambele forme.

    Potrivit acestei clauze de cate ori constructorul se considera indreptatit la o extensie a timpului de execuie si la dezdunare (costuri adiionale), in baza oricrei clauze din contract sau in baza legii Romane, acesta va notifica pe Inginer cu privire la cauza sau evenimentul care da natere claim-ului in maximum 28 de zile de la data la care a aflat sau in mod rezonabil ar fi trebuit sa afle despre evenimentul sau circumstana care da natere claimului.

    Importanta termenului de 28 de zile este maxima. Nerespectarea acestui termen duce la pierderea oricrui drept de a mai solicita timp sau bani in baza contractului sau in baza legii. Este acest lucru intr-adevr posibil in baza legii romane? Rspunsul este da, este posibil. Astfel de termene prevzute de pari in contract se numesc termene extinctive, si ele sting dreptul subiectiv al parii de a se prevala de dreptul sau contractual.

    In aceste condiii, urmrirea atenta a evenimentelor si asigurarea unui management de contract coerent este absolut eseniala mai ales in proiecte mari asa cum sunt cele de infrastructura de drumuri sau infrastructura rutiera.

    Dup ce inginerul este notificat asupra acestui eveniment sau circumstana care da natere unui claim acesta trebuie sa nceap sa pregteasc justificarea detaliata a timpului si banilor pe care ii solicita depunnd un claim detaliat, ntemeiat pe contract si pe lege si care include toate calculele care rezulta din analiza de impact de timp si de costuri.

    O asemenea detaliere se va depune la Inginer in 42 de zile de la eveniment, si nu de la notificare aa cum majoritatea interpreteaz aceasta clauza. Nedepunerea acestei justificri in 42 de zile nsa nu duce la efectele extinctive prevzute in paragraful al doilea al sub-clauzei 20.1. ci

    In baza