RAPORT DE CERCETARE CALITATIVA

DE PIATA (studenti &

cadre didactice)

MAI, 2008

BACKGROUND AL CERCETARII

2

Activitătile desfasurate de Centru Euroregional pentru DemocratiActivitătile desfasurate de Centru Euroregional pentru Democratie de la e de la îînfiintare si pana nfiintare si pana îîn n prezent se prezent se îîncadreaza ncadreaza îîn domenii ce vizeaza cooperarea regionala,n domenii ce vizeaza cooperarea regionala, consolidarea capacitătii consolidarea capacitătii institutionale a sectorului ONG, dezvoltarea parteneriatelor si institutionale a sectorului ONG, dezvoltarea parteneriatelor si a retelelor. Ele includ: a retelelor. Ele includ:

sesiuni de formare pe diverse teme (management de proiect, manasesiuni de formare pe diverse teme (management de proiect, management organizational, gement organizational, dezvoltare strategica, leadership, fundraising, advocacy, tehnicdezvoltare strategica, leadership, fundraising, advocacy, tehnici de mediere si negociere, i de mediere si negociere, gestionarea coalitiilor, etc.) adresate reprezentantilor ONG, ingestionarea coalitiilor, etc.) adresate reprezentantilor ONG, institutiilor administratiei stitutiilor administratiei publice, organizatiilor studentesti si de tineret, studentilor spublice, organizatiilor studentesti si de tineret, studentilor si elevilor, firmelor din Romania, i elevilor, firmelor din Romania, Ungaria, Serbia, Republica Moldova si UcrainaUngaria, Serbia, Republica Moldova si Ucraina

seminarii, conferinte, seminarii, conferinte, îîntalniri si dezbateri, ateliere si mese rotunde pe teme de interntalniri si dezbateri, ateliere si mese rotunde pe teme de interes es national si internationalnational si international

schimburi de practica schimburi de practica îîn organizatii neguvernamentale si institutii publicen organizatii neguvernamentale si institutii publicetarguri regionale ONGtarguri regionale ONGcampanii de informare, constientizare si advocacy.campanii de informare, constientizare si advocacy.

Din anul 2006 CED dezvolta programe care se adreseaza comunitatiDin anul 2006 CED dezvolta programe care se adreseaza comunitatii academice si ii are ca i academice si ii are ca beneficiari directi studentii. beneficiari directi studentii.

CUPRINS

3

SCOPUL STUDIULUISCOPUL STUDIULUI 44

METODOLOGIA SI LIMITARILE METODOLOGIA SI LIMITARILE SALESALE 55

POPULATIA INCLUSA IN CERCETAREPOPULATIA INCLUSA IN CERCETARE 66

STRUCTURA DE CONDUCERE A UNIVERSITATIISTRUCTURA DE CONDUCERE A UNIVERSITATII 77

CONTEXTUL FIZIC SI EMOTIONAL IN MEDIUL ACADEMIC ROMANESC; CONTEXTUL FIZIC SI EMOTIONAL IN MEDIUL ACADEMIC ROMANESC; MANAGEMENTUL ACADEMICMANAGEMENTUL ACADEMIC 99

TRANSPARENTA DECIZIONALA LA NIVEL ACADEMICTRANSPARENTA DECIZIONALA LA NIVEL ACADEMIC 1313

PERCEPTIA CADRELOR DIDACTICE REFERITOARE LA TRANSPARENTA PROCESEPERCEPTIA CADRELOR DIDACTICE REFERITOARE LA TRANSPARENTA PROCESELOR LOR ORGANIZATIONALEORGANIZATIONALE 1818

PERCEPTIA STUDENTILOR REFERITOARE LA PROCESUL EDUCATIONAL SI PERCEPTIA STUDENTILOR REFERITOARE LA PROCESUL EDUCATIONAL SI ADMINISTRATIVADMINISTRATIV 2626

INTELEGEREA SI GRADUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI INTELEGEREA SI GRADUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI „„PROCESUL PROCESUL BOLOGNABOLOGNA”” 2929

CONCLUZII SI INSIGHTCONCLUZII SI INSIGHT--URI ALE CERCETARIIURI ALE CERCETARII 3434

SCOPUL STUDIULUI

Studiul de fata este un studiu de tip explorator si isi propune ca obiective generale:

identificarea structurilor de conducere specifice mediului academic si caracterizarea politicilor institutionale promovate de aceste structuri

incadrarea mecanismelor participative identificate în contextul unor tipologii de cultura organizationala si a unor modele de management precum si formularea unor directii pentru reformarea strategiilor existente în sensul unei mai mari transparente si participativitati

4

In mod specific, in cadrul discutiilor cu studentii, s-a urmarit obtinerea unor raspunsuri la urmatoarele intrebari:

In mod specific, in cadrul discutiilor cu cadrele didactice universitare, s-a urmarit obtinerea unor raspunsuri la

urmatoarele intrebari:

in ce masura se simt studentii reprezentati de seful de an/ conducerea facultatii/conducerea universitatii/ ligile studentesti?

in ce masura apreciaza ca pot influenta procesul de luare a deciziilor la nivelul diferitelor tipuri de structuri de conducere?

cum apreciaza transparenta sistemului de admitere si a procesului de predare-invatare?

cum apreciaza transparenta sistemului de administrare a locurilor in camin/ transparenta sistemului de burse?

in ce masura profesorii se simt reprezentati de structurile de conducere (decanat, rectorat)?

in ce masura cadrele didactice apreciaza ca pot influenta procesul de luare a deciziilor la nivelul diferitelor tipuri de structuri de conducere?

cum apreciaza transparenta sistemului de titularizare pe post si sistemul de promovare si salarizare?

cum apreciaza transparenta procesului de evaluare a activitatii cadrelor didactice?

cum apreciaza transparenta decizionala financiara auniversitatii si a facultatii din care fac parte?

la ce se refera procesul Bologna si care sunt implicatiile procesului Bologna pentru comunitatea academica?

METODOLOGIA SI LIMITARILE SALE

In luna aprilie 2008 au fost realizate 8 focus grupuri (5 focus grupuri cu cadre didactice universitare si 3 focus grupuri cu studenti) in Timisoara, Cluj-Napoca si Arad, in locatii puse la dispozitie de catre Centrul Euroregional pentru Democratie; la aceste focus grupuri au participat, in calitate deobservatori atat reprezentanti ai companiei client, Centrul Euroregional pentru Democratie, cat si aicompaniei ISRA Center Marketing Research.

Focus grupurile cu cadre didactice universitare au durat in medie 105 minute si au fost inregistrate audio.Focus grupurile cu studenti au durat in medie 90 de minute si au fost inregistrate audio si video.

S-a realizat o analiza de continut a datelor prin codificarea si sortarea raspunsurilor in categorii. Categoriile au fost grupate pentru a forma clusteri de raspunsuri. Clusterii au fost apoi examinati in functie de teme si pattern-uri, pentru a determina concluziile generale. Acest studiu este calitativ, iar temele raspunsurilor au fost derivate in mod natural din comentariile spontane realizate de participantii la studiu.

Valoarea focus grupurilor consta in capacitatea lor de oferi observatorilor comentarii nefiltrate ale fiecarui respondent, iar pentru factorii decidenti de a intelege mai bine credintele, atitudinile siperceptiile publicului tinta. Datele obtinute prin intermediul focus grupurilor constituie informatii exploratorii si chiar daca acestea sunt bogate si valoroase, nu a fost realizata nici o incercare de a analiza statistic aceste date.

5

POPULATIA TINTA INCLUSA IN CERCETARE

In cadrul acestui proiect, s-au realizat 8 focus grupuri (studenti si cadre didactice universitare)selectate dupa urmatoarele criterii, mentionate in chestionarul de recrutare:

6

METODAMETODA POZITIA IN STRUCTURA POZITIA IN STRUCTURA ACADEMICAACADEMICA LOCATIELOCATIE VARSTAVARSTA

1 FG Timisoara, Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF)cadre didactice cu functie

de conducere in cadrul Universitatii 36-54 de ani

30-48 de anicadre didactice fara

functie de conducere in cadrul Universitatii

METODA/ METODA/ LOCATIELOCATIE LOCATIELOCATIE

1 FGTIMISOARA

studenti 19-24 ani din Universitatea Politehnica, din cadrul Universitatii de Vest, care fac parte dintr-o asociatie/ liga studenteasca (studenti UVT)

1 FGCLUJ NAPOCA

studenti 19-24 ani din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, care fac parte dintr-o asociatie/ liga studenteasca (studenti UBB)

36-54 de ani

1 FG Cluj Napoca, Universitatea Babes Bolyai (UBB)

1 FG Timisoara, Universitatea de Vest(UVT)

1 FG Cluj Napoca, Universitatea Babes Bolyai (UBB)

1 FG Arad, Universitatea Aurel Vlaicu(UAV)

1 FGARAD

studenti 19-24 ani din cadrul Universitatii Aurel Vlaicu, care nu fac parte dintr-o asociatie/ liga studenteasca (studenti UAV)

STRUCTURA DE CONDUCERE A UNIVERSITATII

STRUCTURA IERARHICA A UNIVERSITATII

SENAT

RECTOR

CONSILIUL ACADEMIC

CONSILIUL FACULTATII

PRORECTOR CANCELAR

DECAN

PRODECANCANCELAR SEF DE CATEDRA

Senatul si Consiliul Facultatii sunt verigile implicate cel mai puternic in procesul de luate a deciziilor importante la nivel de universitate/ facultate.

Studentii reprezinta 25% dintre persoanele care alcatuiesc Senatul.8

CONTEXTUL FIZIC SI EMOTIONAL IN MEDIUL ACADEMIC ROMANESC; MANAGEMENTUL ACADEMIC

CONTEXTUL FIZIC SI EMOTIONAL IN MEDIUL ACADEMIC ROMANESC

Studentii si cadrele didactice invitate sa participe la acest studiu au asociat atmosfera dinfacultate si universitate cu urmatoarele idei si stari/ stairi:

10

diferente diferente de de mentalitate intrementalitate intre

cadrele universitarecadrele universitare,,datoratedatorate

varsteivarstei (UBB)(UBB)

(pentru profesori)(pentru profesori)interesantainteresantastimulativastimulativa (pentru studenti) (pentru studenti)

mai rigidamai rigidaformalaformala

inflexibilinflexibilaa (relatia cu secretariatul)

relatie colegialarelatie colegiala,,destinsadestinsa

intreintre studenti studenti sisiprofesori profesori

dinamicadinamica,, vioaievioaiedegajatadegajata,, caldacalda

deschisadeschisa

constructiva constructiva creativacreativa

competitivacompetitiva,,motivantamotivanta

llIN FACULTATEIN FACULTATE……

IN UNIVERSITATEIN UNIVERSITATE……

CONDUCEREA UNIVERSITATII: MISIUNE SI PERFORMANTA (opinia cadrelor didactice)

11

CLUJ NAPOCACLUJ NAPOCA TIMISOARATIMISOARA ARADARAD

STILUL DE CONDUCERE este orientat catre PERFORMANTA - un„must have”, in conditiile exigentelor europene „Este nevoie... pentru atingerea acelor indici de calitate care sa iti permita acreditarea, cand vor veni la audit reprezentantii europeni.”

orientarea catre performantacoexista cu alte NEVOI ADMINISTRATIVE

OBIECTIVEOBIECTIVE

dezvoltarea managementului diversitatii culturale

obtinerea unui loc in cadrulprimelor 500 de universitati din lume

orientarea catre un „nou tip de management”, mai deschis catre nou si catre munca in echipa

orientare catre dezvoltare logistica

largirea paletei profesionale, actualizand-o la nevoile actuale de pe piata muncii

obtinerea acreditarii pentru un numar cat mai mare de facultati

PERFORMANTEPERFORMANTE

cea mai dezvoltata linie destudiu in limba maghiara

cel mai mare nivel almobilitatii academice (incoming si outcoming) din Romania

programe de Summer Schoolun program de urmarire a

gradului de insertie a studentilor pe piata muncii

premiata de minister pentru<Universitatea cu cel mai tanar

personal didactic>diploma de excelenta pentru

calitatea actului educativ

au fost implementate decizii legate de dezvoltarea logistica:biblioteca, laborator multimedia, <Incubatorul deAfaceri>

RELATIA DINTRE STUDENTI SI CONDUCEREA UNIVERSITATII

12

implicata in implicata in problemele studentilor problemele studentilor

(UVT) sau(UVT) saumediu implicata mediu implicata (UBB)(UBB)

„Doar la sfarsit ne intrebau daca noi chiar avem

ceva probleme.”

nunu se poate vorbi se poate vorbi despre o despre o transparenta transparenta

totala a deciziilor totala a deciziilor conducerii universitatiiconducerii universitatii

(UBB)

formalitateformalitate,,o oarecare rigiditateo oarecare rigiditate

caracterizata de caracterizata de seriozitate seriozitate (UVT, UAV)

CONDUCEREACONDUCEREA

UNIVERSITATIIUNIVERSITATII

DIALOGULDIALOGUL intre studenti si cadrele universitare este, in general, bun. Relatia student – conducerea facultatii/ universitatii este mediata de reprezentantii studentilor.

SPRIJINULSPRIJINUL oferit de universitate studentilor se manifesta in diverse arii: de la oferirea de spatiu pentru organizatiile studentesti, pana la adaptarea orarului la nevoile studentilor sau rezolvarea problemelor administrative si logistice ale studentilor.

Daca studentii UBB si UVT care fac parte din organizatii studentesti au o relatie mai apropiata cu membrii conducerii universitatii, datorita naturii activitatilor acestor organizatii, studentii UAV nu intra in relatie directa cu reprezentantii conducerii universitatii si, ca urmare, considera relatia cu acestia mai degraba „inexistenta” decat distanta.

TRANSPARENTA DECIZIONALA LA NIVEL ACADEMIC

REPREZENTANTII STUDENTILOR IN PROCESUL DECIZIONAL

14

organizeaza activitati stiintifice, stagii de practica si evenimente recreative (traininguri, sesiuni de comunicare,

festivaluri studentesti, tanguri de job-uri)sustine interesele studentilor in fata profesorilor, a

conducerii facultatii si universitatii„Sunt partenerii nostri, in fond, pentru ca de acolo luam pulsul cel

mai bine!” (cadre didactice cu functii de management, UBB)

mediaza relatia dintre studenti si profesori,imbunatatesc comunicarea organizationala

„Micsoreaza distantele intre verigi.” - cadre universitare UBB cu functii de management

reprezentantii Ligii iau parte la adunarile Senatului si au drept de vot in luarea celor mai multe decizii, exceptand

problemele ce tin de promovarile si salariile cadrelor didactice

desi au dreptul de a participa la luarea deciziilor, studentii din Senat pot fi

vulnerabili in fata presiunii unor profesori care incearca sa le

directioneze votul catre o anumita zona de interes

LIGA STUDENTEASCA

LIGA LIGA STUDENTEASCASTUDENTEASCA

influenta sefului de an se poate manifesta si este vizibila in urmatoarele arii: - continutul materiei predate si stilul de predare- atitudinea profesorului- corectitudinea baremului de corectare- transparenta sistemului de evaluare - problema absenteismul unui profesor de la cursuri„Este interfata noastra; este oarecum un filtru intre noi si profesori sau administratia facultatii.”“Un fel de diriginte…”

reprezentarea intereselor studentilorin fata profesorilor

gestionarea divergentelor dintre studenti

rezolvarea unor probleme administrative

ROLROL

SEFUL DE ANSEFUL DE ANSEFUL DE AN

INFLUENTAINFLUENTA

STRUCTURILE CU PUTERE DECIZIONALA LA NIVEL ACADEMIC

15

cele mai influente structuri in procesele decizionale sunt Senatul, la nivel de Universitate si respectivConsiliul Facultatii, la nivel defacultate„In esenta, Senatul si Consiliul profesoral sunt responsabile cu propunerea si cu votarea legislatiilor, iar Rectoratele si Decanatele sunt responsabile cu deciziile administrative in legatura cu aplicarea acelor regulamente.” (profesori cu functii de management, UBB)

la nivelul facultatii, orice decizie a decanului si a pro-decanului trebuie aprobata de Consiliul Profesoral

Decanul si Senatul depind unul de celalalt in aprobarea unei decizii, fiindnevoie de acordul ambelor parti pentru implementarea acesteia (cadre universitare, UBB)

MODALITATEA DE ALEGERE A MODALITATEA DE ALEGERE A FACTORILOR DECIDENTIFACTORILOR DECIDENTI

FACTORII DECIDENTIFACTORII DECIDENTI

sefii de catedra sunt alesi prin vot secret, in cadrul fiecarei catedre

sefii de catedra constituie Consiliul profesoral, care alege la randul sau:decanul, secretarul stiintific (sau cancelarul) si reprezentantii din Senat

reprezentantii din Senat aleg rectorul o data la 4 ani, existand olimita de doua mandate succesive

Referitor la modul de alegere adecanului, cadrele universitare dinUVT considera ca sistemul alegerii prinintermediul reprezentantilor estenedemocratic, preferand si la acest nivel votul direct.„Jocurile de culise incep de la alegerea membrilor Consiliului Facultatii: sunt alese acele persoane care vor sustine acel Decan... si la nivel de catedra, bineinteles.”„La al doilea tur de scrutin. Acolo e clar manareala.”

FACTORI IMPLICATI IN PROCESUL DECIZIONAL (1)

16

O parte a cadrelor universitare fara functie deconducere din UVT si UBB nu sunt

multumite de gradul de implicare in dezbaterea si aprobarea deciziilor din cadrul universitatii,

considerand ca puterea decizionala este puternic centralizata la nivel ierarhic.

in general, cadrele didactice considera ca interesele lor profesionale sunt cel mai bine reprezentate de Consiliul profesoral (profesori cu functie de management) si de sefii de catedra sau decan (cadre universitare fara functie de management, in special cele din UAV)

deciziile in care profesorii sunt implicati vizeaza selectarea cursurilor (UBB),

stabilirea comisiei de promovare pentru posturi (UVT), dotarile logistice (UAV)

In practica, implicare studentilor in procesul decizional se realizeaza prin intermediul sefilor

de an si a reprezentantilor Ligii Studentesti, care reprezinta 25% din membrii Senatului. Cu toate acestea, studentii considera ca influenta lor in

luarea deciziilor este mult prea mica.

Din perspectiva studentilor, o modalitate

optima de derulare a procesului decizional presupune:

cresterea numarului de reprezentanti ai studentilor cu drept de vot in Senat (UVT)

consultarea studentilor in ceea ce

priveste continutul cursurilor (UVT)

organizarea unei intalniri lunare cu

reprezentantii Ligii Studentilor (UAV)

crearea unui forum de discutii pe site-ul universitatii (UAV)

FACTORI IMPLICATI IN PROCESUL DECIZIONAL (2)

17

au existat situatii in care propunerile profesorilor privind forma examenului de

admitere/ licenta sau modul de organizarea a

grupelor de studenti au fost ignorate sau

respinse acordarea gradatiilor de merit a fost

facuta pe criterii subiective (UVT)

anularea deciziilor privind acordarea salariilor de merit de catre noul sef de catedra care a preluat aceasta functie (UVT)

au existat posturi vacante aprobate direct de Senat (UBB)

NEM

ULT

UM

IRI consultarea obligatorie a opiniei

profesorilor de catre seful de catedra, legitimata printr-o prevedere inregulament (UVT)

sedintele lunare la nivel de catedra sa fie inregistrate audio sau sa fie incheiate cu un proces verbal ce consemneaza hotararile luate de comun acord

externalizarea evaluarii de final demandat (UVT)

crearea unui fond pentru abonarea la diverse publicatii internationale sau pentru accesarea diferitelor site-uri de specialitate (UAV)

solutiile propuse de cadrele universitare din Cluj (UBB) si Timisoara (UVT) sunt orientate catre o mai mare transparenta decizionala a managementului universitar, coroborata cu un stil de

conducere participativ, la nivel de reprezentare profesionala.

pentru profesorii din Arad, nevoile legate de dezvoltarea logistica a universitatii sunt prioritare, considerand ca Universitatea Aurel Vlaicu are o evolutie rapida si vizibila in acest sens.

SOLU

TII

PERCEPTIA CADRELOR DIDACTICE REFERITOARE LA TRANSPARENTA:

SISTEMULUI DE PROMOVARE SISTEMULUI DE SALARIZAREDECIZIILOR FINANCIARE COMUNICARII UNIVERSITARE

TRANSPARENTA SISTEMULUI DE PROMOVARE

19

ETAPELE IERARHIEI UNIVERSITARE SUNT PARCURSE CU STRICTETE IAR CRITERIILE DE PROMOVARE SUNT BINE CUNOSCUTE, FOARTE CLARE, ETAPIZAREA FIIND PREPONDERENT DE FACTURA CANTITATIVA.

criteriile de promovare sunt exclusiv de ordin cantitativ, ceea cerigidizeaza procesul si duce la scaderea valorii stiintifice a etapelor parcurse – cadre

universitare, UVT

scoaterea la concurs a unui post se face de multe oripentru o anumita persoana, „cu dedicatie” (apropiata unui cadru universitar cu putere decizionala) - cadre universitare, UVT

implicarea in activitati de cercetare nu este raportata corespunzator la gradul didactic (de multe ori, cei cu grade universitare avansate nu se mai ocupa in mod direct de cercetare) - cadre universitare UBB

nu exista o strategie la nivel de universitate cu privire la structura optima apersonalului didactic - cadre universitare UBB

NEMULTUMIRINEMULTUMIRI

TRANSPARENTA SISTEMUL DE EVALUARE A PERSONALULUI DIDACTIC

20

SISTEMUL DE EVALUARE A DUS LA O RECONSIDERARE A

CALITATII ACTIVITATIIPRESTATE DE CADRELE

UNIVERSITARE, ACTIONAND CA UN FACTOR DINAMIZATOR AL

IMPLICARII ACESTORA. INDICELE DE EVALUARE

ESTE TRECUT IN CARTEA DE MUNCA SI ESTE UN CRITERIU

DE JUSTIFICARE A INCADRARII IN GRILA

SALARIALA.

Evaluarea facuta de studenti este contestata din cauza interventiei factorului uman (studentii sunt partinitori si revendicativi cu profesorii severi), iar

evaluarea facuta la nivel de catedra nu este perceputa ca fiind „o oglinda”fidela a activitatii, deoarece evaluatorii nu intra in contact cu activitatea

celor evaluati decat in mod izolat.

EVALUAREA PROFESORILOR

DE CATRE STUDENTI ESTE

COROBORATA CU

AUTOEVALUAREA CADRULUI

DIDACTIC SI EVALUAREA

REALIZATA DE SEFUL DE

CATEDRA, IAR DECIZIA

PRIVIND PUNCTAJUL

OBTINUT APARTINE

DECANULUI.

SISTEMULDE

EVALUARE

NEMULTUMIRI

TRANSPARENTA SISTEMULUI DE SALARIZARE

21

INCADRAREA SALARIALA

SE FACE IN FUNCTIE DE:

salariile de intrare in mediul universitar sunt exagerat de mici, ceea ce duce la o lipsa de interes pentru aceasta arie profesionala - UMF Timisoara

se apreciaza ca nu exista o corespondenta reala intre activitatea de cercetare si nivelul salarial, contand mai degraba gradul academic - cadre universitare UBB

diferenta salariala dintre un grad academic si cel imediat urmator esteconsiderata nejustificat de mare – cadre universitare UAV

VECHIMEA IN INVATAMANT

NUMARUL DE ORE DE CURS SUSTINUTE

EVALUAREA PERIODICA

ACTIVITATEA DE CERCETARE DESFASURATA

BUGETUL ALOCAT FIECAREI FACULTATI

NEMULTUMIRI

TRANSPARENTA DECIZIILOR FINANCIARE

22

PERCEPTIA GENERALA ESTE CA TRANSPARENTA IN CEEA CE PRIVESTE DECIZIILE FINANCIARE/ FONDURILE EXISTENTE/ CHELTUIELILE FACUTE ESTE MINIMAMINIMA SAU INEXISTENTAINEXISTENTA. LIPSA TRANSPARENTEI NU SE REFERA LA O CENZURA A INFORMATIILOR, CI LA O LIPSA A EXPUNERII PUBLICE A ACESTORA. INFORMATIILE LEGATE DE BUGET SUNT PUBLICE SI POT FI AFLATE DE CEI INTERESATI.

INDEPENDENTA FINANCIARA A FACULTATILOR INDEPENDENTA FINANCIARA A FACULTATILOR

independenta financiara a facultatilor este partiala: fiecare facultate administreaza independent fondurile de care dispune, insa acestea sunt directionate catre ele de universitate, in functie de numarul

studentilor.

poate creste prin contractarea de

proiecte finantate din exterior sau prin suplimentarea

activitatii de cercetare

au mai degrabaautonomie in

gestionarea bugetului decat independenta

financiara – cadre universitare cu functii de

management, UBB

gradul de autonomie financiara este mult influentat de

initiativele fiecarei facultati

GRADUL DE INFLUENTARE A REPARTIZARII BUGETULUI

23

Profesorii pot solicita fonduri din buget pentru anumiteproiecte iar universitatea vine in intampinarea solicitarilor lor, in masura posibilitatilor. In randul cadrelor universitare exista convingerea ca solicitarile de finantare din partea profesorilor pentru un anumit proiect sunt intampinate cu receptivitate de catre factorii decidenti.

Profesorii pot solicita fonduri din buget pentru anumiteproiecte iar universitatea vine in intampinarea solicitarilor lor, in masura posibilitatilor. In randul cadrelor universitare exista convingerea ca solicitarile de finantare din partea profesorilor pentru un anumit proiect sunt intampinate cu receptivitate de catre factorii decidenti.

CADRELE CADRELE UNIVERSITAREUNIVERSITARE

Studentii au reprezentanti in Senat, participa la sedintele in cadrul carora se iau decizii financiare.

Studentii pot propune proiecte si pot solicita finantarea lor din bugetul facultatii, consiliul profesoral urmand sadecida in functie de resursele existente.

Cadrele universitare mentioneaza ca, in mod real, influenta studentilor asupra modului in care se folosesc banii facultatii este minima.

Studentii au reprezentanti in Senat, participa la sedintele in cadrul carora se iau decizii financiare.

Studentii pot propune proiecte si pot solicita finantarea lor din bugetul facultatii, consiliul profesoral urmand sadecida in functie de resursele existente.

Cadrele universitare mentioneaza ca, in mod real, influenta studentilor asupra modului in care se folosesc banii facultatii este minima.

STUDENTIISTUDENTII

TRANSPARENTA DECIZIONALA FINANCIARA DIN CADRUL LIGILOR STUDENTESTI

cotizatiile membrilorsponsorizariun buget oferit de facultate/ universitateproiecte de finantare

cotizatiile membrilorcotizatiile membrilorsponsorizarisponsorizariun un buget oferit de facultatebuget oferit de facultate// universitateuniversitateproiecte de finantareproiecte de finantare

cele mai multe organizatii studentesti au un contabil caruia ii revine sarcina gestionarii bugetului

fiecare proiect realizat beneficiaza de buget propriu, iar banii solicitati pentru un proiect nu pot fi fi utilizati in afara acestuia (studenti UVT)

cele mai multe organizatii studentesti au un cele mai multe organizatii studentesti au un contabilcontabil caruia ii revinecaruia ii revine sarcina sarcina gestionarii bugetului gestionarii bugetului

fiecare proiect realizat beneficiaza de buget propriufiecare proiect realizat beneficiaza de buget propriu, iar banii solicitati , iar banii solicitati pentru un proiect nu pot fi fi utilizati in afara acestuiapentru un proiect nu pot fi fi utilizati in afara acestuia (studenti UVT)(studenti UVT)

accesul la informatiile privind gestionarea bugetului ligilor studentesti este liber pentru orice persoana interesata de acest aspect, insa in realitate, exista putine solicitari de acest gen

studentii UBB organizeaza saptamanal o sedinta deschisa in care se prezinta activitatile asociatiei/ ligii studentesti

accesul la informatiileaccesul la informatiile privind privind gestionarea bugetului ligilorgestionarea bugetului ligilor studentesti studentesti esteeste liberliber pentru orice persoana interesata de acest aspect,pentru orice persoana interesata de acest aspect, insa in realitate, insa in realitate, exista exista putine solicitari de acest genputine solicitari de acest gen

studentii UBB organizeaza studentii UBB organizeaza saptamanalsaptamanal o o sedinta deschisasedinta deschisa inin care se care se prezinta prezinta activitatile asociatieiactivitatile asociatiei// ligiiligii studentestistudentesti

24

SURSESURSE

GESTIONAREGESTIONARE

ACCES LA ACCES LA INFORMATIIINFORMATII

TRANSPARENTA COMUNICARII UNIVERSITARE

25

profesorii fara functie manageriala din UBB sunt nemultumiti de transparenta scazuta a transmiterii informatiilor de sus in jos

aceeasi categorie de profesori din UVT amendeaza „lipsa transparentei fata de de banii care intra si banii care ies din universitate”

la UAV, cadrele univesitare cred ca la nivel de minister exista o lipsa a transparentei in ceea ce priveste alocarea de fonduri pentru locurile bugetare, numarul acestora fiind redus

profesorii fara functie manageriala din UBB sunt nemultumiti de transparenta scazuta a transmiterii informatiilor de sus in jos

aceeasi categorie de profesori din UVT amendeaza „lipsa transparentei fata de de banii care intra si banii care ies din universitate”

la UAV, cadrele univesitare cred ca la nivel de minister exista o lipsa a transparentei in ceea ce priveste alocarea de fonduri pentru locurile bugetare, numarul acestora fiind redus

in Cluj, la UBB cresterea transparentei decizionale este un aspect inclus in planul managerial al rectorului

in Timisoara, profesorii cu functie de management nu stiu de existenta unui plan cu privire la cresterea transparentei decizionale, si nici nu-l considera necesar

la polul opus, cadrele universitare din Timisoara sustin cu vehementaformularea unor reglementari specifice in privinta transparentei decizionale si elaborarea unui sistem de sanctionare a nerespectarii acestor reglementari

in Arad, profesorii nu stiu de existenta unui plan cu privire la cresterea transparentei decizionale, insa il considera binevenit

in Cluj, la UBB cresterea transparentei decizionale este un aspect inclus in planul managerial al rectorului

in Timisoara, profesorii cu functie de management nu stiu de existenta unui plan cu privire la cresterea transparentei decizionale, si nici nu-l considera necesar

la polul opus, cadrele universitare din Timisoara sustin cu vehementaformularea unor reglementari specifice in privinta transparentei decizionale si elaborarea unui sistem de sanctionare a nerespectarii acestor reglementari

in Arad, profesorii nu stiu de existenta unui plan cu privire la cresterea transparentei decizionale, insa il considera binevenit

site-ul facultatii, Monitorului Oficial, catedra/ secretariat site-ul facultatii, Monitorului Oficial, catedra/ secretariat SISTEMUL DE SISTEMUL DE TRANSMITERE TRANSMITERE

A INFORMATIILORA INFORMATIILOR

TRANSPARENTA TRANSPARENTA DECIZIONALADECIZIONALA

PLANURI PENTRU PLANURI PENTRU CRESTEREACRESTEREA

TRANSPARENTEI TRANSPARENTEI DECIZIONALEDECIZIONALE

PERCEPTIA STUDENTILOR REFERITOARE LA TRANSPARENTA:

SISTEMULUI DE ADMITERESISTEMULUI DE CAZARE SI ACORDARE A BURSELORPROCESULUI DE PREDARE-INVATARE

TRANSPARENTA PROCESELOR DIN CADRUL FACULTATII/ UNIVERSITATII (1)

27

SURSE DE INFORMARESURSE DE INFORMAREin general, accesul la evenimentele

academice este liber, studentiii interesati putand lua parte la acestea

secretariatul reprezinta „nucleul informational” la nivel de facultate, ocupand un rol central in transmiterea informatiilor necesare

CRITERIICRITERIIcriteriile privind performantele scolare

(mediile) sunt stabilite de fiecare facultate in parte

NEMULTUMIRINEMULTUMIRIsunt legate de discrepantele care apar intre

facultati/ specializari, unde intervalul mediilor incadrate la bursele de studiu poate avea variatii importante

CRITERIICRITERIIsituatia scolara/ financiara/ medicala

(studentii UAV considera ca, in realitate, functioneaza principiul „primul venit, primul servit ”)

NEMULTUMIRINEMULTUMIRIfenomene de coruptie legate de

distribuirea locurilor din camine (fie sunt vandute de catre studentii care beneficiaza de ele, fie sunt vandute direct de catre administratorul caminului), supra-cazarea

SURSE DE INFORMARESURSE DE INFORMAREsite-ul facultatii/ universitatii, secretariat,

prezentari in licee/ la targuri de oferte de studiu, presa

NEMULTUMIRINEMULTUMIRImodificarea anuala a programei de

admitere, informatii incomplete, procesul de crestere a numarului de studenti careafecteaza in mod negativ calitatea invatamantului superior (studentii UBB)

SISTEMUL DE SISTEMUL DE ……

ADMITERE

ACCES LA EVENIMENTEACADEMICE

ACORDARE A BURSELOR

CAZARE

28

TRANSPARENTA PROCESELOR DIN CADRUL FACULTATII/ UNIVERSITATII (2)

Doar studentii UBB au punctat ca si aspect pozitiv al procesului de predare faptul ca sunt profesori care se informeaza permanent pentru a raspunde problemelor ridicate de catre studenti si care ofera materiale bibliografice acestora; mai mult, unii profesori incearca sa tina pasul cu noutatile tehnologice si sa le utilizeze in predare.

cerintele unor profesori la examene nu corespund cu materia predata

o parte dintre profesori au un sistem de evaluare bazat pe memorarea exacta a informatiilor predate

nu toti profesorii prezinta la inceputul semestrului criteriile de evaluare pentru examenul de final

relatia dintre profesor si studenti este impersonala profesorii nu adopta un mod interactiv de predare a cursuluiunii profesori absenteaza de la orele de curso parte a profesorilor sunt nemotivati ceea ce se rasfrange in stilul

de predare

multe cursuri sunt „uzate moral” si nu mai au nicio valoare practica pentru studenti

cursurile sunt preponderent teoretice si prea putin practice o parte a laboratoarelor nu sunt echipate adecvat

PROCESUL DE PROCESUL DE PREDAREPREDARE--INVATAREINVATARE

NEMULTUMIRI LEGATE DE…

PPRROOFFEESSOORRII

CCUURRSSUURRII

INTELEGEREA SI GRADUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI „PROCESUL BOLOGNA”

CUNOASTEREA PROCESULUI BOLOGNA

un proces de uniformizare a sistemului universitar european sau o compatibilizare a sistemelor de invatamant superior european

„Concentrarea celor 4 ani de studiu pe 3 ani si perfectionarea prin master.”„Lege la nivel european, prin care toate facultatile functioneaza pe un anumit principiu...”„Termin mai repede!” (studenti)

presupune recunoasterea diplomelor universitare romanesti in toata Europa

standardizeaza calitatea invatamantului universitar prin creditele europene

sansele mobilitatii, a schimbului de experienta si a dezvoltarii profesionale a studentilor cat si a profesorilor cresc considerabil; joint-masterul sau „diploma dubla” (cadre didactice, UBB)

accentueaza importanta studiilor de master, care asigura mai bine procesul de aprofundare si specializare a studentului„Master-ul devine relevant.”

majoritatea cadrelor universitare criticaacceptarea procesului Bologna ca un dat incontestabil, fara a fi adaptat la sistemul de invatamant universitar din Romania

facultatea de trei ani implica o „reducere a informatiilor”, o „scadere a calitatii”, un invatamant „de masa”, cu beneficii financiare pentru facultate„Oamenii nu au cum sa invete in 3 ani atata. Este stupid, irelevant.” (studenti)„Mai putina calitate, viteza mai mare.”

masterul are sanse scazute sa devina forma de studiu aprofundat pentru studentul care, de obicei alege sa intre direct pe piata fortei de munca dupa absolvirea celor 3 ani de facultate (UVT, cadre universitare)

CE ESTE PROCESUL BOLOGNA?

ASPECTE POZITIVE ASPECTE NEGATIVE

30

PROCESUL BOLOGNA – IMPACTUL LA NIVEL DE UNIVERSITATE

31

UBB Cluj este prima universitate care a initiat implementarea procesului Bologna in tara

cadrele universitare reclama lipsa unei strategii pe termen lung in initierea acestui proces

reprezentantii facultatilor de teologie din UBB au optat pentru mentinerea aceleiasi structuri universitare, considerata mai adaptata la invatamantul universitar teologic romanesc

validarea sistemului Bologna si importanta masterului este proiectat in viitor, dupa feedback-ul primit din piata de munca.

CLUJ TIMISOARA

ARAD

procesul Bologna nu se aplica Universitatii de Medicina siFarmacie sau celei de Arhitectura, acestea urmand doar procesulLisabona, ce nu presupune schimbari de structura universitara, numarul anilor de studiu fiindacelasi

cadrele didactice de la UVT subliniaza deopotriva cu beneficiile procesului, si riscurile asociate„Daca transformi un program, care era slab, dintr-un an in doi ani, risti sa simulezi un invatamant in doi ani.”

desi procesul Bologna este considerat o necesitate in conditiile cerintelor europene, conferind flexibilitate si mobilitate de studiu studentului roman, acesta are ca efect concomitent si un „invatamant de masa”.

<Spatiul European al Invatamantului Superior> este o comunitate national europeana, in cadrul careia sunt invitate siuniversitatile romanesti, in conditiile in care indeplinesc anumite standarde de calitate a invatamantului

adoptarea procesului Bologna reprezinta o prima forma destandardizare a institutiilor deinvatamant superior romanesti, cu scopul integrarii acestora in <Spatiul European al Invatamantului Superior> „Bologna deschide calea crearii spatiului unitar european al invatamantului.”

<European credit transfer and acumulation system> este un

sistem de credite transferabile, ce permite mobilitatea studentului in mediile

universitare europenein general,

transferabilitatea creditelor nu reprezinta o

noutate, aceasta fiind implementata cu mai multi ani in

urma (UBB)

INTELEGEREA CONCEPTELOR PROPUSE DE PROCESUL BOLOGNA

In general, atributele definitorii pentru invatamantul romanesc privit din prisma procesului Bologna au fost descrise in termeni de: „flexibilitate”, „orientare catre studenti”, „moblitate”, „standardizare”, „modernitate”, „performanta” si „competitie” (la nivel de master).32

<SPATIUL EUROPEAN<SPATIUL EUROPEANAL INVATAMANTULUI SUPERIOR>AL INVATAMANTULUI SUPERIOR> <EUROPEAN CREDIT TRANSFER AND <EUROPEAN CREDIT TRANSFER AND

ACUMULATION SYSTEM>ACUMULATION SYSTEM>

IMPACTUL PROCESULUI BOLOGNA (opinia studentilor)

33

tinand cont ca prima serie de studenti care a intrat pe sistemulBologna absolveste in anul 2008, se poate spune ca procesul se afla

la un nivel mediu de implementare, eficienta lui urmanda fi demonstrata in timp

studentii UVT considera ca implementarea procesului poatefi influentata (negativ sau pozitiv) de oamenii care o gestioneaza

„Degeaba daca este implementat de aceiasi oameni, cu aceeasi mentalitate comunista.”

INVATAMANTUL SUPERIOR DEVINE MAI...

performant performant specializatspecializat

mobilmobilde viitorde viitorflexibilflexibil

eficient eficient (teoretic)(teoretic)aglomerat aglomerat

(condensarea materiilor)(condensarea materiilor)

orientatorientat pe pe partea practica partea practica si spre piata munciisi spre piata munciiorientatorientat pe pe cerintele angajatoruluicerintele angajatorului (studenti UVT)(studenti UVT)

orientat orientat sprespre studenti studenti (studenti UBB)(studenti UBB)

GRAD DE GRAD DE IMPLEMENTAREIMPLEMENTARE

CONCLUZII SI INSIGHT-URI ALE CERCETARII

CONCLUZII/ INSIGHT-URI ALE CERCETARII (1)

Atat cadrele universitare cat si studentii considera ca admiterea in facultate pe baza de dosar duce la o scadere a calitatii actului de invatamant. Transformarea in invatamant de masa pericliteaza activitatea de cercetare si realizarea de performanta in cadrul universitatii. Astfel, in opinia lor, solutia consta in reintroducerea examenului de admitere, schimbare care ar aduce in universitati studenti realmente interesati, care sa fructifice in mod real, dupa iesirea din facultate cunostintele acumulate. In acelasi timp, „filtrul“ de admitere fiind mai dens, s-ar micsora numarul studentilor, astfel incat profesorii sa aiba mai mult timp pentru cercetare, pentru atragerea de granturi si proiecte de cercetare finantate, sporind astfel veniturile facultatilor.

In acest sistem, studentii sunt „o investitie” pe termen lung, reprezinta garantia continuitatii in viitor a activitatii academice de calitate.

STUDENTI MAI

PREGATITI

EXAMEN DE

ADMITERE

MAI PUTINE FONDURI DIN TAXE

FONDURILE FACULTATII NU AU DE SUFERIT

CALITATE SUPERIOARA A ACTULUI DE INVATAMANT

ABSOLVENTI FOARTE BINE

PREGATITI

SE PASTREAZA PRESTIGIUL

UNIVERSITATII

MAI PUTINI STUDENTI

MAI PUTINE ORE DE CURS

MAI MULT TIMP PENTRU CERCETARE

GRANTURI,PROIECTE

FONDURI SUPLIMENTARE

Prestigiul facultatii atrage candidati bine pregatiti, care vor deveni studenti performanti si absolventi profesionisti, perpetuand ciclul calitatii (facultatea devine un mecanism care isi autosustine, din interior, pozitia/ prestanta, dar in acelasi timp se autosustine financiar).

35

ARAD TIMISOARA CLUJ-NAPOCA

Caracteristici ale

studentilor

neimplicati in activitatile organizatiilor studentesti deoarece nu percep posibilele beneficiile pe care le-ar putea obtine

preocupati de integrarea pe piata muncii si, de aceea, interesati de valoarea practica a activitatii academice

grad scazut de implicare si informareprivind procesele si structurile decizionale

externalizeaza si proiecteaza intreaga responsabilitatedecizionala asupra conducerii facultatii/ universitatii

membri ai ligii studentilor, care insa desfasoara o activitate mai moderata, implicandu-se in proiecte de mica anvergura (la nivel informativ si administrativ)

percep activitatea si atitudinea reprezentantilor studentilor si a membrilor conducerii facultatii ca fiind una de natura „politica”, prin discursurile de tip electoral pe care acestia le sustin

considera si simt ca ponderea opinieistudentilor la nivel decizional este mult prea mica

puternic implicati in activitatile organizatiilor studentesti

implicati in proiecte de anvergura, pana la stadiul programelor ce vizeaza dezvoltarea de competente

exista un numar mare de organizatii studentesti care dezvolta proiecte in parteneriat cu alte centre universitare din tara si strainatate

implicati in procesul decizional si in diseminarea deciziilor conducerii facultatii/ universitatii

nemultumiti de lipsa de interes si implicare a studentilor, care evita asumarea responsabilitatii si, implicit, a functiilor de reprezentare

buna colaborare cu membrii conducerii facultatii/ universitatii

CONCLUZII/ INSIGHT-URI ALE CERCETARII (2)

36

ARAD TIMISOARA CLUJ

Cadre universitare fara functie

de conducere

PREOCUPATI DE NEVOI PRIMARE: dotari logistice, nivel salarial

activitatea de cercetare siformare a competentelor inalte ocupa un plan secundar

caracterizati de:IMPLICARE, DARUIRE,SERIOZITATE (in construirea know-how-ului in procesul didactic: calitate crescuta aactului didactic), ATITUDINE PRO-ACTIVA

LIPSA DE UNIFORMITATEintre facultati, determinata de lipsa unor standarde comune„Intre facultati este un relativism absolut.”

in cadrul Facultatii deEconomie si Administrare a Afacerilor, care are cel mai mare numar de studenti existao mai buna organizare, iartransparenta decizionala este mai mare

au depasit nevoile deresurse care le asigurafunctionalitatea si calitateaactului predarii

NEVOILE DE PRESTIGIU SI STATUS sunt puternice, ceea ce determina anumitefrustari in conditiile in care acestea nu sunt indeplinite

isi doresc sa fie implicati in mai multe activitati deCERCETARE si solicita resurse in acest sens

CONCLUZII/ INSIGHT-URI ALE CERCETARII (3)

37

TIMISOARA CLUJ

Cadre universitare cu functie

de conducere

-ORGANIZARE, FLEXIBILITATE,

STANDARDIZARESPIRIT TANARDESCHIDERE SPRE NOUeste caracterizat printr-o TRANSPARENTA

buna in ceea ce priveste transmitereainformatiilor si procesul decizional

ENERGIE, DINAMISM, IMPLICARE, COMPETITIVITATE

un bun management al diversitatii culturale (factor diferentiator si sursa de performanta)

puternica ORIENTARE SPRE PERFORMANTA

SPIRIT PRO-ACTIV intensSPIRIT INOVATORexista un plan strategic care vizeaza direct

normele de functionare ale universitatii si cresterea transparentei decizionale

CONCLUZII/ INSIGHT-URI ALE CERCETARII (4)

38

CONCLUZII/ INSIGHT-URI ALE CERCETARII (5)

39

In urma studiului realizat, ISRA Center Marketing Research a conturat urmatoarele concluzii care sa sprijine compania client – Centrul Euroregional pentru Democratie in demersurile pe care le va intreprinde in spatiul academic romanesc:

Pe parcursul cercetarii am observat ca apartenenta la o liga studenteasca sau asociatie de studenti reflecta gradul de implicare al studentilor in activitatile universitatii din care fac parte. Apartenenta la o liga studenteasca inseamna implicare, activism, informare, responsabilizare a studentului. In acest sens, observam diferente importante intre studentii din Cluj Napoca sau Timisoara (care fac parte din ligi/ asociatii studentesti) si studentii din Arad (care nu fac parte din astfel de organizatii). Studentii din Timisoara si Cluj Napoca sunt caracterizati de cuvintele cheie mentionate mai sus: “implicare”, “informare”, “activism”. Atitudinea acestor studenti este pro-activa, ei au viziuni progresiste, futuriste, moderne, se gandesc la optimizarea serviciilor si produselor oferite de Universitate – sunt studenti dispusi sa “faca ceva”, “sa puna umarul” la construirea unui sistem de invatamant optimizat. Ei actioneaza la nivel de prezent, insa asteapta rezultate pe termen lung. Studentii din Arad nu gandesc problemele in termeni generali, de macrosistem (Universitate), ci se rezuma la propria persoana.

In acelasi timp, sesizam diferente intre studentii din Timisoara si cei din Cluj Napoca, in sensul profunzimii implicarii in diferite proiecte care tin de Universitate. Astfel, am putea descrie activitatea ligilor studentesti din Timisoara ca fiind activa mai mult la nivel de informare si probleme administrative, in timp ce activitatea studentilor din Cluj Napoca a avansat la stadiul dezvoltarii de competente.

In general, procesul Bologna este privit ca o poarta de acces in cadrul „spatiului unitar european

de invatamant”, conferind studentilor (dar si cadrelor didactice) sansa mobilitatii, a schimbului de

experienta, precum si a dezvoltarii profesionale.

Punctul nevralgic al acestui proces de aliniere la standardele invatamantului european se refera la

modul sau de implementare, realizat ca „un dat incontestabil”, fara sa existe incercari de adaptare la

„realitatea” sistemului universitar romanesc, desi procesul Bologna este flexibil in acest sens,

permitand modificari contextuale (inainte de implementare nu a fost intensiv studiat si in loc sa se

adopte prevederile procesului Bologna la invatamantul romanesc, s-a adaptat invatamantul

romanesc la procesul Bologna – astfel s-a creat o oarecare incompatibilitate intre cele doua

structuri).

Eterogenitatea nivelului de cunostinte ale studentilor care sunt admisi la o anumita facultate

conduce la ingreunarea procesului de predare si la adancirea diferentelor de cunostinte initiale. In

acest sens, atat studentii, cat si cadrele universitare considera ca separarea studentilor pe grupe de

competente sau introducerea unor programe speciale pot fi in masura sa uniformizeze nivelul de

cunostinte al studentilor si sa adapteze actul de invatamant la fiecare student in parte.

CONCLUZII/ INSIGHT-URI ALE CERCETARII (6)

40

41

VA MULTUMIM!www.isracenter.com

ISRAISRA