lucrare stagiu dec 2010

65
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil CONTABILITATE 1. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA” S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei. Raspuns: Realizarea cu forte proprii a procedeului tehnologic: 233 Imobilizari necorporale = 721 Venituri din prodt. 2000 lei in curs de executie de imobilizari necorporale Brevetarea procedeului tehnologic: 205 Concesiuni,brevete,licente = 233 Imobilizari necorporale 2000 lei in curs de executie Inregistrarea amortizarii aferente: 6811 Ch. de exploatare privind =2805 Amortizarea concesiunilor, 500 lei amortizarea imobilizarilor brevetelor,licentelor Vanzarea la S.C.BETA S.A. a brevetului la valoarea de 1800 lei 461 Debitori diversi = % 2232 lei 7583 Venituri din vanzarea activelor 1800 lei 4427 TVA colectata 432 lei 1

Upload: anamiha09

Post on 28-Oct-2015

319 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

CONTABILITATE

1. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care

se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA”

S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei.

Raspuns:

Realizarea cu forte proprii a procedeului tehnologic:

233 Imobilizari necorporale = 721 Venituri din prodt. 2000 lei

in curs de executie de imobilizari necorporale

Brevetarea procedeului tehnologic:

205 Concesiuni,brevete,licente = 233 Imobilizari necorporale 2000 lei

in curs de executie

Inregistrarea amortizarii aferente:

6811 Ch. de exploatare privind =2805 Amortizarea concesiunilor, 500 lei

amortizarea imobilizarilor brevetelor,licentelor

Vanzarea la S.C.BETA S.A. a brevetului la valoarea de 1800 lei

461 Debitori diversi = % 2232 lei

7583 Venituri din vanzarea activelor 1800 lei

4427 TVA colectata 432 lei

Descarcarea gestiunii cu procedeul tehnologic vandut:

% = 205 Concesiuni,brevete 2000 lei

2805 Amortizarea concesiunilor 500 lei

brevetelor,licentelor

6583 Cheltuieli privind activele 1500 lei

cedate

1

Page 2: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

2. La S.C. OLIMP S.A. se trec de la imobilizari necorporale de natura cheltuielilor de cercetare

dezvoltare, la categoria brevetelor si licentelor, valori in suma de 3000 lei.

Raspuns:

205 Concesiuni,brevete,licente = 203 Cheltuieli de dezvoltare 3000 lei

3. Un asociat aduce ca aport la capitalul social un teren in valoare de 6000 lei.

Raspuns:

Subscrierea aportului:

456 Decontari cu asociatii privind = 1011 Capital subscris 6000 lei

capitalul nevarsat

Aducerea terenului ca aport la capitalul social:

2111 Terenuri = 456 Decontari cu asociatii privind 6000 lei

capitalul

Trecerea terenului de la capital subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 6000 lei

nevarsat varsat

4. Se primeste cu titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei.

Raspuns:

2111 Terenuri = 7582 Venituri din donatii 5000 lei

primite

2

Page 3: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

5. Pentru modernizarea unor instalatii de lucru SC MECORD SA foloseste atelierul mecanic propriu,

care efectueaza urmatoarele cheltuieli:

- 800 lei material consumabile;

- 400 lei salariile muncitorilor;

- CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7%

Se receptioneaza si se inregistreaza in contabilitate modernizarea efectuata de societate.

Raspuns:

Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile:

602 Cheltuieli cu materialele = 302 Materiale consumabile 800 lei

consumabile

Inregistrarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor:

641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personal-salarii datorate 400 lei

personalului

6451 Contributia unitatii la = 4311 Contributia unitatii la 79 lei

asigurari sociale asigurari sociale(400*19.75%)

6452 Contributia unitatii pt. = 4371 Contributia unitatii la 10 lei

ajutorul de somaj fondul de somaj(400*2.5%)

6453 Contributia unitatii pt = 4313 Contributia unitatii pt 28 lei

asig. Sociale de sanatate asig. Sociale de sanatate

Inregistrarea modernizarii :

231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia 1317 lei

de executie de imob. corporale

Receptia modernizarii:

2131 Echipamente tehnologice = 231 Imobilizari corporale in curs 1317 lei

de executie

3

Page 4: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

6. S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hartiei care are valoarea

contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani, iar durata ramasa, de 4 ani.

Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert, care factureaza aceste lucrari la valoarea de 3000 lei,

TVA 19%, achitarea facandu-se cu ordin de plata. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii,

inclusiv amortizarea lunara a masinii modernizate pe durata ramasa, stiind ca metoda de amortizare

utilizata este cea liniara.

Raspuns:

Amortizare anuala = 12.000 / 10 ani = 1.200 lei / an

Valoare neta contabila la data modernizarii =12.000 – 6 x1.200 =12.000–7.200 =4.800 lei

-lucrarile de modernizare efectuate de tert:

% = 404 3.570 lei

213 3.000 lei

4426 570 lei

-plata lucrarilor:

404 = 5121 3.570 lei

-amortizarea lunara =VNC+modernizare =4.800+3.000=7.800lei/an x 1/4 x 1/12=162.5 lei/luna

6811 = 2813 162.5 lei

7. SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei, TVA 19%, care a avut destinatia de bar

de zi, fiind inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei , complet amortizat.

Raspuns:

-vanzare spatiu comercial:

461 = % 11.900 lei

7583 10.000 lei

4427 1.900 lei

-scoaterea din evidenta a spatiului comercial complet amortizat:

2812 = 212 3.000 lei

4

Page 5: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

8. La SC STIMIN SA se scoate din folosinta o cladire in valoare de 14000 lei, amortizata in valoare de

3500 lei, care a fost distrusa de un cutremur.

Raspuns:

Scoaterea din folosinta a cladirii:

% = 212 14.000 lei

2812 3.500 lei

671 10.500 lei

Inregistrarea TVA-ului aferent :

635 = 4427 2.520 lei (10.500* 24%)

9. Situatia in conturi la societatea comerciala cu ridicata CORDA SA la inceputul lunii mai este : 371

Sd 1.000 lei, 378 Sc 200 lei

Conform facturii nr.1200 se primesc marfuri, astfel:

- pretul producatorului 4.000 lei

- TVA 19% 760 lei

- Total de plata 4.760 lei

- Adaos comercial 30% 1.200 lei

- Pretul comerciantului 5.960 lei

Se vand marfuri in valoare de 5.000 lei, TVA 19% . Se incaseaza pretul de vanzare si se descarca

gestiunea pentru marfurile vandute.

Raspuns:

Din enuntul problemei rezulta ca evidenta marfurilor este tinuta la pretul de vanzare.

Primirea marfurilor:

% = 401 4.760 lei

371 4.000 lei

4426 760 lei

Inregistrarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate:

371 = 378 1.200 lei

5

Page 6: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Vanzare marfuri in valoare de 5.000 lei:

4111 = % 5.950 lei

707 5.000 lei

4427 950 lei

Descarcarea gestiunii cu marfurile vandute:

-se calculeaza coeficientul K de repartizare a adaosului comercial aferent marfurilor vandute: K=Si378

+ Rc378 / Si371 + Rd371=(200+1.200)/ (1.000+4.000+1.200)=0.2258

adaosul comercial aferent marfurilor iesite=Rc 707 x K=5.000 x 0.2258=1129 lei

% = 371 5.000 lei

607 3.871 lei

378 1.129 lei

10. Cu factura nr.1400 se cumpara marfuri in valoare de 1.000 lei, TVA 19%, care sunt refuzate la

plata avand defecte de calitate si vicii ascunse, considerandu-se urmatoarele cazuri:

- A – refuzul s-a efectuat inaintea achitarii facturii la furnizor;

- B – se achita factura la furnizor si se refuza integral.

Sa se efectueze inregistrarile necesare la furnizor si la cumparator.

Raspuns:

1) La cumparator:

Cumpararea marfurilor:

% = 401 1.190 lei

371 1.000 lei

4426 190 lei

A) Refuzul facturii inainte de achitarea acesteia la furnizor:

401 = % 1.190 lei

371 1.000 lei

4426 190 lei

6

Page 7: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabilB) Se achita factura la furnizor si se refuza integral:

-cumpararea marfurilor:

% = 401 1.190 lei

371 1.000 lei

4426 190 lei

-achitarea facturii:

401 = 5121 1.190 lei

-refuzul facturii:

401 = % 1.190 lei

371 1.000 lei

4426 190 lei

5121 = 401 1.190 lei

2) La vanzator:

Vanzarea marfurilor:

4111 = % 1.190 lei

707 1.000 lei

4427 190 lei

A) Inregistrarea refuzului din partea cumparatorului:

% = 4111 1.190 lei

707 1.000 lei

4427 190 lei

B) Se incaseaza factura la furnizor si se refuza integral:

-vanzarea marfurilor:

4111 = % 1.190 lei

707 1.000 lei

4427 190 lei

- incasarea facturii:

5121 = 4111 1.190 lei

7

Page 8: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

- refuzul platii facturii de catre client:

% = 4111 1.190 lei

707 1.000 lei

4427 190 lei

4111 = 5121 1.190 lei

11. SC VULTURUL NEGRU SA se aprovizioneaza pe baza facturii nr.35596 cu confectii femei, de la

SC MONDIALA Satu Mare.

Marfa sosita prin CFR este in valoare de 2.200 lei, TVA 19%, cheltuieli cuvenite CFR-ului 100 lei,

TVA 19%.

La receptie se constata ca un lot de bluze femei au vicii ascunse, valoarea acestui lot fiind de 550 lei.

Se formeaza o comisie de receptie, care anunta furnizorul, iar lotul respectiv se receptioneaza si

ramane in custodie.

Raspuns:

Aprovizionarea cu confectii:

% = 401 2.618 lei

371 2.200 lei

4426 418 lei

Cheltuielile de transport cuvenite CFR-ului:

% = 401 119 lei

371.01 100 lei

4426 19 lei

Pastrarea in custodie a unui lot de bluze in valoare de 550 lei:

-extracontabil se inregistreaza:

D 8033 Valori materiale 550 lei

primite in pastrare sau custodie

8

Page 9: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

12. O societate de leasing (locator) incheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing operational

pentru o masina de alezat achizitioneaza cu pretul de 14.400 lei, TVA 19%, care are durata normata de

functionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar rata lunara de leasing este de 244 lei.

Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a

masinii la valoarea reziduala. Sa se efectueze inregistrarile contabile la locatar.

Raspuns:

In cazul leasingului operational locatarul recunoaste bunul primit drept cheltuieli,linear pe durata

contractului de leasing.

-lunar,pe durata celor 3 ani locatarul va inregistra:

% = 401 290.36 lei

612 244 lei

4426 46.36 lei

-plata ratei lunare prin banca:

401 = 5121 290.36 lei

-dupa 3 ani,cumpararea de catre locatar a masinii la valoarea reziduala :

-calculul valorii reziduale:amortizare=14.400 / 12ani =1.200/an x 3 ani =3.600 lei

-valoarea reziduala=14.400- 3.600=10.800 lei

% = 404 12.852 lei

213 10.800 lei

4426 2.052 lei

-inregistrarea platii:

404 = 5121 12.852 lei

13. Se realizeazã un împrumut obligatar referitor la care se înregistreazã urmãtoarele operaţii:

a) subscrierea de cãtre terţi a 2.000 de obligaţiuni cu valoarea de vânzare de 4,7 lei/obligaţiune,

valoarea nominalã de 5 lei/obligaţiune şi valoarea de rambursare de 5,2 lei/obligaţiune;

b) încasarea integralã a sumelor de la obligatari, cu decontare prin virament;

c) dobânda datoratã obligatarilor pentru primul an, cunoscând cã emisiunea s-a realizat cu o dobândã

anualã de 15%;

d) amortizarea primelor de rambursare aferentã întregii perioade de derulare a împrumutului;

9

Page 10: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabile) rãscumpãrarea la finele primului an a 200 de obligaţiuni, cu decontare în numerar, precum şi

anularea acestora.

Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaţii?

Rezolvare:

a) Emiterea obligatiunilor:

% = 161 10400 lei

461 9400 lei

169 1000 lei

b) Incasarea sumelor:

5121 = 461 9400 lei

c) Dobanda datorata pentru primul an: 2000 obligatiuni x 5 lei x 15% = 1500 lei

666 = 1681 1500 lei

d) Amortizarea primelor pentru toata perioada:

6868 = 169 1000 lei

e) Rascumpararea a 200 obligatiuni x 5.2 lei = 1040 lei

505 = 5121 1040 lei

si anularea obligatiunilor:

161 = 505 1040 lei

14. În vederea achiziţionãrii unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi

înregistrãri contabile, dupã cum urmeazã:

a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20.000 lei;

b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ, în care este consemnat preţul de vânzare de 21.000 lei,

TVA 19%;

c) diminuarea obligaţiei faţã de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin

pentru diferenţa rãmasã;

d) decontarea la scadenţã a biletului la ordin subscris.

Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaţii?

Rezolvare:

a) Acordarea avansului pentru achizitia mobilierului:

% = 5311 2380 lei

232 2000 lei

4426 380 lei

10

Page 11: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabilb) Receptia mobilierului:

% = 404 24990 lei

214 21000 lei

4426 3990 lei

c) Diminuarea obligatiei si subscrierea biletului la ordin:

404 = % 24990 lei

232 2000 lei

4426 380 lei

405 22610 lei

d) Decontarea biletului la ordin:

405 = 5121 22610 lei

15. Dispuneţi de urmãtoarele date: vânzãri de mãrfuri 8.000 u.m., costul mãrfurilor vândute 6.000 lei;

vânzãri de produse finite 10.000 lei; venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 4.000 lei;

subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei; producţie imobilizatã 20.000 lei; producţie

obţinutã la cost de producţie 40.000 lei; stoc

iniţial de produse finite 1.000 lei; stoc final de produse finite 32.000 lei; alte venituri din exploatare

10.000 lei; venituri din provizioane privind deprecierea creanţelor clienţi 3.000 lei.

Conform OMFP nr. 1.752/2005, care este mãrimea cifrei de afaceri şi a veniturilor din exploatare?

Rezolvare:

Cifra de afaceri = vanzari de marfuri + vanzari de produse finite + venituri din chirii

Cifra de afaceri = 8000 + 10000 + 4000 = 22000 lei

Venituri din exploatare = Cifra de afaceri + Venituri din productia imobilizata + Variatia

stocurilor de produse finite(Sf-Si) + Alte venituri din exploatare

Venituri din exploatare = 22000+ 20000 + 31000 + 10000 = 83000 lei

16. În urma a douã reevaluãri succesive ale unei imobilizãri corporale s-au obţinut urmãtoarele date: în

exerciţiul N o creştere de valoare de 100 lei, iar în exerciţiul N+1 o reducere de valoare de 120 lei.

Ce determinã reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”?

Rezolvare :

Reevaluarea din exercitiul N determina o crestere a rezervei din reeevaluare cu 100 lei,iar reevaluarea

din exercitiul N+1 determina diminuarea rezervei din reevaluare cu 100 lei si inregistrarea unei

cheltuieli cu deprecierea pentru 20 lei.

11

Page 12: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

FISCALITATE

1. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibilă amortizarea fiscală.

Raspuns :

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele

conditii:

a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat

tertilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului(1800 lei);

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot

sau set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

Pentru componentele care intra în structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare

difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta în parte.

2. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în sumă

de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate în sumă de

300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.

Raspuns:

Profit contabil = (300.000 – 130.000) = 170.000 lei

Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile=

=300.000 - 130.000 + 10.000 = 180.000 lei

Protocol deductibil = 2% x 180.000=3.600 lei

Protocol nedeductibil = 10.000 – 3.600 = 6.400 lei

TVA aferent protocolui nedeductibil = 24%*6.400 = 1.536 lei

Total cheltuieli nedeductibile = 6.400+1.536 = 7.936 lei

Venit impozabil = 300.000-130.000+7.936 = 177.936 lei

Impozit pe profit de plata = 16%*177.936 = 28.470 lei

3. Un agent economic prezintă în anul 2009, conform datelor din bilanţ, următoarea situaţie:

capitaluri proprii la începutul anului 20.000 lei;

capitaluri proprii la sfârşitul trimestrului I 21.000 lei;

12

Page 13: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabilcapital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la începutul anului 50.000 lei.

capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la sfârşitul primului trimestru 100.000 lei.

Pe 1 februarie a contractat un împrumut de la o bancă în valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rată anuală

a dobânzii de 25% (dobânda fiind plătibilă lunar, iar împrumutul rambursabil la scadenţă). Tot pe 1

februarie a contract un împrumut de la un acţionar în sumă de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anuală a

dobânzii fiind de 20% (împrumutul se restituie integral la scadenţă, iar dobânda se plăteşte lunar). Rata

de referinţă a BNR pentru luna martie este de 10%. Să se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu

dobânzile.

Raspuns:

Cum ratele anuale la care s-au contractat ambele imprumuturi sunt peste rata de referinta a BNR pentru

luna martie se va proceda la calculul gradului de indatorare a capitalului pentru determinarea

cheltuielilor cu dobanzile deductibile in trim I:

Gritrim1=Capital imprumutat inceputul perioadei+Capital inprumutat sfarsitul perioadei /

Capital propriu inceputul perioadei+Capital propriu sfarsitul perioadei

Gritrim1=(50.000+100.000)/(20.000+21.000)=150.000/41.000=3.658

Gritrim1=3.658 >3,cheltuielile cu dobanzile posibil de dedus vor fi integral nedeductibile in trimestrul

1 si se vor reporta pana cand gradul de indatorare va fi mai mic decat 3.

13

Page 14: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100 Cheltuieli cu dobânzi 500 Impozit pe profit 1400

Raspuns:

Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza performanta financiara a intreprinderii prin

intermediul fluxului de rezultate inregistrate in cursul exercitiului financiar,si anume:

1)Excedentul brut(insuficienta) de exploatare(EBE) este rezultatul realizat din activitatea curenta a

intreprinderii si se calculeaza cu ajutorul relatiei:

EBE=Valoarea adaugata(VA) + Subventii de exploatare(Sbv) – Alte impozite,taxe,varsaminte

asimilate(I+Tx) – Cheltuieli cu personalul(Chp)

VA=Marja comerciala(Mc) + Productia exercitiului(Pex) – Consumuri intermediare(Ci)

MC=Vanzari de marfuri-Costul marfurilor=4000-4200= -200 lei

Pex = Productia vanduta+Productia stocata+Productia imobilizata

Pex=24000+500=24500 lei

Ci=cheltuieli cu materii prime+cheltuieli cu chirii=10000+200=10200 lei

VA= -200+24500-10200=24500-10400=14100 lei

EBE=14100+2300-300-5000=11100 lei

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea de autofinantare destinata pe de-o parte mentinerii si

dezvoltarii potentialului productiv ,si pe de alta parte, remunerarii investitiilor(capitalurile proprii si

imprumutate).

14

Page 15: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

2)Rezultatul din exploatare(REXP) masoara performanta industriala si comerciala a

intreprinderii,este independent de politica financiara si fiscala,tine cont de provizioane si amortizare,si

se determina cu relatia:

REXP= Excedentul brut de exploatare(EBE) + Alte venituri din exploatare(Ave) – Amortizari si

provizioane – Alte cheltuieli de exploatare

REXP=11100 – 1000(cheltuieli cu amortizarea)=10100 lei

Rezultatul din exploatare exprima surplusul de venituri din exploatarea curenta fata de cheltuielile de

exploatare.

3)Rezultatul financiar(RFIN)provine din activitatea financiara,cuprinde elemente de fluxuri

financiare si elemente care corespund riscurilor atasate si se calculeaza prin diferenta:

RFIN = Veniturile financiare – Cheltuieli financiare

RFIN = 100-500= -400 lei

Lipsa veniturilor financiare in conditiile existentei cheltuielilor financiare legate de plata dobanzilor la

imprumuturi conduce la un rezultat financiar negativ(pierdere).

4)Rezultatul curent(RCRT) tine cont de politica de finantare a intreprinderii si un este influentat de elemente

extraordinare sau fiscale pure si cumuleaza rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar:

RCRT = REXP + RFIN=10100-400 =9700 lei

Pierdera financiara este compensata de un profit obtinut in activitatea de exploatare.

5)Rezultatul extraordinar(REXTR) provine din activitatea neobisnuita a intreprinderii,nefiind legat de

activitatea curenta si se determina ca diferenta:

REXTR = Veniturile extraordinare – Cheltuielile extraordinare

REXTR = 0 leio

Rezultatul extraordinar reflecta incidenta evenimentelor neprevazute neobisnuite in activitatea

curenta(calamitati).

6)Rezultatul brut al exercitiului(Rbr) se obtine prin insumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar:

Rbr = RCRT + REXTR =Venituri totale – Cheltuieli totale =REXP+RFIN+REXTR

Rbr =9700+0=9700 lei=RCRT

7)Rezultatul net al exercitiului(Rnet) constituie soldul final dupa aplicarea cotei procentuale de impozit(i)

asupra rezultatului brut(impozabil) al perioadei curente,fiind calculat ca diferenta:

Rnet = Rbr – Impozitul pe profit=9700-1400=8300 lei

Acest profit caracterizeaza performanta generala a activitatii si reflecta cresterea acumularilor intreprinderii in

cursul exercitiului.

15

Page 16: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

2. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț unitar de 5 u.m. întreprinderea

înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000

u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de

20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 40000 u.m. să se calculeze şi să

se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat în unități fizice şi valorice.

Rezolvare :

Determinarea pragului de rentabilitate operational

Pragul de rentabilitate operational este punctul in care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare delimitate in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile, calculandu-se in unitati fizice sau valorice si se determina astfel:

a) Pragul de rentabilitate operational in unitati fizice: -se determina costul variabil pe unitatea de produs(Cvu)Cum in enuntul problemei nu se precizeaza daca salariile personalului direct productiv variaza in functie de cantitatea produsa(platiti dupa norma) sau au un salariu fix lunar se considera aceste cheltuieli in categoria cheltuielilor variabile.

Cheltuieli variabile (Cv) = cheltuieli cu materii prime şi materiale + cheltuieli de personal (salariile personalului direct productiv 85%)

Cv = 200.000 + 100.000 * 85% = 285.000 lei

Cvunitar (Cvu) = 285.000/ 100.000 buc = 2.85 lei/buc

-se determina suma cheltuielilor fixe totale(CF)

Cheltuileli fixe (CF) = cheltuieli cu salariile (15%) + cheltuieli cu utilitati şi chirii + cheltuieli cu

amortizarea

CF = 100.000* 15% + 20.000 + 50.000 = 85.000 lei

-se determina pragul de rentabilitate in unitati fizice

Profit = Productia( Q) x Pret de vanzare (Pvu)– Productia( Q) x Cvu – CF

0 = Q*(Pvu-Cvu)-CF

Q* = CF / Pvu-Cvu = 85.000/ (5-2,85) = 85.000/2,15= 39.535 buc

La un volum al produselor realizate de 39.535 buc. profitul este nul.Orice unitate de produs realizata peste acest nivel va aduce un profit, in timp ce nerealizarea cel putin a nivelului de 39.535 buc.va aduce pierdere.

b)Pragul de rentabilitate operational in unitati valorice:

Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*)

CA* = Productia aferenta punctului critic(Q*) x Pvu =39.535 * 5= 197.675 lei

Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 197.675 lei in perioada analizata.

16

Page 17: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Determinarea pragului de rentabilitate financiar

Pragul de rentabilitate financiar(global) reprezinta punctul in care cifra de afaceri aferenta punctului critic

acopera cheltuielile de exploatare(fixe si variabile) dar si cheltuielile cu dobanzile,iar rezultatul este nul.

a) Pragul de rentabilitate financiar in unitati fizice:

Q* = (CF + ch. cu dobanzile)/ (Pvu-Cvu) = (85.000 + 40.000)/2,15

Q* = 58.140 buc

b) Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*) = Q* x Pvu= 58.140 * 5

CA*= 290.695 lei

Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 290.695 lei in perioada analizata.

3. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un preț unitar de 40 u.m. întreprinderea

înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000

u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de

5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se

interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat în unități fizice şi valorice şi nivelul

rezultatului de exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5500 a numărului de produse vândute.

Rezolvare:

Determinarea pragului de rentabilitate operational

a) Pragul de rentabilitate operational in unitati fizice:-se determina costul variabil pe unitatea de produs(Cvu)Cum in enuntul problemei nu se precizeaza daca salariile personalului direct productiv variaza in functie de cantitatea produsa(platiti dupa norma) sau au un salariu fix lunar se considera aceste cheltuieli in categoria cheltuielilor variabile.

Cheltuieli variabile (Cv) = cheltuieli cu materii prime şi materiale + cheltuieli de personal (salariile personalului direct productiv 90 %)

Cv= 60.000 + 80.000 * 90 %= 132.000 lei

Cvunitar (Cvu) = 132.000/ 5000 = 26, 4 lei/ buc

Cheltuileli fixe(CF) = cheltuieli cu salariile (10%) + cheltuieli cu utilitati şi chirii + cheltuieli cu amortizarea

CF = 80.000* 10% + 5.000 + 4.000 = 17.000 lei

Q aferenta punctului critic = CF/(Pvu-Cvu) = 17.000/ (40-26,4) = 17.000/13,6

Q* = 1250 buc

La un volum al produselor realizate de 1250 buc. profitul este nul.Orice unitate de produs realizata peste acest nivel va aduce un profit, in timp ce nerealizarea cel putin a nivelului de 1250 buc.va aduce pierdere.

17

Page 18: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

b)Pragul de rentabilitate operational in unitati valorice

Cifra de afaceri in punctul critic = Q aferenta punctului critic x Pvu =1250 x 40 lei

CA*= 50.000 lei

Pentru ca societatea sa inregistreze profit va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 50.000 lei.

Determinarea pragului de rentabilitate financiar

a)Pragul de rentabilitate financiar in unitati fizice:

Q* = (CF + ch. cu dobanzile)/ (Pvu-Cvu)

Q* = ( 17.000 + 5.000)/ 13,60 = 1.618 buc

La un volum al produselor realizate de 1.618 buc. profitul este nul.

b)Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*)

CA* = Q* x Pvu= 1.618 x 40 lei= 64.720 lei

Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 64.720 lei

in perioada analizata.

Nivelul rezultatului de exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5500 a numărului de produse

vândute.

Rezultatul din exploatare (REXP) = CA – Q x Cvu- CF = Q x Pvu – Q x Cvu - CF

REXP= Q(Pvu-Cvu) – CF

REXP= 5.500 x (40-26.4) – 17.000 = 57.800 lei

Rezultatul curent (RCRT) = Q(Pvu-Cvu) – CF(inclusiv cheltuielile cu dobanzile)

RCRT= 5.500*13,6 – (17.000+5.000) = 52.800 lei

18

Page 19: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Situaţia elementelor de activ şi de pasiv la societatea „X” conform bilanţului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel: Programe informatice 4.000.000 lei Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei Clădiri 10.000.000 lei Amortizarea clădirilor 2.500.000 lei Titluri de participare 2.500.000 lei Mărfuri 5.000.000 lei Clienţi 2.000.000 lei Furnizori 4.500.000 lei Furnizori de imobilizări 2.000.000 lei Clienţi-creditori 1.500.000 lei Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei Capital subscris vărsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei (această sumă este formată din repartizarea profitului net în anii anteriori).

Operaţiunile efectuate de judecătorul sindic şi de lichidator pentru a asigura disponibilităţile băneşti în vederea achitării datoriilor: a) Programele informatice au fost vândute cu 2.500.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 3.000.000; b) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 7.500.000 lei; c) Mărfurile au fost vândute cu 6.000.000 lei faţă de valoarea contabilă netă de 5.000.000 lei; d) Titlurile de participare au fost vândute cu 3.000.000 lei faţă de 2.500.000 lei - costul de achizitie; e) S-a încasat de la clienţi suma de 1.800.000 lei, acordându-se un scont de 10%; f) S-a achitat împrumutul de 6.000.000 lei şi dobânda de 1.000.000 lei; g) S-au achitat furnizorii în sumă de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%; h) Au fost achitaţi furnizorii de imobilizări în sumă de 2.000.000 lei;

i) Au fost restituite avansurile încasate de la clienţi în sumă de 1.500.000 lei; j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care: -salarii 500.000 lei -cheltuieli cu licitaţiile 300.000 lei Se cere:

19

Page 20: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

a) Înregistrarile contabile privind operaţiunile de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de efectuarea partajului. c) Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj la acţionari.

Rezolvare:

A)Înregistrarile contabile privind operaţiunile de lichidare.

a. Vanzarea programelor informatice :Vanzarea programelor informatice

461 = % 3.100.000 lei 7583 2.500.000 lei 4427 600.000 lei

Scaderea din evidenta a programelor informatice% = 208 4.000.000 lei

2808 1.000.000 lei 6583 3.000.000 lei

Incasarea contravalorii programelor informatice 5121 = 461 3.100.000 lei

b. Vanzarea cladirilorVanzarea cladirilor

461 = % 11.160.000 lei 7583 9.000.000 lei 4427 2.160.000 lei

Scaderea din evidenta a cladirilor vandute% = 212 10.000.000 lei2812 2.500.000 lei6583 7.500.000 lei

Incasarea contravalorii cladirii vandute5121 = 461 11.160.000 lei

c. Vanzarea marfurilor: Vanzarea marfurilor

411 = % 7.440.000 lei707 6.000.000 lei4427 1.440.000 lei

Incasarea contravalorii marfii vandute5121 = 411 7.440.000 lei

20

Page 21: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Scaderea din gestiune a marfurilor vandute607 = 371 5.000.000 lei

d. Vanzarea titlurilor de participare

Vanzarea actiunilor461 = 7641 3.000.000 lei

Scaderea din evidenta a actiunilor vandute6641 = 263 2.500.000 lei

Incasarea contavalorii actiunilor5121 = 461 3.000.000 lei

e. Incasarea creantelor de la clientiIncasarea creantelor de la clienti si acordarea scontului de 10%

5121 = 4111 1.800.000 lei667 = 4111 200.000 lei

f. Achitarea imprumutului si a dobanziiPlata imprumutului si dobanzii

162 = 5121 6.000.000 lei666 = 5121 1.000.000 lei

g. Achitarea furnizorilor si inregistrarea scontului de 5%401 = 5121 4.275.000 lei401 = 767 225.000 lei

h. Achitarea furnizorilor de imobilizari404 = 5121 2.000.000 lei

i. Restituirea avansurilor incasate de la clienti419 = 5121 1.500.000 lei

j. Cheltuielile efectuate cu lichidarea:% = 401 992.000 lei

622 500.000 lei628 300.000 lei4426 192.000 lei

Stabilirea rezultatului lichidariiRezultatul lichidarii = Venituri din valorificarea activelor – Cheltuieli legate de lichidare si plata datoriilor.In vederea stabiliri rezultatului se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.

21

Page 22: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 20.000.000 lei 6583 10.500.000 lei607 5.000.000 lei6641 2.500.000 lei667 200.000 lei666 1.000.000 lei622 500.000 lei628 300.000 lei

Inchiderea conturilor de venituri

% = 121 20.725.000 lei 7583 11.500.000 lei

707 6.000.000 lei7641 3.000.000 lei767 225.000 lei

Rezultatul lichidarii = 20.725.000 – 20.000.000 = 725.000 leiCalcularea,retinerea si virarea obligatiilor fiscale(impozit pe profit, impozit pe dividende,TVA)

Regularizarea TVA-uluiTVA colectata = 600.000+2.160.000+1.440.000 = 4.200.000 leiTVA deductibila = 192.000 leiTVA de plata = 4.008.00 lei4427 = % 4.200.000 lei

4426 192.000 lei4423 4.008.000 lei

Plata TVA-ului datorat la bugetul statului:4423 = 5121 4.008.000 leiSituatia contului 121 si 5121 inanite de efectuarea partajului:

D 121 C______________________________3.000.000 | 2.500.0007.500.000 | 9.000.0005.000.000 | 6.000.000 200.000 | 3.000.0002.500.000 | 225.0001.000.000 | 500.000 | 300.000 |_____________________________

20.000.000 20.725.000Sold C 725.000 lei

22

Page 23: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

D 5121 C______________________________3.100.000 | 7.000.000

11.160.000 | 4.275.0007.440.000 | 2.000.0003.000.000 | 1.500.0001.800.000 | 992.000____________|_____ 4.008.000

26.500.000 19.775.000Sold D 6.725.000 lei

B)Bilantul inante de efectuarea partajului

Elemente Valori Casa si conturi la banci (ct. 5311, 5121) 6.725.000 Capital subscris si varsat (1012) 5.000.000 Rezerve (ct. 1068) 1.000.000 Profit net(ct.121) 725.000Total capitaluri 6.725.000

Distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire intre creditori, in ordinea prevazuta de lege.

C) Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj la acţionari

Restituirea capitalului social la actionari1012 = 456 5.000.000 lei456 = 5121 5.000.000 lei

Impozit pe profit din lichidare- impozitul pe profit datorat 725.000 lei * 16% = 116.000 lei

691 = 4411 116.000 lei

- inchiderea contului 691121 = 691 116.000 lei

- virarea impozitului pe profit4411 = 5121 116.000 lei

Dividende cuvenite actionarilor% = 456 1.609.000 lei

1068 1.000.000 lei 121 (725.000-116.000) 609.000 lei

23

Page 24: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Rezerva constituita din profiturile nete anterioare nu se mai impoziteaza deoarece profitul din care s-au constituit a fost o data impozitat. Retinere impozit pe dividende

456 = 446 257.440 lei (1.609.000 x 16%)

Plata impozit pe dividende446 = 5121 257.440 lei

Plata dividendelor catra actionari ( 1.609.000-257.440=1.351.560 lei)456 = 5121 1.351.560 lei

Situatia conturilor 5121 si 456 dupa efectuarea partajului se prezinta astfel:

D 5121 C______________________________Sold 6.725.000 | 5.000.000

| 116.000 | 257.440 | 1.351.560

_____________________________ 6.725.000 6.725.000

D 456 C______________________________5.000.000 | 5.000.000 257.440 | 1.609.000 1.351.560 | _____________________________ 6.609.000 6.609.000

2. De către cine se face numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni?

Raspuns:

(1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

24

Page 25: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

3. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?

Raspuns:

Art. 123 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, modificată, stabileşte ordinea în care are loc plata creanţelor, în cazul falimentului, astfel: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea 85/ 2006, 2. creanţele izvorîte din raportul de muncă; 3. creanţele reprezentînd creditele, acordate de instituţii de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultînd din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii; 4. creanţele bugetare; 5. creanţele reprezentînd sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; 6. creanţele reprezentînd sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică; 7. creanţele reprezentînd credite bancare, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii; 8. alte creanţe chirografare; 9. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:a) creanţele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinînd cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic; b) creanţele izvorînd din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit între creditori în acelaşi rang de prioritate vor fi acordate proporţional cu suma alocată pentru fiecare creanţă, prin tabelul menţionat la art. 108 alin. (2) lit.d) din lege.Titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară. Potrivit legii, în cazul insuficienţei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu acelaşi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară, reprezentînd suma proporţională cu procentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor respective.

25

Page 26: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Orice planificare incepe cu intrebarea “pentru ce suntem aici?” Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.Termenele pot fi:termen scurt: pina la un an;termen mediu: intre doi si cinci ani;termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi:planificarea strategica ;planificarea tactica;planificarea operativa.

Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare.

Raspuns:

Planificarea – este un proces de stabilire a ordinii de acţionare în viitor.La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile.Planificarea strategica constituie procesul prin care se stabilesc marile orientari ce permit organizatiei sa modifice,sa imbunatateasca sau sa-si consolideze pozitia fata de concurenta.Obiectivele strategice reprezinta concretizarea,la un moment dat,a scopurilor generale si a finalitatii activitatilor desfasurate intr-o organizatie.Planificarea strategica face apel la prospectare si la previziune.Datele contabile ale perioadelor precedente servesc ca bază iniţială pentru planificare, iar datele evidenţei curente - drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan. Componenta economica a planificarii strategice se refera la: produse,clienti ,distributie, actiuni de dinamica comerciala(publicitate),structura financiara,mod de folosire a resurselor din autofinantare,mod de procurare a resurselor externe (imprumut,credit), efortul de cercetare-dezvoltare,orientarea cercetarii-dezvoltarii.Planificarea strategica poate face referire la strategiile propuse de organizatie pe termen lung,de peste cinci ani,care sa-i permita imbunatatirea si consolidarea pozitiei sale pe piata fata de concurenta,astfel de strategii pot fi:lansarea de produse noi,introducerea de noi tehnologii,cresterea vanzarilor,reducerea cheltuielilor,etc. Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării întreprinderii şi prin urmare deciziile manageriale pe care ea poate să le ea în viitor, care depind de capacitatea întreprinderii de a previziona ritmul creşterii diferitilor indicatori economico - financiari ai întreprinderii, posibilitatea întreprinderii de a-şi menţine piaţa, afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei, scăderea producerii, intensificarea concurenţei, etc.)

26

Page 27: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Planificarea tactica se refera la ansamblul actiunilor si activitatilor operative care trebuie efectuate pe perioade de timp mai scurte intre doi si cinci ani.Planurile tactice,prin care se implementeaza parti specifice din planul strategic,se realizeaza la nivelul mediu al organizatiilor,cu orizont de timp intermediar.Planificarea tactica este influentata de o multime de factori,cu o actiune dinamica specifica,de la care managerul trebuie sa porneasca in actul de decizie,respectiv:a)un anumit numar de obiective tactice,derivate din obiectivele strategice generale,de exemplu pentru lansarea unui nou produs obiectivele tactice pot face referire la introducerea unei noi linii de fabricatie,pregatirea si perfectionarea angajatilor care vor lucra cu noua linie de fabricatie,implementarea procesului tehnlogic cu privire la noul produs, realizarea de probe privind produsele obtinute,etc.b)in timp ce strategia este stabilita in termeni generali,tactica vizeaza nemijlocit alocarea resurselor umane,materiale si financiare,precum si planificarea asigurarilor operative la momentul oportun.c)planul tactic precizeaza clar ce activitati se vor intreprinde pentru indeplinirea acestor planuri,timpul de lucru al managerilor folosit in acest scop,informatiile de care acestia au nevoie si pe care le vor primi din interiorul organizatiei,colaboratorii si informatiile pe care acestia le prelucreaza si le transmit mai departe.De exemplu pentru cresterea volumului vanzarilor se vor intreprinde actiuni de reducere a costurilor,de reclama si publicitate,de stimulare prin acordare de reduceri ,etc., planificate pe o perioada mai lunga urmand a fi defalcate pe ani si pe luni in cadrul previziunilor operationele prin intocmirea bugetelor si controlul indeplinirii acestora,printr-o analiza intre plan si realizat,studiul abaterilor pe baza carora managerii vor lua deciziile pe care le considera oportune.Planificarea operationala in contabilitate.Planurile operationale definesc modalitati de realizare in timp si spatiu a strategiilor alese.Planul operational stabilit pentru fiecare functie a organizatiei si pentru fiecare centru de responsabilitate,fixeaza:-obiectivele de atins derivate din cadrul unui program pe 3-5 ani pe transe anuale,aceleasi obiective enumerate la planificarea tactica dar defalcate pe transe anuale-mijloacele afectate(fonduri de investitii,numar de salariati,plata salariatilor)-actiunile ce trebuiesc intreprinse printre care si stabilirea preţului de vânzare a producţiei întreprinderii, determinarea cantităţii optimale de fabricare a diferitor tipuri de produse, stabilirea tipului de mas media care va fi raţional de utilizat pentru reclama întreprinderii, etc.Un instrument important al planificării operationale il constituie bugetul, la elaborarea căruia i-a parte şi contabilul – analitic. Întocmirea bugetului care constă în determinarea indicatorilor tehnico - economici planificaţi pentru întreprindere şi pentru subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă, lună, semestru, an.Concepţia bugetării presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile de gestiune ale întreprinderii în întregime. În bugetare o atenţie deosebită se acordă procesului de stabilire a normelor şi normativelor optime, orientat spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse.Controlul presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate în scopul determinării abaterilor şi corectării divergenţelor. Aceasta poate să se manifeste în aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau, invers, în modificarea planurilor, dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate. Procesul controlului dă posibilitatea de a prognoza, dacă planul pe termen lung va fi realizat, de a depista problemele potenţiale, de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor.

27

Page 28: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

2. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert.

Raspuns:Pentru prezentarea organizarii contabilitatii de gestiune la o societate de comert voi face referire la un caz concret : societate de comert cu amanuntul.Societatea: S.C. Alfa S.R.L.Obiect de activitate:comertul cu amanuntulGestiuni:o singura gestiuneMetoda de evidenta a gestiunii de marfuri este metoda global-valorica.La unitatile de desfacere cu amanuntul evidenta operativa se tine cu ajutorul raportului de gestiune,in care se consemneaza:-soldul la inceputul perioadei-intrarile de marfuri pe baza de documente:Aviz de insotire,Factura,Nota de intrare-receptie,Inventar,Proces verbal,etc;-soldul la sfarsitul perioadei.La compartimentul contabilitatii de gestiune a stocurilor evidenta analitica se conduce global ,cu ajutorul Fiselor de cont pentru operatii diverse deschisa pentru fiecare gestiune,cu evidentierea operatiilor de intrare,iesire,stabilindu-se soldul,fie dupa fiecare operatie,fie dupa o anumita perioada.La sfarsitul fiecarei luni se intocmeste Balanta de verificare prin care se asigura controlul inregistrarilor in contabilitatea analitica,global-valoric. Marfurile se evalueaza la momentul intrarii lor in stoc la costul de achizitie(pretul de cumparare la care se adauga cheltuielile ocazionate cu achizitia marfurilor,cum ar fi de ex transportul marfurilor,etc),iar la iesirea lor din stoc societatea foloseste metoda FIFO.Specific societatilor cu amanuntul este evaluarea stocurilor din contul 371”Marfuri”in preturi de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA.Intrucat TVA-ul cuprins in preturile de vanzare cu amanuntul este exigibil la decontare cu statul numai in momentul vanzarii efective a marfurilor prin magazinele cu amanuntul ,pe durata stocarii acestora se va evidentia cu ajutorul contului 4428 “TVA neexigibila”.De remarcat ca aceasta metoda de evaluare a stocurilor in magazinele cu amanuntul isi pune amprenta asupra inregistrarilor din contabilitatea financiara si nu asupra inregistrarilor din contabilitatea de gestiune. Din punctul de vedere al documentelor utilizate se vor utiliza urmatoarele documente financiar-contabile:- la achizitia marfurilor se va intocmi Nota de receptie si constatare de diferente;- la vanzarea marfurilor catre persoane juridice se va utiliza Factura prevazuta la art. 155 din Codul fiscal sau Avizul de insotire a marfii prevazut de OMFP 3055/2010 cu obligatia emiterii ulterioare a facturii; - in cazul in care livrarea se efectueaza catre persoane fizice exista obligatia utilizarii casei de marcat fiscale conform OUG 28/1999, republicata cu modificari, cu emiterea bonului fiscal; daca persoana fizica solicita emiterea unei facturi exista obligatia eliberarii acestui document.Aceste documente stau la baza scaderii din gestiune a marfurilor vandute.

28

Page 29: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Valorile cumulative din totalul facturilor de marfa emise impreuna cu valorile inregistrate in memoria casei de marcat fiscale aferente marfurilor vandute sunt sumele asupra carora se va determina cat reprezinta costul de achizitie al marfurilor si cat adaosul comercial practicat.Cum majoritatea operatiunilor efectuate in cadrul societatii S.C. Alfa S.R.L. se rezuma la aprovizionarea marfurilor de la furnizori si revanzarea lor catre populatie, aceste operatiuni se reflecta in contabilitatea de gestiune conform urmatorului exemplu ipotetic:S.C. Alfa S.R.L. se aprovizioneaza de la furnizori cu marfuri insotite de facturi care cuprind preturi de cumparare de 5000 lei si tva 24% pentru care practica un adaos comercial de 30%.In cursul lunii magazinul realizeaza incasari in numerar de 4000 lei cu care se descarca gestiunea acestuia, in conditiile unui coeficient mediu de repartizare a adaosului comercial calculat pentru luna respectiva(k),de 25%.

Inregistrarile contabile in contabilitatea financiara:A)Receptia marfurilor primite de la furnizori evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA compuse din:

a. pretul de cumparare fara TVA 5000 leib. adaosul comercial de 30%(5000 x 30%) 1500 lei c. pretul de vanzare cu amanuntul exclusiv TVA(a+b) 6500 leid. TVA 24% 1560 leipretul de vanzare cu amanuntulinclusiv TVA(c+d) 8060 lei

-receptia marfurilor primite de la furnizor: % =401 6200 371 5000 4426 1200

-inregistrarea adaosului comercial:371 Marfuri = 378 Diferente de pret la marfuri 1500 lei-inregistrarea TVA nedeductibila:371 Marfuri = 4428 TVA nedeductibila 1560 lei

B)Incasarea vanzarilor in numerar,evaluate la preturi de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA,compuse din:

a. pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA 4000 leib. TVA 19.355%(4000 x 19.355%) 774.2 lei c. pretul de vanzare cu amanuntulexclusiv TVA(a-b) 3225.8 lei

Cota de TVA de 19.355% este determinata din cota de 24% pe baza metodei sutei majorate(24(100+24)x100=19.355%)

29

Page 30: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

5311Casa in lei = % 707 Venituri din vanzari 3225.8 lei

de marfuri 4427 TVA colectata 774.2 lei

C)Descarcarea gestiunii magazinului cu amanuntul tinand cont de coeficientul de repartizare al adaosului comercial calculat pentru luna in curs si anume:

a. pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA 4000 leib. adaosul comercial mediu 25% 1000 lei(4000 x 25%)c.TVA 19.355% (4000 x 19.355%) 774.2 leid. cheltuieli cu marfurile aferente vanzarilor(a-b-c) 2225.8 lei

% = 371 Marfuri 4000 lei607 Cheltuieli privind 2225.8 leimarfurile378 Diferente de pret 1000 leila marfuri4428 TVA neexigibila 774.2 lei

Inregistrarile contabile in contabilitatea de gestiuneA) Inregistrarea veniturilor din vanzarile cu amanuntul:

931 Venituri din comertul = 902 Decontari interne privind 3225.8 leicu amanuntul marfurile vandute

B) Inregistrarea cheltuielilor cu marfurile aferente vanzarilor cu amanuntul:

925 Cheltuieli de desfacere = 901 Decontari interne 2225.8 leiprivind cheltuielile

Contabilitatea de gestiune este personalizata si raspunde cerintelor interne de management al întreprinderii.

Contabilitatea financiara furnizeaza cheltuielile înregistrate dupa natura lor, dar nu indica si cauza aparitiei lor, legile economice pe care le respecta, finalitatea la care acestea trebuie sa fie raportate.

Aspectele mentionate pot fi cunoscute prin intermediul contabilitatii de gestiune.

30

Page 31: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. La auditul stocurilor aveţi în vedere că, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs: a) valoarea deşeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv; b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricaţie; c) cheltuielile de comercializare.

Raspuns:

Nu fac parte din costul stocului unui produs cheltuielile de comercializare.Conform IAS2 Stocuri,costul de productie a unui bun cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

2. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei.

Raspuns:-anul N-11 :achizitie ansamblu imobiliar cu 400.000 lei, din care 80.000 terenuri si 320.000 lei cladiri amortizabil in 20 de ani.-amortizarea anuala = 320.000 / 20 ani =16.000 lei /an-amortizarea aferenta pana la prima evaluare in anul N-4:-amortizarea cumulata = 16.000 x 7 = 112.000 lei- in anul N-4 Valoarea neta contabila(VNC) = 320.000 – 112.000 = 208.000 lei , iar valoarea de utilitate(Vu) a fost stabilita la 450.000 lei din care 150.000 lei terenul,iar restul de 300.000 lei cladirea:

VNC anul N-4 Vu anul N-4-terenul:80.000 lei 150.000 lei rezulta o diferenta pozitiva de 70.000 lei-cladirea:208.000 lei 300.000 lei rezulta o diferenta pozitiva de 92.000 leiTotal diferenta pozitiva din reevaluare:70.000 + 92.000 = 162.000 lei

31

Page 32: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

3. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizării în anul N: a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei.

Raspuns:

VNC = 300.000 lei in anul N-4 eliminandu-se amortismentele din valoarea contabila, durata de viata nu a fost modificata,amortizarea cumulata pana in anul N,1 iulie va fi:VNC = 300.000 / 12 =25.000 lei/an-amortizarea cumulata = 25.000 x 3 + 25.000 x 1 / 2 =75.000 +12.500 =87.500 lei-suma amortizarii in anul N=87.500 lei

4. Prezentaţi cel puţin şapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

Raspuns:Ceea ce diferenţiază un audit statutar (legal) de auditul contractual se referă la:a) Numirea auditorului statutar (legal) se face de către Adunarea Generală a Acţionarilor sau Asociaţilor. Aceasta înseamnă că auditorul statutar este numit de către deţinătorii de capital ai societăţii; într-un anumit fel înseamnă că auditorul statutar este si în serviciul acţionarilor, cărora le aduce o securitate relativă asupra situaţiilorfinanciare ale societăţilor lor.b) Orice auditor statutar este mandatat, de regulă, pentru o durată de 5-7 ani; rezultă că misiunea de audit de bază este o misiune plurianuală, ceea ce permite auditorului să progreseze în cunoaşterea întreprinderii şi să abordeze în mod privilegiat anumite aspecte specifice.c) Auditorul statutar emite în toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat, el neputând să „inventeze" un alt mod de raportare.d) Auditorului statutar îi este specifică o anumită conduită deontologică precis stabilită prin codul etic.e) Misiunea de audit statutar are un caracter permanent, ceea ce înseamnă că auditorul poate face controale în societatea auditată în orice moment al exerciţiului; în practică, însă, el se rezumă la două sau trei intervenţii principale din raţiuni de buget şi pentru a nu perturba activitatea întreprinderii, si anume: intervenţii pentru analiza şi evaluarea controlului intern, pentru inspecţia fizică (inventariere) şi pentru revizia situaţiilor financiare; pentru anumite societăţi mai există o intervenţie asupra situaţiilor financiare intermediare.f) Auditul statutar se efectuează numai prin sondaj si deci nu are loc o validare exhaustivă a tratamentului contabil al tranzacţiilor şi fluxurilor exerciţiului.

g) Auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii; el păstrează o anumită distanţă şi nu poate da sfaturi sau efectua lucrări care presupun substituirea conducătorilor întreprinderii-client.Dimpotrivă, auditul contractual se efectuează la cererea unui client şi nu în realizarea unei obligaţii legale; obiectivele auditului sunt stabilite prin contract în funcţie de aşteptările clientului şi pot fi foarte diferite de la un audit la altul.

32

Page 33: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

De exemplu, conducerea unei întreprinderi sau acţionarii săi pot solicita un audit financiar-contabil al întreprinderii lor fie pentru că ei consideră că situaţiile financiare nu sunt fiabile, fie pentru că vor să aibă o cunoaştere aprofundată a situaţiei financiare la un moment dat; în acest caz, un cabinet de audit sau de experţi contabili aduce o opinie independentă în legătură cu problemele ridicate; tot astfel atunci când un terţ doreşte să ia o participaţie într-o întreprindere; o societate-mamă poate cere unui auditor sau expert contabil să efectueze un audit la o filială etc.

5. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Raspuns:

Auditul statutar (legal) se înscrie prin definiţie într-un cadru stabilit de lege şi îşi are originea în legea societăţilor comerciale; numai în acest context auditorul - denumit comisar de conturi, auditor statutar - exercită o misiune de audit în aplicarea textelor legale. Unele legislaţii naţionale obligă anumite societăţi comerciale la desemnarea unuia sau mai multor auditori.

O misiune de auditare a situaţiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinţe contabile identificate. Pentru a exprima această opinie, auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative", care sunt expresii echivalente.

Pentru a-şi forma o opinie, auditorul reuneşte elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care să-şi fondeze această opinie.

Opinia auditorului întăreşte credibilitatea situaţiilor financiare, furnizând o asigurare ridicată, dar nu absolută; asigurarea absolută în audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi: recurgerea la raţionamentul profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricărui sistem contabil şi de control intern, faptul că majoritatea informaţiilor probante conduc mai mult la deducţii decât la convingeri din partea auditorului.

In cadrul unui audit al situaţiilor financiare, auditorul, fie că îşi desfăşoară misiunea pe bază de contract, fie pe baza unui mandat, trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure - spre deosebire de celelalte forme de control - acea opinie independentă în măsură să îi judece sau să îi apere în mod egal pe toţi utilizatorii informaţiei contabile, pe toţi actorii participanţi la viaţa economico-socială dintr-o întreprindere, şi anume: acţionarii, statul (bugetul), salariaţii, băncile, terţii debitori şi terţii furnizori etc.

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprimă nicio asigurare. El întocmeşte în mod simplu un raport asupra faptelor constatate; utilizatorii raportului sunt cei care evaluează procedurile puse în lucru şi constatările făcute de auditor şi trag propriile concluzii din lucrările auditorului.

Intr-o astfel de misiune, auditorul pune în lucru proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toţi beneficiarii rezultatelor acestor lucrări. Destinatarii raportului trag ei înşişi concluziile din lucrările auditorului. Acest raport se adresează exclusiv părţilor care au convenit procedurile de pus în lucru, deoarece terţii, care ar putea ignora motivul alegerii acestor proceduri, riscă să interpreteze eronat rezultatele.

6. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Raspuns:Intr-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii informaţiilor beneficiază de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizează cunoştinţele sale contabile, şi nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasării si sintetizării situaţiilor financiare.

33

Page 34: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabilProcedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop să permită furnizarea unei asigurări asupra situaţiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaţii sunt încrezători totuşi că beneficiazăintervenţia unui profesionist care aduce cunoştinţele şi competenţele sale la elaborarea acestor situaţii financiare.

7. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit. Raspuns:Acest principiu presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme regulamentare.Profesioniştii contabili trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor referitoare la afacerile unui client sau ale angajatorului, obţinute în cursul prestaţiei serviciilor sale; această obligaţie se aplică si după terminarea relaţiilor dintre profesionist şi clientul sau angajatorul său.Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă - subalterni sau colaboratori - respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate. Confidenţialitatea nu se referă numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.Principiul confidenţialităţii nu se aplică divulgării informaţiilor care permit profesionistului contabil să îndeplinească obligaţiile sale stabilite prin normele profesionale.In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional depind şi de legislaţia generală a fiecărei ţări.Pentru a stabilit dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de exemple):- când divulgarea este autorizată de client sau angajator; interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate şi acest aspect trebuie avut în vedere;- când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare.Când profesionistul contabil decide că trebuie să divulge informaţii confidenţiale, trebuie să ia următoarele măsuri:- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de comunicări, adică sunt abilitaţi să primească astfel de informaţii; - profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.

8. Conceptul de independenţă în audit.Raspuns:Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.In cazul executării, însă, a unor misiuni de audit prin care se furnizează o asigurare (certitudine) în ce priveşte credibilitatea situaţiilor sau informaţiilor financiare în faţa publicului, independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional

34

Page 35: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală).1. Independenta de spirit (in gândire):este o stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã judecata profesionala;ea presupuneintegritate si obiectivitate.2. Independenta in aparentä: reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil.

35

Page 36: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea întreprinderii, în sensul: a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie; b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie; c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse. Raspuns:a) - reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie.Necesarul de fond de rulment(NFR)=Stocuri + Creante – Obligatii nefinanciareCresterea necesarului de fond de rulment determina o urgentare a platilor si decalarea incasarilor,deci influenteaza valoarea intreprinderii in sensul reducerii,deoarece se reduce fluxul de trezorerie

2. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000.

Raspuns:

Activul net corijat se calculează prin doua metode:1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE - DATORIIActivul net corijat(ANC) se poate determina prin doua metode:ANC(1) = Capitaluri proprii + / - Diferente din reevaluareANC(1) = 70.000 +10.000 +10.000 +50.000 =140.000 leiANC(2) = Total active – Datorii = 60.000 +400.000 +300.000 +20.000 – 640.000 = 140.000 lei

3. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei întreprinderi în ce priveste perioada de referintã: a) 2; b) 3; c) 4.

36

Page 37: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Raspuns:

Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din următoarele 4 variante:- ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare- ca medie a profiturilor nete anuale corectate(pentru management, restructurari,etc)- ca medie a profiturilor nete anuale provizionale(in privatizare)- ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare.

4. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de 3.000 lei, iar rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de: a) plus 2.000 mii lei; b) minus 1.400 mii lei; c) plus 1.400 mii lei.

Raspuns:

Superprofitul sau renta de goodwill reprezinta profitul obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piata,in functie de efortul investitional al intreprinderii,efort exprimat prin valoarea patrimoniala a acesteia si se determina astfel:Superprofitul = CB – ANC X i =3.000 – 22.000 x 20 % =3000 – 4400 = -1400 leiUnde CB-capacitate beneficiara,ANC-activ net corijat,i-rata neutra.Voloarea negativa – 1400 lei semnifica o penalizare a valorii intreprinderii pentru insuficienta de rentabilitate fata de exigentele pietei sau pentru exces de patrimoniu.

5. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantialã brutã a întreprinderii va fi de:

a) 455.000mii lei;b) 320.000mii lei;c) 350.000mii lei.

Raspuns:

Valoarea substantialã brutã a întreprinderii (VSB) este activul bilantier reevaluat in ipoteza continuarii activitatii,plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora,minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze(inchiriate,etc).VSB = 425.000 + 105.000 – 75.000 =455.000 mii lei

37

Page 38: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

6. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului?

Raspuns:

Costul capitalului propriu se poate obtine si prin dividende,astfel :

Ccp = d / p + g ,unde: Ccp-costul capitalului propriup-pretul unei actiunid-dividendul procurat de aceasta actiuneg-rata de crestere a dividendelor

Ccp = 1.500 / 25.000 + 9% = 6% + 9% =15 %Rata de rentabilitate sperata a titlului = Ccp =15%

38

Page 39: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

EXPERTIZA CONTABILA

1. Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?

Raspuns:

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate Pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică, în elaborarea lor, expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus.Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organele de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil si dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv de mai bună calitate.Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare si o fundamentare ştiinţifică si expertizelor contabile extrajudiciare.Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

2. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Raspuns:

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces si de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.

39

Page 40: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. In procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

3.Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Raspuns:

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai;- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau in calitate de angajat;- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective;- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii;- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor;- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate;- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti;- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv;- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile.

40

Page 41: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

STUDII DE FEZABILITATE

1. La nivel strategic, ce presupune o investiție de dezvoltare?

Raspuns:Investitiile de dezvoltare urmaresc cresterea nivelului capacitatii de productie a societatilor

comerciale ca urmare a unei conjucturi favorabile si de perspectiva pe pietele de desfacere.Se realizeaza cu prioritate in sectoarele dinamice ale economiei nationale si acolo unde oferta

este sub nivelul cererii.Se urmareste, de asemenea, largirea sortimentului de produse, atragerea de forta de munca in

circuitul economic.Deoarece se afla sub incidenta unui risc ridicat trebuie sa se acorde o atentie mare fundamentarii

oportunitatii si eficientei financiare.Procesul investitional cuprinde trei faze: a) faza preinvestitionala, care se refera la :-identificarea domeniilor de activitate in care se poate plasa in mod eficient investitia ;-selectarea preliminara a variantelor propuse si elaborarea studiilor de pre- fezabilitate;- elaborarea studiului de fezabilitate pentru varianta aleasa;-aprobarea studiului de fezabilittate in Consiliul de Administratie si luarea deciziei de investitii. b) faza investitionala:in care se incep negocierile si contractarile, se incheie contracte

cu furnizorii de utilaje si instalatii de productie,etc. conform tehnologiilor de fabricatie stabilite in studiul de fezabilitate,cu proiectantul pentru realizarea desenelor si a celorlalte piese de proiectare.

c) faza de exploatare:cuprinde perioada de timp din momentul punerii in functiune a obiectivului si cel al atingerii parametrilor proiectati cand procesul investitional este incheiat.

Pentru realizarea unei investitii se realizeaza studii de oportunitate,de prefezabilitate si de fezabilitate.

Studiile de oportunitate sunt instrumentul prin care se ofera investitorilor informatii,propuneri cu privire la domeniile in care isi pot plasa eficient capitalul, inclusiv caracteristici de baza ale proiectelor de investitii.Daca investitorul isi manifesta interesul este necesar sa se elaboreze un studiu de prefezabilitate.

Ofertele de proiecte care se dovedesc viabile vor fi apoi analizate amplu prin studii de prefezabilitate sau direct prin studii de fezabilitate daca informatiile sunt suficiente si relativ fundamentate.

Studiul de prefezabilitate este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusiv prin calcule economice.Existenta unei astfel de trepte intre studiu de fezabilitate si studiul de oportunitate se impune atunci cand informatiile furnizate de studiul de oportunitate sunt insuficiente ca volum si nivel de fundamentare.Studiul de fezabilitate este documentul care asigura informatiile fundamentale pentru luarea deciziei de investitii.In cadrul studiului sunt definite si analizate elementele esentiale fabricarii produsului avut in vedere si diversele procedee de productie utilizate.Pentru declansarea elaborarii studiului de fezabilitate trebuie ca in prealabil sa fie stabilite:

-dimensionarea si amplasarea optima a obiectivului-mai multe variante tehnologice:de materii prime,de costuri de investitii si de productie.

Calculele economice si analiza eficientei trebuie sa evidentieze clar daca proiectul este viabil,eficient,ori dimpotriva neeficient, astfel incat sa se poata lua decizia de admitere sau respingere a proiectului.Studiul de fezabilitate este, asadar ,documentul care permite sa se ajunga la o decizie de investitie.

41

Page 42: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

2. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investiție de modernizare?

Raspuns:O investitie de modernizare contribuie la rationalizarea si cresterea randamentului instalatiilor de productie si sunt dependente de evolutia progresului tehnic in domeniu.Au ca scop,in special, reducerea costurilor de productie pe seama diminuarii fortei de munca in primul rand, efortul investitional fiind orientat spre echipamentul de productie si mai putin spre alte investitii conexe si laterale.Din punct de vedere al eficientei, investitiile pentru modernizare sunt net superioare celor de inlocuire si dezvoltare.Deciziile luate de agentii economici pentru investitiile de inlocuire si de modernizare sunt foarte frecvente intrucat ele raspund cel mai bine cerintelor curente in conjuctura actuala, prezinta un risc redus si pot fi usor fundamentate economic, deoarece atat cheltuielile de realizare cat si economiile la costurile de exploatare ori sporurile de productie generate se pot cuantifica cu precizie.Procesul investitional cuprinde trei faze: a) faza preinvestitionala, care se refera la :-identificarea domeniilor de activitate in care este oportuna investitia de modernizare a instalatiilor ;-selectarea preliminara a variantelor propuse si elaborarea studiilor de pre- fezabilitate;- elaborarea studiului de fezabilitate pentru varianta aleasa;-aprobarea studiului de fezabilittate in Consiliul de Administratie si luarea deciziei de investitii. b) faza investitionala:in care se incep negocierile si contratarile,se incheie contracte cu furnizorii de utilaje si instalatii de productie,etc. conform tehnologiilor de fabricatie stabilite in studiul de fezabilitate,cu proiectantul pentru realizarea desenelor si a celorlalte piese de proiectare. c) faza de exploatare:cuprinde perioada de timp din momentul punerii in functiune a obiectivului si cel al atingerii parametrilor proiectati cand procesul investitional este incheiat.

3.Prin prismă strategică, ce presupune o investiție de înlocuire?

Raspuns:Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru innoirea utilajelor si instalatiilor de productie uzate,avand ca obiectiv mentinerea nivelului capacitatii de productie a sociatatii .Investitiile de inlocuire sau reutilare sunt si acelea facute pentru utilaje care din cauza unor defectiuni de proiectare sau a unei exploatari necorespunzatoare se deterioreaza iremediabil si trebuie inlocuite. Procesul investitional cuprinde trei faze: a) faza preinvestitionala, care se refera la :

-identificarea domeniilor de activitate in care este oportuna investitia de inlocuire a instalatiilor ;-selectarea preliminara a variantelor propuse si elaborarea studiilor de pre- fezabilitate;- elaborarea studiului de fezabilitate pentru varianta aleasa;-aprobarea studiului de fezabilittate in Consiliul de Administratie si luarea deciziei de investitii.

b) faza investitionala:in care se incep negocierile si contratarile,se incheie contracte cu furnizorii de utilaje si instalatii de productie,etc. conform tehnologiilor de fabricatie stabilite in studiul de fezabilitate,cu proiectantul pentru realizarea desenelor si a celorlalte piese de proiectare. c) faza de exploatare:cuprinde perioada de timp din momentul punerii in functiune a obiectivului si cel al atingerii parametrilor proiectati cand procesul investitional este incheiat.

42

Page 43: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Despre IFAC

Raspuns:S-a înfiinţat în anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ţări ca răspuns la provocările perioadei: susţinerea contabililor în rezolvarea unor probleme tehnice şi de afaceri mai complexe, furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi etică.In prezent, IFAC este o organizaţie globală, semnificativă, care cuprinde 155 de organisme membre şi asociate din 118 state, reprezentând peste 2,5 milioane de contabili care lucrează în practica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice etc.IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi toate specializările profesiei: contabilitate de afaceri, consultanţă fiscală, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate etc.Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile capabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă calitate.IFAC colaborează cu alte organizaţii şi normalizatori internaţionali precum Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, Forumul de Stabilitate Financiară, Asociaţia Internaţională de Supraveghere a Sistemului de Asigurări şi Banca Mondială. IFAC elaborează standardele, cu aplicabilitate la nivel global, în domeniile: educaţie, etică, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publică.Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:- să fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism naţional profesional major care îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţie. In cazul consensului general s-a constatat faptul că el trebuie să fie susţinut de comunitatea de afaceri;-să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională;-să demonstreze că acordă o atenţie deosebită atunci când îşi selecţionează membrii;-să furnizeze standarde şi orientări privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor cărora li s-a acordat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritaterecunoscută sau cărora organizaţia le-a acordat o funcţie si care trebuie să respecte criteriile statutului de membru;-să se oblige să participe în IFAC şi să promoveze importanţa IFAC şi a programelor, activităţilor şi hotărârilor luate de IASB;-să fie solvabil financiar si operaţional;-să aibă o structură operaţională internă care furnizează sprijin şi reglementări pentru membrii săi.Profesia contabilă din România este reprezentată la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 si CAFR - membru asociat din anul 2005.

2.Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.

Raspuns:

Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul, (în anumite ţări acest grup este numit şi „Comisia".) Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori.

43

Page 44: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl reprezintă pe preşedinte.Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul să funcţioneze efectiv şi eficient.PreşedintelePreşedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, în general pe termen limitat.Rolul preşedintelui implică reprezentarea, conducerea, comunicarea şi promovarea organismului profesional de contabilitatePreşedintele colaborează strâns cu directorul executiv şi cu personalul organismului profesional de contabilitate.Consiliul poate alege şi un preşedinte adjunct pentru a-1 asista pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia. Preşedintele adjunct poate fi sau nu succesorul preşedintelui la expirarea mandatului acestuia.ComiteteleComitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care permit membrilor să se implice direct în afacerile organismului profesional de contabilitate şi să servească drept teren de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei.Comitetele pot fi înfiinţate pentru a asigura faptul că viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate în considerare în mod corespunzător, în cadrul unei organizaţii mici comitetele pot executa sarcini care în cazul unei organizaţii mai mari sunt delegate personalului executiv.Comitetele Permanente ţin de Consiliu şi sunt în general numite de acesta şi însărcinate cu formularea politicii, în primii ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate, acestor comitete li se cere să obţină aprobarea Consiliului în ceea ce priveşte politicile pe care le susţin, până la dezvoltarea unui consens larg cu privire la direcţia organizaţiei.

Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de calitatea managementului operaţiunilor sale. Imediat ce resursele permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagă pentru responsabilitatea de management al organizaţiei. Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul; în general se foloseşte termenul de director executiv.Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, eforturile şi contribuţiile voluntarilor sunt importante. Organizaţia află despre modificările mediului în care lucrează membrii si despre necesităţile acestora de suport şi servicii de la organizaţie prin intermediul contactului cu membrii şi voluntarii care îşi dedică timpul pentru dezvoltarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul cărora organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale necesare pentru elaborarea standardelor, publicaţiilor şi materialelor educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia si comunităţile de afaceri.La fel de important este şi personalul angajat.Personalul angajat poate:-să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;-să asigure respectarea directivelor organului de conducere;-să execute funcţii importante administrative, de relaţii publice si de legătură;-să asigure o continuitate şi o perspectivă istorică;-să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;-să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu privire la aspectele statutare;-să acţioneze ca punct de contact pentru membri.

44

Page 45: Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

3.Finanţarea unui organism profesional.

Raspuns:

In finanţarea organismului profesional o pondere semnificativa o au cotizatiile membrilor. O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna resursele disponibile unui organism profesional de contabilitate, în astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor, cum ar fi educaţia profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explorate şi alte surse de venit. Acestea pot include:- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);- sponsorizarea iniţiativelor specifice;- donaţii;- agenţii de ajutorare din străinătate;- surse caritabile;- spaţiu publicitar;- firme.Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi necesară în primii ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare si pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern.

45