73642810 lucrare de stagiu rr

7/30/2019 73642810 Lucrare de Stagiu Rr

1/51

CECCAR FILIALA CONSTANTA

GRUPA I - Categoria l - Elaborarea situaiilor financiare anuale

1. (27.) O societate achiziioneaz de la furmizori mrfuri conform facturii: pre de cumprare 1.000 lei rabat 2% remiza 3% scont de decontare 1% TVA 19%.

Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi preul de vnzare i formulelecontabile de achiziia i vnzarea mrfurilor.

Acte normative utilizate:

Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cudirectivele europene.

REZOLVARE

Reducerile de pre acordate clienilor sau primite de la furnizori sunt reglementate dinpunct de vedere contabil, de ordinul 3055/2009, n vigoare de la 01.01.2010.

Conform normativului, la articolul 51 se stipuleaz:

(3) Reducerile comerciale acordate de furnizor si nscrise pe factura de achizitie

ajusteaz n sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.

(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturrii, respectiv acordate ulteriorfacturrii, indiferent de perioada la care se refer, se evidentiaz distinct ncontabilitate(contul 609 Reduceri comerciale primite, respectivcontul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de terti.

(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului

de vnzare;b) remizele - se primesc n cazul vnzarilor superioare volumului convenit sau dacacumparatorul are un statut preferential;c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilorefectuate cu acelasi tert, n decursul unei perioade determinate.

(6) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentruachitarea datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferentde perioada la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute).

La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent deperioada la care se refera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate

1
http://cristina.bede.ro/2010/02/contul-709-reduceri-comerciale-acordate/http://cristina.bede.ro/2010/02/contul-709-reduceri-comerciale-acordate/


2/51


AA Reducerile sunt nscrise pe factur.

1. Achizitia marfurilor

1 Valoarea brut a mrfurilorachizitionate

1.000,00

2 Rabatul pentru defectele de calitate 2%

20,00

3 1-2 980,004 Remiza 1 ( 980 lei * 3 % ) 29,40

5 Net comercial 3-4 950,606 Scont decontare (950 ,60 * 1 %) 9,51

7 Net financiar 5-6 941,098 TVA deductibil 7 x 24% 228,14

9 Total factur 7+8 1.178.74

a)Inregistrarea facturii de achizitie

%401 1131.21 lei

Furnizori

371 950.60 lei

Mrfuri

4426 228,14 lei

TVA deductibil

b) Plata facturii, mai puin scontul primit

401%

1178,74 lei

Furnizori

5121 1169,23 leiConturi la bnci n lei

767 9.51 lei

Reduceri comerciale acordate

c) Regularizarea TVA aferent scontului (9..51 * 0,24 = 2,28)

4426 401 2,28 lei

TVA deductibil Reduceri comerciale acordated) Inregistrarea adaosului comercial 20 % ( 950.60 * 20% = 1190.12 lei )

371 378 190.12 lei

2


3/51


Mrfuri Diferene de pre la mrfuri

e) Inregistrarea facturii de vanzare

4111 % 1357.46 leiClieni

707 1140.72 lei

Venituri din vnzarea mrfurilor

4427 216.74 lei

TVA colectat

f) Descarcarea de gestiune

%371 1140.72 lei

Mrfuri

607 950.60 lei

Cheltuieli privind mrfurile

378 190.12 lei

Diferene de pre la mrfuri

AA Reducerile se acord ulterior facturrii.

a)Inregistrarea facturii de achizitie

%401 1190.00 lei

Furnizori

371 1000.00 lei

Mrfuri

4426 190.00 leiTVA deductibil

b) Reducerile calculate ulterior datei facturrii si regularizarea TVA aferent

%609 58.79 lei

Reduceri comerciale primite

401 49.40 lei

Furnizori4426 9.39 lei

TVA deductibil

3


4/51


c) Plata facturii, mai puin scontul primit

401 %

1.131,21 lei

Furnizori

5121 1.121,70 lei

Conturi la bnci n lei

767 9.51 lei

Reduceri comerciale acordate

d) Regularizarea TVA aferent scontului (9.51 * 0,19 / 1,19 = 1,81 lei)

4426 767 1.81 lei

TVA deductibil Reduceri comerciale acordate

e) Inregistrarea adaosului comercial 20 %(1000x 20% )= 200 lei

371 378 200,00 lei

Mrfuri Diferene de pre la mrfuri

f) Inregistrarea facturii de vanzare

4111%

1355.20 lei

Clieni

707 1200.00 lei

Venituri din vnzarea mrfurilor

4427 228,00 lei

TVA colectat

f) Descarcarea de gestiune

%371 1138.82 lei

Mrfuri

607 1.000,00 lei


378 200,00 lei


4


5/51


2. (49.) ntreprinderea Alfa deine o cldire evaluat la valoarea just de 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei Rezerva din reevaluare disponibil este de 10.000 lei.

La 31.12.N, managerii iau decizia s vnd cldirea n anul N+1. Ca urmare activul va fireclasificat n categoria stocurilor de mrfuri. La 31.12.N se estimeaz c valoarearealizabil net a acestui stoc este de 75.000 lei.

Se cere:A) S se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii

acestui caz;B) S se prezinte nregistrrile contabile aferente exerciiului N.



A) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:153. - (1) Atunci cnd exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, n sensulca aceasta urmeaza a fi mbunatatita n perspectiva vnzarii, la momentul luarii deciziei

privind modificarea destinatiei, n contabilitate se nregistreaza transferul activului dincategoria imobilizari corporale n cea de stocuri. Transferul se nregistreaza la valoareaneamortizata a imobilizarii.Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se

procedeaza la nchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

B)nregistrarile contabile aferente exercitiului N sunt:

a) reclasificarea cladirii in categoria stocurilor:

%2112 120.000,00 lei

Construcii

2812 30.000,00 lei

Amortizarea construciilor

371 90.000,00 lei

Mrfuri

b) realizarea rezervei din reevaluare

105 1065 10.000 lei

Rezerve dinreevaluare

Rezerve reprezentnd surplusul realizatdin rezerve din reevaluare

c) testarea pentru deprecierea cladirii destinata vanzarii

6814 397.01 15.000

leiCheltuieli de exploatare privind ajustarile

pentru deprecierea activelor circulanteAjustarea valorii cladirilor

destinate vnzarii

5


6/51


3. (51.) ntreprinderea Alfa vinde societii mam un stoc de marf la preul de 100.000lei cu opiunea de a-l putea rscumpra dup 12 luni.Se cere:A)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz;B)s se prezinte nregistrrile contabile dac opiunea de rscumprare este saunu exercitat.Acte normative utilizate:


A) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:Art 155(1) nregistrarea n contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferuluiriscurilor si beneficiilor.

(2) n general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrarecoincid.Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

- bunuri vndute n consignatie sau stocurile la dispozitia clientului;- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care ramn contabilizate n

bilantul debitorului pna la vnzarea lor;B) nregistrarile contabile:Ipoteza 1: Nu se exercita optiunea de cumparare:

(a)vnzarea stocului:5121 5191 100.000 lei

Conturi la banci nlei

Credite bancarepe termen scurt

(b)dupa 12 luni se recunoaste venitul deoarece nu se exercita optiunea:4111 707 100.000 lei

ClientiVenituri dinvnzareamarfurilor

( c ) descarcarea de gestiune:

607 371 100.000 leiCheltuieli privind

marfurileMarfuri

( d ) stingerea datoriei:5191 4111 100.000 lei

Credite bancare petermen scurt

Clienti

Ipoteza 2:Se exercita optiunea de rascumparare:

( a )vnzarea stocului:5121 5191 100.000 lei

6


7/51


Conturi la banci nlei

Credite bancarepe termen scurt

( b )dupa 12 luni exercitarea optiunii:5191 5121 100.000 lei

Credite bancare petermen scurt Conturi la banci n lei

4.(53.) ntreprinderea Alfa majoreaz capitalul social prin aport n natur. Aportul constntr- un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. Ladata vrsrii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominal a unei aciuni estede 100 lei.Se cere:A)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz;B)s se prezinte nregistrrile contabile.



A Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:art 185 alin (6) nregistrarea contravalorii n lei a capitalului social subscris n

valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala aRomniei, din data subscrierii.

Diferentele de curs valutar ntre cursul de la data subscrierii si cursul de la datavarsarii capitalului social n valuta se nregistreaza la venituri sau cheltuieli dindiferente de curs

valutar, dupa caz.

B nregistrarile contabile sunt:

1) subscrierea la capital 10.000 euro x 4,5 lei = 45.000 lei

456 1011 45..000 lei

Decontari cu asociatii privindcapitalul

Capital socialsubscris sinevarsat

2) primirea aportului la capital:

2111%

50.000 lei

Terenuri

456 45.000 lei


765 5.000 lei

Venituri din diferente de curs

valutar

3) trecerea capitalului de la nevarsat la varsat:

7


8/51


1011 456 45..000 lei

Capital social subscris sinevarsat


5. (60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N deine o cldire pe careintenioneaz sa o cedeze.Cldirea este libera si societatea a intreprins aciuni pentru gsirea unui cumprtor.Societatea clasifica cldirea la data bilanului ca disponibila pentru vnzare.

Valoarea de intrare a cldirii este de 100.000 lei iar amortizarea cumulata 20.000 lei.Situaia a) La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 120.000 lei.

Costurile estimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iarcheltuielile de cadastru la 3.000 lei.

Situaia b) La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 82.000 lei.Costurile estimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iarcheltuielile de cadastru la 3.000 lei.

Situaia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vndut pana la sfritul exerciiuluifinanciar N+1. La aceasta data societatea estimeaz valoarea justa la 90.000 lei iar costurilevnzrii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei.Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situaii.


IFRS 5. Active imobilizate detinute n vederea vnzrii si activittintrerupte

Standardul se aplica tuturor activelor imobilizate, asa cum sunt acestea definite de IAS 1 situturor grupurilor destinate cedarii ale unei entitatiUn activ imobilizat sau un grup destinat cedarii care este prezentat ca deinut pentru vnzaretrebuieevaluat la cea mai mica valoare dintre valoarea contabila si valoarea justa minus costurile devnzare. Aceasta evaluare este valabila si pentru activele clasificate ca deinute pentru

vnzare,achiziionate n cadrul unei combinari de ntreprinderi, desi toate celelalte active sidatorii achiziionate n cadrul unei combinari de ntreprinderi sunt evaluate la valoarea justa.Activele clasificate ca disponibile pentru vnzare nu se mai amortizeaza. Atunci cnd seasteapta ca vnzarea sa intervina ntr-o perioada mai mare de un an costurile privindvnzarea trebuie actualizate.Cresterea valorii actuale a costurilor privind vnzarea care apare ca urmare a trecerii timpuluitrebuie sa fie prezentata n contul de profit si pierdere drept cost de finanare.n cazul n care la o evaluare ulterioara valoarea justa minus costurile vnzarii a crescut,entitatea nu poate relua o depreciere mai mare dect cea nregistrata pentru activulrespectiv.

Situaia a)La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 120.000 lei. Costurileestimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile

8


9/51


de cadastru la 3.000 lei.Valoarea contabila = Valoarea de intrare Amortizarea cumulata = 100.000 20.000 =80.000 leiValoarea justa Costurile vnzarii = 120.000 (5.000 + 3.000) = 112.000 leiMinim (Valoarea contabila;Valoarea justa Costurile vnzarii) = Min (80.000; 112.000) =80.000 lei.

Cladirea va fi prezentata distinct n bilan ca activ disponibil pentru vnzare fiindevaluata la valoarea contabila de 80.000 lei.

%212 100..000 lei

Cladiri / imobilizari corporale

21280.000 lei

Cladiri / active disponibile pentruvnzare

2812 20.000 lei


Situaia b)La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 82.000 lei.Costurile estimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iarcheltuielile de cadastru la 3.000 lei.Valoarea contabila = Valoarea de intrare Amortizarea cumulata = 100.000 20.000 =80.000 leiValoarea justa Costurile vnzarii = 82.000 (5.000 + 3.000) = 74.000 leiMin (Valoarea contabila; Valoarea justa Costurile vnzarii) = min (80.000; 74.000) = 74.000lei.Cladirea este depreciata pentru suma de 6.000 lei (80.000 74.000).Cladirea va fi prezentata distinct n bilan_ ca activ disponibil pentru vnzare fiind evaluata la74.000lei, suma care reprezinta valoarea justa minus costurile vnzarii.

Clasificarea activului ca disponibil pentru vnzare:

%

212 100..000 lei

Cladiri / imobilizari corporale

212.1 74.000 lei

Cladiri / active disponibile pentruvnzare

281220.000 lei


68136.000 lei

Cheltuieli de exploatare privindajustrile pentru deprecierea

9


10/51


Situaia c)Activul prezentat la punctul b) nu a fost vndut pana la sfritul exerciiului financiar N+1. Laaceasta data societatea estimeaz valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vnzrii estimate aavea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei.Valoarea contabila la 31 decembrie N+1 = 74.000 leiValoarea justa Costurile vnzarii = 90.000 7.800 = 82.200 leiValoarea contabila < Valoarea justa Costurile vnzarii => Activul nu mai este depreciat.Pierderea din depreciere recunoscuta la sfrsitul anului precedent va fi reluata.O entitate va recunoaste un cstig din orice crestere ulterioara a valorii juste minus costurilevnzarii, dar fara a depasi pierderea din depreciere care a fost recunoscuta anterior fie nconformitate cu acest IFRS, fie anterior, n conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor.

212.1 78136.000 lei

Cladiri / active disponibile pentru

vnzare

Venituri din ajustri pentru

deprecierea imobilizrilor

Cladirea va fi prezentata distinct n bilant ca activ disponibil pentru vnzare fiind evaluata la80.000lei, suma care reprezinta valoarea contabila pe care cladirea ar fi avut-o daca nu ar fi fostdepreciata.

GRUPA I - Categoria XI - Tinerea contabilittii unei entitti

1.(67.) Societatea Leasing avnd ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasingfinanciar, achiziioneaz la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei,

TVA 19%, pe care ii acorda in leasing financiar societii CONTA. Contractul de leasingfinanciar este ncheiat pe data de 01.01.N in urmtoarele condiii: perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predat inleasing este de 6 ani; plile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecrui an, se voremite 5 facturi; la nceputul contractului de leasing societatea CONTA pltete 10.000 lei + TVA; la sfritul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita opiunea de

cumprare la valoarea reziduala care reprezint 10% din valoarea de intrare abunului.Sa se fac nregistrrile contabile aferente anului N si N+4, att ia locator, cat si la lalocatar.

A Inregistrarile la LOCATOR

I nregistrrile la data de 20.12.N-1

aA Achizitionarea de la furnizor

%

404 19.902,7

5

le

iFurnizori de

2131 16725,00

10


11/51


leEchipamente tehnologice(maini,utilaje iinstalaii de lucru)

4426 3.177,75 lei

TVA deductibil

bA Plata catre furnizor

404 5121 19.902,75 lei

Furnizori de imobilizri Conturi la bnci n lei

II nregistrrile aferente exerciiului N: La 01.01 .N se nregistreaz:

a) Predarea bunului n leasing financiar catre locator

2678 2131 16725,00

leiAlte creaneimobilizate /

Contracte de leasing financiarEchipamente tehnologice (maini,

utilaje i instalaii de lucru)b) Facturarea avansului la 01.01. an N

4111%

11.900,00 lei

Clienti

2678 10.000,00 lei

Alte creaneimobilizate /Contracte de leasing financiar

4427 1900,00 lei

TVA de plata

c) Incasarea avansului

5121 2678 11900,00

leiConturi la bnci Alte creane imobilizate / Contracte de leasing

d) Emiterea facturari pentru rata la 31.12. an N(Valoare autoturism (16725,00 lei ) avans (10 000 lei ) = 6.752 lei )

Rata = 6.752 lei / 5 ani = 1.010,50 lei

4111 %

1.202,50 lei

Clienti

2678 1.010,50 Lei


4427 192,00 Lei

TVA de plata

e) Incasarea creantelor

5121 4111 1.202,50 lei

Conturi la bnci n lei Clienti

11


12/51


III Inregistrrile aferente exerciiului N+4a) Emiterea facturari pentru rata la 31.12. an N + 4

4111 %

1.202,50 lei

Clienti

2678 1.010,50 LeiAlte creaneimobilizate /

Contracte de leasing financiar

4427 192,00 Lei

TVA de plata

b) Incasarea creantelor

5121 4111 1.202,50 lei

Conturi la bnci n lei Clientic) Emiterea facturii pentru valoarea reziduala la 31.12. an N+4

4111%

1990,28 lei

Clienti

2678 1672.50 lei


4427 317,78 lei

TVA de platad) Incasarea creantelor

5121 4111 1990,28 lei

Conturi la bnci n lei Clienti

B Inregistrarile la LOCATAR

I nregistrrile aferente exerciiului N: La 01.01 .N se nregistreaz:

aA Primirea bunului n leasing financiar:

2131 167 16725,00

leiEchipamente tehnologice (maini, utilaje

i instalaii de lucru)Alte mprumuturi i

datorii asimilate

bA Inregistrarea facturii de avans

%404 11900,00 le

iFurnizori de imobilizri

167 10000,00 lei

Alte mprumuturi i datorii asimilate

12


13/51


44261900,00 le

i

TVA deductibil

cA Plata avansului

404 5121 11900,00 lei


dA Inregistrarea facturii aferente ratei la 31.12 an N

%404 1.202,5

0lei

Furnizori de imobilizri

167 1010,50 lei


4426 192,00 lei

TVA deductibil

eA Plata facturii la 31.12 an N

404 5121 1.202,50 lei


fA Calcul amortizare utilaj:Amortizarea se face similar activelor similare deinute de ntreprindere i care suntutilizate n condiii similare. Conform IAS 16, pentru un bun luat n leasingfinanciar:valoarea amortizabil este dat de costul activului diminuat cu valoarearezidual (n cazul nostru, valoarea amortizabil este 16725 - 1672,50 =15052,50 leiDurata de amortizare este:6 aniAmortizarea aferenta anului N = 15052.50 lei / 6 ani = 2508,75 lei

gA Inregistrare amortizare la 31.12.an N

6811 2813 2508,75

leiCheltuieli de exploatare

privind amortizareaAmortizarea instalaiilor, mijloacelor

de transport, animalelor i plantaiilor

II Inregistrrile aferente exerciiului N+4

) Inregistrarea facturii aferente ratei la 31.12 an N+4

%404 1.202,5

0lei

Furnizori de imobilizri167 1010,50 lei


13


14/51


4426 192,00 lei

TVA deductibil

) Plata facturii la 31.12 an N

404 51211.202,50 lei


c)Inregistrare amortizare la 31.12.an N

6811 2813 2508,75

leiCheltuieli de exploatare

privind amortizareaAmortizarea instalaiilor, mijloacelor

de transport, animalelor i plantaiilor

d )Inregistrarea facturii (valoare reziduala ) la 31.12 an N+4

%404 1990,28 lei

Furnizori de imobilizri167 1672.50 lei


4426 317,78 lei

TVA deductibil

b)Plata facturii la 31.12 an N+4

404 5121 1990,28 lei


2. (71.) Societatea Comercial B" specializat n comertul cu amnuntul detine n stocla nceputul anului mrfuri la pretul cu amnuntul n valoare de 15000 lei.Adaosul comercial aferent mrfurilor din stoc este de 3000 lei, iar TVA 2200 lei.1. In cursul perioadei de gestiune se achizitioneaz mrfuri la pretul fr TVA de 30000lei (TVA19%).2.Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%.3.Se vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de 42000 lei,(inclusiv TVA)4.Se descarc gestiunea.Evidenta se tine la pret de vnzare cu amnuntul.

La o intreprindere comerciala cu amanuntul (en-detail) in marea majoritate a cazurilor,se practica contabilitatea analitica global-valorica pe gestiuni. Ca pret de inregistrareeste folosit pretul de vnzare incluznd pretul de cumparare si adaosul comercial (marjacomerciala), la care se mai adauga si taxa pe valoarea adaugata.In aceste conditii, contabilitatea are datoria de a calcula si a inregistra si diferentadintre pretul de vnzare si cel de cumparare, adica adaosul comercial (marjacomerciala) aferent marfurilor intrate si ramase in stoc, precum si taxa pe valoareaadaugata inclusa in pretul de vnzare.

1. Receptia marfurilor achizitionate pe baza de factura .

14


15/51


%401 35.700,00 lei

Furnizori

371 30.000,00 lei

Mrfuri

4426 5.700,00 lei

TVA deductibil

2. Inregistrarea adaosului comercial ( 30.000 lei x 20 % = 6.000,00 lei ) TVA neexigibila (30.000,00 lei + 6.000,00 lei ) x 19 % = 6.840,00 lei

371%

12.840,00 lei

Mrfuri

3786.000,00 lei

. Diferene de pre la mrfuri

4428 6.840,00 lei

TVA neexigibil

3. Vanzarea marfurilor din magazin cu incasare in numerar(42.000,00 lei x 19 / 119= 6705,88 lei )

5311%

42.000,00 lei

Casa

707 35.294,12 lei

. Venituri din vnzarea

4427 6.705,88 lei

TVA colectata

4. Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute

Se calculeaza coeficientul mediu

Se determina adaosul aferent marfurilor vandute35.294,12 x 0.218 = 7.694,12 lei

Se calculeaza pretul de achizitie al marfurilor vandute35.294,12 lei 7.694,12 lei = 27.600,00 lei

Se calculeaza TVA neexigibil aferent marfurilor vandute

15

218.012254.41

000.9840.6200.212294.35000.15

)000.6000.3()

44284428371371

378378=

=

+

+=

+

+=

RcSiRdi

RciK

88705.6119

19000=


16/51


Se inregistreaza descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute

%371 42.000,00 lei

Mrfuri

607 27.600,00 lei


378 7.694,12 lei


4428 6.705,88 lei

TVA neexigibil

3.(87.) Un salariat obtine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentrumunca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zilecalendaristice de concediu medical pentru boal obisnuit, din care 10 zile lucrtoare.Salariul de baz minim brut pe tar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zilelucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurri sociale? Stabilirea

contributiei de asigurri sociale datorat de angajator?Acte normative utilizate:O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata, privind concediile si indemnizatiile

de asigurari sociale de sanatate,Normele de aplicare a prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr.

158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntateaprobate prin Ordin nr 32 / 2006 , si Ordin nr 60 / 2006.

REZOLVARERegulile generale pentru identificarea bazei de calcul a indemnizatiei pentru ITM suntstabilite prin O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata, privind concediile siindemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, respectiv prin Normele de aplicare aprevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile iindemnizaiile de asigurri sociale de sntate.

16
http://www.modele.legislatiamuncii.ro/?cs=360406http://www.modele.legislatiamuncii.ro/?cs=360406


17/51


Baza de calcul este utila pentru stabilirea mediei zilnice a indemnizatiei si se constituieprin raportarea veniturilor la care s-a calculat CCIASS la ultimele 6 luni anterioare luniide acordare a concediului pentru ITM.Presupunand ca salaiatul a realizat in precedentele 6 luni un venit de 1558 lei adica(850 lei / 12 zile lucrate * 22 zile lucratoare , rezulta urmatorul calcul

Se calculeaza media zilnica pentru ultimile 6 luni lucrate

Nrcrt

Explicatii

Retributie

Realizata

ZileLucratoa

re

ZileLucrate

1 martie 1558 232 aprilie 1558 213 mai 1558 204 iunie 1558 22

5 iulie 1558 226 august 1558 22septembrie 1558 22 12

Media zilnica 1538 / 2270,8

2

Valoare zilnica indemnizatie =75 % x 70,82 =53.11

Durata concediului medical este de 10 zile lucratoare pentru care indemnizatia sesuporta astfel Indemnizatia se suporta pentru primele 5 zile lucratoare,de catre angajator

pentru care va achita o indemnizatie in valoare de:( 5 * 53,11 lei ) = 266 lei Se suporta din FNUASS Indemnizatia pentru celelalte 5 zile lucratoare in

valoare de(5 *53,11 lei ) = 266 lei

Zilele indemnizate nu vor putea fi stabilite cu incalcarea dispozitiilor legale privindrepausul saptamnal si sarbatorile legale, ca drepturi minimale reglementate de Codulmuncii.

4. (116.) La o societate comercial ce are un capital social de 150.000 u.m.n, profitul brut este de 80.000 u.m.n.

Se decide utilizarea sumei astfel: se constituie rezerve legale n limita maxim admis de lege; constituire de rezerve statutare n procent de 10 % din profitul net;

Profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n respectiv acordarea de dividende 50 mii. u.m.n.

Presupunem c printre asociati avem doar persoane fizice.


17
http://www.modele.legislatiamuncii.ro/?cs=360406http://www.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.modele.legislatiamuncii.ro/?cs=360406http://www.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.codulmuncii.eu/?cs=360406


18/51


Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modificarile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin H G nr 44 / 2004 Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu

directivele europene. Lege nr. 31/1990 privind societile comerciale cu modificarile si completarile

ulterioare.Constituirea si Inregistrarea Rezervelor LegaleConform Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale cu modificarile si completarileulterioareArt. 183. - (1) Din profitul societii se va prelua, n fiecare an, cel puin 5% pentruformarea fondului de rezerv, pn ce acesta va atinge minimum a cincea parte dincapitalul social.Rezerva legala maxima admisa = 150.000,00/5 = 30.000,00 lei

Conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal Art. 22. alin- (1) lit a) rezerva legal

este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte dedeterminarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i seadaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge acincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivitlegilor de organizare i funcionare.Rezerva legala deductibila = 80.000,00 lei *5% = 4.000,00 leiRezerva legala nedeductibila = 30.000,00 lei -4.000,00 lei =26.000,00 leiPresupunem ca maxim admis de lege reprezinta maxim deductibil

129 1061 4.000,00 lei

Repartizarea profitului Rezerve legale

1.Determinarea profitului impozabilProfitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs icheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scadveniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile.La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor icheltuielilor potrivit normelor de aplicare.Formula generala este urmatoarea :Profitul impozabil = Total venituri - Total chelt + Chelt. nedeductibile -Veniturineimpozabile + alte elemente asimilate veniturilor impozabile alte elemente asimilate

chelt deductibile.Profitul impozabil= 80.000 lei 4.000 lei +(80.000 * 16%) =88.800 lei

2.Determinarea impozitului pe profitPotrivit prevederilor din Legea privind Codul Fiscal nr 571/2003, cu modificrile sicompletrile ulterioare cota de impozit pe profit care se aplic asupra profituluiimpozabil este de 16%, cu excepiile prevzute la art. 38 Impozit pe profit = 16% *88.800 lei = 14.208 lei3.Determinarea profitului net

Profitului Net = Profit brut Impozit pe profitProfit net =80.000 lei 14.208 lei = 65.792 leiInchiderea contului 121 profit si pierdere prin contul 11765.792 lei (profit net ) 4.000 lei (rezerve legale ) =61.792 lei

18


19/51


121 1171 61.792

leiRepartizarea

profituluiRezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat

sau pierderea neacoperit

Adunarea Generala a Actionarilor hotaraste repartizarea profitului in valoare de 65.792lei astfel :

1.Constituire rezerve legale n limita maxim admis de lege 4.000,00 lei2.Constituire de rezerve statutare n procent de 10 % din profitul net; (61.792 lei x10 % = 6.579,20 lei )3.Majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n4.Acordarea de dividende 50 mii. u.m.n.

1. Constituirea si Inregistrarea Rezervelor StatutareConform Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabileconforme cu directivele europene Art. 247. alin(4)Rezervele statutare saucontractuale se constituie anual din profitul net al entitii, conform prevederilordin actul constitutiv al acesteia. (61.792 lei x 10 % = 6.579,20 lei )

1171 1063 6.579,2

leiRezultatul reportat reprezentnd

profitul nerepartizat sau pierderea neacoperitRezerve statutaresau contractuale

2. Majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n1171 101 900,0

0leiRezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat

sau pierderea neacoperitCapital Social

3. Inregistrarea repartizarii profitului la dividende:

1171 457 50.000,00

lei

Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizatsau pierderea neacoperit

Dividendede plat

4. Profit nerepartizat = 4.312,80 lei Sold Creditor Cont 117 15. Acordarea dividendelor si retinerea impozitului pe dividende :

457%

50.000,00

leiDividende de

plat

5311 43.103,45 lei

Casa

446 6896,55 lei

Alte impozite, taxe i vrsminteasimilate

5. (158.) Se achizitioneaz n vederea reproductiei tineret bovin n valoare de 300.000u.m.n plus TVA 19%.Se obtin astfel din productie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n,

19


20/51


iar dup 3 luni se constat un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n.Cu ocazia inventarului de control gestionar se constat lipsa unui vitel evaluat la 5.000u.m.n. Considerat vinovat de lipsa acestuia ngrijitorul , i se imput valoarea lui.

Jumtate din valoare se depune de ctre acesta n casierie, iar restul se retine dinsalariu.

1. Inregistrare a animalelor achiziionate2134 404 300.000,0

0lei

. Animale i psri Furnizori de imobilizri

2. Inregistrarea animalelor tinere obtinute din productie proprie361 711 40.000,0

0lei

. Animale i psriVenituri aferente

costurilor stocurilor de

3. Inregistrarea sporului de crestere in greutate361 711 30.000,0

0lei

. Animale i psriVenituri aferente

costurilor stocurilor de

4. Inregistrare lipsa in gestiune (Imputarea salariatului)4282 % 5.950 le

iAlte creane n legtur cu personalul

7588 5.000 lei

Alte venituri dinexploatare

4427 950 lei

TVA colectat5. Scaderea din gestiune a vitelului imputat

606 361 5.000 lei

Cheltuieli cu animalele i psrile

Alte venituri din

exploatare

6. Incasarea debitului de la salariat ca urmare a imputarii lipsei din gestiune% 4282 5.950 le

iAlte creane n legtur cupersonalul

5311 2.975lei

Casa

421 2.975 leiPersonal - salarii datorate

20


21/51


GRUPA II - Categoria II - Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (3.) In cazul examinrii limitate opinia este exprimata sub forma unei:AA asigurri pozitiveAA asigurri negativeAA fara asigurare

n cazul examenului limitat, opinia este exprimat sub forma unei asigurri negative,adic nu au fost constatate fapte n necon-formitate cu criteriile corespunztoare acesteiexaminri

2. (9.) Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.)

Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se

asigure c urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situatiilorfinanciare:Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea suntinregistrate in contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele

ntreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale i, de o manier general, oriceeveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiaresau rezultatului financiar al ntreprinderii respective.Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune c toate elementele materiale dinscripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, devenituri sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc

ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaiile

financiare trebuie s poat fi justificate i verificate.Corecta nregistrare n contabilitate i prezentare n situatiile financiare aoperatiilor presupune c aceste operatii trebuie:

s fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmrindu-se respectareaindependentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte;

s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte,urmrindu-se respectarea tuturor regulilor i principiilor contabile, precum si ametodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari;

-s fie contabilizate in conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri; s fie corect totalizate, centralizate, astfel ncat s li se asigure o prezentare n

conturile anuale conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentari inconturile anuale.

2 (9.) Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei

n Romnia, regulile de etic ale Corpului Experilor Contabili i ContabililorAutorizai, dar i cele ale Camerei Auditorilor Financiari, stabilesc c relaiile/raporturileprofesionitilor contabili cu terii (mai exact spus, cu ntreaga societate) trebuie s se

ntemeieze pe ase principii fundamentale, care sunt:1. integritate;2. obiectivitate;

3. independen;4. competen profesional;5. confidenialitate sau secret profesional;

21


22/51


6. comportare deontologicIndependena este un concept complex care presupune ca auditorul s se

manifeste liber de orice interes care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitiisale. Auditorul nu trebuie s se lase supus unor influene exterioare nefavorabile i maiales s fac obiectul unor presiuni.

Independenta inseamna a adopta un punct de vedere nepartinitor in cursulexecutarii testelor de audit, al evaluarii rezultatelor acestor teste si al intocmiriiraportului de audit.

Independenta este considerata cea mai importanta trasatura a unui auditor.La acceptarea/continuarea unei misiuni de audit trebuie sa se se evalueze

circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independenteimembrilor echipei de audit fata de clientul de audit.

Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de protectie aplicabiledifera in functie de caracteristicile misiunilor individuale de asigurare.

Independenta implica: independenta la nivel mental Starea de spirit care permite exprimarea unei

concluzii fara a fi afectat de influente care ar putea compromite rationamentulprofesional si care permite profesionistului sa actioneze cu integritate, sa-si exerciteobiectivitatea si scepticismul profesional.

Independenta faptica Auditorul este realmente in masura sa mentina o atitudinenepartinitoare pe tot parcursul auditului;

Independenta in aparenta Este rezultatul interpretarilor facute de alte persoaneprivind aceasta independenta. Presupune evitar1ea faptelor si situatiilor care sunt atatde importante incat o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toateinformatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona in modrezonabil ca integritatea, obiectivitatea si scepticismul profesional au fost compromise;

Amenintarile de interes propriu pot fi generate de :

1. Un interes financiar intr-un client de asigurare2. Imprumuturi si garantii3. Relatii apropiate de afaceri cu clientul de audit4. Relatii familiale si personale5. Onorarii si tarife6. Cadouri si ospitalitate

1. Un interes financiar intr-un client de asigurare

In evaluarea importantei amenintarii si a masurilor de protectie ce urmeaza a fi aplicatepentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil, estenecesar sa se examineze natura interesului financiar. Aceasta include:

evaluarea rolului persoanei care detine interesul financiar; importanta interesului financiar; tipul interesului financiar:direct Persoana detine control asupra modalitatii de investitie sau a interesuluifinanciar detinut;indirect Persoana nu detine nici un control asupra modalitatii de investitie sau aactivului financiar detinut.

Daca un membru al echipei de asigurare, sau un apropiat de familie detine un interes

1

22


23/51


financiar direct, sau un interes financiar indirect semnificativ in clientul de audit,amenintarea de interes propriu generata va fi atat de importanta, incat se vor luaurmatoarele masuri de protectie:

Cedarea interesului financiar direct inainte ca persoana sa devina membru alechipei de asigurare; Cedarea in totalitate a interesului financiar indirect sau cedarea unei valorisuficiente din acesta astfel incat interesul ramas sa nu mai fie semnificativ, inainteca persoana sa devina membru al echipei de asigurare; Inlaturarea membrului echipei de asigurare din misiunea de asigurare.

Atunci cand o firma sau un membru al echipei de asigurare detine un interes financiarimportant, direct sau indirect, in clientul de asigurare ca administrator, poate aparea oamenintare de interes personal.

Un astfel de interes trebuie sa fie detinut numai atunci cand: Membrul echipei de audit, un membru de familie al acestuia si firma de audit nubeneficiaza de incredere; Interesul detinut de catre administrator in clientul de audit nu este semnificativ;

Administratorul nu poate exercita o influenta semnificativa asupra clientului deaudit; Un membru al echipei de audit sau firma de audit nu are o influenta semnificativaasupra unei decizii de investitii care presupune un interes financiar in clientul deaudit.

Trebuie sa se analizeze daca o amenintare de interes propriu poate fi generata de catreinteresele financiare ale persoanelor din afara echipei de audit.

Astfel de persoane ar include: Parteneri si membri apropiati de familie, care nu sunt membri ai echipei de audit; Parteneri si angajati din conducere care ofera servicii de non-audit clientului deaudit; Persoane care au o relatie personala apropiata cu un membru al echipei de audit.

Factori ce vor fi luati in considerare atunci cand se evalueaza daca astfel de persoanepot genera o amenintare de interes propriu:

Structura organizatorica, operationala si de raportare a firmei; Natura relatiei dintre persoana respectiva si membrul echipei de asigurare.

Masurile de protectie includ: Politici in scopul limitarii unor astfel de interese; Discutarea problemei cu cei insarcinati cu guvernarea (comitetul de audit); Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a luat parte la misiuneade asigurare;

Daca amenintarea de interes personal e atat de semnificativa, iar masurile de protectienu ar putea sa o reduca la un nivel acceptabil, singura masura adecvata pentrucontinuarea misiunii ar fi renuntarea in totalitate sau partial la interesul financiarrespectiv.Poate fi generata o amenintare de interes personal daca firma sau firma din retea sauun membru al echipei de asigurare are un intres intr-o entitate, si un client de audit alsituatiilor financiare sau un director, o alta persoana din conducere sau un detinator alcontrolului, poseda, de asemenea, o investitie in acea entitate.

Orice membru al echipei de asigurare, care detine un astfel de interes semnificativ,trebuie sa: instraineze interesul;

instraineze o parte semnificativa din interes astfel incat interesul ramas sa numai fie semnificativ; se retraga din audit.

23


24/51


Ex: Este interzisa detinerea de catre auditor a oricarui fel de participatie la capital saualte investitii directe in intreprinderile cliente ale unui audit;Este interzis ca bunica unui auditor sa detina actiuni ale unei companii- client (inconditiile in care valoarea este semnificativa pentru auditor);Un angajat al firmei de audit ar putea detine actiuni ale unei societati-client daca nu afost niciodata implicat in contractul dintre firma si client (doar daca devine asociat eobligat sa cedeze actiunile in cauza sau firma sa abandoneze contractul de audit);

2. Imprumuturi si garantii

Daca un imprumut sau o garantie pentru un imprumut luat de (la) un client deasigurare care este o banca sau o institutie similara genereaza o amenintare la adresaindependentei, masurile de protectie ar putea include implicarea unui auditor

profesionist din afara firmei.Daca imprumutul a fost acordat pe baza unor proceduri, conditii si cerinte

normale de imprumut, atunci respectivul imprumut acordat de un client de audit unui

membru al echipei de audit sau unei rude de gr I al acestuia, nu genereaza oamenintare la adresa independentei.Daca firma sau un membru al echipei de asigurare acorda un imprumut unui

client de audit /primeste un imprumut de la un client de audit care nu este o banca sauo institutie similara, sau garanteaza imprumutul unui astfel de client, conditia dereducere a amenintarii generate de interesul personal este ca imprumutul sau garantiase fie lipsite de importanta atat pentru firma sau membrul echipei de asigurare cat sipentru clientul de audit.

3.Relatii apropiate de afaceri cu clientul de audit

O relatie apropiata de afaceri intre o firma sau un membru al echipei de audit siclientul de audit sau conducerea acestuia va implica un interes comercial sau un interesfinanciar comun, si poate duce la amenintari generate de interesul personal siintimidare.Masuri de protectie:

Incheierea relatiei de afaceri; Reducerea complexitatii relatiei astfel incat interesul financiar sa fie lipsit deimportanta; Refuzarea misiunii de asigurare; Inlaturarea persoanei din echipa de asigurare.

O astfel de situatie nu genereaza amenintari la adresa independentei cu conditiaca: Relatia sa fie in mod clar nesemnificativa pentru firma; Interesul detinut sa fie nesemnificativ pentru investitor; Interesul sa nu ii acorde investitorului capacitatea de a controla entitatea afiliata.

In cazul in care achizitionarea de bunuri si servicii de la un client de audit decatre o firma sau un membru al echipei de asigurare ar genera o amenintare la adresaindependentei, datorita amplorii tranzactiilor, trebuie luate urmatoarele masuri de

protectie: Eliminarea sau reducerea volumului tranzactiei; Indepartarea individului din echipa de asigurare;

Discutarea acestui aspect cu cei insarcinati cu guvernarea (comitetul de audit).

4.Relatii familiale si personale

24


25/51


Relatiile familiale si personale intre un membru al echipei de asigurare si undirector, o alta persoana din conducere sau anumiti angajati ai clientului de asigurare,pot duce la amenintari generate de interesul personal, familiaritate si intimidare.Atunci cand un membru apropiat de familie/afin al unui membru al echipei de asigurareeste angajat intr-un post de unde se poate exercita o influenta directa si semnificativaasupra subiectului in cauza al misiunii de asigurare, amenintarile la adresaindependentei pot fi reduse prin:

Inlaturarea persoanei din echipa de asigurare; Structurarea responsabilitatilor echipei de asigurare astfel incat auditorul sa nu seconfrunte cu probleme care intra in responsabilitatea rudei de gr I/membruluiapropiat de familie; Politici si proceduri pentru a imputernici personalul sa comunice conducerii firmeiorice aspect legat de independenta si obiectivitate.

Trebuie analizate orice relatii personale sau de familie existente intre un angajatal firmei care nu este un membru al echipei de asigurare si un director, o persoana din

conducere sau un angajat al clientului de asigurare aflat in pozitia de a exercita oinfluenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de asigurare.Atunci cand a avut loc o incalcare neintentionata a aspectelor privitoare la relatiilefamiliale si personale, firma trebuie sa ia in considerare daca trebuie aplicate masuri deprotectie, cum ar fi:

Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a luat parte la misiuneade asigurare; Excluderea individului din orice proces decizional important cu privire la misiuneade asigurare.

5. Onorarii si tarifeAtunci cand onorariile generate de un client de audit reprezinta o proportie

semnificativa din onorariile totale ale firmei, dependenta de acel client si preocupareaprivind posibilitatea pierderii clientului pot constitui o amenintare generata de interesulpropriu.Masuri de protectie:

Discutarea complexitatii si naturii onorariilor percepute cu comitetul de audit saucu conducerea; Luarea de masuri pentru a reduce dependenta de client; Revizuirea controalelor externe de calitate; Consultarea unei terte parti.

a) Poate aparea o amenintare generata de interesul propriu atunci cand onorariile

generate de clientul de audit reprezinta o proportie mare din veniturile unui partenerindividual.Masuri de protectie:

Implementarea si monitorizarea controlului calitatii misiunilor de asigurare; Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a fost un membru alechipei de asigurare, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a ofericonsultanta.

b) O amenintare generata de interesul propriu poate aparea daca onorariiledatorate de un client de audit pentru servicii profesionale raman restante pentru operioada lunga de timp.Masuri de protectie:

Discutarea nivelului onorariilor rstante cu comisia de audit sau cu conducerea;

25


26/51


Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a fost un membru alechipei de asigurare, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a ofericonsultanta.

c) Atunci cand o firma obtine o misiune de asigurare pentru un onorariu multmai mic decat cel aplicat de firma anterioara sau fata de cel utilizat de alte firme,amenintarea generata de interesul propriu poate fi redusa la un nivel acceptabil numaidaca:

Firma poate sa demonstreze ca aloca misiunii respective suficient timp si resurseumane calificate; Sunt respectate toate standardele aplicabile de asigurare, indrumarile siprocedurile de control al calitatii.

d) Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o baza predeterminata cuprivire la rezultatul unei tranzactii sau al muncii efectuate. Pentru a eliminaamenintarea generata de interesul propriu, o firma nu trebuie sa incheie nici un acordprivind onorariile pentru o misiune de asigurare in care valoarea onorariului depinde derezultatul muncii de asigurare.

Un onorariu contingent aplicat de catre o firma pentru un serviciu de non-asigurare furnizat unui client de asigurare, poate constitui o amenintare generata deinteresul propriu si de favorizare.Masuri de protectie:

Prezentarea complexitatii si a naturii onorariilor utilizate comitetului de audit saualtor persoane insarcinate cu guvernanta; Examinarea sau determinarea onorariului final de catre o terta parteindependenta. Politicile si procedurile de calitate si control.

6. Cadouri si ospitalitateIn scopul reducerii amenintarii generate de interesul propriu si de familiaritate, o

firma sau un membru al echipei de asigurare nu trebuie sa accepte cadouri din parteaunui client de audit.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie.

n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste careauditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitateai sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaieifinanciare i a patrimoniului intreprinderii.Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon

poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea iinterpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativLa nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru adetermina domeniile i sistemele semnificative.n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciunidin situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurileexistente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea

n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare.Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumululposibil al erorilor constatate.La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile

constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dacintreprinderea refuz s le corijeze.Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:

26


27/51


orientarea mai bun i planificarea misiunii; evitarea lucrrilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.

Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente dereferin:

capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii(misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erorisau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pecare le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a puteaemite o opinie fr rezerve.

Pragul de semnificatie prezint o legtur direct cu importanta relativ a unei informatiicontabile. n aplicarea practic a pragului de semnificatie se folosesc trei niveluri(praguri) de semnificatie pentru determinarea tipului de opinie exprimat. Astfel avem de-a face cu :

a) sume nesemnificativeb) cu sume semnificative dar care nu afecteaz situatiile financiarec) sume att de semnificative sau ,,contagioase nct imaginea fidela a

situatiilor financiare pe ansamblu este ndoielnic.

Pragul de semnificaie este limita pn la care o eroare comis de o ntreprindereeste fr inciden asupra imaginii fidele a conturilor anuale. n aceste condiii,

auditorul trebuie s-i orienteze verificrile astfel nct s poat studia ct mai completposibil posturile i operaiunile a cror importan i inciden asupra conturilor anualesunt semnificative.

Se apreciaz a fi semnificativ: orice informaie care, dac n-ar fi comunicat, ar fi susceptibil s modifice

judecata acionarilor asupra conturilor; orice informaie care permite nelegerea exerciiului ncheiat i formarea uneiopinii n legtur cu viitorul previzibil; orice informaie pertinent i util care nu apare clar n bilan sau n contul derezultat.

Faptul c unele informaii nu sunt semnificative n raport cu obiectivul de imaginefidel nu nseamn c auditorul nu va face nici o verificare a lor, ci doar c se vaconcentra asupra acelor informaii pe care le apreciaz ca fiind mai utile n formulareaopiniei.

Pragul de semnificaie n audit permite: mai buna planificare a misiunii prin concentrarea lucrrilor asupra elementelorsemnificative i asupra cifrelor care depesc pragul de semnificaie; evitarea lucrrilor inutile n timpul cercetrii elementelor probante; spre exemplu,evitarea cercetrilor asupra unui post minor care, chiar dac ar conine erori,acestea s-ar situa sub pragul de semnificaie; justificarea deciziilor privind opinia formulat: fidelitatea nu nseamn exactitate,

iar conturile dau o imagine fidel chiar dac ele conin erori a cror valoarecumulat este inferioar pragului de semnificaie.

27


28/51


4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati -le succint.Normele de audit sunt necesare, ele putnd fi utile att pentru auditori, ct i

pentru beneficiarii de audit. De exemplu, n cazul auditorilor, normele vor constitui mainti un element de sprijin, un ghid sau un suport n aplicarea metodelor, tehnicilor,procedurilor i, n la doilea rnd, un element de susinere, de refugiu sau de justificare,

n eventualitatea apariiei unor dificulti. n ce i privete pe teri, acetia vor fiasigurai c auditul se efectueaz n funcie de criterii unitare, indiferent cine lrealizeaz.

Din pcate, cu toate eforturile de internaionalizare a profesiei, normele de auditnu sunt nc uniforme n diferitele ri i chiar n aceeai ar. Existena unei pluralitide norme naionale i internaionale oblig cabinetele i societile de profil (deexpertiz i de audit) s-i defineasc un oarecare numr de norme interne, care vin s

ntreasc sau s expliciteze normele externe (cele elaborate de organismeleprofesionale naionale i internaionale). Mai mult dect att, orice societate saucabinet de audit trebuie s-i organizeze un control de calitate intern, care vizeazaplicarea unitar a normelor. Distinct de acest control intern, organizaiile profesionale

(la noi Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia i CameraAuditorilor Financiari din Romnia) trebuie s instituie un control de calitate extern.Spre deosebire de controlul de calitate intern care privete o misiune determinat saufiecare misiune luat individual, controlul de calitate extern vizeaz toate activitileunui cabinet sau societi de expertiz ori audit.

Normele aplicabile n auditul financiar vizeaz dou grupe mari de probleme,putnd fi:

I. norme contabile;II. norme de control sau norme de audit propriu-zis.

Normele contabile care trebuie respectate n audit sunt cele comune pentru toicei care in contabilitatea, ntocmesc bilanul contabil, verific, certific sau utilizeaz

conturile anuale.Normele de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate

exterioar societilor sau cabinetelor de expertiz ori de audit, care poate fi unorganism profesional naional sau internaional. Aceste reguli vor permite utilizareaunor criterii i metode omogene n toate misiunile de audit.

Norme de audit se mpart, la rndul lor, n trei mari categorii:1) norme generale de comportament profesional;2) norme profesionale de lucru;3) norme de raport

1) Normele generale sunt aplicabile tuturor profesionitilor contabili i ele

privesc toate misiunile, indiferent de natura acestora.n general, aceste norme privesc independena, competena, calitatea muncii icontrolul de calitate, secretul profesional. Dac sunt formulate n acest mod, normele decomportament pot fi desprinse din codurile de etic, unde sunt descrise de o manier

n Romnia, regulile de etic ale Corpului Experilor Contabili i ContabililorAutorizai, dar i cele ale Camerei Auditorilor Financiari, stabilesc c relaiile/raporturileprofesionitilor contabili cu terii (mai exact spus, cu ntreaga societate) trebuie s se

ntemeieze pe ase principii fundamentale, care sunt:1) integritate;2) obiectivitate;3) independen;

4) competen profesional;5) confidenialitate sau secret profesional;6) comportare deontologic.

28


29/51


1) Integritatea presupune c auditorul sau expertul trebuie s fie drept, cinstit isincer.2) Obiectivitatea vizeaz n esen corectitudinea profesionistului, comportarea luiimparial, lipsit de prejudeci i idei preconcepute.3) Independena este un concept complex care presupune ca auditorul s semanifeste liber de orice interes care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitiisale. Auditorul nu trebuie s se lase supus unor influene exterioare nefavorabile i maiales s fac obiectul unor presiuni.4) Competena profesional este un al patrulea principiu fundamental, care trebuierespectat. Competena trebuie probat n momentul accesului la profesie i apoi trebuie

ntreinut pe toat durata carierei unui auditor. Ca principiu, un profesionist contabil(expert, contabil autorizat, auditor) trebuie s accepte numai acele misiuni pe care el

nsui, cabinetul sau societatea din care face parte sper s le realizeze cu competen.n unele cazuri se poate recurge la colaboratori externi, care pot fi ali experi contabili,cadre tehnice, juriti, experi n evaluare, informaticieni etc.5) Secretul profesional.

Datele i informaiile cu care vine n contact un auditor au de regul un caracterconfidenial i ele nu pot fi comunicate altor persoane, dect n cazurile expresprevzute de lege sau n cazurile n care comunicarea de informaii este autorizat dectre client.

Cazurile de dezvluire prevzute de lege privesc: mrturiile n cadrul unor proceduri judiciare; obligaia de a releva autoritilor competente infraciunile constatate; protejarea intereselor Corpului i ale membrilor si.Pe de alt parte, atunci cnd comunicarea de informaii este autorizat de client,

auditorul este obligat s aib n vedere interesele tuturor terilor interesai/implicaicare ar putea fi lezai.

Acest principiu al confidenialitii sau secretului profesional se aplic icolaboratorilor pe care i folosete un auditor i el opereaz i dup ncheierea uneimisiuni.

n sfrit, potrivit normelor i practicilor internaionale, nu numai divulgarea deinformaii este interzis de lege, dar i utilizarea acestor informaii n interes propriu sau

n beneficiul altora.6) Comportarea deontologic. Aceasta presupune un mod de concepie i de aciuneal auditorilor care s fie compatibil cu buna reputaie a profesiunii. Pe acest principiu se

ntemeiaz i garania pe care organizaiile profesionale le ofer att publicului larg(beneficiarilor), ct i fiecrui membru al organizaiei, n parte.

Pentru aceasta, profesionitii contabili trebuie s aib o suit de caliti,considerate eseniale, cum sunt:a) tiin, competen i contiin;b) independen de spirit i dezinteres material;c) moralitate, probitate i demnitate.

Mai mult, se impune ca fiecare profesionist contabil s fac eforturile necesarepentru dezvoltarea acestor caliti i ndeosebi:

s-i dezvolte necontenit cultura, nu numai cea profesional, dar i cunotinelegenerale, singurele n msur s-i ntreasc discernmntul; s acorde fiecrei operaii i situaii examinate toat atenia i timpul necesarpentru a-i fundamenta opinia personal nainte de a face o propunere;

s-i exprime opiniile fr reinere i s se pronune cu sinceritate, fr ocoliuri,exprimndu-i (dac este cazul) eventualele rezerve asupra valorii concluziilor sale;

29


30/51


s nu dea niciodat ocazia de a suporta ngrdiri n exercitarea libertii sale degndire; s considere c independena sa trebuie s-i gseasc expresia n exercitareaprofesiei i protejarea ei.

b) Normele profesionale de lucru privesc activitatea propriu-zis a unui auditor,desfurat n cadrul unei misiuni concrete pe care acesta o angajeaz, o desfoar io finalizeaz.Normele de lucru vizeaz cel puin patru aspecte eseniale pentru practica audituluifinanciar, astfel:1) cunoaterea riscurilor n audit, aprecierea importanei lor relative i fixarea unor

praguri de semnificaie;2) practicile i procedurile de audit financiar;3) documentarea lucrrilor de audit;4) delegarea i supervizarea unor lucrri.d) Normele de raport vizeaz acele misiuni de audit care se finalizeaz printr-un

raport scris. Se au in vedere , n principal, regulile ce trebuie respectate n

conceperea i redactarea rapoartelor privind conturile anuale (situaiile financiare) aleagenilor economici.

GRUPA II -Categoria IV- Evaluarea intreprinderilor

1.. (32.) Goodwill-ul reprezint:a) fondul comercial al ntreprinderii;b) un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia uneitransmiteri care are ca surs elementele intangibile ale acesteia;c) un plus de valoare nregistrat n bilant care corespunde fondului comercial al

ntreprinderii.Good-will-ul este un activ intangibil care reprezint n mod normal surplusul valorii uneintreprinderi fa, de valoarea activelor sale tangibile. Surplusul de valoare se datoreaz faptuluic firma administreaz n mod eficient activele de care dispune.Din punct de vedere contabil, good-will-ul reprezint o diferen ntre preul pltit decumprtor, la achiziionarea unei ntreprinderi i activul net contabil al acesteia

2. (110.) Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambelemetode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia:

casa 10.000;

banca 150.000; cheltuieli de nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000;

profit 55.000.

30


31/51


Nr

Cr

t

Explica

tii

Date

Bil

Contabi

l

Corecti

e

Etapa

1

Total

Corec

t

Date

din Bil

ec

Nr

Cr

t

Explica

tii

Date

Bil

Contabi

l

Corecti

e

Etapa

1

Total

Corec

t

Date

din Bil

ec

1

Ch

infiinta

re

15000 -15000-

150000 1 C social 100000 100000

2 Cladiri 200000 200000 2 Rezerve 10000 10000

3 Echip 250000 250000 3 Profit 55000

-

1

5

0

0

0

-15000 40000

4 Stocuri 300000 300000 4V

Anticip80000 -80000 -80000 0

5 Casa 10000 10000 5Furnizor

i400000 80000 80000 480000

6 Banca 150000 150000 6Creditor

i80000 80000

7 7 Impr.TL 200000 200000

TOTAL 925000 -15000-

15000910000 925000 -15000 -15000 910000

Determinare ANC prin I metoda Substractiva ANC = TotalANreevC Total DatoriiTotal Activ reevaluat corijat = Total active din bilant economic = 910000 lei

Total Datorii = Furnizori 480.000 + Creditori 80000+Imprumut TL 200000 = 760000ANC = 910000- 760000 = 150000Determinare ANC prin II metoda Aditiva Cap Propriu = Cap Soc + Rez + Profit

= 100000+10000+40000=1500003. (197. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelorinformatii capital social: 10.000 u.m.; rezerve: 3.000; rezultat reportat: 5.000; cheltuieli de constituire: 2.000; cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs

pentru nlocuirea altuia care v a iesi de pe piat anul urmtor; cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Nr

CrtExplicatii

Date

din Bil

Contabi

l

Date

din

Bil

ec

Nr

Cr

t

Explica

tii

Date

din Bil

Contabi

l

Corecti

e Etapa

1

Corecti

e Etapa

2

Total

Corec

tii

Date

din Bil

ec

1 Ch.constit 2000 0 1C

social10000 10000

2

Ch ercet 10000 2 Rezerv 3000 3000

d.c 4000

creare

produs

3 RezRep

5000 5000

3 Ch vans 1000 0

31


32/51


TOTAL 13000 0 18000 0-

150003000

ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000

+ 6.000 +1.000) = 9.000

GRUPA lI - Categoria V - Fuziuni si divizri de intreprinderi

1.(34.) Patru societti comerciale A,B,C,D hotrsc sa fuzioneze intr-o societatenoua "E"cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administratie hotrste ca pentru

consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatieide fuziune taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului socialaportat.24.000x5% = 1.200 lei

Calculul primelor de fuziune este:A: 10.000 x 5% = 500 lei - primaB: 8.000 x 5% = 400 lei - primaC: 5.000 x 5% = 250 lei - primaD: 1.000x5% = 50 lei-prima

Total 24.000 lei 1.200 lei - prima

Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societtii "E".

1. Subscrierea capitalului si a primei de fuziune cu analitice pe fiecare societate care

32


33/51


participa la fuziune:

456%

25.000,00 lei

Decontri cuacionarii/asociaii privind

1011 24.000,00 leiCapital subscris nevrsat

1042 1.200,00 lei

Prime de fuziune/divizare

2. Inregistrarea capitalului din categora nevarsat in categora varsat:

1011 1012 24.000,00 lei

Capital subscris nevrsat) Capital subscris vrsat

2.(39.) SC ALPHA SA - absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune,activul acesteia .

constnd din cldiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14 /actiune. Ulterior, prima de fuziunese incorporeaz in capitalul social.

1.Preluarea activului SC Beta SA

%456 15.000,00 lei


212 10.000,00 lei

Construcii5121 5.000,00 lei

33


34/51


. Conturi la bnci n lei

2.Emiterea a 1.000 de actiuni la 14 lei valoarea nominala

456

%

15.000,00 lei


capitalul

1011 14.000,00 lei

Capital subscris nevrsat

1042 1.000,00 lei

Prime de fuziune/divizare

3.Incorporarea primelor de fuziune in capitalul social

1042 1012 24.000,00 lei

Prime de fuziune/divizare Capital subscris vrsat

34


35/51


G RUPA II - Categoria XOrganizarea auditului si controlul intern al intr eprinderii

A Orientarea i planificarea auditului.In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la

particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemelesemnificative, informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfelincat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misuniide audit.

Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt: Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii sunt vizate aspecte

legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectoruluidin care face parte, structurile intreprinderii, organizarea generala a intreprinderii,politicile comerciale, financiare si sociale, organizarea contabilitatii, practicilecontabile utilizate;

Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative se au in vedereactivitatile de productie, distributie, aprovizionari, precum si conturile care in raportcu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de erori.

Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in caresunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata siplanificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei, repartizarealucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii,coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama, solicitareade specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii,calendarul sedintelor AGA si CA, termenul de depunere al raportului.

B Elaborarea programului de munca este un ansamblu de instructiuni puse inatentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executiia lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate sa detaliezeobiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentrufiecare procedura folosita

C Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiarpreventivAcesta aste un atribut al functiei financiar-contabile din cadrul unitatiilor patrimonialesi un instrument de baza al gestiunii previzionale a patrimoniului.Controlul este un proces de msurare a performanei, de iniiere i ntreprindere aunor aciuni care s asigure rezultatele dorite.Privit prin prisme diferite controlul este considerat:

funcie a managementului prin el fiecare manager vrea s se asigure cactivitatea decurge conform programului prestabilit, c resursele sunt utilizateconform destinaiei stabilite i c n final performana real va atinge sau va depiobiectivele fixate iniial .

atribut al conducerii mijloc de perfecionare a activitii entitilor publice iprivate, exercitat sub forme diferite de structuri organizate piramidal, curesponsabiliti i obiective clar precizate de lege;

metod de verificare a modului de gestionare a resurselor.

Controlul se armonizeaz i se ntreptrunde cu restul procesului demanagement.ntre funciile de planificare ale managementului i control exist o legturindisolubil, acestea influenndu-se una pe alta, fapt ce face s fie denumite

35
http://void%280%29/http://void%280%29/


36/51


fraii siamezi ai managementului.Form a controlului intern, controlul financiar preventiv se exercit asupratuturor operaiunilor care afecteaz fondurile i/sau patrimoniul privat saupublicControlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor deoperaiuni care nu respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau

ncadrarea n limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, dupcaz, i prin a cror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public i/sau fondurilepublice .Din simpla observare a scopului activitii de control financiar preventiv sedesprind cteva caracteristici ale acestuia:

este un control cu un pronunat caracter patrimonial, fiind ndreptat spreverificarea operaiunilor generatoare de drepturi i obligaii patrimoniale;

este un control anticipat se desfoar asupra proiectelor de operaiuni, naintede a fi aprobate i efectuate;

este un control de permanen se exercit n fiecare zi, n funcie de operaiuni;

este un control documentar ntruct proiectele de operaiuni, supuse acesteiforme de control, se verific pe baza documentelor primare n care au fostconsemnate.

Dac se are n vedere structura care execut controlul financiar preventiv,acesta poate fi considerat:

form a controlului intern organizat i exercitat n cadrul compartimentelor despecialitate financiar-contabil a entitilor de care aparin acestea;

o form a controlului extern exercitat de Ministerul Finanelor Publice princontrolori delegai, numii de ministrul finanelor publice.

Coninutul controlului financiar preventiv deriv n cea mai mare parte, din dublaautorizare bugetar conform creia orice cheltuial, pentru a fi efectuat,

trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s existe baz legal (autorizare legal); s existe credit aprobat prin buget (autorizare bugetar); s respecte destinaia creditului ce urmeaz a fi imputat, potrivit clasificaiei

bugetare i alocrii pe programe a resurselor (specializarea creditelor).Controlul financiar preventiv nu ar avea finalitatea dorit dac nu ar urmri aplicareaprincipiului bunei gestiuni financiare, al respectrii normelor procedurale de iniiere aunei operaiuni.

Pentru aceasta ordonatorilor de credite le-au fost stabilite responsabiliti foarteclare, ei rspunznd de :

angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetarerepartizate i aprobate; realizarea veniturilor; angajarea i utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; integritatea bunurilor ncredinate instituiei pe care o conduc etc.

Totodat, entitile publice, prin conductorii acestora, au obligaia de aorganiza controlul financiar preventiv propriu i evidena angajamentelor ncadrul compartimentului contabilBaza legal reprezint izvorul drepturilor i obligaiilor patrimoniale ale entitiii, totodat, baza autorizrii legale. Cum baza legal a operaiunilor patrimoniale

este constituit din acte juridice (legi, ordonane, acorduri sau hotrri aleGuvernului), controlul de legalitate se va concentra pe verificarea existenei irespectrii prevederilor actelor juridice n cauz.

36
http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/


37/51


La baza controlului financiar preventiv exercitat n ara noastr, se aflangajamentul juridic rezultat al operaiunilor iniiate de compartimentele despecialitate, fapt ce implic asumarea i din partea conductorilor lor, a unorresponsabiliti privind implicaiile operaiunilor iniiate.Astfel ei rspund pentru realitatea, regularitatea i legalitatea operaiunilor alecror acte i/sau documente justificative le-au certificat sau avizat.n vederea exercitrii unui control preventiv ct mai complet, legiuitorul a stabilitca anumite operaiuni s se avizeze i de ctre compartimentul de specialitate

juridic.Angajamentele juridice ale entitilor publice sunt supuse deci unei duble avizri,att din partea compartimentului juridic, ct i a compartimentului financiar-contabil. Dubla responsabilitate privind efectuarea angajamentelor juridice nuexonereaz de rspundere efii compartimentelor de specialitate.

Elaborarea politicilor si procedurilor contabile.

Acte normative utilizate: Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modifica

rile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin Hotararea

Guvernului nr 44 / 2004 Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu

directivele europene. Lege nr. 31/1990 privind societile comerciale cu modificarile si completarile

ulterioare.

Conf orm Reglementare contabil conform cu Directiva a IV-a a ComunitilorEconomice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europeneaprobata prin Ordin nr. 3055/2009 art 267 (1) Politicile contabile reprezint

principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o entitate lantocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale. Exemple de politici contabilesunt urmtoarele:

alegerea metodei de amortizare a imobilizrilor, reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobnzii sau recunoaterea acesteia drept cheltuial, alegerea metodei de evaluare a stocurilor,

contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.(2) Administratorii entitii trebuie s aprobe politici contabile pentru operaiunilederulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaiile prevzute de legislaie. n cazulentitilor care nu au administratori, politicile contabile se aprob de persoanele careau obligaia gestionrii entitii respective.

Aceste politici trebuie elaborate avnd n vedere specificul activitii, de ctrespecialiti n domeniul economic i tehnic, cunosctori ai activitii desfurate i aistrategiei adoptate de entitate.

(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabilegenerale prevzute de prezentele reglementri.

(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin

situaiile financiare anuale, a unor informaii care trebuie s fie:a) inteligibile;b) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i

37


38/51


b) credibile n sensul c: reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea entitii; sunt neutre; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative; evenimentele i tranzaciile sunt contabilizate i prezentate conform principiului

prevalenei economicului asupra juridicului, atunci cnd a fost aplicat acest principiu.Art 268 - (1) Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de

lege sau are ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare laoperaiunile entitii.

(2) n cazul modificrii unei politici contabile, entitatea trebuie s menioneze nnotele explicative natura modificrii politicii contabile, precum i motivele pentrucare aplicarea noii politici contabile ofer informaii credibile i mai relevante, pentruca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n modadecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendinareal a rezultatelor activitii entitii.

(3) Nu se consider modificri ale politicilor contabile:a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer cafond de evenimentele sau tranzaciile produse anterior;

b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care nu auavut loc anterior sau care au fost nesemnificative.Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentaleale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie dela care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirearapoartelor financiare.

n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale

contabilitii: continuitatea activitii permanena metodelor i specializarea exerciiilor.

Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret acontabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislativei normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii

ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii intocmirea rapoartelor financiare.

IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand cteva metodede calculare a uzurii mijloacelor fixe: metoda casrii liniare; metoda proporional volumului produselor (serviciilor); metoda soldului degresiv; metoda degresiv cu rat descresctoare.

La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calcularea uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret demijloace fixe.IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestareaserviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea

alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venituluiobinut n cursul perioadei de gestiune.Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la

38


39/51


finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune.Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusivde cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la primaprezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndireadrepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de

ntreprindere din ziua nregistrrii de stat.Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - dela o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprindereapoate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte ndecursul anului de gestiune principiul permanenei.

Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate iperfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii

n vigoare a acestora.Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adics fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare.

Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsintreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiaretrimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate atuncicnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd cu data prezentrii rapoartelorprecedente, care cuprind politica de contabilitate.Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanialevaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursulperioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precumi evaluarea consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicatedistinct n nota explicativ la rapoartele financiare.

Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact ainformaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru

nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelorfinanciare.

Studiu de caz: Societatea de comer.Se presupune ca Situatiile financiare se intocmesc la data de 31.12.2010

In conformitate cu Reglementarea contabil conform cu Directiva a IV-a a

Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor EconomiceEuropene aprobate prin Ordinul Ordin nr. 3055/2009 , entitatile intocmesc situatiifinanciare anuale, din a caror componenta fac parte si notele explicative.La pct. 335 in sectiunea 5 se exemplific modul de prezentare n notele explicativela situaiile financiare anuale, a informaiilor cerute de prezentele reglementri. Caurmare, entitile stabilesc formatul notelor explicative, cu condiia prezentrii celpuin a informaiilor solicitate, referitoare la elementele cuprinse n situaiilefinanciare anuale. Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari consta incunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente,ceea ce ofera conducerii entitatii, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact in procesul decizional.

SC ALFA SRL

39


40/51


Nota 6Principii, politici si metode contabile

A. Bazele intocmirii situatiilor financiareSituatiile financiare anuale au fost intocmite in conformitate cu :

Legea Contabilitatii nr. 82/1991 republicata, modificata si completata, Reglementarea contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor

Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor EconomiceEuropene aprobata prin Ordin nr. 3055/2009

Legea 571/2003 privind codul fiscal ; HG 44/2004 Norme metodologice de aplicare a codului fiscal.

S-au respectat principiile contabile, respectiv :1. principiul continuitatii activitatii2. principiul permanentei metodelor

3. principiul prudentei4. principiul independentei exercitiului5. principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv6. principiul intangibilitatii si principiul necompensarii.

Continuitatea activitatii a fost exprimata de reprezentantii actionarilor. Acestiaconsidera ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil siprin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilorfinanciare, este justificata.Nu exista abateri de la principiile contabile care sa fi influentat rezultatul obtinut.

B. Conversia tranzactiilor in moneda strainaMoneda de prezentarePrezentele situatii financiare sunt intocmite in lei.

Tranzactiile societatii in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimbcomunicate deBanca Nationala a Romaniei pentru data tranzactiilor. Soldurile in monedastraina sunt convertitein lei la cursurile de schimb comunicate de BNR pentru data bilantului, respectivtoate soldurilecontractelor de leasing la 31.12.2010 au fost evaluate corespunzator, precum si

solduldisponibilitatilor in valuta existente in conturile bancare la aceasta data.Castigurile si pierderilerezultate din decontarea tranzactiilor intr-o moneda straina sunt recunoscute incontul de profit si pierdere, in cadrul rezultatului financiar.

C. Imobilizari corporaleImobilizarile corporale sunt inregistrate la costul istoric diminuate cu amortizareainclusa incosturi, cumulata, cu exceptia cladirilor care au fost reeval

73642810 lucrare de stagiu rr

Documents