lucrare banci

8/16/2019 lucrare banci

1/61

Universitatea de Vest TimişoaraFacultatea de Ştiinţe EconomiceSpecializarea Finanţe – Asigurări

LU!A!E "E L#E$%&

''!"'$AT'!# ŞT##$%#F##()!'F* U$#V* "!* S#LV#U E!$ALET* "!"* +',"A$ "#-A

A+S'LVE$T( ALA$EA ELE$A


2/61

Universitatea de Vest TimişoaraFacultatea de Ştiinţe Economice

Lucrare de licenţă

Studiu asupra operaţiunilor de creditare a persoanelor .izice lasucursala /udeţeană +! Timiş

''!"'$AT'!# ŞT##$%#F##()!'F* U$#V* "!* S#LV#U E!$ALET* "!"* +',"A$ "#-A

A+S'LVE$T( ALA$EA ELE$A


3/61

U)!#$S

A) 0* !E"#TUL111111111111111111*1111121.1. Definiţie şi clasificare………………………………………..…...31.2. Garanţiile creditelor…………………………………..….……….51.3. Clasificări privind utilizarea creditului…………………….……..50*3 Dobânda preţ al creditului şi i!plicaţiile sale "n

econo!ie………………………………………………………….#

A)* 4* '$TE5TUL -A!'E'$'-# Ş# S#STE-UL+A$A! "#$ !'-6$#A1111111111111111*1*****72 2.1. $iste!ul bancar din %o!ânia…………………….……………….& 2.2 'ediul econo!ic şi cli!atul financiar bancar "n

perioada 2(()2((2…………………………………...……..……13A)* 2 +! 8$ S#STE-UL +A$A! "#$ !'-6$#A1111**1*1 09

3.1. *rezentarea +enerală a băncii………………….…………..…….1#3.2. *roduse şi servicii bancare oferite……………….………..……..1#3.3. %ezultate obţinute………………………………...………...……1,3.-. Clienţii…………………………………………….………...…...1&3.5. ctivitatea de creditare…………………………...…………...…213.#. $trate+ia de dezvoltare a băncii "n perioada 2((1)2((-……...…22

A)* 3 SUU!SALA +! T#-#Ş1111111111111***11**4:-.1. *rezentarea sucursalei……………………..……………..…..….25-.2. ctivitatea de creditare……………………..……………..….…2#-.3. 'etodolo+ia de creditare…………………..…………………….2#

-.3.1. Condiţii +enerale…………………….……………...…. 2#-.3.2. /tape parcurse "n vederea obţinerii creditelor….…...…..20

-.-. ipuri de credite acordate caracteristici……….……….……. 3-

3*: $tudiu da caz…………………………………………..……….3,'$S#"E!A%## F#$ALE1111111111111111**1113;A$E5E+#+L#',!AF#E


4/61

0* !E"#TUL

0*0 "EF#$#%#E Ş# LAS#F#A!E

deea de credit este strâns le+ată de ideea de si!b4 "n sensul că o operaţiune decreditare este4 de fapt4 o operaţiune de sci!b econo!ic4 deci4 oneros.

6biectul sci!bului oneros4 nu!it credit74 este "n !od natural4 transferul unui bundintr)un patri!oniu "n altul4 "nsă cu particularitatea că plata i!plicată de tranzacţia respectivănu se face "n ciar !o!entul realizării sci!bului ci "ntr)un !o!ent ulterior7.8Cerna $.42(((9

Creditul presupune aşadar4 o trans!itere de bunuri4 pe un ti!p li!itat4 stabilit dinainte4nu!it scadenţă4 contra unei su!e da bani ) dobândă. %eprezintă4 de fapt4 un act de "ncredere

al creditorului "n debitor4 făcând referire la sci!barea unui bun "n natură sau bani contra unei pro!isiuni de ra!bursare a acestui bun4 la un ter!en dinainte convenit4 "!preună cu odobândă.

Creditul este un !i:loc de corelare a posibilităţilor de finanţare e;istente "n societatecu nevoile producţiei şi ale consu!ului. pariţia acestei relaţii dintre creditor şi debitor ele+ată de e;istenţa conco!itentă a unor a+enţi eono!ici care dispun de resurse băneştite!porar disponibile şi a altora care au nevoi supli!entare de astfel de resurse. stfel apare o

piaţă a creditului4 "n cadrul căreia se confruntă oferta şi cererea de credit4 "ndeosebi de creditesub for!ă de bani.

*rin "nsăşi natura lui4 creditul "ndeplineşte o serie de funcţii social)econo!ice pozitive<a9 "nlesneşte sporirea capitalului real4 favorizând o !ai bună utilizare a factorilor de

producţie e;istenţi= b9 contribuie la concentrarea activităţilor econo!ice "n unităţi !ari facilitează

distribuirea şi redistribuirea resurselor băneşti "ntre diferite "ntreprinderi şi ra!uriecono!ice4 orientându)le spre unităţile !ai bine situate pe piaţă4 sporind şi !ai!ult forţa lor concurenţială4 profitul "ncasat şi patri!oniul de care dispun=

c9 accelerează tranzacţiile co!erciale ) creditul uşurează desfacerea !ărfurilor pescară !are=

d9 e;ercită o influenţă benefică asupra consu!ului4 prin şansa cu!părării pe credit şia plăţii "n rate a unor bunuri de folosinţă "ndelun+ată.

>n ceea ce priveşte for!ele +enerale ale creditului4 e;istă patru criterii de clasificare a

for!elor creditului< 19!odul de +arantare= 29 destinaţia= 39 scadenţa= -9 calitatea părţilor.8Cerna $.4 2(((9. >n funcţie de criteriul modului de garantare< e;istă două for!e de credit< credit

personal şi credit real. Cel personal este le+at de calitatea u!ană a persoanei care face pro!isiunea de plată.>nainte de a acorda un credit4 băncile verifică4 prin probe indirecte4 calitatea debitorului.Creditul personal este for!a de credit cea !ai pură4 dar şi cea !ai riscantă. Creditorul4 care renunţă la posesia unui bun4 fără a fi "ncă plătit4 "ncearcă să obţină+aranţii4 care să li!iteze riscurile pe care şi le asu!ă şi4 "n pri!ul rând4 riscul de a nu fi plătitla scadenţă. De aici rezultă creditul +arantat7. cest tip de credit se nu!eşte credit real7 4"n sensul că se bazează pe un +a: sau pe un depozit.


5/61

Creditul real poate fi 4 la rândul său4 de două feluri< credit mo=iliar şi creditimo=iliar * 6dată cu dezvoltarea utilizării valorilor !obiliare4 creditul pe bază de +a: de titluri8lo!bard9 a dobândit o i!portanţă !ul !ai !are decât creditul i!obiliar. Creditul i!obiliar4 adică cel +arantat cu bunuri i!obile 8clădiri sau terenuri94 prezintăun risc redus4 deoarece e;istă o !are si+uranţă că4 până la scadenţă4 bunurile respective nu

vor dispare. Din punct de vedere al destinaţiei creditului4 e;istă două for!e de credit< creditul de

producţie şi creditul de consu!. reditul de producţie este le+at de creşterea econo!ică4 fiind necesar !ai ales "n

faza de de!arare a acestei creşteri= investiţiile necesită capital care nu e;istă. Dee;e!plu4 un "ntreprinzător care doreşte să producă4 dar nu are bani4 trebuie să +ăseascăun individ care are bani4 dar nu doreşte să se ocupe el "nsuşi de producţie şi care care săfie dispus să "i "ncredinţeze banii săi pe baza +aranţiei reprezentate de producţia viitoare.

*ri!a for!ă de credit a fost creditul de consum . >n trecut acesta era acordat cel!ai adesea pentru a per!ite săracilor să trăiască.

>n ceea ce priveşte cel de)al treilea criteriu de clasificare 4 creditele pot fi< a9 credite

pe ter!en scurt= b9 credite pe ter!en !ediu= c9credite pe ter!en lun+.a9 reditul pe termen scurt ) creditul cu o scadenţă !ai !ică decât un an= b9 reditul pe termen mediu ) creditul cu o scadenţă cuprinsă "ntre 3 şi 5 ani.

ceată for!ă este le+ată "n pri!ul rând de sectorul construcţiilor i!obiliare4inclusiv de locuinţe care necesiă un anu!it nu!ăr de ani pentru a fi realizate=

c9 reditul pe termen lung ) presupune renunţarea la posesia unui bun sau a uneisu!e de bani pentru un nu!ăr !ai !are de ani 8cu scadenţă de peste 5 ani9.

*erioada de creditare cuprinde<19 perioada de timp în care creditul se angajează4 respectiv de la o dată4 stabilită prin

contract4 de punere a creditului la dispoziţia i!pru!utatului şi până la an+a:areainte+rală a creditului=

29 perioada de utilizare4 cuprinde intervalul de ti!p dintre an+a:area inte+rală acreditului şi data pri!ei rate scadente=

39 perioada de graţie4 reprezintă intervalul de ti!p "n care beneficiarul de credite nueste obli+at să restituie băncii su!e din "!pru!uturile pri!ite4 "!pru!utatulacitând doar dobânzile datorate şi co!isioanele şi ta;ele aferente=

-9 perioada de rambursare4 este reprezentată de intervalul de ti!p "n care su!ele"!pru!utate clienţilor trebuie restituite inte+ral băncii=

59 perioada de întârziere4 cuprinde intervalul de ti!p de la scadenţa creditului până larecuperarea efectivă a acestuia4 inclusiv prin e;ecutarea silită sau licidarea :udiciarăa debitorului. 8Dardac ?.4 1&&&9.

Criteriul calităţii părţilor per!ite deli!itarea a două for!e de credit< a9creditul privat şi b9 creditul public.a9 reditul privat creditul "ntre persoane de drept privat4 fără i!plicarea

statului. $e află la ori+inea operaţiunilor co!erciale4 financiare şi bancare!oderne.

b9 reditul pu=lic) creditul "n care intervine statul4 fie pentru a acorda credite persoanelor private4 fie di!potrivă4 pentru a lua "!pru!uturi de la acestea.8Cerna $.4 2(((9


6/61

0*4* ,A!A$TA!EA !E"#TEL'!

Confor! @e+ii 5,A 1&&, privind activitatea bancară la acordarea creditelor4societăţile bancare vor ur!ări ca solicitanţii să prezinte credibilitate la scadenţă. >n acest scop4acestea pot cere solicitanţilor +arantarea "!pru!utului cu bunuri !obile şi i!obile7.

Garanţiile ce se pot constitui pentru +arantarea creditelor solicitate pot fi <• garanţii reale ) !i:loace :uridice de +arantare a obli+aţiilor prin afectarea unui bun al

debitorului "n vederea asi+urării e;ecuţiei obli+aţiei asu!ate=• garanţii personale ) !i:loace :uridice de +arantare a obli+aţiilor prin care una sau !ai

!ulte persoane se an+a:ează printr)un contract accesoriu "nceiat cu creditorul să plătească datoria debitorului "n cazul "n care acesta nu o va plăti el "nsuşi 8cauţiunea4scrisori de +aranţie e!ise de bănci9.

>n vederea acceptării lor de către băncile co!erciale4 +aranţiile trebuie să

"ndeplinească cu!ulativ ur!ătoarele condiţii<- să poată fi transfor!ate rapid "n licidităţi=- să fie !aterializate sub for!a unui titlu4 "nscris autentic=- bunurile să fie "n circuitul civil4 să se afle "n propritatea solicitantului sau a +irantului şi

să nu fie afectate de alte creanţe=- proprietarul bunurilor să aibă capacitatea de a le +a:a sau ipoteca=- bunurile propuse a fi luate "n +aranţie să fie "n stare bună de funcţionare şi să se

"ncadreze "n uzura !a;i!ă ad!isă de nor!ele tenice "n vi+oare privind evaluareaactivelor fi;e.

0*2* LAS#F#&!# )!#V#$" UT#L#>A!EA !E"#TULU#

Deli!itarea creditelor acordate "n funcţie de respectarea ter!enelor de ra!bursarestabilite prin contracte4 se face astfel<

a9 "!pru!uturi curente4 la care ter!enele stabilite prin contracte şi dobândă aferente4nu au a:uns la scadenţă sau ratele au fost acitate la datele convenite "n contracte=

b9 "!pru!uturi cu scadenţă "ntârziată4 la care ratele scadente ale creditului saudobânzile aferente nu au fost acitate la ter!enul contractual4 cu până la 3( de zile=c9 "!pru!uturi restante4 la care dobânzile şi ratele scadente ale creditului au depăşit cu

!ai !ult de 3( de zile.Din analiza "!pru!uturilor confor! !etodolo+iei prezentate se poate deter!ina

calitatea portofoliului de credite astfel<

1.redite per.ormante 8cu risc redus9 sunt acele plasa!ente ce nu i!plică deficienţe şiriscuri care ar putea periclita ad!inistrarea datoriei "n !aniera convenită prin contractul decredit şi care se acordă clienţilor solvabili pentru afaceri bune. 2* redite ?n o=servaţie acordate clienţilor cu rezultate econo!ico)financiare foarte

bune4 dar care "n perioade scurte de ti!p "ntâ!pină +reutăţi "n ra!bursarea ratelor scadente şia dobânzilor aferente.


7/61

>n acestea se includ şi acele credite nea:unse la scadenţă sau cu scadenţe din"!pru!uturi şi dobânzi aferente ra!bursate la ter!en4 dar care au fost acordate unor clienţi

pentru a căror activitate banca preli!ină o reducere "n viitor a cifrei de afaceri ca ur!are aunor posibile proble!e din punct de vedere al aprovizionării tenico)!ateriale4 a perspectiveide reducere a cererii produselor pe piaţă4 a condiţiilor tenice şi tenolo+ice sau a unor

proble!e or+anizatorice şi de personal. 3* redite su= standard sunt acele plasa!ente ce prezintă deficienţe şi riscuri clare4care periclitează licidarea datoriei4 fiind insuficient prote:ate de valoarea netă a capitalului şiAsau capacitatea de plată a beneficiarului de "!pru!ut.

ceste credite se caracterizează prin posibilitatea reală a băncii de a prelua parţialunele pierderi4 dacă deficienţele creditului nu sunt corectate pe parcurs4 ca ur!are ai!posibilităţii recuperării inte+rale a "!pru!utului. -. redite incerte 8cu risc !a:or9< ra!bursarea sau licidarea lor pe baza condiţiilor4valorilor şi +aranţiilor e;istente este foarte discutabilă fiind practic neprote:ate sau prote:ate"ntr)o !ică !ăsură de valoarea realizabilă a +aranţiei lor. 5. redite clasi.icate drept pierderi< nu pot fi restituite băncii.

>n funcţie de cate+oria de credite se poate aplica şi un siste! de ierarizare a dobânzii4astfel<

- pentru credite perfor!ante < dobândă nor!ală=- pentru credite "n observaţie < o dobândă cu 3 puncte peste cea nor!ală=- pentru credite sub standard< o dobândă cu 5 puncte peste cea nor!ală=- pentru credite incerte< o dobândă cu 1( puncte peste cea nor!ală. 8 Donat @.4 1&

0*3* "'+6$"A – )!E% AL !E"#TULU# Ş# #-)L#A%##LE SALE 8$E'$'-#E

Dobânda este reco!pensa pentru renunţarea la licidităţi pentru o perioadădeter!inată şi conco!itent preţul pe care "!pru!utătorul acceptă să)l plătească pentru aaciziţiona liciditatea7 8B.'.enes9

Dobânda reprezină surplusul ce revine proprietarului oricărui capital utilizat "ncondiţii nor!ale4 este preţul plătit pentru capital.

Eor!ele dobânzii sunt<

- dobânda pe piaţa !onetară care se aplică "!pru!uturilor pe ter!en scurt4"!pru!uturi contractate "ntre bănci=

- dobânda bancară de bază ) se practică pentru re!unerarea certificatelor de depozitsau pentru bunurile de trezorerie=

- dobânda aplicată "ntreprinderilor de către bănci şi de alte instituţii financiare=- dobânda pecepută la operaţiunile de scontare a efectelor de co!erţ ) ta;ă de scont

co!ercială=- dobânzi pe piaţa obli+aţiunilor=- dividendul sau alte for!e de re!unerare procentuală pentru acţiunile deţinute la

societăţile pe acţiuni. 8 Dobrotă ?.4 1&&09.

Dobânda si!plă reprezintă su!a "ncasată pentru "ncirierea serviciului adus de uncapital "n condiţiile "n care dobânda nu se capitalizează. 8DF Cdn9.


8/61

>n sci!b4 la dobânda co!pusă4 su!a presupune capitalizarea dobânzii4 ceea ce"nsea!nă că se calculează dobândă la dobândă 8 DF $)C4 $FC81Hd9n9.

%ata dobânzii poate fi considerată preţul plătit pentru folosirea su!ei de 1(( deunităţi !onetare pe ter!en de un an. *oate fi no!inală sau reală.

Dacă rata no!inală este corectată cu rata inflaţiei se obţine rata reală a dobânzii.

'ări!ea ratei dobânzii diferă in funcţie de natura operaţiunilor de creditare4 de durata"!pru!utului4 de aspectele cantitative şi calitative ale creditului.

>n ţările cu econo!ie de piaţă consolidată4 s)a conturat o rată de =ază a do=@nzii 4un nivel focalizator al !ultiplelor niveluri ale acestei !ări!i relaive. /a poate fi consideratăde o bancă ca o rată fi;ă "n condiţii !edii date4 servind apoi ca ter!en de referinţă pentrucalculul celorlalte rate "n :urul celei de bază.

>n n+lia4 de e;e!plu4 este binecunoscuta rată @ibor 8@ondon nterbanI 6fferend%ate94 rată ce e practicată pe piaţa londoneză de către băncile de pri! ran+ pentrure!unerarea depozitelor lor reciproce.

Dacă ur!ări! factorii ce acţionează asupra ratei dobânzii aceştia pot fi +rupaţi "nfactori de scădere şi factori de creştere a ratei dobânzii.

Dintre factorii de scădere pute! a!inti< creşterea ofertei de bunuri = scăderea productivităţii capitalului= !ăsuri antiinflaţioniste adoptate şi pro!ovate de +uverne= sporirea +radului de autofinanţare a "ntreprinderilor.

Eactori de creştere< sporirea costurilor serviciilor4 inclusiv a celor bancare= !arile descoperiri şi invenţii apariţia de noi nevoi care sporesc "nclinţia spre investiţii= războaiele.

Dacă ne "ndreptă! atenţia spre analiza rolului dobânzii "n ţara noastră4 "n condiţiilesiste!ului social)econo!ic e;istent "n prezent4 acesta este diferit faţă de trecut. cu!dobânda trebuie să conţină sti!ulente econo!ice4 fără de care siste!ul de finanţare areproducţiei nu poate funcţiona şi nu)şi poate "ndeplini funcţiile. stefel4 principala funcţie adobânzii "n condiţiile actuale din ţara noastră sti!ularea ofertei de capitaluri4 precu! şisti!ularea econo!ică a alocării şi utilizării raţionale a resurselor financiare respective. Dar natura dobânzii "n siste!ul social)econo!ic din ţara noastră este) deoca!dată )destul de diferită de natura dobânzii "n econo!ia de piaţă dezvoltată. Deoca!dată4 dobândanu reprezintă pe scară lar+ă venit adus de capital şi4 respectiv4 preţ al capitalului. !beleipostaze ale dobânzii sunt strâns le+ate de e;istenţa proprietăţii private şi4 deci4 nu pot apărea"n ţara noastră decăt pe !ăsura privatizării "ntreprinderilor de stat şi a e;tinderii pe alte căi asectorului privat. >n prezent4 nivelul ratei dobânzii continuă să fie stabilit "n !are !ăsură prin deciziiad!inistrative4 nu prin :ocul cererii şi al ofertei de credite. *entru creditor4 dobândareprezintă4 "ntr)adevăr4 o co!pensaţie sti!ulativă pentru renunţarea la folosirea de către el"nsuşi a fondurilor "!pru!utate4 "nsă nivelul dobânzii percepute nu constiuie "ncă un factor oărâtor care să)l deter!ine să)şi redi!ensioneze volu!ul creditelor acordate. *entru debitor4dobânda plătită reprezintă un sti!ulent pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor propriişi "!pru!utate4 "nsă nu constiuie "ncă un criteriu esenţial "n deciziile sale de a an+a:a sau nu"!pru!uturi. Din a!bele puncte de vedere4 dobânda este4 deci4 un sti!ulent econo!ic4 "nsăfuncţiile re+latoare respective se e;ercită cu slabă intensitate.

Dacă privi! dobânda prin pris!a !ecanis!ului de for!are a veniturilor4 eareprezintă un !i:loc de obţinere de venituri din acu!ulările anterioare. Dacă acu!ulările


9/61

cedate de creditor debitorului sunt capital4 dobânda constituie un venit adus de capital. Dar4dacă acu!ulările respective nu au acest caracter4 care este strâns le+at de proprietatea privată4ea este !ai de+rabă un !i:loc fiscal de redistribuire a veniturilor 8si!ilar cu i!pozitele9. >n concluzie4 rata dobânzii constituie şi "n ţara noastră o variabilă i!portantă ale+ăturilor funcţionale e;istente "n do!eniul for!ării acu!ulărilor şi investiţiilor şi4 respectiv4

"n cel al ofertei şi cererii de !i:loace financiare. Cu toate acestea4 "n actuala fază de tranziţie4le+ăturile funcţionale respective prezintă unele caracteristici specifice4 care fac ca ratadobânzii să nu aibă acelaşi rol re+lator ca "n econo!ia de piţă dezvoltată. 'ai !ult4 ciar şi "n!ăsura "n care dobânda are un anu!it rol re+lator4 acesta nu se e;ercită "n acelaşi !od ca "necono!ia de piaţă dezvoltată.


10/61

4* '$TE5TUL -A!'E'$'-# Ş# S#STE-UL+A$A! "#$ !'-6$#A

4*0* S#STE-UL +A$A! "#$ !'-6$#A

/veni!entele politice de la sfârşitul anilor ,( din /uropa Centrală şi de /st au

deter!inat ca !ulte ţări din acest spaţiu +eo+rafic să treacă de la econo!ia centralizată laecono!ia de piaţă. >n fostele econo!ii centralizate din /uropa de /st4 "n +eneral4 structurile bancarefuncţionau "n siste! !onobancă7. cest siste! era caracterizat prin faptul că e;ista unsiste! de bănci unic. ?u e;ista concurenţă bancară şi nici nu se aprecia că ar fi fost necesară. >n ţările cu econo!ie de piaţă4 băncile e;istă nu nu!ai pentru a satisface cerinţele

pieţei4 dar şi pentru a participa ele "nsele pe piaţă. Jăncile concurează unele cu altele pentru aatra+e depozite şi a acorda "!pru!uturi4 atât clienţilor persoane :uridice4 cât şi clienţilor

persoane fizice. Cu toate că se dezvoltă rapid4 "n aceste ţări4 e;perienţa funcţionării econo!iei de piaţăşi practicile financiare care operează "n cadrul acesteia sunt "ncă li!itate. @ipsa de e;perienţă

poate +enera proble!e atât la nivelul băncilor centrale cât şi la nivelul celor co!erciale.

/cono!ia de piaţa presupune e;istenţa unui siste! bancar care să asi+ure !obilizareadisponibilitaţilor !onetare ale econo!iei şi orientarea lor spre desfaşurarea unor activităţiecono!ice eficiente.

>n %o!ânia4 siste!ul bancar din perioada anterioară anului 1&&( era for!at dintr)unnu!ăr redus de bănci4 toate fiind instituţii de stat. >n afară de Janca ?aţională4 !ai funcţionauJanca %o!ână de Co!erţ /;terior4 Janca pentru +ricultură şi ndustrie li!entară4 Jancade nvestiţii şi Casa de /cono!ii şi Conse!naţiuni4 fiecare desfăşurând o activitate deosebitde specializată4 pe sectoare econo!ice.

%efor!a bancara "n %o!ania a "nceput "n dece!brie 1&&(4 când a fost introdusastructura bancară pe două nivele < banca centrală ) Janca ?aţională a %o!âniei şi băncileco!erciale. >n procesul de or+anizare a siste!ului bancar de tip occidental4 Janca ?aţională

a %o!âniei a căpătat funcţiile tradiţionale ale unei bănci centrale4 iar operaţiunile co!erciale pe care le efectuase anterior au fost transferate unei bănci co!erciale nou infiinţate 8sărescu'.4 1&.

*arla!entul a adoptat4 in aprilie 1&&14 @e+ea privind activitatea bancară 8@e+ea nr. 33A1&&19 şi @e+ea privind statutul Jăncii ?aţionale a %o!âniei 8@e+ea nr. 3- A1&&19 cu scopuldeclarat de a crea un siste! bancar !odern.

n ceea ce priveşte băncile co!erciale4 care sunt independente şi orientate către!a;i!izarea profitului4 au dreptul să se i!plice "n orice tip de activitate bancară şi săfuncţioneze pe "ntre+ terioriul ţării4 cu condiţia respectării cadrului de re+le!entare şisuprave+ere stabilit de Janca ?aţională. $tructura lor or+anizaţională se pezintă astfel<

• centrala =ăncii=• sucursale /udeţene şi a !unicipiului Jucureşti=


11/61

• .iliale 8subordonate or+anizatoric şi funcţional sucursalelor9 "n unele oraşe şi ciar la nivelul sectoarelor "n !unicipiul Jucureşti=

• agenţii 8subordonate filialelor sau ciar sucursalelor9. $ucursalele4 filialele4 a+enţiile sunt unităţi operative neavând personalitate :uridică4efectuând operaţii bancare "n li!ita co!petenţelor stabilite de centrala băncii şi funcţionează

pe baza aprobării Consiliului de d!inistraţie al băncii respective.'odificările ce apar in le+islaţia bancară a ţărilor dezvoltate4 "ndeosebi a ţărilor

!e!bre ale Kniunii /uropene4 sunt ur!ărite "ndeaproape "n cadrul procesului de consolidarea siste!ului nostru bancar pentru a)l alinia la cerinţele acesteia.

6 funcţie firească a instituţiilor financiare "n procesul de tranziţie la econo!ia de piaţă4 "n condiţiile dispariţiei planificării centralizate din sfera inter!edierii financiare4 oconstituie realizarea procesului de transfor!are a econo!iilor "n investiţii. cest procesreprezintă ceia succesului desfaşurării refor!ei econo!ice. >nsă 4 "n prezent4 siste!ul bancar ro!ânesc nu poate "ndeplini eficient această funcţie. *roble!ele cu care se confruntă acestasunt co!ple;e4 ele putând fi eli!inate nu!ai printr)un proces lent4 dar profund de tranziţieecono!ică. Contrar acestei situaţii !ai puţin favorabile4 siste!ul bancar "nre+istreaă evoluţii

pozitive4 "ntrucât factorii de decizie din %o!ânia "nţele+ necesitatea continuării refor!ei4făcându)se noi paşi pe calea restructurării industriei şi punerea ei pe baze econo!icesănătoase. $iste!ul bancar ro!ânesc s)a dezvoltat4 nu!ărul băncilor co!erciale a:un+ând de laşase "n !o!entul pro!ul+ării @e+ii nr. 33A1&&14 la aproape -( "n 1&&,. Lase bănci co!ercialeau capital !a:oritar privat 8JC%4 J%D4 Jancore;4 Janca +ricolă4 Janc *ost4 /;i!banI94 11sunt bănci străine şi 3( au capital străin şiAsau ro!ân privat 8sărescu '.4 1&&,9

*entru pro!ovarea !odernizării şi co!petitivităţii "n siste!ul bancar4 %o!ânia a"ncura:at "nfiinţarea de bănci cu participare de capital străin.. ?oi bănci străine au pătruns pe

piaţa ro!ânească 8 ?G JanI4 J? !ro JanI4 Janca Co!ercială a Greciei94 iar alte bănci

au interes sporit "n această privinţă. @a sfârşitul anului 2((( "nsă4 "n %o!ânia funcţionau 33 de bănci persoane :uridicero!âne şi , sucursale ale unor bănci străine. >n cursul anului4 au apărut "n peisa:ul bancar autoton trei bănci noi < Janca de nvestiţii şi Dezvoltare $..4 MolIsbanI %o!ânia şi Jancadi %o!a ) $ucursala Jucureşti. oodată4 J?% a declanşat procedura fali!entului şi a revocatautorizaţia de funcţionare pentru JanIcoop şi Janca nternaţională a %eli+iilor.

>n ceea ce priveşte evoluţia siste!ului bancar ro!ânesc4 obsevă! că pri!ele şapteluni ale anului 2((1 au conse!nat două !odificări i!portante "n co!ponenţa siste!ului

bancar ro!ânesc. *e de o parte4 eli!inarea din siste! a Jăncii Knirea astfel "ncât la 31 iulie2((1 e;istau -( de bănci4 cu una !ai puţin faţă de sfârşitul anului 2((( ) 4 iar pe de altă parte4finalizarea procesului de privatizare a Jăncii +ricole prin cu!părarea de către consorţiul

for!at din %aiffeisen NentralbanI şi Eondul %o!âno)!erican de nvestiţii a pacetului deacţiuni reprezentând &,4, O din capitalul social al băncii. @a nivelul activităţilor econo!ice4 industria a reprezentat sectorul cu cea !ai !are

susţinere din partea sectorului bancar 8resursele canalizate către acest do!eniu constituiau5240 O la 31 iulie 2((1 din portofoliul de credite şi an+a:a!ente al băncilor9.

Creditele pentru construcţii şi creditele i!obiliare au "nre+istrat rit!uri de creştere de&4& O4 respectiv 2#4& O "n intervalul ianuarie ) iulie 2((1 faţă de perioada si!ilară a anuluianterior.

Creditele acordate "n a+ricultură au cunoscut o reducere severă "n pri!ele şapte luniale anului curent 8 cu 2042 O faţă de perioada si!ilară a anului precedent9.

>n iulie 2((1 !a:oritatea băncilor din siste! 8-34, O9 erau considerate de ratin+ 2 şi

acopereau #243 O din totalul activelor bancare şi #(4, O din totalul surselor atrase şi"!pru!utate. Eaţă de finele anului 2(((4 ponderea băncilor de ratin+ 2 s)a redus uşor 8 cu 140


12/61

puncte procentuale94 in sci!b &4- O din entităţile siste!ului au "ndeplinit criteriile de ratin+1. ceastă evoluţie constituie un pri! indiciu al pro+resului "nre+istrat pe linia consolidăriisiste!ului bancar4 fapt reflectat4 de altfel4 şi de indicatorii econo!ico)financiari şi de prudenţă

bancară4 ale căror valori au revenit la niveluri nor!ale ca ur!are a acţiunilor de asanare asiste!ului bancar şi "ntărire a suprave+erii bancare iniţiate de banca centrală "n ulti!ii doi

ani. $iste!ul bancar ro!ânesc s)a confruntat "n ulti!ii 11 ani cu nu!eroase scandaluri şi

proble!e. @a sfârşitul anului 2((14 "ntr)un !o!ent "n care se credea că siste!ul bancar din%o!ânia a "nceput să se redreseze şi să recâşti+e "ncrederea populaţiei4 un alt scandalfinanciar a izbucnit la Janca %o!ână de $cont.

@a această dată constată! că siste!ului bancar este do!inat de cinci băncico!erciale< JC% 831425 O94 J%D 81545, O94 C/C 8,4#3O94 J? !ro JanI 854-&O94Janc*ost 8-4(1 O9. -1 de bănci co!erciale funcţionează acu! "n siste!ul bancar din%o!ânia < una cu capital inte+ral de stat C/C4 două cu capital !a:oritar de stat JC% şi/;i!banI4 3( cu capital privat4 din care 2- au participaţii !a:oritare sau inte+ral străine. Kncapital social de 202,&4# !iliarde lei era "nre+istrat "n siste!ul bancar la finele anului 2((14

ecivalentul a &0,4, !ilioane euro4 iar activele totale "nsu!au 3--,22 !iliarde lei4ecivalentul a aproape 12 !ilioane de euro.

>n ulti!ul deceniu4 au fost critici care au acuzat reticenţa conducerii J?% de adezvolta siste!ul bancar4 din punctul de vedere cantitativ. %ealitatea a de!onstrat că siste!ul

bancar se dezvoltă o dată cu econo!ia ro!ânească. ntarrea investitorilor străini "n piaţaro!âneacsă a atras şi bănci din ţara lor de ori+ine. u avut loc !utaţii serioase4 din punctul devedere al naturii capitalului investit. Case 'anattan a renunţat la investiţia de aici4 lăsândlocul Jăncii ?aţionale a Greciei4 General /lectric şi)a vândut participaţiile la Janc*ost "nfavoarea investitorilor portu+ezi şi a unei alte bănci +receşti /EG /urobanI.

stăzi "ntr)un top al băncilor4 realizat din punct de vedere al provenienţei capitaluluisocial4 ustria deţine supre!aţia4 cu 2140O din totalul capitalului social bancar şi cu o

pondere de 3&45 O din capitalul privat străin investit "n băncile prezente pe piaţa ro!ânească.6landa ocupă locul al doilea4 cu ,43O din capitalul social bancar4 şi 15O din participaţiilestrăine "n băncile care funcţionează "n %o!ânia4 ur!ează apoi capitalul +recesc4 cu #41O4respectiv 1141O4 $K4 cu -45O4 respectiv ,42O4 şi urcia cu o pondere de -41O "n totalulcapitalului social "nre+istrat "n siste!ul bancar şi 045O din capitalul privat străin investit "n

bănci. >n ordine descrescătoare se situează Eranţa4 Coreea de $ud4 talia4 'area Jritanie4'onaco4 *ortu+alia4 Janca /uropeană pentru Dezvoltare şi nvestiţii. 8 %evista Capital74!artie 2((29.

Deşi cantitativ băncile cu capital !a:oritar de stat aproape nu contează4 "n siste!ul bancar ele au un cuvânt +reu de spus4 deţinând o cotă de -14,-O. Cele 2- de bănci cu capital

!a:oritar străin se opun celor trei societăţi bancare cu capital de stat cu o cotă de piaţă de55425O.endinţa "n siste!ul bancar este ca locul capitalului de stat să fie luat4 treptat4 de

capitalul privat4 cu si+uranţă străin4 dată fiind di!ensiunea celor trei societăţi bancare ră!ase"n portofoliul statului. *rivatizarea ulti!elor bănci de stat din siste! este un obiectiv ne+ociatcu or+anis!ele internaţionale. Dacă autorităţile "şi vor respecta an+a:a!entele până lasfârşitul acestui an JC% ar trebui vândută. C/C şi /;i!banI vor parcur+e paşii spre

privatizare. otuşi4 "n prezent4 nu e;istă "n %o!ânia foarte !ulte bănci şi asta poate fi

considerată un atu pentru că "n ţările "n care a avut loc o prăbuşire a "ntre+ului siste! bancar4de e;e!plu "n %usia sau Jul+aria4 situaţia a apărut "n ur!a faptului că s)a per!is crearea a

foarte !ulte bănci slabe.


13/61

$iste!ul bancar creditează dar de !ulte ori se spune că băncile au "ntors spateleecono!iei. Creditele neperfor!ante sunt pri!a dovadă că siste!ul bancar crediteazăecono!ia.

>n acelaşi ti!p4 siste!ul bancar din %o!ânia finanţează şi bu+etul statului "ntr)o!ăsură foarte !are. /;istă acu! "ntr)adevăr o proble!ă de concurenţă pe resurse li!itate pe

care le au băncile4 resurse li!itate din cauza econo!isirilor din ţară4 atât pentru finanţareaecono!iei şi a investiţiilor4 cât şi pentru finanţarea bu+etului statului şi aceasta e o proble!ă!a:oră.

Din punct de vedere al proble!elor siste!ului bancar4 el trece printr)o perioadă !ai+rea "n prezent.

>n ceea ce priveşte cauzele care au dus la acu!ularea proble!elor4 J?% considerăcă acestea4 sunt4 "n ordinea i!portanţei<

) distorsiunile din econo!ia reală4 "ntârzierile le+ate de restructurarea şi sci!bareare+i!ului acestor "ntreprinderi=

- fluctuaţiile ratelor de dobândă din cauza repetatelor !acrostabilizări care s)au făcutdin 1&&1 până "n prezent=

) fluctuaţiile cursului de sci!b=) fluctuaţiile preţurilor de consu!=) "ntârzierea liberalizării preţurilor. oate acestea s)au acu!ulat "n perfor!anţele financiare ale băncilor şi "n deteriorarea

indicatorilor de prudenţă bancară4 "n sensul creşterii pe de o parte4 a ponderii veniturilor nerealizate4 dobânzi ne"ncasate4 iar pe de altă parte4 a influenţelor ne+ative din deprecierea şifluctuaţiile cursului valutar. >n ceea ce priveşte indicatorii principali cu care se ur!ăreştasănătatea unui siste! bancar4 asită! "n ulti!ii doi ani la deteriorarea lor4 dar ei se !enţin peansa!blul băncilor bune şi a băncilor ro!âneşti care nu sunt "n proces de licidare saurestructurare4 "n li!ite de prudenţă recunoscute pe plan internaţional.

?e!ulţu!irile privind siste!ul bancar ro!ânesc sunt le+ate "n special de activitateade creditare4 de aici apar cele !ai !ari proble!e. *e de o parte4 băncile nu acordă suficientecredite4 iar pe de altă parte4 aceste credite sunt neperfor!ante. Criticile asupra activităţii desuprave+ere a J?% s)au inteţit. *e de o parte "nsă4 cauzele dificultăţilor nu sunt nu!aisuprave+erea !ai slabă a J?%4 ci sunt !ultiple. 6 pri!ă cauză este le+ată de cli!atulecono!ic +eneral. >n +eneral când econo!ia intră "n recesiune4 când inflaţia este ridicată4aceste proble!e se răsfrân+ asupra siste!ului bancar. Jăncile nu trăiesc "n alt cli!at4 nu daucredite altcuiva decât econo!iei şi dacă econo!ia are proble!e4 ele se reflectă şi "n

portofoliul băncilor. *e de altă parte4 "ntreprinderile de stat4 "n special4 şi)au pierdutcapacitatea de a produce licidităţi.

Li !ai !ulte societăţi4 nu nu!ai că nu produc licidităţi4 produc pe debit4 au vânzări

ne"ncasate şi atunci cu +reu pot să restituie banii băncilor. Li !ai !ulte societăţi ro!âneşti audatorii faţă de stat şi faţă de furnizorii lor4 ceea ce le blocează foarte !ult accesul lafinanţare.

'ai ave! "n vedere şi cauze particulare. Jăncile ro!âneşti nu au fost pre+ătite pentru a dezvolta politici adecvate pentru păstrarea resurselor şi plasa!entelor specifice perioadelor de tranziţie şi de criză. 'ulte au şi plecat cu o capitalizare insuficientă4 acţionariiacestor bănci au avut o forţă financiară redusă şi când li s)a solicitat !a:orarea capitalului nuau putut să vină cu licidităţi.


14/61

4*4* -E"#UL E'$'-# Ş# L#-ATUL F#$A$#A! – +A$A! 8$)E!#'A"A 4;;; 4;;4

'ediul econo!ic din %o!ânia a fost do!inat "n anul 2((( de câţiva factoriotărâtori cu! ar fi de!ararea procesului de aderare a %o!âniei la Kniunea /uropeană4evoluţia relaţiilor de colaborare cu or+anis!ele financiare internaţionale4 precu! şi deca!paniile electorale care au avut loc "n anul acesta.

*roble!a principală pentru sectorul real al econo!iei o constiuia continuarea privatizării şi restructurării4 "n paralel cu aplicarea unor constrân+eri bu+etare tari la nivelul"ntreprinderilor. Meniturile proiectate a fi obţinute din privatizare4 de circa ,((( !iliarde lei4reprezentau o esti!are conservatoare4 având "n vedere că pro+ra!ul *$@ 8"nceiat cusucces "n cursul anului94 prin care #- de societăţi co!erciale erau pre+ătite pentru privatizare4trebuia să fie ur!at de un pro+ra! *$@ 4 "n care o parte din respectivele societăţi să fie

privatizate efectiv. >n ceea ce priveşte relaţiile econo!ice e;terne4 prioritatea o constituiau e;tindereaaran:a!entului stand)b cu E'4 care ur!a să e;pire la 31 !artie 2(((4 şi prelun+ireatra+erilor din pro+ra!ele *$@ şi $@ cu Janca 'ondială. Kn !o!ent i!portant l)aconstituit invitarea %o!âniei la ne+ocieri "n vederea aderării la Kniunea /uropeană4 laConferinţa de la PelsinIi din dece!brie 1&&&. >n luna !arie4 e;ecutivul a prezentat Co!isiei/uropene4 la Jru;elles4 $trate+ia naţională de dezvoltare econo!ică a %o!âniei pe ter!en!ediu4 docu!ent ce stabilea direcţiile principale ale politicilor econo!ice până "n 2((- şicare se bucura de susţinerea tuturor forţelor politice şi sociale din ţară.

Cel !ai i!portant câşti+ al anului 2((( a fost reluarea creşterii econo!ice având "nvedere că principalul !otor al creşterii l)au constituit e;porturile4 peste două trei!i din

acestea fiind destinate ţărilr dezvoltate. *J)ul a crescut cu 1.# O datorită evoliţiei favorabiledin industrie 8a crescut cu 1.#O94 construcţii 8cu #.3O9 şi servicii 8cu 3.1O9. %ata inflaţiei4!ăsurată prin indicele preţurilor de consu!4 a fost de -(.0O4 faţă de 5-.,O in anul anterior.Depăşirea obiectivului iniţial s)a datorat efectului concertat al !ai !ultor şocuri e;o+ene4 cares)au !anifestat "ndeosebi in lunile aprilie şi iulie.

*oziţia e;ternă a ţarii s)a a!eliorat "n anul 2(((. Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s)a redus faţă de anul precedent atât "n valoare absolută4 cât şi ca pondre "n*J. 8cu 11( !ilioane dolari $K4 respectiv (.5O9.

Kn alt indicator !acroecono!ic i!portant4 rata şo!a:ului4 a cunoscut oa!eliorare. De la 11.,O din totalul forţei de !uncă "n dece!brie 1&&&4 trecând printr)un vârf de 12.5O "n februarie4 ea a coborât la 1(.5O "n dece!brie 2(((.

nul 2((( a adus unele sci!bări şi "n do!eniul fiscalităţii şi ca ur!are i!pozitul pe profit a fost redus de la 3,O la 25O4 ta;a pe valoare adău+ată se aplică la o cotă unică de1&O4 a fost re+le!entat re+i!ul accizelor şi ta;elor va!ale asupra produselor i!portate 8"nspecial "n Kniunea /uropeană94 iar "ncepând cu anul 2((1 s)a introdus i!pozitul pe venitul+lobal pentru toţi cetăţenii %o!âniei.

>n ceea ce priveşte finanţarea e;ternă4 Consiliul e;ecuiv al E' a aprobat "n şedinţasa din 0 iunie 2((( e;tinderea aran:a!entului stand)b la data de 2, februarie 2((1. Carezultat4 la 12 iunie 2((( a fost disponibilizată cea de)a doua tranşă "n valoare de ,#405!ilioane D$ 8apro;i!ativ 11# !ilioane de dolari9. @a sfârşitul lunii iulie s)au e;ecutattra+erile finale din pro+ra!ele *$@ şi $@ "nceiate cu Janca 'ondială4 "n su!ă de 15(

respectiv 1(( !ilioane dolari. De ase!enea4 'inisterul Einanţelor a reuşit să obţină "n luna


15/61

septe!brie un "!pru!ut pe trei ani4 condus de Deutsce JanI4 pentru su!a de 15( !ilioaneeuro4 la un cupon anual de 11O.

/voluţiile econo!iei ro!âneşti "n anul 2((( au influenţat "n cel !ai "nalt +radcli!atul financiar bancar.

Li "n anul 2((( a continuat procesul de privatizare a societăţilor co!erciale

bancare4 respectiv prin vânzarea pe piaţa de capital a pacetului rezidual de acţiuni ale E*$ laJanca %o!ână de Dezvoltare4 precu! şi prin lansarea privatizării Jăncii Co!erciale ro!âneşi a Jăncii +ricole. otodată4 J?% a declanşat procedura fali!entului şi a revocat autorizaţiade funcţionare pentru JanIcoop şi Janca nternaţonală a %eli+iilor.

%eferitor la politica de curs valutar4 aceasta a fost lăsată responsabilitatea J?%4 carea procedat la deprecieri !ai accenuate ale !onedei naţionale faţă de dolarul a!erican.

*olitica de creditare bancară a cunoscut unele evoluţii interesante. Creditele peter!en scurt continuă să aibă cea !ai !are pondere "n portofoliul băncilor 8cca 55O94 iar creditele pe ter!en !ediu şi lun+ au scăzut4 "nre+istrându)se totuşi o creştere a solduluicreditelor restante4 !ai ales a celor pe ter!en !ediu şi lun+.

nalizând principalele evoluţii cono!ice şi financiare din anul 2((14 confor! unor

date statistice de e;e!plu pentru luna au+ust4 constată! tendinţe contradictorii "n evoluţiasectorului real< pe de o parte4 "!bunătăţirea +radului de ocupare a forţei de !uncă4 "ncetinirearit!ului de creştere a deficitului co!ercial şi realizarea unei producţii cerealiere superioareesti!ărilor4 iar pe de altă parte4 scăderea producţiei industriale şi creşterea ratei inflaţiei.8%aportul lunar al J?%4 au+ust 2((( 9.

Creşterea peţurilor de consu! a depăşit cu (.&O nivelul lunii anterioare4 "n principalsub presiunea a:ustărilor de preţuri ad!inistrate. stfel4 scu!pirea +azelor naturale şi aener+iei electrice au reprezentat principalele cauze ale !a:orării preţurilor !ărfurilor neali!entare. Cele !ai !ici variaţii de preţuri s)au conse!nat la nivelul !ărfurilor ali!entare4 efect al supli!entării sezoniere a ofertei de produse a+roali!entare.

Cursul de sci!b !ediu al pieţei valutare a fost "n luna au+ust de 2&,(,4 leiAK$D4deci o uşoară depreciere a leului. >n ceea ce priveşte relaţia cu !oneda europeană4 poziţialeului s)a deteriorat4 deprecierea reală a:un+ând la 3.,O "n luna au+ust 8faţă de (.,O "n iulie9.

Creşterea +radului de ocupare a forţei de !uncă a continuat şi "n perioada analizată. *ieţele financiare au traversat o perioadă relativ cal!ă4 "n care "nsă volatilitatea

randa!entelor pieţei !onetare şi a celei valutare au avut tendinţe opuse. *rezenţa aproapeconstantă a e;cedentului de rezerve a favorizat conservarea trendului descendent al ratelor dobânzilor pieţei !ontare4 nivelul !ediu lunar atins de acestea fiind cel !ai !ic din ulti!iişase ani.

/;cedentul valutar atin+e "n luna au+ust4 cel !ai scăzut nivel provenind e;clusivdin tranzacţiile persoanelor fizice4 operaţiunile persoanelor :uridice soldându)se cu un uşor

deficit. >n ceea ce priveşte tranzacţiile valutare ale băncilor4 volu!ul acestora a fost al doileaca !ări!e "n 2((1. ntervenţiile băncii centrale pe această piaţă4 deşi frecvente4 au fost reduseca a!plitudine co!parativ cu perioadele precedente4 politica băncii centrale privind rit!ul dedepreciere a leului faţă de dolar fiind spri:inită "n această lună de "ntărirea !onedei europenefaţă de cea a!ericană.

*entru piaţa de capital a fost o perioadă activă4 principalii indicatori ai activităţii sale plasându)se pe traiectorii ascendente= preţurile au fost cele care au cunoscut cea !aise!nificativă !a:orare.

Dacă aruncă! o privire şi asupra pieţei creditului4 pute! spune că ave! o piaţă aserviciilor financiare care funcţionează la li!ita de avarie ţinând cont de ponderea scăzută 8dedoar &O 9 a acestora "n produsul intern brut. >n Kniunea /uropeană acest indicator se află "n

!od obişnuit la un nivel de apro;i!ativ &(O din *J.


16/61

tât "n cazul persoanelor fizice4 cât şi al celor :uridice se si!te "n acest !o!ent olipsă acută a resurselor financiare. *ri!ele ar avea nevoie de credite pentru locuinţe4 pentruautoturis!e4 pentru bunuri de folosinţă "ndelun+ată4 "n vre!e ce fir!ele ar dori să foloseascăresursele financiare puse la dispoziţie de bănci sau de piaţa de capital pentru investiţii sau

pentru a)şi susţine activitatea curentă. Din păcate "nsă4 cererea nu se "ntâlneşte cu oferta.

>!pru!uturile bancare au o pondere de sub 15O "n totalul investiţiilor realizate de fir!e4 "nvre!e ce accesul persoanelor fizice la credite bancare este aproape proibit. Doar 5O dintotalul creditului intern !er+e către populaţie4 ceea ce este foarte puţin4 dacă luă! "nconsiderare şi faptul că piaţa "!pru!uturilor bancare este foarte !ică.

De această subdezvoltare a pieţei creditelor nu sunt "nsă vinovate "n totalitate nu!ai băncile. $laba perfor!anţă a econo!iei4 a cărei restructurare "ntârzie4 ponderea !are a"ntreprinderilor de stat4 !ulte din ele lucrând pe stoc a deter!inat adoptarea din partea

băncilor a unei poziţii e;tre! de prudente "n ce priveşte acordarea creditelor. Busteţea poziţieilor a fost confir!ată prin acele fali!ente răsunătoare 8JanIcoop4 Jancore;4 Janca lbina94fali!ente care nu cu !ult ti!p "n ur!ă au tulburat !ediul bancar ro!ânesc.

otodată4 dobânzile !ari de pe piaţa interbancară4 precu! şi cele oferite de

'inisterul Einanţelor la titlurile de stat au furnizat băncilor variante de plasa!ente profitabile pentru fondurile de care dispuneau.

Disciplinarea pieţei !onetare şi valutare prin politicile pro!ovate de J?%4scăderea dobânzilor la titlurile de stat4 precu! şi pătrunderea pe piaţă a unor bănci străine ceaveau "n spate o e;perienţă vastă "n activitatea de retail au deter!inat o oarecare sci!barede !acaz7 "n !odalitatea de abordare a creditării populaţiei. Dacă ne referi! şi la activitateade retail4 nu e;istă "ncă banci specializate. bsenţa unei culturi bancare şi nivelul ridicat aldobânzilor4 deter!inat de nivelul inflaţiei4 "!piedică specializarea unei bănci pe un sin+ur se+!ent de servicii.

*aşii care au fost făcuţi "n sensul dezvoltării pieţei creditului sunt "ncă ti!izi4 dar e;istă şanse ca rit!ul de dezvoltare a acesteia să accelereze.


17/61

2* +! 8$ S#STE-UL +A$A! "#$ !'-6$#A

2*0 )!E>E$TA!EA ,E$E!AL& A +&$##

Janca Co!ercială %o!ână este cea care deţine4 "n prezent4 cota de piaţă cea !ai !are"n siste!ul nostru bancar 831425O9.

Conducerea şi d!inistrarea +rupului JC% sunt asi+urate de <- dunarea Generală a cţionarilor=- Consiliul de d!inistraţie=- Co!itetul de Direcţie=- *reşedinte şi Micepreşedinţi.

%eţeaua de unităţi a băncii este for!ată din 205 de unităţi4 dintre care< -1 sucursale :udeţene4 "n oraşele reşedinţă de :udeţ= 23- alte unităţi 8 sucursale4 a+enţii 9 a!plasate pe "ntre+ teritoriul %o!âniei.

Janca Co!ercială %o!ână are relaţii de corespondent bancar 8docu!ente de controlsci!bate9 4 cu peste ,(( de bănci co!erciale4 acoperind practic toate zonele +eo+rafice alelu!ii4 ceea ce per!ite derularea tranzacţiilor la nivelul standardelor internaţionale . De ase!enea4 JC% beneficiază de i!portante facilităţi de la peste 1(( dintre cele !ai!ari instituţii financiar)bancare.

JC% este pri!a bancă din %o!ânia care a "nfinţat o reţea proprie de auto!ate bancare pentru eliberare de nu!erar. %eţeaua de ')uri este e;tinsă "n Jucureşti şi la nivelul "ntre+ii

ţări4 e;istând aparate "n toate oraşele reşedinţă de :udeţ4 la sediile JC%. Janca asi+urădecontarea docu!entelor de plată pentru tranzacţiile efectuate pe bază de carduri4 pentru unnu!ăr de peste &&3 de co!ercianţi acceptatori la plată a cardurilor4 cu peste 1-3, puncte delucru.

Janca asi+ură acceptarea la plată "n reţeaua proprie de co!ercianţi 4 eliberare denu!erar "n reţeaua de auto!ate bancare JC% Janco!at 2- 8peste -10 auto!ate de eliberatnu!erar9 şi la +işeele proprii4 a cardurilor e!ise sub si+la Misa nternational şi /uropanternational.

JC% este lider "n siste!ul bancar ro!ânesc şi una dintre cele !ai !ari bănci din/uropa Centrală şi de /st.

2*4 )!'"USE Ş# SE!V### +A$A!E 'FE!#TE

Janca Co!ercială %o!ână oferă o +a!ă lar+ă de servicii atât persoanelor fizice cât şi :uridice. *rintr)o ofertă diversificată de produse şi servicii4 concretizate "ntr)un nu!ăr !are deoperaţiuni bancare realizate cu rapiditate4 seriozitate4 si+uranţă şi cu respectarea cerinţelor de

confidenţialitate4 banca "şi va !enţine poziţia sa de lider de necontestat "n cadrul siste!ului bancar ro!ân.


18/61

vând "n vedere că banca se va preocupa "n viitor de e;tinderea clientelei din rândul persoanelor fizice4 vo! prezenta !ai pe lar+ produsele oferite acesteia.

Creditele pentru consu! personal4 pentru cu!părarea de locuinţe şi autoturis!e4cardurile de debit e!ise sub si+la Misa nternational şi /uropa nternational4 cecurile decălătorie4 eurocecurile sunt principalele produse oferite clienţilor persoane fizice. De

ase!enea4 tot pentru persoane fizice4 se realizează o serie de servicii precu! transferulsu!elor "n valuă "nspre şi dinspre %o!ânia prin $Qift4 prin 'ercants JanI of California şi

prin siste!ul 'oneGra!4 servicii de păstrare de valori4 plăţi ale facturilor pentru servicii detelefonie !obilă G$' şi a facturilor lunare pentru diferite servicii.

JC% oferă clienţilor persoane fizice şi ur!ătoarele produse de econo!isire< depozitela ter!en4 certificate de depozit4 certifificate de depozit cu discont4 depozite pentru !inori.

Depozitele la ter!en au ur!ătoarele avanta:e< ) posibilitatea de a opta pentru o +a!ă lar+ă a ter!enelor< 14 34 #4 &4 12 luni=

- "n caz de neprezentare a clientului la scadenţă4 banca prelun+eşte auto!at depozitul pentru acelaşi ter!en şi su!a pentru care a fost constituit iniţial=

- pentru depozitele cu scadenţă !ai !are de o lună4 banca depune "ntr)un cont curent

dobânda aferentă4 oferind posibilitatea efectuării de operaţiuni de restituire a acesteisu!e4 "n li!ita sodului curent=

) titularul contului poate solicita4 după scadenţă4 constituirea unui cont de depozit cualtă su!ă şi alt ter!en de constituire.

Certificatele de depozit au şi ele ur!ătoarele avanta:e<- dobânda acordată ră!âne fi;ă pe toată perioada depozitului=- banca nu percepe ta;e şi co!isioane la cu!părarea certificatului=- banca oferă si+uranţă şi confidenţialitatea econo!iilor prin utilizarea parolei la

cu!părare.Certificatele de depozit cu discont oferă posibilitatea de a beneficia4 pe o anu!ită

perioadă de ti!p4 de avanta:ele unor dobânzi atractive pri!ite "n avans. $e oferă discont "n!o!entul cu!părării4 intră sub incidenţa fondului de +arantare a depozitului bancar şi esteacceptat drept +aranţie pentru credite sau scrisori de +aranţie.

JC% oferă !inorilor cu vârsta "ntre 1- 1, ani posibilitatea de econo!isire prin Depozitul pentru !inori7 8la ter!en de 14 34 #4 &4 12 luni sau la vedere94 "n lei sau valută .Condiţiile de funcţionare sunt<- su!e !ini!e de descidere< 1((R la vedere şi 5((R la ter!en=- !inorul are dreptul de a depune su!e fără acordul părinţilor dacă aceste su!e nu

depăşesc nivelul su!ei +arantate de către Eondul de Garantare al Depozitelor Jancare4 şicu acordul părinţilor dacă aceste su!e depăşesc nivelul su!ei +arantate=

- retra+erea de su!e se poate face nu!ai cu acordul părinţilor.

>n scopul !enţinerii poziţiei de lider4 atât"n ceea ce priveşte cota de piaţă cât "n totalsiste! bancar cât şi "n ansa!blul econo!iei ro!âneşti4 JC% prin strate+ia aprobată4 acordă oi!portanţă !ărită dezvoltării activităţii de retail prin atra+erea de noi clienţi din rândul

persoanelor fizice ca ur!are a "!bunătăţirii ofertei din punct de vedere al diversităţii şi alcalităţii produselor furnizate de acest sector.

Creditele "n lei se acordă pentru locuinţe4 autoturis!e4 bunuri de consu!4 nevoi personale4 sănătate4 "nvăţă!ânt4 reparaţii. Cele "n valută sunt acordate pentru petrecerease:ururilor "n străinătate4 şcolarizare "n străinătate4 participare la si!pozioane şi conferinţe4trata!ente "n străinătate4 cu!părarea de produse tenico)!edicale4 bunuri de folosinţă"ndelun+ată.

Din 25.(3.2((2 JC% oferă noi credite "n valută pentru persoane fizice iar din

1&.(-.2((2 credite cu dobândă redusă din Eondul de Lo!a:.


19/61

Cecurile oferite de JC% pot fi de călătorie4 cec ordin4 cec de trezorerie $K şi/urocecuri.

Cecurile de călătorie sunt utile persoanelor fizice care călătoresc "n străinătate. Knuldin avanta:ele acestui ip de cecuri este utilizarea lui ca !i:loc de plată pentru aciziţionarea de

bunuri sau servicii "n orice !a+azin4 otel4 restaurant. De ase!enea4 ele se pot presci!ba "n

!onedă locală a ţării4 la bănci sau case de sci!b.Cecurile ordin oferă posibilitatea plăţii unor servicii 8ta;e şi abona!ente9.Cecurile de trezorerie $K sunt e!ise de rezoreria $K pentru acitarea drepturilor

de pensii şi asi+urări sociale sau alte venituri +arantate de +uvernul $K. Janca va acita peloc aceste cecuri4 "n !o!entul prezentării4 deoarece beneficiază de +aranţia rezoreriei $K.*erioada de valabilitate este de un an.

Janca Co!ercială %o!ână oferă clienţilor şi o +a!ă lar+ă de servicii dintre care!enţionă!< sci!b valutar4 păstrarea valorilor "n casete4 transferul su!elor "n valută prin'ercants JanI of California4 transferul su!elor "n valută prin 'oneGra!4 evaluarea

bunurilor ad!ise "n +arantarea creditelor.Grupul bancar ralizează activităţi bancare şi pentru persoane :uridice precu! şi

activitate pe piaţa de capital.Din data de 2( !ai 2((2 JC% lansează un nou serviciu4 plata facturilor de utilităţi prin

')urile băncii. /ste cel !ai co!ple; serviciu asociat operaţiunilor de carduri de pe piaţaro!ânească4 ce per!ite<

- plată4 "n nu!ele deţinătorului de card4 a facturilor e!ise de până la 35 de furnizori deservicii şi utilităţi 8telefonie !obilă şi fi;ă4 apă4 enr+ie electrică4 +aze4 televiziune

prin cablu9=- plata facturilor pentru aceeaşi furnizori dar "n nu!ele altor beneficiari 8!e!bri de

fa!ilie4 prieteni9=- ra!bursări de credite contractate de la JC%=- transferuri de su!e din conturi de carduri "n conturi curente personale.

*osesorii de carduri vor putea efectua plata facturilor după "nceierea unei convenţiicu banca şi nu!ai pe !ăsură ce de!ersurile JC% pe lân+ă furnizorii de servicii şi utilităţi sevor concretiza prin "nceierea de convenţii cu aceştia pentru acceptarea plăţilor prininter!ediul banco!atelor băncii.

?oul serviciu poate fi accesat prin oricare din cele -,3 de ')uri din reţeaua JC%.De la debutul său pe piaţa de profil4 JC% a e!is peste &55.((( de carduri de debitşi de credit4 !a:oritatea fiind de tip JC% 'aestro şi JC% Misa /lectron pentru

plata salariilor.

2*2* !E>ULTATE '+%#$UTE

JC% a "nceiat anii 2((( şi 2((1 cu rezultate financiare pozitive4 care!ulţu!esc şiconfir!ă strate+ia şi planul de afaceri pentru anii 2((()2((-. ceste rezultate şi !odul "n care

banca +ândeşte redefinirea priorităţilor de dezvoltare viitoare4 potrivit tendinţelor pieţei localeşi internaţionale4 dau speranţa că vo! fi "n !ăsură să face! faţă noilor provocări ale acestui"nceput de !ileniu< e;tinderea +lobalizării econo!ice4 accelerarea dere+le!entării şi a

flu;urilor internaţionale de capital4 e;plozia tenolo+iei şi a inovaţiilor "n do!eniul finanţăriico!paniilor.


20/61

%ezultatel obţinute certifică succesul eforturilor depuse de !ana+e!ent şi "ntre+ul personal pentru atin+erea para!etrilor de eficienţă proiecteţi prin planul de afaceri. >n e+ală!ăsură4 "nsă4 ele se datorează clienţilor şi relaţiilor stabilite cu aceştia de parteneriat şi spri:inreciproc "n do!eniul afacerilor şi al "!părţirii câşti+ului şi riscurilor.

%ezultatele obţinute au confir!at poziţia de lider pe piaţa bancară a băncii.

%ecunoaşterea internă şi internaţională a perfor!anţelor JC% s)a concretizat "nacordarea de i!portante pre!ii 8 e JanIer 2((174 B* 'or+an Case şi un pre!iu acordatde Jucarest Jusiness SeeI9 de către publicaţiile de specialitate din ţară şi străinătate4

precu! şi "n includerea băncii "n clasa!ente internaţionale din do!eniul bancar.JC% a pri!it *re!iul de %ecunoaştere a Calităţii $erviciilor decernat de puternicul

+rup financiar a!erican B* 'or+an Case pe anul 2(((. /ste al doilea an consecutiv cândJC% obţine această confir!are internaţională a "naltei calităţi a operaţiunilor de transfer ofondurilor efectuate de bancă7.

Din totalul clienţilor Case "n do!eniul opreţiunilor de transfer4 !ai puţin de 1 O aufost pre!iaţi. *rin perfor!anţele recunoscute la acest nivel4 JC% se "nscrie "ntr)un +rup deelită for!at din nu!ai 23( de instituţii din "ntrea+a lu!e 4 care din perspectiva serviciilor

oferite poate face faţă e;i+enţelor pieţei financiare !ondiale.JC% a pri!it pre!iul şi pentru Cea !ai dina!ică bancă "n retail74 decernat de

săptă!ânalul de li!ba en+leză Jucarest Jusiness SeeI7. Dinstincţia reconfir!ă poziţia delider pe care banca o ocupă "n siste!ul bancar ro!ânesc4 inclusiv "n acest do!eniu.

Janca are o evoluţie foarte bună4 adaptându)se per!anent la cerinţele pieţei şi aleclienţilor4 la practicile şi tendinţele din lu!ea financiar)bancară internaţională. *rincipalelenoastre preocupări se a;ează pe câteva direcţii< prote:area celor aproape 3 !ilioane de clienţi4satisfecţia acţionarilor4 consolidarea structurii de Grup financiar al JC%4 adaptarea continuă laevoluţia şi cerinţele pieţei4 "n conte;tul aplicării cât !ai ri+uroase a nor!elor de prudenţă

bancară şi a principiilor bancare !oderne de !ana+e!ent7 a declarat vicepreşedintele JC%4do!nul dr. lie 'iai la Gala *re!iilor JJS4 desfăşurată "n 1#.1(.2((1.

2*3 L#E$%##

*entru a e;ista ca afaceri viabile4 băncile au nevoie de clienţi. ceştia au nevoidiferite4 "n concordanţă cu afacerile sau cu nevoile lor personale.Cerinţele şi nevoile clienţilor se pot sci!ba4 după o perioadă de ti!p4 "n funcţie de noile condiţii e;istente "n econo!ie şisocietate. *entru o bancă este avanta:os să aibă diferite tipuri de clienţi4 "ntrucât astfel4 va

pri!i depozite şi va acorda "!pru!uturi atât pentru afaceri4 cât şi persoanelor particulare.Eiecare bancă "şi stabileşte anu!ite criterii pe care clienţii săi trebuie să la

"ndeplinească4 condiţii ce clasifică persoanele fizice sau :uridice "n clienţi solvabili saunesolvabili.pentru a face parte din cate+oria clienţilor unei bănci4 o persoană fizică sau

:uridică trebuie "n pri!ul rând să descidă cont curent la banca respectivă. cest cont estecel prin care a+entul respectiv va efectua plăţi şi "ncasări pentru desfăşurarea "n continuare aactivităţii sale.

>nsă4 nu este suficient ca acest client să descidă cont la bancă4 ci trebuie să ruleze o

anu!ită su!ă de bani stabilită "n parte "n funcţie de !ări!ea cifrei de afaceri a lientului4 de


21/61

!ări!ea posibilului credit pe care acesta "l are an+a:at la bancă şi alte re+uli pe care banca leia "n considerare "n vederea stabilirii solvabilităţii unui client.

Dacă un client solicită acordarea unui credit el trebuie să facă dovada restituirii sale precu! şi a dobânzilor aferente

JC% oferă o +a!ă diversificată de produse şi servicii atât persoanelor fizice cât şi

:uridice preocupându)se "n viitor de e;tinderea clientelei din rândul persoanelor fizice. Ciar dacă banca nu a oferit "ntotdeauna cele !ai atractive niveluri de dobândă la depozitele atrase4datorită loialităţii clienţilor4 ea deţine o !are pondere pe acest se+!ent de piaţă. @oialitatea"nsea!nă să câşti+i "ncrederea acelor clienţi cărora le poţi pune la dispoziţie o e;perienţăsuperioară care să)i deter!ine să deruleze toate afacerile prin banca ta. ?u!ai prin derulareatuturor afacerilor prin banca noastră un client devine profitabil pentru bancă.

De ase!enea4 clienţii loiali ai băncii "ndru!ă noi clienţi către bancă4 asi+urând o altăsursă de profit. Clienţii reco!andaţi costă !ai puţin decât cei atraşi prin eforturi speciale decătre bancă şi +enerează profit !ai rapid.

*entru a căşti+a loialitatea clienţilor4 JC% a căşti+at !ai "ntâi "ncrederea lor. >n afarăde !ări!ea fizică a băncii4 clienţii se bazează pe "ncredere şi pe pro!isiuni4 şi dacă ei nu au

"ncredere "n banca ce prezintă aceste pro!isiuni se duc "n altă parte.JC% a câşti+at "ncrederea clienţilor nu prin recla!ă şi acţiuni de !arIetin+4 ci prin

acţiuni care au servit cel !ai bine interesului acestora. *rodusele şi serviciile sale sunt astfel proiectate "ncât să educe clienţii şi să le asi+ure infor!aţii !ai bune şi pro!te4 consiliere pentru ca ei să poată lua decizii !ai bune.

Din punct de vedere al volu!ului şi structurii clienţilor băncii4 se are "n vederecontinuarea politicii de e;tindere a sferei de lucru pe un se+!ent lar+ de clienţi4 care

pro!ovează afaceri profitabile4 au o situaţie financiară bună şi piaţă de desfacere4 dar cu unaccent deosebit pe !enţinerea unei baze de clienţi pe ter!en !ediu şi lun+4 pe !a;i!izareanu!ărului de produse şi servicii folosite de un sin+ur client şi pe abordarea directă şi activă aclienţilor i!portanţi.

Janca "şi structurează clienţii "n trei se+!ente diferite4 cu cerinţe şi nevoi specifice <clienţi strate+ici interni şi co!panii internaţionale i!portante= clienţi societăţi co!erciale dintoate do!eniile= persoane fizice.

>n cadru acestor cate+orii4 sfera de interes a băncii se concentreză pe<- clienţi strate+ici identificarea a+enţilor econo!ici care4 potrivit perfor!anţelor

obţinute şi criteriilor stabilite4 pot fi cuprinşi "n această cate+orie4 atra+erea lor laJC% şi consolidarea relaţiilor clienţilor deserviţi de !ai !ulte bănci4 trecerea la!ana+e!netul unitar al clientului şi creşterea fle;ibilităţii băncii faţă de acesta=

- persoane fizice abordarea "ntr)o concepţie nouă4 definită pe de o parte printr)ostructurare a acestei cate+orii de clienţi "n funcţie de venituri4 pre+ătire4 vârstă şi

necesităţi4 iar4 pe de altă parte4 printr)o politică de diversificare a ofertei de produse şiservicii specifice.


22/61

2*: AT#V#TATEA "E !E"#TA!E

Janca Co!ercială %o!ână acordă credite atât persoanelor fizice cât şi :uridice atât "nlei cât şi "n valută.

*entru persoanele fizice4 creditele "n lei sunt folosite pentru aciziţionarea de locuinţe4autoturis!e4 bunuri de consu!4 dar şi pentru nevoi personale4 sănătate4 "nvăţă!ânt4 reparaţii.Cele "n valută au ca destinaţii petrecerea de se:ururi "n străinătate4 şcolarizare "n străinătate4

participare la si!pozioane şi conferinţe4 trata!ente "n străinătate4 cu!părarea de produsetenico)!edicale4 bunuri de folosinţă "ndelun+ată.

*entru obţinerea creditelor "n lei pentru cu!părarea de locuinţe este necesară e;istenţaunui i!obil ce va constitui +aranţia creditului4 altul decât cel care va fi aciziţionat princreditul respectiv.

Creditele pentru cu!părarea de autoturis!e noi din producţia internă şi i!port seacordă persoanelor fizice care realizează venituri lunare crete. Janca acordă credite pentrucu!părarea de autoturis!e4 !otociclete şi bărci cu !otor din producţia internă şi i!port4cp!ercializate prin dealeri autorizaţi. er!enul de ra!bursare al creditului este de 5 ani4 cuavans "ntre ()25O4 plătibil la bancă sau la casieria dealer)ului care are contul la JC%.Creditul se acordă pentru !a;i! 05)1((O din valoarea facturii profor!e4 iar for!a dedecontare este vira!entul.

Janca acordă credit şi pentru cu!părarea bunurilor de folosinţă "ndelun+ată<ecipa!ente !ena:ere4 aparatură electronică şi electrocasnică4 calculatoare şi tenică de

calcul4 !obilier. er!enul de ra!bursare este de 3 ani.Creditele ur+ente de trezorerie ) neno!inalizate4 se acordă pentru plata unor celtuielile+ate de diverse eveni!ente din viaţa fa!iliei. er!enul !a;i! de ra!bursare este de #)12luni4 cu avans (.

*ersoanele fizice pot beneficia şi de credite pentru plata unor for!e de "nvăţă!ânt şi aunor trata!ente !edicale "n ţară. vansul este (4 ter!enul de ra!bursare de !a;i! 12 luni.Creditul se +arantează cu veniturile nete realizate şi cu o poliţă de asi+urare.

$e acordă credite persoanelor fizice şi pentru a!ena:ări şi reparaţii de locuinţe )ali!entare cu +aze4 căldură4 apă4 ener+ie electrică4 reparaţii.

>n ceea ce priveşte creditele "n valută 4 indiferent de destinaţia acestora4 ele se acordă persoanelor fizice care le solicită "n nu!e propriu sau care vor să asi+ure această posibilitate

pentru soţAsoţie sau copii.Din data de 25.(3.2((24 ca o noutate4 JC% oferă un şi un nou tip de finanţare pentru persoanele fizice4 confir!are a politicii sale de adaptare a +a!ei de produse şi servicii lacerinţele clientelei.

?oul produs JC% este creditul "n valută pentru persoane fizice şi persoane fiziceautorizate4 pentru aciziţionarea de autoturis!e4 !otociclete4 !otorete4 bărci cu !otor noi din

producţia internă şi din i!port4 co!ercializate "n ţară prin inter!ediul unor dealeri autorizaţi.>!pru!uturile se acordă pe o perioadă de până la 5 ani4 "n su!e de până la 15(((R sauecivalent /K%4 care se acoperă !a;i! ,5O din valoarea bunului cu!părat. $olicitantultrebuie să contribuie cu un anans de cel puţin 15O din valoarea esti!ată "n factura profor!ăcu toate ta;ele incluse ce va fi depus "ntr)un cont "n valută descis la JC% sau direct la dealer.

Creditul se acordă şi se ra!bursează "n valută dintr)un cont special de "!pru!ut.


23/61

Garantarea creditului se face cu veniturile nete lunare realizate de către "!pru!utat şiseparat cu veniturile nete a 1 sau !a;i! 2 +iranţi. *entru creditele ce depăşesc 5(((R4veniturile solicitanţilor trebuie să fie de !ini! 12 !ilioane net pe lună.

Dobânda este variabilă "n nfuncţie de !odificările intervenite pe piaţa financiar) bancară4 "n prezent fiind de &O pentru creditele pe ter!en scurt.

*ersoanelor :uridice li se asi+ură din partea băncii finanţare4 inclusiv finanţaree;ternă 4 linii de credite4 li se acordă credite.

@iniile de credit se acordă "n lei şi valută persoanelor :uridice indiferent de for!a de proprietate. $e pot efectua tra+eri şi ra!bursări pe toată perioada de valabilitate a liniei decredit4 cu condiţia ca soldul zilnic să nu depăşească volu!ul liniei de credit aprobat.

>n ceea ce priveşte finanţările e;terne4 JC% a "nceiat şi derulează acorduri definanţare e;ternă cu bănci din principalele ţări !e!bre 6/CD. ceste linii de credit

beneficiază de spri:inul unei instituţii financiare a e;portului din ţara furnizoruluireprezentând un credit ţinut la dispoziţia unei bănci de către altă bancă.

6 altă noutate a acestui an este4 incepând cu 1&.(-.4 acordarea creditelor cu dobândăredusă din Eondul de Lo!a:. Creditele sunt acordate "ntreprinderilor !ici şi !i:locii4 unităţilor

cooperatiste4 asociaţiilor fa!iliale şi persoanelor fizice autorizate confor! Decretului @e+e5-A1&&( care creează noi locuri de !uncă4 precu! şi şo!erilor care "nfiinţează "ntreprinderi4care activează "n sfera producţiei4 serviciilor şi turis!ului.

Eondul de creditare4 "n valoare de 1((( !iliarde lei prevăzut "n bu+etul asi+urărilor pentru şo!a: va fi utilizat până la finele acestui an şi este ad!inistrat de JC%4 care preiariscul de creditare pe baza analizei fiecărei docu!entaţii prezentate "n cadrul pro+ra!ului.JC% a câşti+at4 ca şi anul trecut licitaţia or+anizată de ''*$.

Maloarea unui credit depinde de nu!ărul locurilor de !uncă nou create şi de aportul propriu al solicitantului. Creditele vor fi acordate pe o perioadă de până la 3 ani pentruinvestiţii şi de până la 1an pentru finanţarea stocurilor da !ateriale şi !aterii pri!e. ?iveluldobânzii va fi de :u!ătate din nivelul dobânzii de referinţă stabilit de J?%.

Docu!entaţia necesară este cea uzuală pentru solicitarea unui credit de la JC% şi sedepune la +enţia Budeţeană de 6cupare a Eorţei de 'uncă.

Garanţiile oferite de solicitanţi trebuie să fie reale şi personale şi să acopere valoareacreditului şi a dobânzilor aferente.

2*9* ST!ATE,#A "E "E>V'LTA!E A +&$## 8$ )E!#'A"A 4;;0 4;;3

>n perioada parcursă de la "nfiinţare 8 1 dece!brie 1&&(94 obiectivele !a:ore ale bănciiau vizat "n principal4 ur!ătoarele<

- consolidarea poziţiei de piaţă=- perfor!antizarea activităţii4 respectiv creşterea profitabilităţii şi productivităţii=- +estionarea eficientă a riscurilor bancare.

*entru perspectiva anilor 2((1)2((-4 vor fi continuate direcţiile !enţionate4 pornindde la orientările prevăzute "n strate+ia naţională de dezvoltare econo!ică a %o!âniei peter!en !ediu4 punându)se accent pe laturile calitative ale activităţii băncii4 pe valorificarea

e;perienţei şi avanta:elor sale co!petitive4 precu! şi a tuturor oportunităţilor oferite de


24/61

evoluţia cadrului de re+le!entare şi a !ediului e;tern "n vederea obţinerii unei profitabilităţiridicate.

Kn obiectiv strate+ic funda!ental "l reprezintă !enţinerea cotei de piaţă a băncii atât"n total siste! bancar4 cât şi "n ansa!blul econo!iei ro!âneşti4 JC% păstrându)şi "ncontinuare poziţia de principal finanţator al econo!iei reale4 cea ce presupune<

asi+urarea proporţiei opti!e "n cadrul plasa!entelor băncii= asi+urarea unui volu! corespunzător de resurse4 cu păstrarea

independenţei faţă de piaţa interbancară= asi+urarea unui capital propriu care să per!ită băncii dezvoltarea şi

atin+erea perfor!anţelor propuse4 "n condiţii de si+uranţă deplină= diversificarea ofertei de produse şi servicii !oderne şi lăr+irea bazei de

clienţi= dezvoltare şi structurarea corespunzătoare a reţelei de unităţi4 pe principiul profitabilităţii şi al apropierii de clienţi=

dezvoltarea relaţiilor internaţionale cu băncile corespondent şi cuor+anis!ele financiar)bancare e;terne.

>n cadrul se+!entului de clienţi4 vor fi dezvoltate activităţi de private banIin+4destinate clientelei cu disponibilităţi i!portante "n conturi4 oa!enilor de afaceri şi de culturăreprezentativi pentru do!eniile "n care activează4 persoanelor cu venituri ridicate. 6ferta de

produse şi servicii este cea standard4 dar la un nivel calitativ superior şi cu acordarea anu!itor facilităţi de ter!en sau de dobândă 8conturi curente şi de depozit4 carduri4 credite4 operaţiunicurente9 şi va fi lăr+ită cu servicii din sfera operaţiunilor de trezorerie4 !ana+e!entului deactive şi consultanţei financiare.

De ase!enea4 banca va avea "n vedere lăr+irea cadrului de afaceri cu "ntreprinderile!ici şi !i:locii4 care reprezintă ponderea clienţilor băncii4 "n !ăsura "n care acestea suntviabile4 au o relaţie bună cu banca4 "ndeplinesc condiţiile pentru a beneficie de facilităţileoferite prin proiecte e;terne sau +uverana!entale.

Ga!a produselor şi serviciilor oferite va fi structurată corespunzător cate+oriilor declienţi pe care se a;ează banca produsele destinate activităţii cu a!ănuntul se vor dezvoltaca produse standard4 iar cele destinate clienţilor !ari vor putea fi adaptate cerinţelor specifice.stfel4 pentru co!paniile !ari vor putea fi oferite credite sindicalizate4 acorduri financiareco!ple;e4 consultanţă pentru operaţiunile de leasin+4 aciziţii şi fuziuni4 pacete de produsecuprinzând !ana+e!enetul activelor şi sce!e de finanţare4 pentru a+enţii econo!ici cuactivitate de e;port vor fi dezvoltate sce!e avanta:oase de finanţare a producţiei de e;port şie;portului de produse4 cu perceperea unor dobânzi sti!ulative şi acordarea unor facilităţisupli!entare4 iar pentru "!bunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor din do!eniuldecontăriloir e;terne4 banca va proceda la descentralizarea operaţiunilor valutare şi lae;tinderea siste!ului 'ultiCas. >n ceea ce priveşte populaţia4 pentru ea vor fi dezvoltate

produsele e;istente din +a!a depozitelor4 creditelor de consu! 8cu destinaţii şi facilităţivariate94 conturile curente sau salariale adresate "n pri!ul rând salariaţilor societăţilor co!erciale !ari clienţi ai JC%4 ca un !ecanis! de consolidare a relaţiei acestrora cu banca

prin care să poată fi realizate diverse plăţi şi decontări= "n plus4 pe baza unor serioase şi atentestudii de piaţă4 vor fi introduse noi tipuri de carduri4 de credite pe ter!en scurt4 !ediu şi lun+sau destinate producătorilor individuali4 asociaţiilor fa!iliale cu obiect de activitate "ndo!eniul prestărilor de servicii4 producţiei !ici.

Dezvoltarea şi !odernizarea produselor şi serviciilor de bază va fi dublată de creştereacalităţii şi e;tinderea ofertei printr)o politică incisivă de penetrare a pieţei cu acele produse şiservicii cerute4 care să valorifice baza !aterială e;istentă şi cea prevăzută "n pro+ra!ele deinvestiţii4 precu! şi celelalte avanta:e co!petitive ale băncii.

De ase!enea4 un accent deosebit va fi pus pe dezvoltarea serviciilor bancare4 "nspecial cele care nu i!plică e;istenţa capitalului şi reprezintă surse i!portante de venituri4


25/61

susţinută de o !ai !are auto!atizare şi procesare centralizată a operaţiunilor4 astfel "ncât săse reducă ti!pul de realizare a unei tranzacţii4 "n condiţii de si+uranţă şi confidenţialitatesuperioare.

>n aceste sens4 se va pune accent pe oferirea unei +a!e lar+i de servicii asociate produselor de bază ale băncii "n special din sfera finanţării şi decontărilor e;terne4 a

electronic banIin+)ului şi consultanţei financiar)bancare4 adaptate solicitărilor specificediverselor cate+orii de clienţi.


26/61

3* SUU!SALA +! T#-#Ş

3*0 )!E>E$TA!EA SUU!SALE#

@a baza "nfiinţării sucursalei :udeţene i!iş au stat o serie de avanata:e ale zoneivestice dintre pute! a!inti faptul că :udeţul i!iş este preferat investitorilor străini 8pe

pri!ele trei locuri fiind fir!ele din Ger!ania4 talia şi $K94 rata şo!a:ului este foartescăzută4 fiind sub !edia pe ţară4 e;istă forţă de !uncă calificată.

i!işoara beneficiază4 de ase!enea4 şi de aeroport internaţional pentru traficul de!ărfuri şi călători4 a pri!it distincţia $i!plu şi rapid7 din cadrul pro+ra!ului 6raşul de

cinci stele7 pentru eli!inarea birocraţiei şi di!inuarea ter!enelor de rezolvare ale solicitărilor cetăţenilor şi a+enţilor econo!ici.ot aici a fost creat un !ediu de afaceri favorabil princoncesii făcute investitorilor străini de către ad!inistraţiile locale4 e;istă strate+ii concrete dedezvoltare socio)econo!ică elaborate de ad!inistraţia publică locală. Dezvoltareainfrastructurii de teleco!unicaţii şi infor!aţionale de aici creează pre!isele dezvoltăriiafacerilor "n !ediul electronic.

>n ceea ce priveşte activitatea proprie a sucursalei4 nu!ărul său de clienţi este "ncreştere de la un an la altul. /;istenţa unei reţele la nivel naţional şi nu!ărul !are de fir!e cucont "n JC% constituie un punct de atracţie pentru clienţii cu reţea de distribuţie la nivelnaţional.

$ucursala are posibilitatea de a oferi produse de trezorerie foarte atractive prin

inter!ediul noului soft de trade)banIin+ ET 'ercur 8depozite4 tranzacţii valutare4 %/*64EorQard94 credite persoanelor :uridice4 "n special "n valută. Creşterea nivelului de trai va duceauto!at la creşterea consu!ului populaţiei deci i!plicit a produselor de creditare oferite.

$ucursala creează structuri speciale pentru se+!entul de retail4 precu! şi pentru"nceierea de protocoale pentru vânzarea pe credit a bunurilor de folosinţă "ndelun+ată4co!isii de lucru pentru acordarea de credite '')urilor "n condiţiile @e+ii 1A1&&1 din fondul

pentru plata a:utorului de şo!a:.Cu toate acestea4 sucursala nu poate asi+ura posibilităţile de ne+ociere directă a

co!isioanelor pentru clienţii din cate+oria corporate şi clienţii i!portanţi la nivelul său.Concurenţa este a si+urată de peste doi ani de sucursalele celor !ai !ari bănci străine

din %o!ânia < ?G J? şi J? '%64 precu! şi o a+enţie CU J? din anul 2(((.

De ase!enea J?C @6)%6'/? a venit "n i!işoara din februarie 2((1 pentru cele1((( de fir!e cu capital italian din :udeţul i!iş. Eaptul că i!işoara este percepută ca fiindzona cu cel !ai !are potenţial de atra+ere a investiţiilor străine4 a dus la creşterea nu!ăruluide bănci cu capital străin descise "n ulti!ii doi ani4 nu !ai puţin de , fiind descise "nintervalul 1&&&)2((1.

Kn dezavanta: al sucursalei "l reprezintă orientarea clienţilor spre celelalte bănci4deter!inată "n +eneral de percepţia pozitivă de care se bucură băncile străine "n ceea ce

priveşte solicitudinea şi relaţia foarte descisă şi personalizată cu clienţii.


27/61

3*4 AT#V#TATEA "E !E"#TA!E

ctivitatea de acordare a creditelor este desfăşurată prin inter!ediul serviciuluicredite.cest serviciu are drept atribuţii4 pe lân+ă or+anizarea şi coordonarea activităţii de

creditare a a+enţilor econo!ici şi persoanelor fizice4 ur!ătoarele activităţi<♦ /fectuarea analizelor econo!ico)financiare ale clienţilor4 "n scopul reducerii

riscurilor=♦ Coordonarea şi "ndru!area activităţii de evaluare a patri!oniului a+enţilor

econo!ici şi "n special a +arantării creditelor=♦ plicarea corectă a nor!elor şi nor!ativelor specfice sectorului bancar4 a

dispoziţiilor e!ise de J?% "n acest do!eniu.

3*2 -ET'"'L',#A "E !E"#TA!E

3*2*0 ondiţii generale

>n confor!itate cu prevederile le+ii bancare 5,A1&&, si $tatutul şi %e+ula!entul

propriu de or+anizare si funcţionare4 JC%4 denu!ită "n continuare bancă74 poate acorda

persoanelor fizice 8populaţie9 precu! şi persoanelor fizice autorizate4 credite cu caracter deconsu! personal şi productiv şi scrisori de +aranţie bancară "n lei şi "n valută pe ter!en scurt4!ediu şi lun+. 6peraţiunile de aprobare şi acordare a creditelor au la baza prudenţa bancara ca

principiu funda!ental ce caracterizeaza "ntrea+a activitate a băncii. ctivitatea de creditare a persoanelor fiziceA persoanelor fizice autorizate se bazează4 "n

pri!ul rând4 pe identificarea şi evaluarea cât !ai e;actă a capacităţii de plată a solicitanţilor4ca principală sursă de ra!bursare a creditelor şi de plată a doâanzilor. *ornind de lacapacitatea de plată a solicitantului4 banca va stabili volu!ul creditului posibil de acordat şi

perioada de creditare. @a acordarea creditelor4 banca ur!areşte ca solicitanţii să prezinte credibilitate pentru

ra!bursarea acestora la scadenţă. >n acest scop banca cere ca i!pru!utaţii să prezinte4 "ntoate cazurile4 +aranţii. Garanţiile constituite trebuie să acopere datoria !a;i!ă a"!pru!utatului for!ată din credite şi dobânzi aferente. Condiţiile +enerale ce trebuie "ndeplinite de persoanele fizice "n vederea contractării decredite sunt<♦ să fie an+a:at cu contract de !uncă pe o perioada nedeter!inată şi să realizeze venituri

certe4 cu caracter per!anent .*oate fi şi) pensionar

) salariat cu contract de !uncă pe perioadă deter!inată4 cu condiţia ra!bursăriicreditului şi acitării dobânzii pe perioada valabilităţii contractului de !uncă=


28/61

♦ să descidă4 la unităţile teritoriale ale JC%4 un cont curent "n care se vor depune iniţialavansul !ini! solicitat ca sursă proprie4 dacă e cazul4 iar ulterior ratele lunare totale dera!bursat=

♦ să +aranteze ra!bursarea creditelor solicitate şi a dobânzilor aferente atât cu veniturile cele realizează4 cât şi cu +aranţii reale şi personale=

♦ să accepte ca plăţile din contul de credit să fie efectuate nu!ai prin vira!ent4 eliberareasu!elor "n nu!erar fiind interzisă=

♦ să participe la realizarea afacerii cu surse proprii=♦ să nu "nre+istreze debite sau alte obli+aţii neacitate la scadenţă.

3*2*4 Etape parcurse ?n vederea o=ţinerii creditelor

. Docu!entaţia necesară

*entru obţinerea unui credit sunt necesare ur!ătoarele docu!ente< cerere de credit= copia actelor de identitate ale solicitantului4 soţieiAsoţului acestuia şi ale +iranţilor= declaraţie pe propria răspundere= adeverinţă de salariu pentru "!pru!utat şi +iranţi4 an+a:aţi cu contract de !uncă pe

perioadă nedeter!inată sau talonul de pensie=

adeverinţă de venit= declaraţie specială privind veniturile din activităţi independente4 pentru anul "n curs= declaraţie de i!punere4 pentru anul e;pirat= studiu de fazabilitate pentru proiectele de investiţii= autorizaţia de construcţie cu toate avizele si acordurile necesare obţinerii acesteia= docu!entele de natura convenţiilor civile4 contracte de "nciriere4 de locaţie constituind

dovada veniturilor nete obţinute din alte surse= facturi profor!e4 co!enzi4 contracte4 precontracte din care rezultă datele de identificare

ale vânzătorului 8denu!ire4 adresă4 cont94 denu!irea şi caracterisicile bunurilor sauserviciilor ce ur!ează a fi vândute sau prestate4 preţul sau tariful acestora=

devize esti!ative4 invitaţii sau orice alte docu!ente din care rezultă costul preli!inar altrata!entelor sau ta;elor de şcolarizare= descrierea !odalităţilor de +arantare a creditului şi după caz4 o evaluare a bunurilor care

fac obiectul +aranţiei dovedite pe baza copiilor actelor de proprietate asupra locuinţei4terenurilor4 bunurilor asupra cărora se va constitui ipotaca sau +a:ul.

J. probarea şi acordarea creditelor

*e baza infor!aţiilor prezentate de solicitant cu privire la volu!ul şi destinaţiacreditului4 ofiţerii de credite trebuie să cunoască dacă pentru cate+oria respectivă de "!pru!ute;istă plafon disponibil la nivelul unde acesta se +estionează. >n funcţie de nivelul acestuia4ofiţerul de credite va prezenta solicitantului condiţiile +enerale şi specifice pe care trebuie săle "ndeplinească "n vederea contractării de credite.


29/61

Dacă aceste condiţii sunt "ndeplinite4 ofiţerii se vor infor!a cu privire la situaţiafa!ilială a solicitantului4 "n cazul populaţiei4 şi situaţia patri!onială pentru persoane fiziceautorizate. Dacă rezultă că sunt posibilităţi reale de ra!bursare şi +arantare a creditului4ofiţerii vor "ncadra cererea clientului "n una din cate+oriile de credite. >n cazul creditelor acordate persoanelor fizice4 analiza docu!entaţiei presupune

stabilirea a patru ele!ente de bază<1. volu!ul creditului solicitat=2. nivelul ratei lunare totale pe care clientul o poate plăti=3. nu!ărul de rate lunare "n care ur!ează să se ra!burseze creditul=-. nivelul dobânzii "n funcţie de cate+oria de credit solicitată.

C. Merificarea conţinutului şi analiza docu!entaţiei de aprobare a creditelor

Cererea de credit "nsoţită de restul docu!entelor se "nre+istrează la re+istrul de intrarea docu!entelor şi se repartizează spre verificare şi analiză co!parti!entului de credite.

6fiţerii au obli+aţia să verifice dacă docu!entaţia e co!pletă4 iar docu!enteleane;ate sunt "ntoc!ite şi co!plectate cu respectarea !odelelor şi cerinţelor for!ulate de

bancă. *e baza docu!entelor şi a infor!aţiilor pri!ite de la solicitanţi banca va "ntoc!iscorin+)ul şi va aprecia dacă solicitantul e in !ăsură să asi+ure ra!bursarea şi +arantarea"!pru!utului şi a dobânzilor aferente. naliza docu!entaţiei presupune din partea ofiţerilor parcur+erea "n principal aur!ătoarelor faze<

♦ "ncadrarea solicitării "n criteriile şi condiţiile specifice cate+oriei de credit "n funcţie dedestinaţia ce ur!ează a fi dată "!pru!utului=

♦ deter!inarea capacităţii de ra!bursare a "!pru!utatului privind creditele şi dobânzile

aferente= *unerea la dispoziţie a creditelor acordate se va efectua nu!ai după "nceiereacontractului de credit.

Eor!a de decontare e vira!entul4 efectuat din contul curent al "!pru!utatului "ncontul sau pe nu!ele beneficiarului de su!ă4 utilizand ordinul de plată sau cecul "ntoc!ite de"!pru!utat potrivit re+le!entărilor J?%.

/liberarea de nu!erar din conturile de "!pru!ut e interzisă. 6bli+aţiile "!pru!utaţilor4 "n calitate de e!itenţi ai ordinelor de plată sau cecurilor

sunt<1. să cunoască re+le!entarile "n vi+oare privind operaţiunile de decontare şi să "nceie cu

banca convenţia de cont=

2. să cunoască cu e;actitate denu!irea beneficiarului su!ei4 a băncii acestuia şi si!bolul decont "n care ur!ează a se face plata=

3. "naintea "ntoc!irii ordinului de plată4 să prezinte ofiţerilor docu!entele :ustificative4 pentru a obţine viza acestora privind efectuarea plăţilor din credite4 "n strictă concordanţăcu destinaţia "!pru!utului "nscrisă "n contract.

6bli+aţiile ofiţerilor<1. să "ntoc!ească co!unicare de plafon=2. să verifice4 pe baza datelor din docu!entele :ustificative prezentate de "!pru!utaţi

8co!andă4 factură profor!ă…9 concordanţa dintre destinaţia creditului "nscrisă "ncontractul de credit şi scopul plăţii "nscris "n docu!entele de plată la rubrica7reprezentândVVVVVV7

3. "n cazul creditelor de trezorerie4 a căror destinaţie e neno!inalizată4 nu se vizeazădocu!entele de plăţi de către ofiţeri.


30/61

6bli+aţiile ad!inistratorilor de cont<1. trebuie să verifice dacă4 "n cazul docu!entelor de plată acitate din credite4 e;istă viza

ofiţerului4 care are dreptul să autorizeze astfel de plăţi=2. la e;pirarea ter!enului li!ită de utilizare a creditelor sau "naintea acestui ter!en4"n cazul utilizării inte+rale a creditului4 ad!inistratorii de cont vor "nscrie pe co!unicarea de

plafon !enţiunea< "!pru!ut utilizatVVVVVVlei74 se!nătura şi data4 dupa care co!unicarea de plafon se păstrează la dosarul cu e;trasele de cont până la ra!bursarea inte+rală a creditului şi plata dobânzilor şi co!isioanelor.

6rdinea de recuperare a creanţelor băncii e ur!ătoarea<- co!isioane şi alte ta;e restante şi curente=- dobânzi "ndoielnice şi restante "n ordinea veci!ii=- creanţe ataşate=- credite "ndoielnice şi restante "n ordinea veci!ii=- dobânda curenta şi rata de credit curentă. *entru creditele "n lei şi valută4 banca percepe co!ision de +estiune 8flat9 a creditului4iar "n cazul persoanelor fizice autorizate se va percepe co!ision de neutilizare4 dacă e cazul.

D. >ntoc!irea referatului de credite

>n ur!a analizelor efectuate şi pe baza concluziilor favorabile rezultate4 ofiţerii vor deter!ina volu!ul creditului ce poate fi acordat4 nu!ărul de rate şi ter!enul !a;i! dera!bursare.

$e poate trece la "ntoc!irea referatului de credite din care trebuie să rezulte<- datele de identificare ale solicitantului şi +iranţilor=- volu!ul creditului propus a fi aprobat şi destinaţia acestuia=- "ncadrarea "n condiţiile +enerale şi specifice de creditare=

lucrare banci

Documents