lucrare licenta finante banci: posibilitĂȚi de perfecȚionare a organizĂrii Și conducerii...

66
1 Universitatea din .............. Facultatea de Științe Economice Specializarea Finanțe și Bănci POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI Coordonator științific: Absolvent: Pitești, 2011 Cuprins

Upload: demis-otniel-luiss

Post on 08-Aug-2015

181 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

TRANSCRIPT

Page 1: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

1

Universitatea din ..............

Facultatea de Științe Economice

Specializarea Finanțe și Bănci

POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI

CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

Coordonator științific:

Absolvent:

Pitești, 2011

Cuprins

Page 2: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

2

INTRODUCERE .................................................................................................. 4

CAPITOLUL I: CONCEPTE ȘI FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND

ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI

DATORIILOR COMERCIALE ......................................................................... 5

1.1 Conținutul și structura generală a creanțelor si datoriilor ....................... 5

1.2 Criterii de recunoaștere și evaluare a creanțelor și datoriilor în

contabilitate ....................................................................................................... 6

1.2.1 Recunoașterea creanțelor și datoriilor ......................................................................... 6

1.2.2 Evaluarea creanțelor și datoriilor ................................................................................. 6

1.3 Organizarea contabilității creanțelor comerciale ...................................... 9

1.3.1. Conținutul creanțelor comerciale.............................................................................. 10

1.3. 2. Evidența sintetică a creanțelor comerciale ............................................................... 10

1.3.3. Aspecte fiscale privind vânzările de natură comercială ............................................. 11

1.4 Organizarea contabilității datoriilor comerciale ..................................... 15

1.4.1 Conţinutul datoriilor comerciale ................................................................................ 16

1.4.2 Sistemul de conturi utilizat in evidența contabilă a datoriilor comerciale ................... 16

1.4.3 Aspecte fiscale privind achiziția de bunuri ................................................................ 17

1.5 Reduceri practicate în activitatea comercială .......................................... 21

1.6 Forme de decontare și instrumente de plată utilizate în stingerea

datoriilor și încasarea creanțelor comerciale ................................................. 24

1.7 Contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale ................................... 33

1.8 Reflectarea în situațiile financiare a datoriilor și creanțelor comerciale 38

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENȚA DATORIILOR ȘI

CREANȚELOR COMERCIALE LA SC COBRA MEDIA S.R.L ................. 40

2.1 Prezentarea societății SC Cobra Media S.R.L. ........................................ 40

2.2 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai firmei ............ 40

2.3 Structura organizatorică a firmei ............................................................. 43

2.4 Principalii furnizori şi clienţi .................................................................... 44

2.5 Contabilitatea creanțelor comerciale ....................................................... 44

2.6 Contabilitatea datoriilor comerciale ........................................................ 47

Page 3: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

3

CAPITOLUL III: CONCLUZII ȘI POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A

ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI

DATORIILOR COMERCIALE LA SC. COBRA MEDIA S.R.L. ................. 48

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 50

ANEXE ............................................................................................................... 51

Page 4: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

4

Introducere

Lucrarea de față se remarcă prin abordarea detaliată a creanțelor și datoriilor comerciale,

atât la nivel teoretic cât și prin exemplificarea lor în cadrul societății comerciale Cobra Media

S.R.L. București

Creanţele sau datoriile faţă de persoanele fizice sau juridice sunt generate de faptul că

agentul economic indiferent de domeniu din care face parte, îşi desfăşoară activitatea în

contextul unui sistem foarte complex de relaţii de decontare, stabilite cu terţii.

Această lucrare evidențiază conceptele generale și fundamentele teoretice privind

organizarea și conducerea contabilității creanțelor și datoriilor comerciale. Aceste concepte se

referă la modul în care sunt recunoscute şi evaluate datoriile şi creanţele rezultate în urma

desfăşurării operaţiunilor comerciale și la sistemul de conturi utilizat în evidenţa acestor

decontări şi care au un rol foarte important în contabilizarea operaţiilor comerciale.

Deoarece în România contabilitatea este interconectată cu fiscalitatea am dezbătut şi

unele aspecte fiscale legate de tema studiată, vorbind şi despre aspectele fiscale privind

operaţiunile comerciale intracomunitare precum şi cu alte state care nu sunt membre ale Uniunii

Europene. Acestea cuprind achiziţiile şi livrările intracomunitare şi taxa pe valoare adăugată

precum şi situaţiile când sunt scutite de TVA conform Codului fiscal. De asemenea reducerile

comerciale joacă un rol foarte important deoarece există o serie de reduceri cu caracter comercial

sau financiar acordate clienţilor de către furnizori, acestea rezultând în urma negocierilor şi se

găsesc stipulate în unele contracte.

Un alt obiectiv atins în lucrare este acela privind instrumentele şi formele de decontare

utilizate de către entităţile economice. Orice entitate pentru o desfăşurare a activităţii în condiţii

normale intră în relaţii de decontare cu alte entităţi, cu băncile , cu autorităţile publice, cu proprii

angajaţi, cu acţionarii sau asociaţii, pentru diverse operaţii economice, financiare, sociale şi

fiscale care generează şi relaţii de încasări şi plăţi.

Tot în cadrul acestor concepte este redată modalitatea de reflectare în situaţiile financiare

a creanţelor şi datoriilor care au necesitat o abordare distinctă, dată fiind diferenţa de conţinut,

structură şi utilitate a informaţiilor prezentate.

În cea de a doua parte a lucrării este prezentat studiul de caz privind evidența datoriilor și

creanțelor comerciale la SC Cobra Media S.R.L. În această parte este reprezentată societatea ca

entitate ce se ocupă cu vânzarea respectiv comercializarea calculatoarelor și elementelor

periferice ale acestora.

În finalul lucrării sunt prezentate concluziile și posibilitățile de perfecționare a

organizării și conducerii contabilității creanțelor și datoriilor comerciale la SC Cobra Media

S.R.L.

Page 5: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

5

Capitolul I: Concepte și fundamente teoretice privind organizarea și

conducerea contabilității creanțelor și datoriilor comerciale

1.1 Conținutul și structura generală a creanțelor si datoriilor

Entitățile patrimoniale își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de relații de decontare cu furnizorii, cu clienți, cu angajații, cu organismele de asigurare și protecție

socială, cu bugetul statului și alte organisme publice, cu grupul de asociați și subunitățile precum

si cu alte persoane fizice si juridice care în contabilitate poartă denumirea de terți. Aceste relații comerciale curente se caracterizează în contabilitate în două categorii

distincte și anume:1

-apariția și stingerea drepturilor de creanța (componente ale activelor entităților)

-apariția și stingerea angajamentelor de plata, respectiv ale obligaților sau ale datoriilor

(componente ale pasivelor entităților.)

Această categorie a decontărilor cu terți include si decontările între exercițiile financiare

determinate de valorile de regularizare de la un exercițiu la altul, în schimb nu cuprinde datoriile

și creanțele financiare determinate de creditele pe termen scurt primite, respectiv acordate de

entitățile economice și sociale

În consecință, dinamica vieții economice impune existența unor permanente interacțiuni

între terțe persoane, participanți activi in mediul de afaceri. În urma acestor relații economice,

iau naștere o serie de datorii si creanțe, a căror decontare pe termen scurt este delimitată prin

categoria de decontări cu terții. Interdependența între debitori și creditori, persoane care in cadrul unui raport patrimonial

au primit o valoare economica și urmează sa dea un echivalent valoric sau o contraprestație,

respectiv au avansat o valoare economică și urmează să primească un echivalent valoric sau o

contraprestație, poate fi reflectată schematic astfel:

Fig. 1 Schema relației debitor-creditor

1 Contabilitea financiară românească armonizată cu Directivele contabile europene ș i standardele internaț ionale de

contabilitate. Editura Intelcredo, Deva, 2002

Valoare economică (un bun, o sumă de bani, o lucrare sau serviciu)

Echivalent valoric sau o contraprestație

DEBITOR

(persona fizica sau

juridică)

CREDITOR

(persoană fizică

sau juridică)

Page 6: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

6

De exemplu, în cazul în care se vând mărfuri clienților, echivalentul valoric constă într-o

sumă de bani egală cu valoarea mărfii facturate; dacă însă se acordă un avans salariaților care

urmează să plece în delegație, echivalent valoric constă in munca prestată care este evaluată prin

însumarea cheltuielilor privind transportul, cazarea si diurna delegatului.

1.2 Criterii de recunoaștere și evaluare a creanțelor și datoriilor în

contabilitate

1.2.1 Recunoașterea creanțelor și datoriilor

Recunoașterea elementelor de creanțe si datorii curente în situațiile financiare realizează pe

bază a două criterii care trebuie îndeplinite în mod cumulativ:

Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei

ieșiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);

Evaluarea să se poată realiza în mod credibil

În aceste condiții, o creanță este recunoscută in bilanț în momentul în care probabilă

realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și creanța curentă are o valoare care

poate fi determinată in mod credibil. O datorie este recunoscută în bilanț atunci când este

probabil că va rezulta o ieșire de resurse, purtătoare de beneficii economice din lichidarea unei

obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi determinată în

mod credibil

Evaluarea datoriilor si creanțelor se face in momentul apariției lor la valoarea nominală

consemnată in documente,adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau decontat.

Pentru deprecierea creanțelor din conturile de clienți, decontări in cadrul grupului si

debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exercițiului financiar,se reflectă ajustări pentru

depreciere.

Utilizarea ajustărilor pentru depreciere este o consecință a aplicării principiului prudenței

care presupune ca valoarea fiecărui element de natura activelor sau datoriilor sa fie determinată

avându-se in vedere, pe de o parte, obligațiile previzibile si pierderile potențiale care au luat

parte, deprecierile activelor si datoriile. In domeniul creanțelor si ele pot fi supuse deprecierilor

de valoare care pot fi reversibile sau ireversibile.

Deprecierile ireversibile, concretizate in pierderile din creanțe, sunt generate in principal

de falimentul clienților sau debitorilor. Creanțele incerte sunt scoase din evidentă, iar entitatea

economica le suporta prin trecerea lor pe cheltuieli.2

1.2.2 Evaluarea creanțelor și datoriilor

Datoriile și creanțele exprimate in devize se înregistrează în contabilitate atât în lei la

cursul de schimb de la data efectuării operațiunilor comunicat de BNR, cât si în valută.3

2 Chiț u A.G. (coord.), Contabilitatea instituț iilor publice după noul sistem contabil, Editura Irecson, Bucureș ti,

2005 3 OMFP nr. 2055 din 29.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,

publicat în M.O. nr.766 din 10.11.2009

Page 7: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

7

Diferențele de curs valutar ce apar între data plătii datoriilor respectiv încasării creanțelor

în valută și data la care au fost înregistrate inițial, sunt recunoscute ca venituri financiare ( la

datorii cursul valutar scade, la creanțe, cursul valutar crește) respectiv cheltuieli financiare (la

datorii cursul valutar crește, la creanțe cursul valutar scade) în perioada în care apar

Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează pe baza principiului

costului de achiziție sau costul de producție. Cazurile în care nu se folosește costul de achiziție

sau costul de producție sunt cele prevăzute în prezentele reglementări4

În ceea ce privește evaluarea datoriilor și creanțelor, se ține cont de cele patru momente

principale:

Evaluarea datoriilor și creanțelor

1. La data intrării în entitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabilește astfel:

la cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

la cost de producție – pentru bunurile produse în entitate;

la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la

capitalul social;

la valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la

inventariere.

Prin valoarea justă se înțelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie

între părți aflate în cunoștință de cauză în cazul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv.

Atunci când sunt recunoscute inițial, datoriile și creanțele sunt cuantificate la valoarea

nominală (valoarea istorică), ce reprezintă valoarea echivalențelor obținute în schimbul

obligației, respectiv valoarea ce se așteaptă a fi plătită/încasată în numerar sau echivalente de

numerar la decontarea lor. Mai poate fi recunoscut inițial și la valoarea actualizată, care

reprezintă valoarea viitoarelor ieșiri/intrări de numerar, necesare pentru decontarea datoriilor și

creanțelor. Actualizarea se face utilizând rata de actualizare cea mai adecvată tipului respectiv de

finanțare.5

În cazul datoriilor în valută, generate de achiziţionare bunurilor însoţite de factură sau de

aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la

4 O.M.F.P. nr. 3055/2009- Actualizat aș a cum a fost modificat ș i completat prin O.M.F.P. nr. 2890/2010 (M.OF

8821/29.12.2010 5 Contabilitate financiară, Victoria Bărbăcioru, Sorin Domniș oru, Radu Bălună, Simona Manea, Editura SITECH,

Craiova, 2006

Evaluarea la intrare

Evaluarea la inventar

Evaluarea la bilanț

Evaluarea la ieș ire

Page 8: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

8

înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor. Creanţele şi datoriile în

valută sunt recunoscute iniţial la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a

României, de la data efectuării operaţiunii.6

La finele fiecărei luni, creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al

pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.

Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferențe

de curs valutar, după caz.7

2. La inventariere, se determină valoarea de inventar, sau valoarea actuală, a elementelor

componente ale bilanțului. În acest sens, valoarea de inventar este valoarea de decontat la

scadență, respectiv valoare actualizată a fluxurilor de numerar.

Conform normelor de inventariere, evaluarea la inventar se face, de regulă, la valoarea lor

probabilă de încasat sau de plată, constituindu-se, după caz, provizioane pentru deprecierea

creanțelor, pentru creșterea datoriilor, precum și pentru sumele aflate în litigiu.

Evaluarea datoriilor și creanțelor exprimate în devize se face la cursul de referință al

B.N.R. din ziua de 31 decembrie. Eventualele diferențe, reprezentând pierderi sau câștiguri

latente față de curs, se reflectă în contabilitate, după caz, cu ajutorul conturilor de cheltuieli sau

venituri financiare.

Întocmirea situațiilor financiare se face pe baza unei liste de inventariere care ar trebui să

conțină minim obligatoriu următoarele informații:

a) denumirea formularului;

b) data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

c) denumirea unității;

d) gestiunea, locul de depozitare;

e) numărul curent;

f) denumirea bunurilor inventariate;

g) unitatea de măsură, cantitatea;

h) prețul unitar de înregistrare în contabilitate;

i) valoarea contabilă;

j) valoarea de inventar;

k) deprecierea: valoarea, motivul, după caz;

l) comisia de inventariere: numele și prenumele, semnătura;

m) gestionar și gestionar primitor (în cazul predării – primirii gestiunii): numele și

prenumele, semnătura;

n) contabilitate: numele și prenumele, semnătura.

Se întocmește în două exemplare la locurile de depozitare, pe gestiuni și conturi de

materiale, mărfuri și ambalaje și se semnează de către membrii comisiei de inventariere, de către

gestionar și contabilul care ține evidența gestiunii. În cazul predării-primirii gestiunii, listele de

inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care un exemplar pentru gestionarul predător, un

exemplar pentru gestionarul care primește gestiunea, iar un exemplar pentru contabilitate.

6 Cunoș tinț e economice fundamentate ș i de specialitate pentru examenul de licenț ă la specializarea CIG,

Coordonator Ion Pană, Editura SITECH, Craiova 2011 7 O.M.F.P. nr. 3055/2009- Actualizat aș a cum a fost modificat ș i completat prin O.M.F.P. nr. 2890/2010 (M.OF

8821/29.12.2010

Page 9: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

9

Datele privind bunurile inventariate, se înscriu în listele de inventariere imediat după

determinarea cantităților inventariate, în ordinea în care ele au fost grupate, ținându-se seama de

dimensiunile și unitățile de măsură cu care figurează în evidența de la locurile de depozitare și în

contabilitate.8

Pentru întocmirea situațiilor financiare, în reglementările contabile conforme cu directiva a

IV-a a CCE, se precizează că valoarea actuală (valoarea de inventar) a datoriilor și creanțelor se

compară cu valoarea de intrare și se efectuează eventualele ajustări de valoare pentru deprecieri

sau pierderi de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă.

Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o

ieșire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă devine probabilă necesitatea unei

reduceri a resurselor care încorporează beneficiile economice, generată de un eveniment

considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaște, după caz, o datorie sau o ajustare în

situațiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului.9

3. Evaluare la fiecare dată a bilanţului

Creanţele şi datoriile în valută trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale

utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data

încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între

cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data

înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în

contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la

venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul

unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora

se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz.

4. Evaluare la ieșire se realizează la valoarea actuală în acel moment.

La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei

valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.

Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe

de curs valutar, după caz.

Aceleaşi reguli se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se

face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în

contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

1.3 Organizarea contabilității creanțelor comerciale

Cea mai mare parte a creanțelor agenților economici sunt legate direct de exploatare, adică

de acel domeniu care face obiectul principal al funcționării lor. Creanțele față de clienți rezultă

ca urmare a vânzării producției respectiv realizării lucrărilor sau serviciilor și au în contrapartidă

venituri din exploatare.

8 Sonia Constanț a Muntean, Documente financiar-contabile actualizate, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca 2009

9 Contabilitate financiară, Victoria Bărbăcioru, Sorin Domniș oru, Radu Bălună, Simona Manea, Editura SITECH,

Craiova, 2006

Page 10: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

10

Creanțele devin certe singure în momentul transferului de proprietate pentru vânzări și în

momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. Transferul de proprietate se produce deci, în

momentul livrărilor respectiv al realizării lucrărilor sau prestării de servicii, moment care în

practică, corespunde cu facturarea.

Creanțele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare, la

data efectuării operațiunilor

Diferențele de curs valutar , intre data înregistrării creanțelor în devize și data încasării lor

se înregistrează ca și venituri sau cheltuieli financiare după cum diferențele sunt favorabile sau

nefavorabile

1.3.1. Conținutul creanțelor comerciale

Creanțele entității reprezintă drepturile generate de existența unui decalaj între momentul

livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii și cel al decontării, adică a primirii unui

echivalent valoric sau a unei contraprestații pe măsură. Agenții economici care au beneficiat de

bunurile și valorile avansate, poartă denumirea de debitori

Contabilitatea clienților se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau

juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică clienții se grupează în clienți interni și externi,

iar în cadrul acestora pe termene de încasare10

Potrivit IFRS 1 ”Prezentarea situațiilor financiare”, o creanță de calitatea ei de activ,

trebuie clasificată ca și activ curent în următoarele situații:

Se așteaptă ca această creanță să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al

unei entități;

Se așteaptă ca aceasta să fie realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului.

Reflectarea contabilă a acestor creanțe începe odată cu apariția dreptului față de terți și

încetează în momentul stingerii (încasării) lor.

1.3. 2. Evidența sintetică a creanțelor comerciale

Contabilitatea sintetică a creanțelor față de terți, persoane fizice sau juridice se realizează

cu ajutorul conturilor din clasa 4 ”conturi de terți” și anume din grupa 41 ”clienți si datorii

asimilate” care cuprind următoarele subgrupe.

411 „Clienți”

4111 „Clienți”

4118 „Clienți incerți sau în litigiu”

413 „Efecte de primit de la clienți”

418 „Clienți facturi de întocmit”

419 „Clienți-creditori”

Obs Contul 419 „Clienți-creditori” este un cont cu funcție contabilă de pasiv care

reprezintă o datorie.

Iar din grupele 46 respectiv 47 se desprind următoarele conturi sintetice de gradul I

10 Marius Dumitru Paraschivu, Willi Păvăloaia, Florin Radu, Gabriela Daniela Olaru, Contabilitate financiară

aplicaț ii ș i studii de caz, Editura Tehnopress, Iaș i 2004

Page 11: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

11

461 „Debitori diverși”

471 „Cheltuieli înregistrate în avans

Tabel 1 Clienți și conturi asimilate

Contul Conținutul

economic

Funcția

contabilă a

contului

Observații

411 „Clienți”

4111 „ Clienți”

4118 „Clienți incerți sau în litigiu”

Creanțe Conturi de activ Servesc pentru reflectarea contabilă

a creditului comercial clasic (4111),

respectiv a clienților care din

diverse motive nu au putut fi

încasați în termenele stabilite

(4118).

413 „Efecte de primit

de la clienți”

Creanțe Conturi de activ Servește pentru reflectarea contabilă

a creditului comercial cambial.

418 „Clienți facturi

de întocmit”

Creanțe Conturi de activ Servește pentru evidențierea

separată a creanțelor vânzătorului

față de clienți săi, în cazul neemiteri

de facturi.

419 „Clienți-creditori”

Datorii Conturi de pasiv Servește pentru evidențierea

distinctă a eventualelor datorii ale

furnizorilor fată de clienții lor.

După conținutul economic fac parte din clasa conturilor de terți, grupa drepturilor de

creanțe din vânzări și prestări de servicii.

Se debitează cu valoarea facturii pentru vânzări și prestații executate cuprinzând prețul de

vânzare al bunurilor și TVA aferentă, prin creditul conturilor de venituri delimitate după natură,

pentru prețul bunurilor, mărfurilor și prin creditul 4427 „TVA-colectată” pentru TVA aferentă

vânzărilor sau prestațiilor de servicii.

Se creditează în urma încasării valorii facturate în bani prin debitul conturilor 5121

„Conturi la bănci în lei”, 5311 „Casa în lei”. În cazul decontării pe baza efectelor comerciale

acceptate în contul drepturilor de creanță, prin debitul conturilor 413 „Efecte de primit”11

1.3.3. Aspecte fiscale privind vânzările de natură comercială

Toți debitorii unității sub forma creanțelor comerciale legate de vânzarea de bunuri, lucrări

sau servicii proprii ciclului de exploatare al întreprinderii sunt delimitați prin structura de „clienți

și valori asimilate”. În cadrul acestora, clienții reprezintă creanțele fată de terți determinate de

vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității

întreprinderii. În cadrul acestei forme de vânzare decontarea dintre întreprindere și client

intervine ulterior.

11 Mihail Epuran, Valeria Băbăiț ă, Carmen Imbrescu, Teoria contabilităț ii, Editura Economică, Bucureș ti 2004

Page 12: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

12

Vânzările în țară

Livrarea de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și proprietar.

Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană ca urmare a unui contract care prevede că

proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei scadențe, cu excepția

contractului de leasing.12

Mai sunt considerate livrări de bunuri transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor

în urma executării silite, cu condiția ca debitorul executat să fie persoană impozabilă, și trecerea

în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute

de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul și regimul juridic al acesteia în

schimbul unei despăgubiri13

Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociații sau

acționarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare

a persoanei impozabile, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă

bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.

Locul livrării de bunuri reprezintă locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe

expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de

cumpărător sau de un terț. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează in

afara teritoriului comunitar, locul livrării realizat de către importator și locul oricărei livrări

ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi

transportate sau expediate din statul membru de import.14

Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, iar

exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

12

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis art.128 alin1. pag. 265 13 Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis. art. 128, alin3, punctele b ș i c, pag. 266 14 Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis art. 132, alin.1, pct. a, pag. 277

Vânzări intracomunitare

Vânzări (livrări) în ț ară

Exporturi

Vânzările de bunuri se împart in:

Page 13: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

13

Mai jos voi evidenția din punct de vedere contabil o vânzare pe bază de factură, cu

perceperea TVA, vânzarea de mărfuri realizându-se către un client din țară.

Vânzările intracomunitare

Vânzările intracomunitare reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau

transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care

se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.

Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă

de bunuri, aparținând activității sale economice din România intr-un alt stat membru. Aceasta

reprezintă transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru, de

persoana impozabilă sau altă persoană in contul său, pentru a fi desfășurate în scopul activității

sale economice.15

În cazul unei vânzări la distanță care se efectuează dintr-un stat membru spre România,

locul livrării se consideră în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană

impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă sau de către orice altă persoană neimpozabilă și

dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Valoarea totală a vânzării la distanță al căror transport sau expediere in România se

analizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanță,

inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanță, sau în anul calendaristic precedent, depășește

plafonul pentru vânzări la distanță de 35000 euro.

Furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea

vânzărilor sale la distanță care presupune transportul bunurilor din acel stat membru în România,

ca având locul în România.16

În cazul livrărilor la distanță de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către

persoane neimpozabile din România, altele decât persoanele juridice neimpozabile, locul livrării

este întotdeauna în România.

Locul livrării pentru vânzările la distanță efectuate din România către alt stat membru se

consideră în acel stat membru, în cazul în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi

comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în

care se încheie transportul sau expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Valoarea totală a vânzărilor la distanță, efectuate de furnizor și care presupun transportul

sau expedierea bunurilor din România către un alt stat membru, în anul calendaristic în care are

loc o anumită vânzare la distanță, sau în anul calendaristic precedent, depășește plafonul pentru

15

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis , art. 128, alin. 11, pag. 267 16 Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, art. 132, alin.3, pag. 277

411 = %

„Clienț i” 707

„Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427

„TVA-colectată”

Page 14: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

14

vânzări la distanță, stabilit conform legislației privind TVA din statul membru respectiv, astfel

vânzările având locul în statul respectiv.

Furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distanță, care

presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în

respectivul stat membru. Opțiunea se aplică tuturor vânzărilor la distanță, efectuate către

respectivul stat membru, în anul calendaristic în care se exercită opțiunea și în următorii doi

ani.17

În cazul vânzărilor la distanță de produse accizabile efectuate din România către persoane

neimpozabile din alt stat membru, altele decât persoanele juridice neimpozabile, locul livrării

este întotdeauna în celălalt stat membru.

În cazul livrărilor intracomunitare de bunuri și servicii apar creanțe fată de clienți externi,

care din punct de vedere al vânzătorului generează în momentul decontării lor apariţia de

diferenţe de curs valutar care se pot concretiza în:

Cheltuielile financiare din diferențe de curs valutar, cacă cursul valutar la data încasării

datoriei comerciale externe, exprimat în lei/devize, este mai mic decât cel de la data

acordării creditului comercial extern;

Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data încasării

creditului comercial extern exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data

acordării creditului comercial extern.

Pentru a evidenția particularitățile contabile ale vânzărilor intracomunitare vom înregistra

vânzarea intracomunitară a unor mărfuri

Se înregistrează inițial vânzarea mărfurilor fără TVA18

, aceasta fiind o particularitate a

vânzărilor intracomunitare

Notă: destinatarul bunurilor va înregistra conform taxării inverse:

Exporturile

Exporturile reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate intr-un stat

care nu se află în libera circulație, de către furnizori sau de către altă persoană în numele acestuia

către un cumpărător.

O particularitate a exporturilor este reprezentată de faptul că acestea nu sunt supuse

impozitării. Acestea nu sunt supuse taxelor vamale, agricole sau altor taxe.

Locul livrării de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul când

începe expedierea sau transportul.

Se înregistrează vânzarea mărfurilor fără TVA19

, aceasta fiind o particularitate a

exporturilor

17

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis art. 132, alin. 5, pag. 278-279 18 Ambele persoane juridice implicate în tranzacț ie sunt înregistrate în scopuri de TVA

411 = 707

„Clienț i” „Venituri din vânzarea

mărfurilor”

4426 = 4427

„TVA-deductibilă” „TVA-colectată”

Page 15: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

15

1.4 Organizarea contabilității datoriilor comerciale

Datoriile față de furnizori sunt datorii din exploatare ca apar ca urmare a derulării

operațiilor de aprovizionare a unităților patrimoniale cu cele necesare în vederea desfășurării în

bune condiții a activității lor. Obligațiile unităților patrimoniale față de furnizorii lor se ridică la

nivelul valorii bunurilor, lucrărilor și serviciilor primite, inclusiv cota de TVA aferentă. In

situația în care furnizorul acordă reduceri comerciale, valoarea de înregistrare a obligației este la

nivelul netului comercial, plus cota de TVA aferentă. Cu alte cuvinte, valoarea de înscriere a

datoriilor intrată în patrimoniu este valoarea ei nominală de rambursare.

Specificăm faptul că în contabilitate se înregistrează doar datoriile certe față de furnizori.

Datoria devine certă în momentul transferului de proprietate pentru bunuri, respectiv în

momentul realizării unor lucrări și servicii.

Datoriile în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare de

la data efectuării tranzacției. Diferențele de curs valutar între data înregistrării datoriei și cea a

plății se înregistrează ca și cheltuieli și venituri financiare, după cum diferențele de curs valutar

sunt favorabile sau nefavorabile.

După conținutul economic se înscrie în clasa conturilor de terți, grupa conturilor de relații

cu furnizorii exprimând obligațiile față de aceștia.

Se creditează cu obligațiuni derivate din aprovizionări de bunuri și prestări servicii prestate

astfel:

Pentru materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar

prin debitul contului 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile” și 303 „Materiale de

natura obiectelor de inventar”.

Pentru valoarea mărfurilor aprovizionate prin debitul contului 371 „Mărfuri”

Pentru cheltuielile de transport și de manipulare efectuate de către furnizori în contul

cumpărătorului și cuprinse în factură, aferente materialelor, mărfurilor livrate, în corespondență

cu debitul contului de diferențe de preț: 308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale”și

378 „Diferențe de preț la mărfuri”.

Pentru valoarea lucrărilor executate sau serviciilor prestate de terți prin debitul conturilor

corespunzătoare de cheltuieli: 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”, 626 „Cheltuieli

poștale și taxe de telecomunicații” și 642 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” etc.

În creditul contului se înregistrează TVA înscrisă în facturile furnizorilor, care nu se

include în prețul bunurilor și serviciilor achiziționate, ca urmare a faptului că această taxă se

deduce, urmând a fi recuperată de la bugetul statului, prin debitul contului 4426 „TVA-

deductibilă”

Se debitează cu stingerea obligației față de furnizori prin plata din disponibilul de conturi

curente, sau în numerar în corespondență cu creditul conturilor 5121„Conturi la bănci în lei”,

19 TVA se percepe în statul destinatar

411 = 707

„Clienț i” „Venituri din vânzarea

mărfurilor”

Page 16: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

16

5124 „Conturi la bănci în valută” și 5311 „Casa în lei” precum și cu operațiunile de decontare a

obligațiilor prin preluarea unor bilete la ordin sau cambii acceptate de către cumpărător în contul

obligației prin creditul contului 403 „Efecte de plătit”.20

1.4.1 Conţinutul datoriilor comerciale

Datoriile (obligațiile) entității reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existenta lor

este generata de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice si cel al livrării

unui echivalent valoric sau a unei contraprestații pe măsura. Agenții economici care au avansat

valorile economice poartă denumirea de creditori

Reflectarea contabilă a acestor datorii începe odată cu crearea angajamentelor și încetează

în momentul stingerii (plății) lor.

IFRS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” menționează că o datorie trebuie clasificată ca

datorie curentă în următoarele situații:

Se așteaptă ca datoria să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității;

Datoria este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.

1.4.2 Sistemul de conturi utilizat in evidența contabilă a datoriilor comerciale

Contabilitatea sintetică a datoriilor fata de terți, persoane fizice sau juridice se realizează

cu ajutorul conturilor din clasa 4 ,,conturi de terți” si cu ajutorul conturilor din grupa 40

,,furnizori și conturi asimilate” care cuprind următoarele conturi:

401. „Furnizori”,

403. „Efecte de plătit”,

404. „Furnizori de imobilizări”,

405. „Efecte de plătit pentru imobilizări”,

408. „Furnizori - facturi nesosite”,

409. „Furnizori-debitori”,

Tabel 2 Furnizorii si conturi asimilate

Contul Conținutul

economic

Funcția

contabilă a

contului

Observații

0 1 2 3

401 ,,Furnizori”

404 ,,Furnizori de imobilizări

Datorii Conturi de pasiv Servesc pentru reflectarea

contabilă a creditului

comercial clasic.

403 ,,Efecte de plătit”

405 ,,Efecte de plătit pentru

imobilizări

Datorii Conturi de pasiv Servesc pentru reflectarea

contabilă a creditului

comercial cambial.

408 ,,Furnizori-facturi

nesosite”

Datorii Conturi de pasiv Servesc pentru evidențierea

separată a obligațiilor

cumpărătorului față de

furnizori, neînsoțite de

20 Mihail Epuran, Valeria Băbăiț ă, Carmen Imbrescu, Teoria contabilităț ii, Editura Economică, Bucureș ti 2004.

Page 17: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

17

facturi.

409 ,,Furnizori-debitori”

4091 ,,Furnizori-debitori

pentru cumpărări de bunuri

de natura stocurilor”

4092 ,,Furnizori-debitori

pentru prestări de servicii

Creanțe Conturi de activ Servesc pentru evidențierea

distinctă a eventualelor

creanțe ale cumpărătorilor

fată de furnizorii lor.

Datoriile sunt conturi de pasiv, care se creditează la crearea lor în mod curent față de terți

și se debitează la decontarea (achitarea) acestora

1.4.3 Aspecte fiscale privind achiziția de bunuri

Achizițiile reprezintă bunurile și serviciile obținute sau care urmează a fi obținute de o

persoană impozabilă, prin următoarele operațiuni: vânzări de bunuri și/sau prestări de servicii,

efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană impozabilă,

achiziții intracomunitare și importul de bunuri.21

Achiziții

Achizițiile reprezintă bunurile și serviciile obținute sau care urmează a fi obținute de către

o persoană impozabilă, prin următoarele operațiuni: livrării de bunuri si/sau prestări de servicii,

efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către acea persoană impozabilă.

Se consideră achiziție de bunuri, obținerea dreptului de a dispune ca și proprietar, de

bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de către furnizor, de

către cumpărător sau de către o altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului,

furnizorul respectiv cumpărătorul fiind membri ai aceluiași stat.

Achiziția de bunuri este efectuată în scopul unei livrări ulterioare a bunurilor respective, în

România, de către cumpărătorul revânzător.

Locul achiziției de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în

care se încheie expedierea sau transportul bunurilor

În cazul unei persoane impozabile care are sediul activității economice în România, este

considerată a fi stabilită în România. Locul unde o persoană impozabilă își are stabilit sediul

activității economice este locul unde sunt adoptate deciziile esențiale privind managementul

persoanei impozabile și unde sunt exercitate funcțiile administrației sale centrale.

21 Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, TVA, Art.125, alin.1, pag.249

Achiziț ii

intracomunitare

Achiziț iile de bunuri se împart

in:

Achiziț ii în ț ară

Importuri

Page 18: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

18

Pentru a evidenția înregistrarea unei achiziții de mărfuri de la un furnizor din țară, pe bază

de factură, factura conținând TVA, iar persoana juridică achizitoare fiind înregistrată în scopuri

de TVA, vom efectua următoarea înregistrare

Achiziții intracomunitare

Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și

proprietar de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de către

furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al

cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere

a bunurilor.

Este asimilată unei achiziții intracomunitare și achiziționarea de către o persoană juridică

neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate și transportate sau

expediate intr-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică

neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor,

dacă dovedește că achiziția sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul membru de destinație

a bunurilor expediate sau transportate.22

Dacă în statul membru din care începe expedierea sau transportul bunurilor are loc o

livrare intracomunitară de bunuri, într-un alt stat membru are loc o achiziție intracomunitară de

bunuri.23

Se consideră de asemenea, că este efectuată cu plată achiziția intracomunitară de bunuri a

căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri

efectuată cu plată.

Dacă o persoană juridică neimpozabilă din România importă bunuri în alt stat membru, pe

care apoi le transporta/expediază în România, operațiunea respectivă este asimilată unei achiziții

intracomunitare cu plată în România, chiar dacă taxa aferentă importului a fost plătită în statul

membru de import. În temeiul dovezii achitării taxei aferente achiziției intracomunitare în

România, persoana juridică neimpozabilă poate solicita statului membru de import restituirea

taxei achitate pentru import. În cazul invers, când o persoană juridică neimpozabilă stabilită în

alt stat membru, importă bunuri în România, pe care apoi le transportă/expediază în alt stat

membru, poate solicita în România restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, dacă face

dovada că achiziția intracomunitară a bunurilor a fost supusă taxei în celălalt stat membru.

22

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, art. 130, alin. 4, pag. 275 23

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, la TVA, Art.130, alin, pag. 276

% = 401

371 „Furnizori”

„Mărfuri”

4426

„TVA-deductibilă”

Page 19: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

19

Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile

în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor

În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului

un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul

decât cel în care a avut loc achiziția intracomunitară, locul respectivei achiziții intracomunitare

se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.24

În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care

ar intervenii faptul generator pentru vânzări de bunuri similare, în statul membru în care se face

achiziția. Exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat

membru, sau, după caz, la data emiterii autocfacturii, dacă factura sau autofactura este emisă

înainte de cea de a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.25

Baza de impozitare cuprinde și accizele datorate sau achitate în România de persoana care

efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după efectuarea

achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziționat bunurile obține o rambursare a

accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza

de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.

Pentru a evidenția particularitățile achizițiilor intracomunitare vom contabiliza următoarea

achiziție de mărfuri:

După înregistrarea achiziției de mărfuri se înregistrează TVA distinct, conform taxării

inverse dacă atât societatea vânzătoare cât și destinatarul sunt înregistrați în scopuri de TVA

(această înregistrare o efectuează societatea expeditoare)

Importul

Importul de bunuri reprezintă intrarea pe teritoriul comunității de bunuri care nu se află în

liberă circulație, cât și intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulație,

provenite dintr-un teritoriu terț, care face parte dintr-un teritoriu vamal al Comunității.26

Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află

bunurile când intră pe teritoriul comunitar.

Atunci când bunurile care nu se află în liberă circulație, sunt plasate, la intrare în

Comunitate, în unul din regimurile sau situațiile legate de scutirile speciale ale traficului

24

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, art. 132, introdus prin Legea nr. 343/2006, alin 2, pag. 277 25 Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, art. 135, pag.300 26

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, art. 131, pag. 276-277

371 = 401

„Mărfuri” „Furnizori”

4426 = 4427

„TVA-deductibilă” „TVA-colectată”

Page 20: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

20

internațional, locul importului pentru aceste bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru

în care bunurile încetează să mai fie plasate în astfel de regimuri sau situații27

În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor

taxe similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe

valoare adăugată intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea respectivelor

taxe comune.

În cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare, faptul generator și

exigibilitatea taxei pe valoare adăugată intervin la data la care r intervenii faptul generator și

exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.

În cazul în care, la import, bunurile sunt plasate la un regim vamal special, faptul generator

și exigibilitatea taxei intervin la data la care încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.28

În cazul bunurilor plasate în regim de admitere temporară cu exonerare parțială de drepturi

de import și în regim de transformare sub controlul vamal, regimuri care din punct de vedere al

TVA constituie importuri de bunuri care nu beneficiază de scutire de la plata taxei pe valoare

adăugată, exigibilitatea TVA intervine atunci când intervine obligația de plată a taxelor vamale,

taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune

aplicabile bunurilor respective.

Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării este obligația importatorului.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită

conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte

taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor în

România, cu excepția taxei pe valoare adăugată care urmează a fi percepută.

Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele și cheltuielile de

asamblare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în

România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare. Primul

loc de destinație al bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul de transport sau în

orice alt document însoțitor a bunurilor, când acestea intră în România, sau, în absența unor

astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.

Prin următoarea funcție contabilă vom evidenția particularitățile de achiziție a mărfurilor

din import

După înregistrarea achiziției de mărfuri se va înregistra plata impozitelor aferente

importului si anume, plata taxelor vamale si a accizelor, care nu se plătesc la furnizor, ci se

plătesc în vama statului destinatar.

27

Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, art. 132(2), pag. 283 28 Prof. dr. Constantin Criș u Codul fiscal ș i procedura fiscală cu normele de aplicare actualizate la 07.03,2011

Editura Juris Argessis, art. 136, pag. 301

371 = 401

„Mărfuri” „Furnizori”

446 = 5121

„Drepturi de personal neridicate” „Conturi la bănci în lei”

Page 21: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

21

Încărcăm valoarea mărfurilor cu taxele neînregistrate

1.5 Reduceri practicate în activitatea comercială

Întru-un mediu de piață concurențial, existența reducerilor de prețuri care se pot acorda de

către furnizorii clienților cuantifică printre altele încrederea existentă între cei doi parteneri,

volumul afacerilor, calitatea bunurilor. Astfel, în literatura de specialitate întâlnim două categorii

de reduceri de preț:

Reduceri de natură comercială, care eu o influență directă asupra mărimii nete a unei

facturi, între care menționăm: rabatul, remiza, risturnul (reducerea anuală sau reducere globală).

Reduceri de natură financiară, care mai poartă denumirea de sconturi.

Reducerile comerciale nu se acorda în mod automat, ele rezultă ca urmare a negocierilor

între părți și se găsesc stipulate în contracte, iar acestea se contabilizează distinct numai în cazul

când se acordă supă întocmirea facturii de aprovizionare și sunt înscrise în facturi distincte de

reduceri. 29

Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra prețurilor de vânzare

convenit anterior între furnizor și client, pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.

Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru importanța cumpărătorului

în clientela vânzătorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.

Risturnul este o reducere ce poate fi acordată pentru depășirea unui plafon valoric anula

al cumpărărilor stabilit prin contract.

Înregistrările contabile privind reducerile comerciale:

Se înregistrează aprovizionarea cu materii prime in valoare de 1800 lei TVA inclus și

obține un rabat de 10% din valoarea totală.

Varianta 1. Rabatul este consemnat în factura de livrare:

- în contabilitatea

vânzătorului-

-lei-

În contabilitatea

beneficiarului-

-lei-

Factura de livrare: Factura de cumpărare:

4111 = % 1.620,00 % = 401 1.620,00

701 1.306,45 301 1.306,45

4427 313,55 4426 313,55

29 Victoria Bărbăcioru, Sorin Domniș oru, Radu Bălună, Simona Manea, Contabilitate Financiară, Editura SITECH,

Craiova, 2007

4426 = 5121

„TVA-deductibilă” „Conturi la bănci în lei”

371 = 446

„Mărfuri” „Drepturi de personal neridicate”

Page 22: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

22

711 = 345 1.451,61

Încasare Plata

5121 = 4111 1.620,00 401 = 5121 1.620,00

Consum

601 = 301 1.306,45

Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în

sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor.30

Varianta. 2. Rabatul este consemnat într-o factură remisă ulterior livrării

-în contabilitatea

vânzătorului-

-lei-

În contabilitatea

beneficiarului-

-lei-

Factura de livrare: Factura de cumpărare:

4111 = % 1.800,00 % = 401 1.800,00

701 1.451,61 301 1.451,61

4427

348,39 4426 348,39

711 = 345 1.451,61

Încasare Plata

5121 = 4111 1800,00 401 = 5121 1.800,00

Consum

601 = 301 1.451,61

Factura privind reducerea comercială

acordată:

Factura privind reducerea comercială

obţinută:

411 = % -180,00 % = 401 -180,00

709 -145,16 609 -145,16

4427 -34,84 4426 -34,84

Plată echivalent reducere comercială: Încasare echivalent reducere comercială:

5121 = 411 -180,00 401 = 5121 -180,00

Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării,

indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609

„Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 „Reduceri comerciale acordate”), pe seama

conturilor de terţi.

Scontul este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, dacă acesta își plătește

înainte de scadență datoria.

Se înregistrează aprovizionarea cu mărfuri la valoarea de 2800 lei TVA inclus și se obține

o reducere financiară de 8% aplicată la valoarea totală, furnizorul a emis o factură pentru

valoarea întreagă a mărfii, iar pentru reducere a emis o factură separată.

30 O.M.F.P. nr. 3055/2009, Actualizat aș a cum a fost modificat ș i completat prin O.M.F.P. nr. 2869/2010

(M.OF882/29.12,2010)

Page 23: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

23

-în contabilitatea

vânzătorului-

-lei-

în –

contabilitatea

beneficiarului-

-lei-

Factura de livrare: Factura de cumpărare:

4111 = % 2.800,00 % = 401 2.800,00

707 2.258,06 371 2.258,06

4427 541,94 4426 541,94

Încasare Plata

5121 = 4111 2.576,00 401 = 5121 2.576,00

Factura privind reducerea financiară

acordată:

Factura privind reducerea financiară

obţinută:

4111 = % -224,00 % = 401 -224,00

667 -180,65 767 -180,65

4427 -43,35 4426 -43,35

Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea

datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de

perioada la care se referă (contul 767 „Venituri din sconturi obţinute”). La furnizor, aceste

reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă

(contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”).31

Trebuie menționat faptul că aceste reduceri trebuie convenite între părți și stipulate ca și

clauze contractuale.

Metodologia de acordare a reducerilor:

Reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

Reducerile se aplică asupra netului anterior;

Se operează întâi rabaturile apoi remizele;

Facturile care conțin reducerile comerciale se înregistrează în contabilitate la valoarea

netă comercială. În schimb, sconturile primite de la furnizori se înregistrează la venituri

financiare, iar sconturile acordate la cheltuieli financiare.

Potrivit legislației în vigoare, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de

preț acordate de către furnizori direct clienților, nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe

valoare adăugată.

Dacă clientul nu achită datoria către furnizor până la scadență, furnizorul va pretinde

majorări calculate în raport cu datoria restantă si cu numărul de zile de întârziere.

31 O.M.F.P. nr. 3055/2009, Actualizat aș a cum a fost modificat ș i completat prin O.M.F.P. nr. 2869/2010

(M.OF882/29.12,2010)

Page 24: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

24

Cota de majorări trebuie prevăzută în contract32

1.6 Forme de decontare și instrumente de plată utilizate în stingerea

datoriilor și încasarea creanțelor comerciale

Planul de conturi general detaliază în cadrul categoriilor de datorii și creanțe curente,

datorii și creanțe comerciale astfel:

Relații de decontare privind obligațiile față de furnizori și plata acestora, precum si

eventualele creanțe față de furnizori:

Relațiile de decontare privind drepturile de creanță față de clienți în încasarea acestora.

Toate conturile care reflectă creanțe comerciale au funcția contabilă de activ. Se debitează

la crearea creanțelor asupra terților, se creditează la decontarea creanțelor , iar soldul este debitor

și reflectă creanțele comerciale care au fost încă decontate.

Toate conturile care reflectă datorii comerciale au funcția contabilă de pasiv. Se creditează

cu datoriile create în mod curent față de terți, se debitează la decontarea datoriilor, iar soldul

conturilor este creditor si reprezintă datoriile comerciale care nu au fost încă decontate.

Operațiunile economice generate de decontările comerciale furnizori-clienți sunt

înregistrate în contabilitate pe baza datelor din documentele primare, justificative în care au fost

consemnate cu ocazia desfășurării lor.

Documentele financiar-contabile sunt diversificate în funcție de natura operațiunilor

economice consemnate în conținutul acestora. Dintre cele specifice furnizorilor și clienților

amintim:

Factura este documentul pe baza căruia se realizează decontarea produselor și mărfurilor

livrate, lucrărilor executate și serviciilor presate. Este folosită ca document de însoțire a

bunurilor pe timpul transportului precum și ca document de înregistrare în contabilitatea

furnizorului și cumpărătorului.

Dispoziția de livrare reprezintă documentul pe baza căruia se realizează eliberarea din

magazie a bunurilor materiale, scăderea din gestiunea furnizorului si întocmirea avizului de

însoțire a mărfii sau a facturii, după caz.

Avizul de însoțire a mărfii conține aceleași informații în cuprinsul lui ca și dispoziția de

livrare și se întocmește de către furnizor. El servește ca document pentru eliberarea din magazie

a bunurilor materiale destinate vânzării, trimise spre prelucrare la terți, în custodie sau păstrare,

pentru scăderea din gestiunea furnizorului, pentru întocmirea facturii, ca document de însoțire pe

timpul transportului, ca document de recepție la cumpărător (când nu s-a întocmit factura sau

nota de recepție).

În contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în

cadrul lor pe termene de plată, respectiv de încasare, precum și pe fiecare persoană fizică sau

juridică. Documentul aferent este situația încasării/achitării facturilor utilizat pentru evidența

analitică a clienților, respectiv a furnizorilor; el se întocmește lunar sau pe măsura efectuării

32 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Deva 2009,

pag.217

Page 25: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

25

operațiilor, fie pentru toți clienții sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienți sau de furnizori.

Servește ca jurnal auxiliar pentru ținerea contabilității analitice a clienților sau a furnizorilor la

unitățile care aplică forma de înregistrare pe jurnale respectiv, pentru prezentarea situației

soldurilor contului 4111 „clienți” sau a contului 401 „Furnizori”. Acest document nu circulă,

arhivându-se la compartimentul financiar contabil.

Datoriile și creanțele aferente livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care nu s-

au întocmit facturii până la sfârșitul lunii, se înregistrează distinct în contabilitate. De același

regim beneficiază și creanțele incerte. Separarea creanțelor incerte de restul creanțelor se poate

realiza în următoarele momente: fie la expirarea termenului contractual de încasare a creanței

comerciale, fie la apariția incertitudinii încasării creanței datorită incapacității de plată sau stării

de insolvabilitate a clientului.

Interdependența furnizori-clienți

Pentru a-si putea desfășura activitatea, orice entitate efectuează în mod curent tranzacții de

cumpărări și vânzări de bunuri și servicii. Derularea acestor operații economice presupune

existența a doi agenți economici: unul numit furnizor, pentru care operația reprezintă o vânzare

de bunuri și servicii, iar celălalt, numit client, pentru care operația reprezintă o cumpărare de

bunuri sau servicii.

Furnizorii (vânzătorii) înregistrează în contabilitate valoarea creanțelor față de clienți

privind livrările de bunuri și serviciile executate precum și datoriile pentru avansurile primite de

la clienți.

Clienții (vânzătorii) înregistrează în contabilitate valoarea datoriilor față de furnizori

privind bunurile și serviciile achiziționate precum și creanțele pentru avansurile acordate

furnizorilor.

Schematic, această interdependență a relațiilor cumpărători-vânzători poate fi reflectată

astfel:

Fig. 2 Interdependența furnizori-clienți

Pentru ca o firmă sa facă față plăților imediate în numerar către furnizori, aceasta trebuie

sa-și încaseze drepturile de creanță de la clienți, realizând astfel un cash-flow favorabil.

Din punct de vedere al conturilor utilizate pentru reflectarea ansamblului datoriilor și

creanțelor apărute în urma decontărilor comerciale, această interdependență poate fi surprinsă

astfel:

Tabel 3. Interdependența conturilor furnizori-clienți

Contabilitatea cumpărătorului Contabilitatea vânzătorului

401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări

411 „Clienți”

4111 „Clienți”

4118 „Clienți incerți sau în litigiu”

403 „Efecte de plătit” 413 „Efecte de primit de la clienți”

Cumpărătorul

(Clientul)

Vânzătorul

(Furnizorul)

Marfa

Bani

Page 26: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

26

405 „Efecte de plătit pentru

imobilizări”

408 „Furnizori-facturi nesosite” 418 „Clienți-facturi de întocmit”

409 „Furnizori-debitori”

4091 „Furnizori-debitori pentru

cumpărări de bunuri de natura

stocurilor”

4092 „Furnizori-debitori pentru

prestări de servicii”

419 „Clienți-creditori”

Această interdependență a decontărilor furnizori-clienți o putem dezvolta în continuare în

funcție de momentul decontării vânzărilor-cumpărătorilor de sau servicii, identificând două

cazuri, și anume:

Vânzarea-cumpărarea cu decontarea imediată (în numerar);

Vânzarea-cumpărarea care se efectuează pe credit comercial.

În funcție natura creditelor și de documentele care stau la baza înregistrării lor distingem:

Creditul comercial clasic care presupune existența unui interval de timp până la

decontarea facturii, moment în care se utilizează instrumentele clasic (ordin de plată, cec,

chitanță)

Creditul comercial cambial care are la bază existența unui efect comercial (bilet la ordin

sau cambie) prin care se amână plata unei datorii, stipulându-se în el printre altele, suma

de plată, scadența și banca la care se face decontarea.

În funcție de natura activelor vândute, respectiv cumpărate se disting:

Datorii sau creanțe provenite din comercializarea stocurilor și serviciilor,

Datorii sau creanțe provenite din comercializarea imobilizărilor.

Contabilitatea decontărilor comerciale în numerar

Regăsirea în structura conturilor clasei 4 „Conturi de terți” posibilitatea reflectării distincte

a vânzărilor-cumpărărilor cu decontarea imediată în numerar prin intermediul conturilor:

401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”

4111 „Clienți”

Contul 401 „Furnizori” este utilizat pentru evidența de către terți a datoriilor fată de

furnizorii de stocuri si servicii. După conținutul economic este un cont de datorii, iar după

funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate cu titlu oneros pe bază de

facturi; se debitează cu ocazia achitării datoriilor față de furnizori, iar soldul creditor reprezintă

sumele datorate furnizorilor

Contul 404 „Furnizori de imobilizări” este utilizat pentru evidența de către clienți a

datoriilor față de furnizorii de imobilizări corporale si necorporale. După conținutul economic

este un cont de datorii, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea imobilizărilor și a lucrărilor de investiții achiziționate pe bază de

facturi; se debitează cu ocazia achitării datoriilor față de furnizori, iar soldul creditor reprezintă

sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

Page 27: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

27

Contul 4111 „Clienți” este utilizat pentru evidența de către furnizori a creanțelor aferente

livrărilor de bunuri și servicii pe bază de facturi. După conținutul economic este un cont de

creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de vânzare a bunurilor și serviciilor livrate, inclusiv cu

taxa pe valoare adăugată aferentă, conform facturii; se creditează cu ocazia încasării creanțelor,

iar soldul debitor reprezintă creanțele de încasat de la clienți.

Contabilitatea decontărilor pe bază de efecte comerciale (credit comercial cambial)

Din punct de vedere contabil, regăsim în structura conturilor clasei 4 „Conturi de terți”

posibilitatea reflectării distincte a celor două situații specifice creditului comercial cambial, și

anume: creditul comercial cambial primit-prin intermediul conturilor:

403 „Efecte de plătit”

405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”

Efectele de comerț sunt instrumente de plată și de credite și fiind negociabile, pot fi cedate,

vândute sau transmise, circulă în diferite forme: cambii, bilet la ordin, ordin de plată, cecul etc.33

Cambia sau trata este un ordin scris și neadiționat dat de o persoană (trăgătorul)nunei

alte persoane (trasul) de a plăti o anumită sumă de bani, la vedere sau la un anumit termen, unei

terțe persoane (beneficiarul) sau la ordinul acestuia. Beneficiarul cambiei este cel ce urmează să

încaseze contravaloarea cambiei, respectiv trăgătorul însuși, o terță persoană sau o bancă.

Cambia îndeplinește în circuitul comercial mai multe funcții:

a) Instrument de încasare, beneficiarul poate încasa cambia la scadență, mai precis în una

din următoarele două zile lucrătoare, ulterioare scadenței.

b) Instrument de plată, trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate folosi cambia

ca mijloc de decontare (plată) a unui creditor al său, operație ce poartă numele de

andosare (girare).

c) Instrument de creditare, trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate sconta

cambia, ceea ce presupune că odată cu prezentarea efectului în bancă, să-i fie creditată

suma înscrisă în cambie, mai puțin o sumă ce reprezintă dobânda până la scadență, sumă

denumită taxă de scont de instrument de garantare.

Operațiunile cu cambii oferă un grad ridicat de precauție, determinată de mecanismul

cambial. În primul, rând trasul devine obligat prin cambie dacă o acceptă, ceea ce însemnă că

după acceptare, se angajează că va plăti cambia conform termenilor acceptării sale, deținătorului

său, oricărei plăți care preia sau plătește cambia. În situația în care trasul nu acceptă cambia ,

declarația de refuz trebuie constatată printr-un act întocmit de executorul judecătoresc numit

protest de neacceptare.

2) Încheierea contractului de vânzare-cumpărare 5) Se stinge creanţa

3) Trăgătorul. trage o cambie 4) Remite cambia trasă asupra trasului asupra trasului

5) Se stinge datoria 1) Beneficiarul acordă credit trăgătorului

33 Victoria Bărbăcioru, Sorin Domniș oru, Radu Bălună, Simona Manea, Contabilitate Financiară, Editura SITECH,

Craiova, 2007, pag. 272-283

TRĂGĂTOR

TRAS BENEFICIAR

Page 28: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

28

6) La scadenţă se achită suma

Fig. 3 Schema de circulație a cambiei

În al doilea rând cambia poate fi avalizată, în sensul că, o altă persoană (avalistul) se obligă

să plătească în locul debitorului (avalizatul), dacă acesta refuză plata. În cazul în care se refuză

plata cambiei se recurge la un act întocmit de executorul judecătoresc numit „protest de neplată”

3. Biletul de ordin este un instrument de decontare prin care emitentul îşi ia angajamentul

de a plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului, sau celui care este posesorul

legitim al instrumentului. Ca titlu de credit, este emis de client (debitor) prin care se obligă să

plătească o sumă de bani la un anumit termen, sau la prezentarea unui beneficiar, aflat în

calitatea de creditor. Ca urmare, el pune în legătură două persoane: emitentul şi beneficiarul.

Acest instrument este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată. El se poate transmite

prin girare, obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli generale ca şi

cele care rezultă dintr-o cambie. Regulile referitoare la plata, scadenţa, girarea, protestul cambiei

sunt aplicabile şi biletului la ordin, mai puţin acceptarea care este implicită.

Pentru exemplificare, prezentăm în fig. 7 modalitatea de circulaţie a unui bilet la ordin, în

care Societatea comercială “Beta” S.A. încheie un contract cu SC “Construct” S.A. pentru

construirea unei secţii de producţie în valoare de 800 milioane lei, urmând ca suma să fie

achitată într-un termen de 30 zile de la recepţia secţiei. După încheierea contractului, SC “Beta

S.A. completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească suma de 800 milioane lei

societăţii comerciale “Construct” S.A.

Fig. 4 Circulația biletului la ordin

( 2) Lucrare efectuată – prezintă la plată

biletul la ordin

(1)Încheierea contractului

(4) La scadenţă se achită suma

(3) Emitere bilet la ordin

S.C. BETA S.A.

EMITENT

S.C. CONSTRUCT S.A.

BENEFICIAR

Page 29: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

29

În acest exemplu SC “Beta” SA se află în poziţia de emitent, iar SC “Construct” SA este

beneficiarul biletului la ordin. La scadenţă, acesta din urmă prezintă biletul la ordin, pentru

încasarea sumei, fie la SC “Beta” SA, fie băncii acesteia, primind contravaloarea biletului la

ordin.

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia unei

societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o

anumită dată. O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată dacă:

- societatea bancară receptoare intră în posesia sumei respective, fie prin debitarea unui

cont al emitentului, fie prin încasarea ei de la emitent şi

- nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.

Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suport neconvenţional

(magnetic, electronic). Se utilizează pentru decontarea valorii produselor, lucrărilor şi serviciilor

primite, precum şi pentru decontarea obligaţiilor entităţii faţă de organismele publice (bugetul

statului, bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale etc.). În cazul achitării obligaţiilor faţă de

organismele publice, ordinul de plată este întocmit numai pe suport de hârtie şi are o formă

specială necesară prezentării structurii şi motivării obligaţiilor fiscale, sociale şi fiscale ale

entităţii. El se întocmeşte de către plătitor în trei exemplare, este semnat de conducerea entităţii

sau alte persoane împuternicite şi se depune la societatea bancară ce îl deserveşte din care un

exemplar se restituie plătitorului, un exemplar se reţine de către societatea bancară iniţiatoare, iar

altul se transmite, de către bancă, beneficiarului sumelor, ca anexă la extrasul de cont.

(1) Contractarea produselor,

lucrărilor sau serviciilor

PLĂTITOR (2) Facturare produse, lucrări, servicii BENEFICIAR

(primeşte bunuri, (livrează produse,

servicii sau lucrări) (4) Se lichidează creanţa lucrări sau servicii)

(3) Emiterea (5) Creditează

ordinului de contul

plată beneficiarului

BANCA (4) Executorial ordinului de plată BANCA

INIŢIATOARE DESTINATARĂ

Fig. 5 Schema de circulație a ordinului de plată

În decontarea operaţiilor comerciale pe baza ordinului de plată se reţin următoarele etape:

1. Contractarea operaţiei comerciale de livrare de produse, executare de lucrări sau prestări

de servicii cu decontare pe baza ordinului de plată.

2. Livrarea către furnizor a produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor,

recepţia la plătitor şi emiterea facturii de beneficiar;

3. Emiterea ordinului de plată de către cumpărător (plătitor), pentru achitarea obligaţiei faţă

de beneficiar şi transmiterea acestuia băncii la care are deschis contul curent (banca iniţiatoare);

Page 30: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

30

4. Efectuarea succesivă, de către Banca iniţiatoare, a operaţiunilor de recepţie,

autentificare, acceptare şi în final de executare a ordinului de plată către banca la care are deschis

contul beneficiarul;

5. În momentul acceptării ordinului de plată de către banca destinatară transferul-credit

este finalizat, creditând contul clientului său (beneficiarului) cu suma înscrisă în ordinul de plată.

Ca urmare, în vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiei plătitorului, exprimată prin

emiterea ordinului de plată, societăţile bancare participante în cadrul transferului-credit respectiv,

trebuie să efectueze următoarele operaţiuni:

a) recepţia – procedura de recunoaştere a primirii ordinului de plată;

b) autentificarea – procedura prin care se stabileşte că ordinul de plată a fost emis de

persoana indicată ca emitent pe ordinul de plată;

c) acceptarea - procedura prin care se recunoaşte ca valabil un ordin de plată recepţionat;

d) refuzul – procedura utilizată în cazul în care o societate bancară decide că nu este posibil

să execute un ordin de plată dat de un emitent sau că executarea ar atrage costuri excesive ori

întârzieri în finalizarea transferului-credit;

e) executarea – procedura de punere a mijloacelor băneşti la dispoziţia beneficiarului, în

baza ordinului de plată acceptat anterior.

În derularea operaţiilor, denumite transfer – credit pot interveni societăţi bancare

intermediare, altele decât societatea bancară iniţiatoare sau societatea bancară destinatară. O

variantă particulară a ordinului de plată o constituie Ordinul de plată în relaţie cu trezoreria

statului.

Cecul reprezintă un instrument de plată prin intermediul căreia o persoană (trăgător) dă

ordin băncii sale (tras) de a plăti o sumă de bani unei terțe persoane (beneficiar) sau însuși

trăgătorului emitent aflat în poziția de beneficiar.

Emiterea, semnarea și punerea în circulație de cecuri este condiționată de existența în

contul emitentului, la banca plătitoare, a unui disponibil, denumit provizion.

Posesorul carnetului de cecuri completează formularul, îl semnează și îl predă

beneficiarului, care la rândul său îl va prezenta băncii sale pentru încasare.

Cecurile pot fi plătite după modul de încasare astfel:

a) Cecul nebarat (de casă sau alb)- se plătește numeral la bancă;

b) Cecul barat-trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a două

linii paralele, orizontale sau oblice pe fața cecului. Pentru încasarea sumei înscrise pe cec

beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei bănci printr-o unitate bancară

aparținând acesteia și care să primească plata în locul său. Bararea poate să fie generală,

dacă nu prezintă nici un fel de mențiune între cele două linii, și specială dacă între cele

două linii este înscrisă denumirea băncii.

c) Cecul de virament cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont

deschis la o bancă.

d) Cecul certificat prezintă certificarea expresă a provizionului, adică a disponibilului

existent în contul curent al trăgătorului, necesar efectuării plății. Trăgătorul nu mai poate

retrage din contul său această sumă înainte de expirarea termenului de prezentare a

cecului.

e) Cecul documentar-trăgătorul condiționează plata sumei în favoarea beneficiarului de

prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea serviciilor.

f) Cecul de călătorie este emis în sumă fixă de societățile bancare (format de tip bancnotă )

și cumpărat de turiști în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi numerar.

Page 31: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

31

Aceștia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărărilor de bunuri și servicii.

Beneficiarii firmelor încasează sumele de la băncile locale, iar acestea recuperează

sumele de la banca emitentă.

g) Euro-cecurile cu legitimație de garanție, banca emitentă eliberează odată cu carnetul de

cecuri și o carte de garanție care cuprinde o serie de date (numărul de cont, numele

beneficiarului), pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este obligat să legitimeze cu

cartea de garanție.

Pe lângă acțiunea de stingere a obligației de plată dintre emitent și beneficiar cecul poate

stinge și alte plăți în cazul în care este angajat în operațiuni de gir.34

2. Livrarea de produse, executarea de lucrări şi prestarea de servicii

4. Remite cecul tras asupra Băncii X

TRĂGĂTOR BENEFICIAR 7. Se stinge creanţa/obligaţia

6. Prezentarea cecului la plată

BANCĂ

TRAS BENEFICIAR 7. Achitarea cecului

Fig. 6 Schema de circulație a cecului

Efectele comerciale reprezintă titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat

care atestă creanțe-datorii în cadrul relațiilor comerciale cu clienții și furnizorii.

Din punct de vedere financiar „efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de

mobilizare a creanțelor-datorii și ca instrumente de decontare. În calitate de instrumente de

imobilizare, efectele comerciale reprezintă o modalitate de transformare a creanțelor-datoriilor în

valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie.

34 Marius Dumitru Paraschivescu, Contabiliatate Financiară Aplicaț ii ș i studii de caz, Editura Tehnopress, Iaș i

2007.

1.

Se

elib

erea

ză c

arnet

ul

de

cecu

ri

3. tr

asul

trag

e un c

ec

asu

pra

băn

cii s

ale

5. P

rezentarea cecu

lui sp

re

încasare

Page 32: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

32

Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor

față de terți sau încasarea creanțelor35

Contul 403 „Efecte de plătit” este utilizat pentru evidența obligațiilor de plătit față de

furnizorii de stocuri și servicii pe bază de efecte comerciale. După conținutul economic este un

cont de datorii, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizor; se debitează

cu plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale, iar soldul creditor reprezintă

valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” este utilizat pentru evidența obligațiilor

de plătit față de furnizorii de imobilizări corporale și necorporale pe bază de efecte comerciale.

După conținutul economic este un cont de datorii, iar după funcția contabilă este un cont de

pasiv

Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizorii de

imobilizări; se debitează cu plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale, iar soldul

creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit (datoriile față de furnizorii de

imobilizări)

Creditul comercial cambial acordat este reflectat contabil prin intermediul contului 413

„Efecte de primit de la clienți”. Acest cont este utilizat pentru evidența creanțelor de încasat de

la clienți pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). După conținutul economic

este un cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate de către furnizori; se creditează cu

ocazia primirii sau încasării efectelor comerciale, iar soldul debitor reprezintă valoarea efectelor

comerciale de primit (creanțele față de clienți)

Contabilitatea decontărilor comerciale pentru care nu s-au întocmit facturi

În cazul în care, în cadrul unor relații comerciale de vânzare-cumpărare, până la închiderea

exercițiului financiar nu s-au întocmit facturi, ci doar avize de însoțire a mărfurilor, se impune ca

aceste operații să fie înregistrate în contabilitate distinct.

Aceeași situație apare și în cazul facturării unor utilități cu întârziere, adică după expirarea

perioadei (lună calendaristică), cum ar fi pentru energie electrică, termică, apă etc.

Se utilizează în cast sens conturile:

Contul 408 „Furnizori-facturi nesosite”- în contabilitatea clientului;

Contul 418 „Clienți-facturi de întocmit”-în contabilitatea furnizorului.

Contul 408 „Furnizori-facturi nesosite” este utilizat pentru evidența de către clienți a

datoriilor față de furnizori de stocuri și servicii pentru care nu s-au primit facturi. După

conținutul economic este un cont de datorii , iar după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate cu titlu oneros pentru care

nu s-au primit facturi; se debitează cu ocazia sosirii facturilor când datoriile facturilor devin

certe, iar soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor aferente facturilor nesosite.

Contul 418 „Clienți-facturi de întocmit” este utilizat pentru evidența de către furnizori a

creanțelor aferente livrărilor de bunuri și servicii pentru care nu s-au întocmit facturi. După

35 Ristea M (coord.), Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureș ti, 2004.

Page 33: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

33

conținutul economic este un cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este un cont

de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de vânzare a bunurilor și serviciilor livrate, inclusiv cu

taxa pe valoare adăugată aferentă, pentru care nu s-au întocmit facturi; se creditează cu ocazia

întocmirii facturilor, iar soldul debitor reprezintă creanțele aferente bunurilor și serviciilor pentru

care nu s-au întocmit facturi

1.7 Contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale

Creanțele comerciale

În contabilitate sunt delimitate și evidențiate, ca o structură distinctă, toate creanțele sub

forma clienților incerți sau în litigii. Clienții devin incerți în cazul în care creanțele nu s-au

încasat la termenul fixat și există condiții care determină lipsa de încredere în solvabilitatea

acestor parteneri comerciali aflați în situația de lichidare. Clienții sunt litigioși în situația în care

s-a deschis o acțiune juridică pentru decontarea creanțelor. De asemenea se mai utilizează si

noțiunea de creanțe dubioase în cazul clienților incerți care pot deveni irecuperabili.36

Din categoria creanțelor asupra clienților fac parte și cele determinate de produsele,

livrările și serviciile vândute, dar nefacturate.

Tipurile de înregistrări mai semnificative privind decontările cu clienții sunt următoarele:

a. Vânzarea pe credit comercial a produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale și

mărfurilor, precum și facturarea lucrărilor executate și serviciilor prestate, la prețurile de

vânzare , plus TVA-colectată.

În aceste cazuri de vânzări, obligatoriu trebuie să se reflecte și operațiile economice de

ieșire din gestiune a bunurilor vândute, care au fost stocare în prealabil.

o Pentru produse, ieșirea din gestiune se va înregistra:

o Pentru mărfuri, ieșirea din gestiune se reflectă astfel, după caz:

36 Mihai Ristea (coord), Corina CD, Corina I ș i Alina I, volumul II, Editura universitară Bucureș ti, 2009

4111 = %

Clienț i 70

Cifra de afaceri netă

4427

TVA-colectată

711 = %

Variaț ia stocurilor 341

Semifabricate

345

Produse finite

546

Produse reziduale

% = 371

607 Mărfuri

Cheltuieli privind mărfurile

378

Diferenț e de preț la mărfuri

4428

TVA neexigibilă

Page 34: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

34

b. Acceptarea la plată a efectelor comerciale de încasat;

c. Remiterea către bancă spre încasare a efectelor comerciale;

d. Încasarea prin intermediul băncii a efectelor comerciale remise;

e. Decontarea avansurilor primite de la clienți;

o Avansuri primite de la clienți,

o Încasarea clientului cu reținerea avansului,

431 = 4111

Efecte de primit Clienț i

5113 = 413

Efecte de încasat Efecte de primit

% = 5113

627 Efecte de încasat

Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

4426

TVA-deductibilă

5121

Conturi curente la bănci

512 = %

Conturi curente la bănci 419

Clienț i-creditori

4427

TVA-colectată

% = 4111

419 Clienț i

Clienț i-creditori

4427

TVA-colectată

512

Conuri curente la bănci

Page 35: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

35

f. Înregistrarea clienților incerți sau în litigiu;

g. Scoaterea din evidentă a clienților insolvabili;

h. Reactivarea clienților scoși din evidență.

În contul 419 „clienți-creditori” se înregistrează următoarele spețe: avansurile și aconturile

primite; datorii pentru ambalaje de restituit; diferenţele de curs valutar aferente avansurilor în

valută primite de la clienți înregistrate la finele lunii în contul 665 „Cheltuieli din diferențe de

curs valutar”; diferențele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se

face în funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii în contul 668 „Alte cheltuieli

financiare”

Conturile utilizate pentru a reflecta creanțele fată de clienții externi pot fi:

4111 Clienți (dacă creanța îmbracă forma creditului comercial clasic acordat)

413 Efecte de primit (dacă creanța îmbracă forma unor efecte de comerț emise de clienții

externi)

Datoriile comerciale

Datoriile comerciale create în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru

aprovizionările de bunuri materiale, lucrări și servicii se delimitează patrimonial sub forma

furnizorilor, efectelor de plătit și avansurilor acordate furnizorilor.

În raport de obiectul și sensul operațiilor de decontare se efectuează următoarele tipuri de

înregistrări:

a) Aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii si notei de recepţie și constatare

de diferențe

o Metoda inventarului permanent

% = 401

3xx Furnizori

Conturi de stocuri ș i producț ie în curs

de execuţie

4426

TVA-deductibilă

4118 = 4111

Clienț i incerț i sau în litigiu Clienț i

% = 4118

654 Clienț i incerț i sau în litigiu

Pierderi din creanț e

ș i debitori diverș i

4427

TVA-colectată

4111 = %

Clienț i 754

Venituri din creanț e recuperate

4427

TVA-colectată

Page 36: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

36

o Metoda intervalului intermitent

În ambele cazuri înregistrarea se face la prețul de cumpărare plus cheltuielile de

transport-aprovizionare (pentru stocuri), alte cheltuieli accesorii si TVA plătită.

b) Lucrările și serviciile primite de la furnizori, pe baza facturii se înregistrează:

Înregistrările se fac la prețul de facturare (conturile de cheltuieli) și TVA plătită.

c) În cazul în care pentru lucrările și serviciile recepționate până la închiderea exercițiului

nu s-au primit facturile la valoarea estimată, se face înregistrarea

La deschiderea exercițiului următor, înregistrarea se stornează în negru, urmând a se efectua

înregistrarea la valoarea înscrisă în factură.

Se poate folosi și varianta de mai jos:

% = 401

60 Furnizori

Cheltuieli privind stocurile

4426

TVA-deductibilă

% = 401

60 ș i 61 Furnizori

Cheltuieli cu lucrările ș i serviciile

executate de terț i

4426

TVA-deductibilă

% = 408

60 ș i 61 Furnizori facturi nesosite

Cheltuieli cu lucrările ș i serviciile

executate de terț i

4428

TVA- neexigibilă

% %

408 = 401

Furnizori-facturi nesosite Furnizori

60 ș i 61 4428

Cheltuieli cu lucrările ș i serviciile TVA-neexigibilă

executate de terț i

4426

TVA-deductibilă

Page 37: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

37

La înregistrarea facturilor nesosite se trece o valoare estimată a facturii, dacă valoarea

facturii este mai mare decât valoarea estimată, diferența de cost de achiziție am înregistrat-o mai

sus în debitul conturilor 60 și 61 ,,cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”. Dacă

valoarea facturii ar fi fost mai mică decât valoarea estimată, diferența la cost de achiziție s-ar fi

înregistrat pe creditul conturilor 60 și 61 ,,cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”

d) Achitarea furnizorilor prin conturile de la bancă, pe bază de cecuri bancare,

e) Decontarea datoriilor față de furnizori pe bază de efecte comerciale,

f) În situația în care decontarea este mijlocită de avansurile acordate furnizorilor se fac

înregistrările,

Iar la decontare se face înregistrarea,

g) Rabaturile, remizele și risturnele obținute pentru care s-au întocmit facturi ulterioare

distincte

401 = 512

Furnizori Conturi curente la bănci

401 = 403

Furnizori Efecte de plătit

409 = 512

Furnizori-debitori Conturi curente la bănci

401 = 409

Furnizori Furnizori-debitori

401 = %

Furnizori 609

Reduceri comerciale primite

767

Venituri din sconturi obț inute

4426

TVA-deductibilă

Page 38: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

38

În cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri și servicii apar datorii față de furnizorii

externi care generează din punct de vedere al cumpărătorului (beneficiarului de bunuri și

servicii), în momentul decontării lor, apariția diferențelor de curs valutar care se pot concretiza

in:

Cheltuielile financiare din diferențele de curs valutar, dacă cursul valutar la data plății

datoriei comerciale externe, exprimat în lei/devize, este mai mare decât cel de la data primirii

creditului comercial extern;

Venituri financiare din diferențe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data plății

creditului comercial extern exprimat în lei/devize este mai mic decât cel de la data primirii

creditului comercial extern.

Conturile utilizate pentru a reflecta datoriile față de furnizorii externi pot fi:

401 ,,Furnizori”, 404 ,,Furnizori de imobilizări” (dacă datoria îmbracă forma creditului

comercial clasic primit)

403 ,,Efecte de plătit”, 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări” (dacă datoria îmbracă

forma unor efecte de comerț emise în favoarea furnizorului extern).

1.8 Reflectarea în situațiile financiare a datoriilor și creanțelor comerciale

În cadrul acestui subcapitol voi prezenta voi prezenta modalitatea de evidențiere a situațiilor

financiare (în bilanț, ca și componente a acestora), a creanțelor și a datoriilor comerciale.

Tabel nr 4

Denumirea elementului Nr.

Rd.

A. ACTIVE IMOBILIZATE 1

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 2

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 3

III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE 4

B. ACTIVE CIRCULANTE 5

I.STOCURI 6

II.CREANȚE 7

1. creanțe comerciale 8

2. sume de încasat de la entitățile afiliate 9

3. sume de încasat de la entitățile de la care compania este legata în virtutea

intereselor de participare.

10

4. alte creanțe 11

5. capital subscris și revărsat 12

III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT 13

IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 14

C. CHELTUIELI ÎN AVANS 15

D. DATORII (sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an) 16

1. împrumuturi din emisiunea de obligațiuni 17

2. sume datorate instituțiilor de credit 18

3. avansuri încasate în contul comenzilor 19

4. datori comerciale-furnizori 20

Page 39: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

39

5. efecte de comerț de plătit 21

6. sume datorate entităților afiliate 22

7. sume datorate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor

de participare

23

8. alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale 24

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 25

G.DATORII(sumele care trebuie plătite într-o perioada mai mare de 1 an) 26

H. PROVIZIOANE 27

I. VENITURI ÎN AVANS 28

J. CAPITAL ȘI REZERVE 29

I. CAPITAL 30

II.PRIME DE CAPITAL 31

III. REZERVE DIN REEVALUARE 32

IV. REZERVE 33

V.PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT 34

VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR 35

Creanțele comerciale sunt încadrate în bilanțul contabil în grupa B „Active circulante”

clasa II „Creanțe” reprezentând sumele ce urmează să fie încasate pe o perioadă mai mică de un

an.

Creanțele comerciale cuprind următoarele conturi:

2676 „Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung”

2678 „Alte creanțe imobilizate”

2679 „Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate”

2966 „Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen

lung”

2968 „Ajustări pentru pierderea de valoare a creanțelor imobilizate”

4092 „Furnizori-debitori pentru prestări de servicii”

411 „Clienți”

413 „Efecte de primit de la clienți”

418 „Clienți-facturi de întocmit”

419 „Clienți-creditori”

Datoriile comerciale sunt încadrate în bilanțul contabil în grupa D „Datorii” reprezentând

sumele datorate ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

Datoriile comerciale cuprind următoarele conturi:

401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”

408 „Furnizori-facturi nesosite”

Page 40: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

40

Capitolul II Studiu de caz privind evidența datoriilor și creanțelor

comerciale la SC Cobra Media S.R.L

2.1 Prezentarea societății SC Cobra Media S.R.L.

S-a înfiinţat în anul 2004 cu sediul în Bucureşti, sector 3, Calea Călăraşi, nr. 249, bloc 65,

scara1, ap4. Firma este înființată de asociat unic, iar proprietarul firmei este Iarca Adrian.

Activitatea firmei este de consultanţă şi tehnologia informaţiei. Activitatea de bază a firmei este

aceea de comerț a calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului precum și a altor

aparaturi de genul camerelor video, televizoare, camere foto, GPS-uri, etc

În cadrul acestei firme avem un număr de 6 angajaţi și un capital social: 1000 RON

2.2 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai firmei

Utilitatea acestor indicatori economico-financiari consta atât in evidențierea unui trend, cat mai

ales in posibilitatea ca societatea analizată să poată fi comparată cu alte companii active în

același sector. Totodată, exista indicatori financiari care ajuta la predicția unui eventual faliment

in viitor. Indicatorii economico financiari facilitează lucrul cu un volum de date ridicat într-o

maniera organizata.

Principalii indicatori economico-financiari sunt detaliați mai jos.

.

1.Indicatori de lichiditate

Page 41: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

41

Indicatorii de lichiditate măsoară capacitatea societăților de a-și onora obligațiile pe termen

scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activele circulante (cele mai lichide) și datoriile

cu o scadență mai mica de un an. Datele necesare se regăsesc in bilanțul contabil.

Lichiditatea generală/curentă = Active circulante/Datorii curente (<1 an)

=973873:473324=2.06

Lichiditatea imediata (Indicatorul test acid; = (Active circulante Stocuri)/Datorii curente

(<1 an) =163188:473324=0.32

Rata capacității de plata = Casa si conturi la bănci+Investiții pe termen scurt/Datorii

curente = (127593+0):473324=0.27

2. Indicatorii de structură a activelor și pasivelor

Rata (coeficientul) capitalului propriu: = Capital propriu/Capital împrumutat =

112877/607777 = 0,1857

Relevă proporția pe care capitalul propriu o deține în cadrul capitalului permanent. Se pune

în evidență relația dintre capitalurile proprii și capitalul împrumutat pe termen mediu și lung.

Prezintă o situație favorabilă când acest indicator ia valori mai mari sau egale cu 0

Gradul de îndatorare pe termen lung = Datorii pe termen mediu și lung/Capitalul

permanent = 493900/607777 = 0,8126

Cu ajutorul acestui indicator se caracterizează fenomenul îndatorării agentului economic, cât

și modul de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu și lung. Prezintă o situație

favorabilă când acest indicator ia valori mai mari sau egale cu 0,5

Gradul autonomiei financiare = Capital propriu/Capital împrumutat = 112877/966135 =

0,1168

Acest indicator este cunoscut și sub denumirea ratei solvabilității și reflectă potențialul de

finanțare a nevoilor firmei pe seama resurselor proprii. O situație favorabilă a acestui indicator

este atunci când valoarea lui este mai mare sau egală cu 0,25 în această situație firma noastră

prezentând o situație nefavorabilă.

3. Indicatori de risc/datorii

Indicatorul gradului de îndatorare = Capital împrumutat/Capital propriu

=493900:112877=0.61

Gradul de acoperire al dobânzilor = Profit înainte de plata dobânzilor si a impozitului pe

profit (EBIT)/Cheltuieli cu dobânda = 17222/1960=8,79

Rata de îndatorare globala = Datorii totale/Active totale =0,9

Levierul = Datorii totale/Active totale =(Datorii pe termen scurt+Datorii pe termen

lung)/(Active Imobilizate+Active circulante)=(473324+493900)/(101207+973873)=0.9

Rata solvabilității generale = Active totale/Datorii curente

=(101207+973873)/473324=2,27

4. Indicatori ai gestiunii resurselor

Aceștia au rolul de a măsura viteza cu care activele agentului economic se transformă în

lichidități și, respectiv, viteza de reînnoire a resurselor de finanțare, de reconstruire a obligațiilor

față de terți în cazul pasivelor.

În cadrul acestei grupe există trei rate considerate mai importante:

Rata rotației capitalului total = Cifra de afaceri/Capital total (Active totale) =

1.965.634/101.207+973.873 = 1,8284

Cu ajutorul acestei rate se stabilește numărul de circuite pe care săvârșește, pe durata unui an

de gestiune, întregul capital avansat în circuitul economic al agentului economic.

Page 42: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

42

Rotația capitalului fix = Cifra de afaceri/Active imobilizate = 1.965.634/101.207 =

19,4219

Rotația capitalului circulant = Cifra de afaceri/Active circulante = 1.965.634/973.873 =

2,0184

În cadrul acestui tip de indicatori este extrem de util a se calcula și alți indicatori

considerați complementari, precum:

Rotația stocurilor = Cifra de afaceri/Stocuri medii = 1.965.634/163.188 = 12,0452- Acest

indicator reflectă numărul de reaprovizionări necesare atingerii cifrei de afaceri dorite.

Rotația creanțelor = Cifra de afaceri/Creanțe = 1.965.634/683.092 = 2,8776 – Acest

indicator reflectă numărul de circuite generat de încasarea contravalorii produselor, respectiv

serviciilor livrate clienților.

Durata medie a achitării furnizorilor = Obligații (sold mediu furnizori)*T/Cifra de afaceri

= 473.324*360/1.965.634 = 86,6879

5. Indicatori ai randamentului financiar și rentabilității Acești indicatori au rolul de a furniza informații cu privire la fructificarea economică și

financiară a capitalului utilizat de agentul economic în urma derulării afacerilor sale. În acestă

grupă sunt cuprinși următorii indicatori:

A. Indicatori ai randamentului financiar și anume:

Marja profitului brut = Profit brut/Cifra de afaceri*100 = 17.222/1.965.634*100 =

0,8762

Marja profitului net = Profit net/Cifra de afaceri*100 = 8.457/1.965.634*100 = 0,4302

Ambii indicatori ne arată proporția pe care profitul brut și respectiv cel net o dețin în

totalul încasărilor rezultate din livrarea mărfurilor, executarea lucrărilor și/sau serviciilor prestate

de către agentul economic, către partenerii săi de afaceri.

Marja cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare/ Cifra de afaceri*100 =

4.826/1.965.634*100 = 0,2455

Această marjă va reflecta ponderea pe care cheltuielile financiare o dețin în cifra de

afaceri, acestea fiind reprezentate cu preponderență de cheltuielile cu dobțnzile bancare,

penalitățile și altele asimilate lor.

B. Indicatori ai rentabilității

Acest grup de indicatori selectivi sunt considerați relevați pentru a pune în evidență

performanțele financiare de piață ale firmei, a influența opinia analiștilor de piață, dar și a

investitorilor considerași sofisticați, acolo unde este cazul. Dintre aceștia cei mai reprezentativi

considerăm a fi:

Rata rentabilității capitalului total: în cadrul acestui indicator vom calcula alți doi

indicatori și anume:

a) Operating profit return = Profit brut/Capital total*100 = 17.222/1.075.080*100

= 1,6019

b) Return on esstes = Profit net/Capital total*100 = 8.457/1.075.080*100 =

0,7866

Rata rentabilității capitalului propriu = Profit net/Capital social*100 =

8.457/112.877*100 = 7,1922

Page 43: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

43

Acest indicator reflectă, de fapt, profitabilitatea investiției de capital pe termen lung,

efectuată de către acționarii firmei.

Pentru a se realiza o analiza pertinenta pe baza ratelor financiare trebuie avute in vedere

următoarele aspecte:

- Întotdeauna este nevoie de un punct de referința, indiferent ca este vorba de valori

istorice obținute de companie, de previziuni sau de valori calculate pentru alte societăți cu obiect

similar de activitate

- Analiza pe baza unui singur indicator poate conduce la interpretări eronate, fiind

recomandata studierea mai multor rate pentru a se obține o imagine corecta a poziției sau

performantei financiare a companiei

- Utilizarea valorilor bilanțiere de la sfârșitul anului la calcului indicatorilor-financiari

poate conduce la obținerea unor erori date de factori sezonieri, de aceea se recomanda utilizarea

valorilor medii (ex: Stocuri la sfârșitul anului-stocuri la începutul anului/2)

- Ratele financiare sunt influențate de limitările contabile existente, fiind posibil ca in cazul

realizării de calcule pe baza de standarde diferite sa rezulte unele discrepante (ex: calculul pe

baza RAS vs IFRS)

2.3 Structura organizatorică a firmei

Fig.7 Structura organizatorică a firmei

Principalele compartimente şi birouri ale firmei

Departament de Management se ocupă să sprijine dezvoltarea unor practici cu costuri

reduse în domeniul afacerilor si al gestionarii personalului. Domeniul sau profesional este

managementul general, dar profesia necesită specializare în cel puțin un domeniu specific cum ar

fi contabilitate, finanțe, legislație, relații de munca, selectivă, recrutarea si formarea personalului

SC Cobra Media S.R.L.

Departamentul

de Management

Departamentul

de Marketing

Departamentul

de Vânzări

Departamentul

tehnic

Departamentul

Contabil

Page 44: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

44

si reglementarea disputelor cu privire la condițiile de munca. Consultantul de management are

posibilitatea sa lucreze în calitate de contabil, sa ofere ajutor în problemele de impozite si taxe.

Departament de Marketing se ocupă de promovarea mărfurilor în mod special, acesta

realizează promoții, adaptează produsele pe piață și face în așa fel încât produsele firmei

respective să fie comercializate. Se ocupă în mod special de imaginea firmei.

Departament de Vânzări reprezintă vânzarea efectivă a mărfurilor. În urma promovă

Departament tehnic de ocupă cu problemele de ordin tehnic ale firmei, în special o firmă

de genul Coral Media SRL, are nevoie de un departament tehnic deoarece atunci când apar

defecțiuni la produsele comercializate cât și la celelalte active ale firmei acestea trebuie sa fie

rezolvate în cel mai scurt timp.

Departament Contabil se ocupă cu contabilizarea datelor firmei, este nevoie de acest

departament deoarece patronul trebuie să prezinte periodic situația financiară a firmei fapt pentru

care departamentul contabil înregistrează toate intrările și toate ieșirile din patrimoniu întocmind

bilanțul contabil.

2.4 Principalii furnizori şi clienţi

Principalii furnizori ai firmei sunt:

RHS Compani SA

AS SOFT DISTRIBUTION SRL

SCOP COMPUTERS SA

Principalii clienți ai firmei

RENAULT SPAŢIU TRUCKS ROMĂNIA SRL

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE RADIO DELECOMUNICAŢII

SC ADEZGO SA

Alte persoane fizice

2.5 Contabilitatea creanțelor comerciale

Societatea comercială Cobra Media SRL, vinde societății comerciale ADESGO S.A.

conform Anexei 1 mărfuri și servicii în valoare de 13576,11 TVA inclus. În contabilitatea

societății se vor evidenția distinct vânzarea de mărfuri respectiv prestarea de servicii.

Înregistrarea contabilă a vânzării de mărfuri:

411 = % 12.712,31 lei

„ Clienț i” 707 10.251,91 lei

„Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 2.460,45 lei

TVA-colectată

Page 45: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

45

Înregistrarea contabilă a prestării de servicii

În urma vânzării se descarcă din gestiune mărfurile livrate

Societatea comercială mai prestează aceluiași client conform facturii din Anexa 2 servicii

lunare de mentenanță în valoare de 6441,44 Înregistrarea contabilă practicată de societate este

următoarea

Societatea Comercială ADESGO S.A. plătește prin ordin de plată la banca comercială ING

România, ambele facturi privind mărfurile vândute respectiv serviciile prestate reprezentând

suma de 20.217,55. În acest sens societatea Cobra Media SRL efectuează înregistrare contabilă

privind încasarea creanțelor

Societatea Comercială vinde două laptop-uri și patru mouse-uri unui client căruia i se

face un discount în valoare de 300 lei. Înregistrarea contabilă se face pe paza facturii înregistrată

la Anexa 3 și este următoarea

411 = % 863,75 lei

„Clienț i” 704 696,57 lei

„Venituri din servicii prestate”

4427 167.18 lei

„ TVA-colectată”

607 = 371 8.658,14 lei

„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

411 = % 6.641,44 lei

„Clienț i” 704 5.356,00 lei

„Venituri din servicii prestate”

4427 1.285,44 lei

„ TVA-colectată”

5121.04 = 411 20.217,55 lei

„Conturi la bănci în lei la banca ING” „Clienț i”

411 = % 4.999,99 lei

„Clienț i” 707 4.032,25 lei

„Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 967,74 lei

„TVA-colectată”

Page 46: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

46

Ulterior societatea comercială va înregistra reducerea comercială acordată

În urma vânzărilor comerciale societatea va înregistra descărcarea din gestiune a

mărfurilor vândute

Factura este încasată în numerar la casieria unității eliberând în urma încasării un bon

fiscal

Societatea comercială Cobra Media SRL vinde mărfuri și prestează servicii societății

comerciale LICRIS TRANS SRL în conformitate cu Anexa 4. Societatea comercială va

înregistra distinct vânzarea mărfurilor respectiv prestarea serviciilor

Vânzarea mărfurilor

Prestarea serviciilor

Se descarcă din gestiune mărfurile vândute

Societatea comercială încasează creanță de la societatea LCRIS TRANS SRL suma în

valoare de 3.673,21prin contul deschis la Banca Transilvania București

411 = % -300 lei

„Clienț i” 709 -241,94 lei

„Reduceri comerciale acordate”

4427 -58,06 lei

„TVA-colectată „

607 = 371 3.430,68 lei

„Clienț i” „Mărfuri”

5311 = 411 4.699,98 lei

„Casa în lei” „Clienț i”

411 = % 2.702,02 lei

„ Furnizori” 707 2,179,04 lei

„Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 522,98 lei

TVA-colectată

411 = % 912,21 lei

„Clienț i” 704 783,23 lei

„Venituri din servicii prestate”

4427 187,98 lei

„ TVA-colectată”

607 = 371 1.550,43 lei

„Clienț i” „Mărfuri”

5121.041 = 411 3.673,21 lei

„Conturi la bănci în lei la Banca Transilvania” „Clienț i”

Page 47: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

47

2.6 Contabilitatea datoriilor comerciale

Societatea comercială Cobra Media SRL solicită firma Fan Courier Express pentru

serviciile de transport marfă plătind în schimb suma de 668,48 lei Factura aferentă serviciului

este evidențiată în Anexa 5.

Societatea comercială va achita suma restantă de plată pe baza unei chitanțe eliberate de Fan

Courier în urma efectuării plăți.

Societatea comercială achiziționează de la societatea R.H.S. COMPANY componente de

calculator (mărfuri) în valoare de 869,12 lei. Factura aferentă produselor achiziționate

evidențiată în Anexa 6

Societatea comercială va plăti suma restantă prin contul deschis la Banca Transilvania

București

Societatea comercială achiziționează servicii intracomunitare de la Google AdWords

pentru susținerea paginii de publicitate. Factura aferentă achiziției intracomunitare este

evidențiată în Anexa nr 7

% = 401 668,48 lei

628 „Furnizori” 539,10 lei

„Alte cheltuieli cu serviciile executate de terț i”

4426 129,38 lei

„TVA-deductibilă”

401 = 5311 688,48 lei

„Furnizori” „Casa în lei”

% = 401 869,12 lei

371 „Furnizori” 700,90 lei

„Mărfuri”

4427 168,22 lei

„TVA-deductibilă”

401 = 5121.01 869,12 lei

„Furnizori” „Conturi în lei la Banca Transilvania

628 = 401 1.359,75 lei

„Alte cheltuieli cu serviciile executate de terț i” „Furnizori”

Page 48: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

48

Societatea comercială nu are înregistrat TVA în factură, acesta fiind supus unei taxe

inverse și este contabilizat de către destinatar astfel

Societatea comercială achită prin card serviciile furnizate de Google AdWords:

Societatea comercială Cobra Media achiziționează mărfuri în valoare de 3780,34 cu un

discount de 5%, de la societatea comercială Omnisoft S.R.L. în conformitate cu Anexa

Societatea înregistrează mai întâi reducerea comercială, iar apoi achiziția la prețul redus.

Societatea comercială achită suma de plată prin contul deschis la Banca Transilvania

Capitolul III: Concluzii și posibilități de perfecționare a organizării și

conducerii contabilității creanțelor și datoriilor comerciale la SC. Cobra

Media S.R.L.

4426 = 4427 326,32 lei

„TVA-deductibilă” „TVA-colectată”

401 = 5121.04 1.359,75 lei

„Furnizori” ”Contul la banca ING”

% = 401 -188,89 lei

609 „Furnizori” -152,33 lei

„Reduceri comerciale”

4426 -36,56 lei

„TVA-deductibilă”

% = 401 3.591,46 lei

371 „Furnizori” 2.896,34 lei

„Mărfuri”

4426 695,12 lei

„TVA-deductibilă”

401 = 5121.01 3.591,46 lei

„Furnizori” „Conturi în lei la Banca Transilvania”

Page 49: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

49

Activitatea de exploatare e firmei reprezintă activitatea principală, în urma realizării

căreia se înregistrează venituri, se contabilizează cheltuieli corespunzătoare și prin urmare se

obține un rezultat (agenții economici urmărind în special obținerea profitului și maximizarea

acestuia)

Activitatea comercială a firmei privește în special operații de achiziție a bunurilor,

înregistrarea serviciilor și lucrărilor prestate de terți, producerea de bunuri (pentru firmele

industriale) și valorificarea prin vânzare a bunurilor/prestările de servicii către clienți.

Până la expunerea posibilităţilor de perfecţionare a organizării şi conducerii contabilităţii

creanțelor și datoriilor comerciale în cadrul S.C. Cobra Media S.R.L. București voi sublinia prin

puncte de perfecţionare în ceea ce priveşte activitatea comercială în general la S.C. Cobra Media

S.R.L.

Societatea comercială Cobra Media S.R.L. deține un magazin online pe un site denumit

www.itgalaxy.ro care a îmbunătățit vânzările societății. Astfel clienții pot achiziționa de pe site

orice produs existent în stoc fără a mai fi nevoie să se deplaseze până la magazinul firmei. Firma

a încheiat un contract cu S.C. FAN COURIER S.R.L. care transportă marfa clienților la

domiciliu.

O posibilitate de perfecționare a firmei este dată de oportunitatea creată de stat cu

programul EURO 200, în care statul subvenționează pentru elevii cu posibilități materiale reduse

200 Euro la achiziționarea unui calculator. Astfel SC Cobra Media SRL poate vinde mărfurile la

prețul subvenționat și recuperându-și ulterior bani subvenționați de stat.

Societatea Comercială Cobra Media S.R.L. nu are întârzieri la plata facturilor către

furnizori sau alte utilități, nu are credite pe termen lung la bancă, iar clienții plătesc în termen de

21 de zile de la data facturării produsului, cu cardul sau de la ghișeul băncii în contul firmei.

S.C. Cobra Media S.R.L. trebuie să creeze un mediu în care oamenii, membrii unei

echipe dinamice şi creative să muncească cu profesionalism şi dăruire, în vederea atingerii

obiectivelor organizaţionale şi personale. Loialitatea, disciplina, respectul reciproc, integritatea şi

deschiderea la nou ar trebui să reprezinte principalele valori pe care să le împărtăşească cu toţii.

În urma realizării studiului de caz am constatat deficiențe privind organizarea și

conducerea contabilității creanțelor și datoriilor comerciale mai ales în ceea ce privește:

Conturile de creanțe comerciale nu sunt deschise pe analitice în special pentru

principalii clienți ai firmei: RENAULT SPAŢIU TRUCKS ROMĂNIA SRL; SOCIETATEA

NAŢIONALĂ DE RADIO DELECOMUNICAŢII; SC ADEZGO SA

De asemenea, contul de datorii comerciale, nu prezintă conturi analitice deschise

pentru principalii furnizori al societății: RHS Compani SA; AS SOFT DISTRIBUTION SRL;

SCOP COMPUTERS SA.

Reducerile practicate de către firmă, atât în ceea ce privește reducerile acordate prin

vânzări, cât și cele primite în urma achiziției, nu sunt contabilizate corespunzător reglementărilor

contabile, în ceea ce privește, reducerile acordate în momentul facturării, menționând că aceasta

nu se contabilizează distinct prin înregistrarea sumelor în roșu ci se contabilizează ultimele

valori de pe factură rezultate în urma aplicării reducerilor

Ținând cont de neajunsurile constatate cu privire la organizarea contabilității datoriilor și

creanțelor comerciale, pentru perfecționarea acestora, propun următoarele:

Page 50: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

50

Crearea de conturi analitice pentru principalii furnizori și clienți (prin urmare la

contul 411 „Clienți” respectiv 401 „Furnizori” ) ceea ce va ușura munca de urmărire a încasării

creanțelor și de plata la timp a datoriilor. Efectele economice constând în neîntârzierea la plată a

datoriilor și evitarea dobânzilor penalizatoare (dacă în contract se prevăd astfel de dobânzi),

precum și urmărirea încasării la timp a creanțelor, cu efecte benefice asupra capacității viitoare

de plată a entități.

Recomand personalului din serviciul contabil urmărirea mai atentă a legislației

contabile în vigoare, mai ales în ceea ce privește înregistrarea reducerilor comerciale, evitând

înregistrarea eronată pe viitor a acestora, precum și mai multă atenție cu privire la calculul

sumelor care trebuie înregistrate.

Bibliografie

1. Chițu A.G. (coord.), Contabilitatea instituțiilor publice după noul sistem contabil,

Editura Irecson, București, 2005;

2. Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară Românească, Editura

Intelcredo, Deva 2009;

3. Marius Dumitru Paraschivu, Willi Păvăloaia, Florin Radu, Gabriela Daniela Olaru,

Contabilitate financiară aplicații și studii de caz, Editura Tehnopress, Iași 2004;

5. Mihail Epuran, Valeria Băbăiță, Carmen Imbrescu, Teoria contabilității, Editura

Economică, București 2004;

6. Ristea M (coord.), Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2004;

7. Sonia Constanța Muntean, Documente financiar-contabile actualizate, Editura

Intelcredo, Cluj-Napoca 2009;

8. Victoria Bărbăcioru, Sorin Domnișoru, Radu Bălună, Simona Manea, Contabilitate

Financiară, Editura SITECH, Craiova, 2006;

9. Victoria Bărbăcioru, Sorin Domnișoru, Radu Bălună, Simona Manea, Contabilitate

Financiară, Editura SITECH, Craiova, 2007;

10. cunoștințe economice fundamentate și de specialitate, pentru exemple de licență, la

specializarea CIG, coordonator. Ion Pană, Editura SITECH, Craiova, 2011;

11. Contabilitea financiară românească armonizată cu Directivele contabile europene și

standardele internaționale de contabilitate. Editura Intelcredo, Deva, 2002;

Page 51: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

51

12. O.M.F.P. nr. 3055/2009, Actualizat așa cum a fost modificat și completat prin

O.M.F.P. nr. 2869/2010 (M.OF882/29.12,2010);

13. Prof. dr. Constantin Crișu Codul fiscal și procedura fiscală cu normele de aplicare

actualizate la 07.03,2011 Editura Juris Argessis.

Anexe Anexa 1

Page 52: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

52

Anexa 2

Page 53: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

53

Page 54: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

54

Page 55: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

55

Page 56: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

56

Anexa 3

Page 57: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

57

Page 58: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

58

Anexa 4

Page 59: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

59

Page 60: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

60

Anexa 5

Page 61: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

61

Anexa 6

Page 62: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

62

Page 63: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

63

Anexa 7

Page 64: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

64

Anexa 8

Page 65: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

65

Page 66: Lucrare licenta Finante Banci:  POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE PE EXEMPLUL UNEI ENTITĂȚI

66