CAPITOLUL 5 Banca Central Europeana

PAGE

Capitolul 7

BANCILE CENTRALE rolul, functiile si operatiunile acestora. Potrivit definitiei data de Enciclopedia Britanica,(www.britanica.com) o banca centrala, reprezinta :

acea institutie care are ca sarcina :

reglarea :ofertei de moneda din economie; a dimensiunii si costului creditului ;precum si a cursului de schimb al monedei nationale

Bancile centrale moderne sunt preocupate de realizarea principalelor lor functii in conditiile unei rate inalte de ocupare a fortei de munca, a inregistrarii unui ritm sustinut de crestere economica si a mentinerii rezervei internationale la un anumit nivel.Repere istorice in evolutia bancilor centrale .Banca Nationala a Romaniei a luat fiinta in baza Legii pentru nfiinarea unei bnci de scont i circulaiune,publicata in aprilie1880.(www.bnro.ro).Capitalul bancii a fost in intregime romanesc si apartinea statului in proportie de o treime si unor investitori privati in proportie de doua treimi.Inca de la infiintare ,BNR a detinut privilegiul exclusiv de a emite bancnote.

Pn la declanarea Primului Rzboi Mondial, Banca Naional a Romniei s-a implicat n susinerea dezvoltrii economiei naionale, prin volumul creditelor acordate i nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, in perioada 1890-1892 s-a implicat in elaborarea legilor care au condus la inlocuirea etalonului monetar bimetalismul, cu monometalismului aur. ntre 1900 i 1925 capitalul bancii a fost integral privat,ca urmare a retragerii statului din calitatea de actionar. Dup revenirea statului ca actionar, BNR a fost implicat n proiectul stabilizrii monetare din anul1929.

.

Existenta bancii centrale, ca institutie ierarhica superioara celorlalte institutii bancare, s-a impus ca urmare a nevoii coordonarii activitatii bancare in economie, dar si ca urmare a intensificarii presiunilor inflationiste la nivel international.Tabel 5.1.

Bncile centrale nfiinate nainte de anul 1990

BancaAnul fondriiAnul dobndirii responsabilitii de mprumuttor de ultim rang

Sveriges Riksbank (Suedia)16681890

Bank of England (Anglia)16941870

Banque de France (Frana)18001880

Bank of Finland (Finlanda)18111890

Nederlamdsche Bank (Olanda)18141870

Austrian National Bank (Austria)18161870

Norges Bank (Norvegia)18161890

Danmark Nationalbank (Danemarca)18181880

Banco de Portugal (Portugalia)18461870

Belgian National Bank (Belgia)18501850

Banco de Espania (Spania)18741910

Reichsbank (Germania)18761880

Bank of Japon (Japonia)18821890

Banca dItalia (Italia)18901893

Indonezia 1828

Bulgaria 1879

Romnia 1880

Serbia 1883

Sursa:Charles Goodhart-The evolution of central banks,1998,The MIT PressTabel 5.2.Evoluia numrului de bnci centrale (1870-2000)

AnulNr. bnciAnulNr. bnci

187015194045

188017195060

189020196080

1900221970110

1910231980135

1920301990150

1930422000178

Referitor la dimensiunea bancilor de emisiune,retinem ca acestea pot avea proportii insemnate,precum in cazurile Bancii Populare a Chinei, (150.000 angajati) si Rusiei (82.000), sau pot fi de mica dimensiune,precum in cazul unor tari ca Brunei(28 angajati)si San Marino(43 angajati).Exemple de banci centrale in functie de forma de proprietate asupra capitalului

Bilantul bancilor centrale:semnificatie si interpretare O banca centrala nu este precum alte banci Rolul ei in emisiunea de moneda nationala ii confera o anumita valoare care nu poate fi surprinsa prin instrumentele conventionale. Scopul activitatii sale nu este obtinerea de profit,iar capitalul bancii centrale nu este constituit din actiuni si nu se tranzactioneaza pe piata de capital. Un nivel redus al capitalului unei banci centrale este preferat,atata timp cat se utilizeaza fondurile publice. in tarile dezvoltate cat si in cele emergente,bancile centrale functioneaza cu un nivel redus al capitalului. Cercetarile si studiile efectuate asupra acestui subiect, indica faptul ca bancile centrale cu un nivel redus al capitalului, au experimentat dificultati in infaptuirea politicii monetare. In unele tari,nivelul capitalului este stabilit in mod explicit,ca de exemplu:8% din active,in cazul bancii centrale a Indiei si 10% din resurse,in cazul Indoneziei. Veniturile pe care le obtin bancile centrale din operatiuni pe partea de pasiv,se numesc venituri din seignioraje Bancile centrale mai obtin venituri din randamentele plasamentelor ,din operatiuni cu titluri,cu aur si din dobanzi aferente refinantarilor si creditului guvernamental; Seigniorajul reprezinta profitul obtinut de banca centrala ca urmare a remunerarii la o rata redusa a dobanzii, a depozitelor atrase de la bancile din sistem. seigniorajul rezulta si din operatiunea de emisiune monetara realizata de banca centrala. Seigniorajul din emisiune monetara se calculeaza prin multiplicarea ratei de piata a dobanzii cu cantitatea de moneda emisa (prin ignorarea costurilor de tiparire si emisiune). veniturile din seigniorage s-au redus de la o medie de 0.7% in China, in anii 1999-2001, pana la 0,3% in Indonezia, 0,5% in Ungaria, 0,3%in Polonia, 1,4% in Rusia si 0,1%in medie pentru tarile dezvoltate.

Tabel 7.4Seigniorajul (% n PIB)

Tara Media anilor 1999-2001

China

Indonezia

Korea

Philipine

Singapore

Tailanda

Brazilia

Mexic

Ungaria

Polonia

Rusia

Africa de Sud

Economii avansate0.70.3

0.2

0.6

0.1

0.1

0.8

0.3

0.5

0.3

1.4

0.2

0.1

Sursa: Central banks balance sheets and fiscal operations,John Hawkins,BIS Papers,nr.20,2002,www.bis.org. Cum se repartizeaza profitul?Referitor la repartizarea profitului si acoperirea pierderilor, in majoritatea cazurilor bancilor centrale,se manifesta o asimetrie , in sensul ca profiturile obtinute de acestea sunt transferate catre stat si ,in schimb, pierderile se acopera prin diminuarea capitalului. Transferul profitului Bancilor Centrale ctre bugetul statului Cum si cine decide transferul profitului ctre statMrimea transferului (%)/PIB

19971998199920002001

China

Hong kong

India

Indonezia

Koreea

Philippines

Singapore

ThailandaArgentina

Brazilia

Columbia

Republica Ceh

UngariaPolonia

Rusia

Africa de Sud

Turcia

Australia

Canada

Zona euroDecide guvernulBC decide, iar guvernul aprob

Prin lege

90% din profit

75% din profit

ponderea minima pentru rezerve si stat; restul decide BC;25%din profit pentru rezerve;10% pentru guvern iar 90% pentru rascumpararea obligatiunilor;Prin lege

Prin lege

25% din profit

Parlamentul decide bugetul

Media profitului din ultimii ani

98% din profit

50% din profit

90% din profit

20% pt. rezerve, apoi 6% dividende

Prin guvern, consultand BC

n totalitate se transfera la bugetBCE decide destinatia profitului si acoperirea pierderilornp0.8

0.4

0.1

0.2

0.4

1.4

0.3

0.1

0.0

0.1

np

0.0

0.0

0.2

0.1

0.1

0.1

0.4

0.2

---np2.4

0.3

0.0

0.3

0.2

1.7

0.0

0.2

0.0

0.1

np

0.0

0.4

0.1

0.0

0.1

0.1

0.3

0.2

---np3.7

0.5

0.0

0.4

0.1

1.3

0.0

0.2

0.0

0.8

np

0.0

0.2

0.4

0.0

0.0

0.1

0.4

0.2

---np1.5

0.5

0.0

0.2

0.1

1.3

0.0

0.3

0.0

0.3

np

0.0

0.1

0.7

0.0

0.0

0.2

0.5

0.2

0.0np0.2

0.4

0.0

0.7

0.1

1.7

0.0

0.1

0.1

0.8

np

0.0

0.2

0.4

0.1

0.0

0.3

0.2

0.2

0.0

Not: np = nepublicat; BC = banca centrala Sursa:IMF, International financial Statistics: Central banks balance sheets and fiscal operations,John Hawkins,BIS Papers,nr.20,2002In cazul BNR,determinarea i utilizarea profitului,precum si modul de acoperire a pierderilor

sunt reglementate in Statutul de functionare(legea 312/2004) ,care prevede urmatoarele:-Banca Naional a Romniei vireaz la bugetul statului o cot de 80% din veniturile nete rezultate dup deducerea:cheltuielilor aferente exerciiului financiar, inclusiv cheltuielile cu provizioanele constituite si a pierdererii exerciiilor precedente rmas neacoperit ..-Profitul rmas se repartizeaz pe destinaii, n urmtoarea ordine de prioritate:a) pentru rezervele statutare - repartizri de pn la 60%;b) pentru constituirea surselor proprii de finanare - repartizri de pn la 30%;c) pentru fondul de participare a salariailor la profit - un procent de pn la 10%;d) sumele eventual rmase dup repartizrile efectuate conform lit. a)-c) sunt alocate pentru destinaiile care se stabilesc de ctre Consiliul de administraie al Bncii Naionale a Romniei.-Dac ntr-un exerciiu financiar Banca Naional a Romniei nregistreaz pierdere, aceasta se acoper din sursele disponibile, n urmtoarea ordine de prioritate:

a) contul special de reevaluare;b) rezervele statutare. Implicarea bancii centrale in acordarea de imprumuturi guvernamentale. Statisticile furnizate de Banca Reglementelor Internationale(BIS) arata ca, in unele tari exista interdictii in ceea ce priveste acordarea unor astfel de imprumuturi. In tari, precum Peru, Brazilia, Chile si Polonia asemenea operatiuni sunt interzise, prin constitutie; Restrictiile pot avea caracter permanent sau pot fi circumstantiale.

In indeplinirea rolului lor traditional,de banci ale statului ,acestea accepta depozite guvernamentale, respectiv, plasamente si depozite ale unor companii cu capital de stat sau ale institutiilor publice. In unele cazuri, Hong-Kong, Israel, Peru, depozitele guvernamentale detin o pondere insemnata in resursele bancii centrale. Motivele pentru care, companiile de stat si instituiile publice decid plasarea depozitelor lor la banca centrala, comparativ cu bancile comerciale, sunt urmatoarele: exercita efect neutru asupra competitivitatii (nu influenteaza competitivitatea bancilor din sistem); nu se manifesta riscul de credit, prezenta acestor depozite in bilantul bancii centrale poate spori increderea investitorilor straini in economie. In schimb, daca se produc modificari ale volumului acestor depozite, poate fi afectata oferta de moneda, caz in care, banca centrala uzeaza de toate solutiile pentru indeplinirea obiectivului de politica monetara. CONCLUZIE:

structura bilantiera a bancilor centrale poate fi modificata de operatiunile realizate in relatie cu statul si cu sistemul bancar , iar bancile centrale prefera detinerea unui nivel redus al capitalului si mentinerea independentei fata de guvern.

Rolul BC in asigurarea stabilitatii financiare instabilitatea financiara, ale carei trei principale trasaturi sunt: modificarea considerabila a pretului activelor financiare sau reale, comparativ cu media perioadelor trecute; manifestarea unor importante distorsiuni pe piata interna si externa a creditului; modificarea volumului ofertei agregate, datorita modificarii capacitatii de productie a economiei.(Ferguson-2003).

In statutul de functionare al bancilor centrale,asigurarea stabilitatii apare ca obiectiv explicit al politicii monetare,dupa cum este cazul Bancii Centrale a Canadei; BCE, bancii centrale a Noii Zeenlande sau a bancii Centrale a Japoniei .

Rezulta, astfel, ca bancile centrale:

au un rol foarte important n asigurarea stabilitii financiare;

au nevoie ,n anumite circumstane, de informaii care vizeaz supravegherea pentru a-i implini acest rol;

i-au asumat diferite riscuri pentru a garanta stabilitatea financiar.

Modul in care bancile centrale au raspuns la actuala criza,constituie subiect al unor ample dezbateri, la nivel institutional si teoretic.Asfel, nivelul BIS, Comitetul Sistemului Financiar Global, s-au putut identifica urmatoarele ajustari ale operatiunilor bancilor centrale : mentinerea ratei de dobanda de politica monetara la un nivel care sa permita accesul bancilor la fondurile overnight;

flexibilizarea operatiunilor de open-market si a reverse- repo,prin cresterea maturitatii operatiunilor de refinantare,

extinderea gamei de titluri acceptate ca si colateral si contraparte in cadrul operatiunilor de refinantare.

bancile centrale au crescut eforturile de cooperare ,prin realizarea unei mai bune comunicari si monitorizari colective a evolutiilor pietelor financiare si furnizarii de fonduri pe termen lung Bancile centrale au devenit mai proactive, inovative si cooperante in managementul lichiditatii. Ele si-au calibrat politica monetara astfel incat sa tina seama de orice impact asupra pietei creditului, ratei inflatiei si economiei reale. Evoluii ale ratelor de dobanda de politic monetar

In prima jumatate a lui 2007, majoritatea bancilor centrale ridicau dobanzile pentru a lupta cu inflatia. Din Octombrie 2008, reducerile de dobanzi au devenit generalizate.

Decembrie 2007Decembrie 2008

Elvetia2.75%0.5%

Japonia0.5%0.1%

Marea Britanie5.75%1%

Suedia4%1%

Canada4.25%1%

In cazul Romaniei, rata de dobanda de politica monetara a fost in mod sistematic diminuata de BNR,incepand cu luna mai 2009,evolutia acesteia fiind urmatoarea:August 2008-10,25%;Februarie 2009-10%;Mai 2009-9,50%;Iulie2009-9%;august2009-8,50%;septembrie 2009-8%;ianuarie 2010-7,50%;februarie 2010-7%;Martie 2010-6,50%;mai 2010-6,25%,martie 2011-6,25%.

Strategii neconventionale de politica monetara

In cadrul strategiilor neconventionale,s-a remarcat preocuparea bancilor centrale de-a achizitiona active financiare ,aceasta practica fiind desemnata cu termenul credit easing. Definitia conceptului credit easingAcest concept desemneaza o practica prin care banca centrala cumpara active ale sectorului privat(institutii financiare)cu scopul furnizarii de lichiditati in economie,avand ca scop stimularea creditarii.

Credit easing reprezinta o politica monetara neconventionala ,prin care,incepand din anul 2009 bancile centrale au cumparat efecte comerciale si titluri mortgage back securities (practica folosita de FED) sau obligatiuni corporate (Banca Angliei si BCE) de la alte banci sau entitati financiare din sectorul privat.

Dintre efectele antrenate de aceste masuri se remarca urmatoarele:

In urma acestor operatiuni,au sporit rezevele bancilor comerciale detinute la banca centrala(ca urmare a nivelului sporit al lichiditatii acestora),a crescut pretul activelor financiare si s-a redus rata de do banda aferenta titlurilor de datorie.

Fondurile necesare bancii centrale pentru cumpararea activelor au provenit din creatia monetara sau din vanzarea portofoliului de titluri guvernamentale detinute de acestea,ceea ce a condos la cresterea dimensiunii bilantului bancilor centrale.

Argumentele in favoarea acestor masuri adoptate de bancile centrale sunt urmatoarele : Atunci cand nivelul ratei oficiale de dobanda este aproape de zero,nu exista nici o alta cale prin care bancile centrale sa regleze economia decat metoda Quantitative easing.

pot fi exercitate influente asupra ratei de dobanda la nivelul companiilor si investitorilor prin creatie monetara,in special prin moneda nou creata de banca centrala.

Noua emisiune monetara este utilizata pentru cumpararea de active precum:titluri guvernamentale,actiuni,corporate bonds sau alte active.

Aceasta metoda antreneaza si riscuri:

in primul rand,banca centrala poate pierde din cumpararea acestor active,pierderi care vor fi acoperite prin noi emisiuni monetare sau din fondurii publice;

in al doilea rand,datorita emisiunii de moneda poate fi afectata valoarea acesteia si generata inflatia;

ca si consecinta ,este posibila o pierdere a increderii in perspectivele de relansare a economiei si reducerea volumului activitatii;

In abordarea Bancii Angliei, mecanismul Quantitaive Easing se transmite in economie prin urmatoarele canale:

Sursa: By Michael Joyce, Matthew Tong and Robert Woods of the Banks Macro Financial Analysis Division,Bank of England, Research and analysis The United Kingdoms quantitative easing policy

Banca Centrala Europeana este singura banc central care a cumparat titluri emise de sectorul privat. Programul de cumprare direct a obligaiunilor de tip covered bonds denominate n euro (titluri de crean emise de bnci), incepand cu data de 4 iunie 2009.a avut o valoare de 60 miliarde de euro, si s-a derulat pana la sfritul lunii iunie 2010..Definitia covered bonds Securitiescreatedfrom public sector loans or mortgage loans where thesecurity is backedby a separate group of loans.Covered bondstypically carry a 2-10 year maturity rate and enjoy relatively high credit ratings, depending on the quality of the pool of loans ("cover pool") backing the bond. Cumpararea de covered bonds in cadrul programelor BCE :Cumpararea se face atata pe piata primara cat si pe cea secundara;

Pentru ca covered bond sa se calsifice,trebuia sa indeplineasca anumite conditii;

Sa fie eligibile pentru a se utilize ca si collateral in cadrul operatiunilor sistemului;

- volumul emisiunilor sa fie EUR 300 million sau mai mult;

sa aiba un rating de minimum BBB- sau echivalent,stabilit de agentii de rating majore;

sa aiba o valoare maxinma reziduala de 10.5 years-

titlurile reprezinta emisiuni ale entitatilor private si publice;

De asmenea , Enhanced credit support reprezinta acel set de instrumente ale BCE prin intermediul crora factorii de decizie in politica monetara urmresc s satisfac necesitile de lichiditate ale bncilor.

Qualitative easingAcesta defineste o modificare in structura activelor bancii centrale ,in privinta activelor lichide sau a celor riscante,mentinandu-se constant nivelul bilantului.

-atunci cand o banca centrala vinde active cu calitate sporita(valuta,titluri guvernamentale sau aur) si cumpara active de calitate redusa(assets back securities ,ori garanteaza imprumuturi pentru sustinerea sistemului financiar),rezulta ca foloseste metoda qualitative easing.,intrucat nu a crescut bilantul bancii centrale.

-Atunci cand banca centrala cumpara active neperformante ,nu se produce sterilizarea bilantului ,iar metoda folosita este in acelasi timp,quantitative si qualitative easing.Aceaasta a fost strategia folosita de BCE in timpul crizei si de FED dupa anul 2008.

Imagini bilant banci centrale

Ponderea bilantului bancilor centrale in PIB

Evolution of ECB balance sheet 2007-2012 (EUR million)

Evolution of FED balance sheet (USD

Rezervele oficiale de aur. These data are used by the World Gold Council to periodically rank and report the gold holding of countries and official organizations.[12] The gold listed for each of the countries in the table may not be physically stored in the country listed, as central banks generally have not allowed independent audits of their reserves.

World official gold holding (December 2010)[12]

RankCountry/OrganizationGold(tonnes)Gold's shareof nationalforex reserves (%)[12]

-

European Union (incl. ECB)10,787.4N.A.

1

United States of America8,133.576.6%

2

Federal Republic of Germany[13] 3,396.373.7%

3

HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/International_Monetary_Fund" \o "International Monetary Fund" International Monetary Fund

2,814.0N.A.

4

Italian Republic2,451.873.4%

5

French Republic2,435.471.8%

6

People's Republic of China1,054.11.8%

7

Swiss Confederation1,040.115.3%

8

Russian Federation[14]936.79.2%

9

Japan765.23.5%

10

Kingdom of the Netherlands612.561.9%

11

India557.79.6%

12

HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/European_Central_Bank" \o "European Central Bank" European Central Bank

502.135.0%

13

Islamic Republic of Iran500[15]19.8%

14

Republic of China (Taiwan)422.45.9%

15

Portuguese Republic382.589.2%

16

Bolivarian Republic of Venezuela372.967.7%

17

Kingdom of Saudi Arabia322.93.3%

18

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland310.3 [16]17.6%

19

Republic of Turkey302.4[17]15%

20

Republic of Lebanon286.832.2%

21

Kingdom of Spain281.639.2%

22

Republic of Austria280.057.0%

23

Kingdom of Belgium227.541.2%

24

People's Democratic Republic of Algeria173.679.5%

25

Kingdom of Thailand152.44.6%

26

Libya143.85.6%

27

Republic of the Philippines142.710.4%

28

Republic of Singapore127.43.0%

29

Kingdom of Sweden125.713.6%

30

Republic of South Africa125.013.8%

31

HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Bank_for_International_Settlements" \o "Bank for International Settlements" Bank for International Settlements

119.0N.A.

32

Hellenic Republic111.781.3%

33

United Mexican States106.34.0%

34

Romania103.711.3%

35

Republic of Poland102.95.3%

36

Commonwealth of Australia79.99.5%

37

State of Kuwait79.013.8%

38

Arab Republic of Egypt75.614.8%

39

Republic of Indonesia73.13.5%

40

Republic of Kazakhstan73.612.5%

41

Kingdom of Denmark66.54.1%

42

Islamic Republic of Pakistan64.418.9%

43

Argentina54.76.4%

44

Federative Republic of Brazil52.50.5%

45

Plurinational State of Bolivia49.322.9%

46

Republic of Finland49.124.6%

47

Republic of Bulgaria39.912.0%

48

Republic of Korea39.40.7%

49

Republic of Belarus38.541.4%

50

HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/West_African_Economic_and_Monetary_Union" \o "West African Economic and Monetary Union" West African Economic and Monetary Union

36.512.9%

51

Malaysia36.41.5%

52

Republic of Peru34.74.0%

53

Slovakia31.867.6%

54

Ukraine27.94.5%

55

Ecuador26.332.0%

56

Syrian Arab Republic25.87.9%

57

Kingdom of Morocco22.05.6%

58

Federal Republic of Nigeria21.43.2%

59

Republic of Serbia14.15.1%

60

Republic of Cyprus13.958.3%

61

People's Republic of Bangladesh13.57.5%

62

Netherlands Antilles13.136.3%

63

Hashemite Kingdom of Jordan12.85.5%

64

Czech Republic12.51.6%

65

State of Qatar12.44.4%

66

Kingdom of Cambodia12.416.6%

67

Republic of Colombia10.41.8%

68

Lao People's Democratic Republic8.836.5%

69

Democratic Socialist Republic of Sri Lanka8.15.3%

70

Republic of Latvia7.705.5%

71

Republic of El Salvador7.314.6%

72

Republic of Guatemala6.95.8%

73

Republic of Macedonia6.814.8%

74

Tunisian Republic6.74.5%

75

Ireland6.015.1%

76

Federal Democratic Republic of Nepal6.0[18]

77

Republic of Lithuania5.804.1%

78

Kingdom of Bahrain4.7

79

Republic of Tajikistan4.4

80

Republic of Mauritius3.906.5%

81

Canada3.40.3%

82

Republic of Slovenia3.215.8%

83

Aruba3.124.2%

84

Hungary3.10.3%

85

Kyrgyz Republic2.67.5%

86

Mongolia2.34.8%

87

Grand Duchy of Luxembourg2.210.6%

88

Republic of Suriname2.213.1%

89

Hong Kong Special Administrative Region2.10.0%

90

Republic of Iceland2.001.3%

91

Independent State of Papua New Guinea2.02.8%

92

Republic of Trinidad and Tobago1.91.1%

93

Republic of Albania1.63.4%

94

Republic of Yemen1.61.8%

95

Republic of Cameroon0.91.2%

96

Republic of Honduras0.71.4%

97

Republic of Paraguay0.70.7%

98

Dominican Republic0.61.1%

99

Gabonese Republic0.40.8%

100

Republic of Malawi0.48.9%

101

Central African Republic0.38.4%

102

Republic of Chad0.32.4%

103

Republic of the Congo0.30.4%

104

Oriental Republic of Uruguay0.30.1%

105

Republic of Fiji0.20.0%

106

Republic of Estonia0.26.0%

107

Republic of Chile0.20.0%

108

Republic of Malta0.21.6%

109

Republic of Costa Rica0.10.1%

110

Republic of Haiti0.00.1%

Sum34,913.7

From the above figures, the combined gold holdings of the European Union is 15,784.1 tonnes.

Introducerea Gold-Backed Bonds:ca Alternativa la AusteritateAurul si datoria suveranaINDEPENDENTA BANCILOR CENTRALE in contextul crizelor financiare

Bncile centrale cu grad de independen ridicat reuesc s gestioneze mai eficient crizele sistemice dect cele al cror nivel de independen este mai sczut?

rezultatele obtinute n urma analizei empirice bazat pe un eantion de 40 crize sistemice -au condus la concluzia, potrivit creia bncile centrale cu grad nalt d independen nregistreaz performan sczut n diminuarea costurilor i a duratei crizei,

dar reusesc s menin rate ale inflaiei mai mici n aceste perioade. Independena bncii centrale element al cadrului instituional necesar gestionrii eficiente a crizelor pe parcursul desfurrii crizei, autoritile sunt deseori nevoite s apeleze la politici monetare, valutare, fiscale i de management al datoriei. o ntrziere n abordarea crizelor poate crete costurile i prelungi criza.

Este necesara - Independena fa de sfera politic i fa de entitile supravegheate,

- Responsabilitatea, aceasta fiind necesar pentru justificarea deciziilor

- Integritatea personalului autoritilor de reglementare i supraveghere

- Transparena n privina politicilor folosite, Criterii de cuantificare a independentei bancilor centraleIndicii de independen a bncilor centrale

pentru state n care s-au manifestat crize sistemice

ara Data crizei CBI ara Data crizei CBI1 Argentina Mar-80 / 0.4 21 Jamaica Dec-96 n/a

2 Argentina Dec-89 / 0.4 22 Japonia Nov-97/ 0.47

3 Argentina Jan-95 / 0.74 23 Korea Aug-97/ 0.44

4 Argentina Dec-01 / 0.74 24 Letonia Apr-95 /0.49

5 Bolivia Nov-94/ 0.3 25 Lituania Dec-95 /0.25

6 Brazilia Feb-90 / 0.21 26 Malaysia Jul-97/ 0.36

7 Brazilia Dec-94/ 0.21 27 Mexic Dec-94// 0.56

8 Bulgaria Jan-96/ 0.55

28 Nicaragua Aug.00 /0.6

9 Chile Nov-81/ 0.77 29 Norvegia Oct.91/ 0.17

10 Colombia Jul-82/ 0.27 30 Paraguay May-95 n/a11 Colombia Jun-98 /0.44 31 Philippine Jul-97 /0.48

12 Cote d'Ivoire 1988 n/a 32 Rusia Aug-98/ 0.49

13 Croatia Mar-98/ 0.44 33 Sri Lanka 1989 n/a

14 Cehia 1996/ 0.73 34 Sweden Sept-91 0.29 36 Turcia Nov-00/ 0.46

17 Estonia Nov-92/ 0.78 37 Ucraina 1998 /0.42

18 Finland Sep-91/ 0.28 38 Uruguay Jan-02 /0.54

19 Ghana 1982/ 0.31 39 Venezuela Jan-94 /0.63

20 Indonesia Nov-97/ 0.27

Sursa: Polillo i Guilln (2005)

Se constata:

Un nivel ridicat al independenei bncilor centrale n ri precum Cehia, Estonia,Chile i Argentina (ncepnd cu anul 1992), acesta dotorndu-se reformelor ce au avut lor n

anii 90 n aceste ri, cu privire la caracteristicile bncii centrale.

Valori sczute ale indicilorde independen au bncile centrale din ri precum Brazilia, Lituania, Bolivia i Columbia.

Cu privire la corelaia dintre independena bncii centrale i variabilele macroeconomice,Alesina (1988) a demonstrat c arile n care gradul de independen al bncii centrale este ridicat prezint rate medii ale inflaiei mai mici.

Totodat, Grilli, Masciardano i Tabellini(1991) au descoperit o relaie negativ semnificativ ntre independena legal a bncii

centrale i inflaia medie, iar Cukierman (1992) a obinut rezultate similare pentru rile industrializate,

Pe de alt parte, Rogoff (1985) arta c o independen ridicat a bncii centrale conduce la o inflaie mai mic, costul fiind o variabilitate mai mare a produciei.

n acelai sens, Debelle i Fischer (1994) au ajuns la concluzia c rile n care banca central are un indice de independen mai mare se confrunt cu costuri mai mari n timpul perioadelor de dezinflaie.

Totodat, Klomp i de Haan (2009) estimeaz relaia dintre indicele de independen al bncii centrale i un indicator al instabilitii financiare pe care autorii l construiesc folosind

o analiz factorial, rezultatele analizei lor indicnd o relaie negativ semnificativ statistic,ntre independena bncii centrale i instabilitatea financiar.

Charles goodhart bncile centrale vor intra ntr-o noua er, caracterizat de

reglementri mai stricte i de o implicare guvernamental sporit, n care bncile centrale vor pierde din independena ctigat n perioadele precedente..

When Paul Volcker, the chairman of the Federal Reserve, pushed short-term interest rates to 20 percent in August 1981 to break an inflation rate that had reached 15 percent, he precipitated a very sharp recession. President Reagan was furious but Volcker stuck to his guns. A politically dependent Federal Reserve probably would not have done so..Politicians like the money supply to increase before elections, because a reduction in interest rates stimulates economic activity; consumers borrow more to consume, and businesses borrow more to invest in production.

.

Banca Austriei (statul detine 50% din capitalul bancii);

Banca Greciei (statul detine 10% din capital);

Banca Turciei (statul detine 25% din capital);

Banca Italiei (care conform statutului acesteia, este inclus n cadrul companiilor publice i tebuie deinut numai de astfel de companii);

Banca Elveiei (63% proprietatea mixt a cantoanelor, restul proprietate privat);

FED (proprietatea bncilor din sistemul bancar american);

Majoritatea tarilor;

Majoritatea bancilor centrale sunt banci cu capital de stat.

Banci cu capital mixt:

Banci cu capital privat:

Banci cu capital de stat:

127