1

M-am ntrscut la Bolonia, ln 5 martie 1922. Cc de lu-cruri dragul meu Gennariello, ascunse ln aceste cuvinte !

$i cit mf, bucur ci ai sufletul atit de simplu, atlt de pur qi

spiritul lnctr proasplt gi deschis pentru spectacolul lumii !

N-am se m-apuc sf, lncurc in mod artificial lirul povestiriigi uici n-am sd mtr tem sd lnc€p cu lnceputul. Tu eqti celctruia me adresez, singurul clruia mtr adresez, qi nu weausI mA adresez ahcuiva. Fii mereu fnarul napolitan pecarc-l iubesc, vioi, sinc€r, puternic la trup fi la sunet, gatara s€ afunde ln fiecare carte noua cu seriozitatea copiluluirarac care se duc€ pentru prima oar{ la qcoaH, dar $i gatai-o putrit de-o pane, rizlnd cu poftI, dacl autorul ll plic-dsEte cu stilul lui complicat li lncllcit.

D€-ag fi ales s{ mtr asculte nestatornicul public literar6 mentorii sdi pretenlioqi care-l fac str-i fie ruline dactr iab s€rios timpul cronologic, m-aq mai fr simlit tot atlt delib€f, sa-mi povestesc viala pas cu Pas, aga cum s-a desfdqu-rlr ? Ar trebui, pentru a fi pe plac ac€stor dornni, sd ruphutnluirea fi1sassl a evenimentelor, str nu iau ln conside-rae datele, sd povestesc de la coad6 la cap, sd ameste{

F€zeDtul, trecutul gi viitorul lntr-o exprimare lntorto-d€atA li pretenlioastr. qi ar trebui ca qi cuvlntul str nu maiE aael vestmtnt simplu al glndirii, care-gi datoreazlhlr€aga sa valoare, intreaga sa eleganlit, potrivirii per-lae cu ideea de redat, ci un joc verbal gratuit, pe care eiI nusesc,,limbaj", ferd nici o legtrtura cu lucrurile ce tre-hie €f,primate.

A+ezat pe taburetul de lier al c{rui alb s-a mai scorojita trec€rea iernii, in curticica locuinlei voastre de la Porta

10 Dominique Femandez INGERUL DESTINULUI

Nu te opri la ideea cI arcadele addpostesc de soare 9ide ploaie. lasl deoparte ti faptul c5 pofi circula ferit deagresiunile str{zii, cu toate cd acest avanlaj a dwenit demii de ori mai important in epoca noasrrd, cind tinerii im-b€cili cu plete te qterg din mers cu motocicletele lor urui-toare, decit pe timpul cind lnvtrlatul Accursio discutadespre Papalitate 9i despre Imperiu ln fala unor bacalau-reati care-l ascultau cu rtrsuflarea Uiattr.

Admirit mai curind mares leclie de sPirit civic. Fiecarecastr e legatl de cele vecine printr-un vestibul continuu, lnaqa fel c5 din exterior nu se poate face deosebire lntre cea

a bogatului qi cea a s{racului. Coloanele sint aceleEi pen-tru toli, rotunde, puternice, de culoare roz, arcele ln semi-cerc (rar ln ogiv6) se lnalld spre cheia de boltl atlt ln falamtrcelIriei-mezeldrii, clt qi ln fala portalului dublu careinchide o culte patriciana. Dacd e vorba de o iluzie caretebuie luatf, ca atare, recunoalte totuqi c{ niciodattr n-amai existat o himertr a1lt de splendide ca aceEti treizeci licinci de kilometri de galerii acoperite care Eterg inega-lirillile averilor.

O altd calitate a porticului : uneste spaliul privat al lo-cuinlei cu spaliul public al promenadei. Posibilitate nunumai de nivelare dar qi de comunicare sociald, galeriaconstituind un fel de loc accesibil oricui, un coridor lungal nim[nui, un loc de trecere, de intilnire, un loc al priete-niei. C€tIlenii l$i vorbesc mai ugor ti leagd relalii maispontan declt dac{ ar trebui sd se duce unii la auii, siap€se pe un bulon de sonerie, sI treacl de opreliqtea uneiqi Clnd trebuie sd faci o vizittr unui prieten, nu mai etorba chiar de un prieten, e vorba de ,,altcineva" Pe careai impresia cd-l deranjezi chiar daca nu te lasd str agtepli qi

rc primEte imediat cu bratele deschise. Sub portic, deose-

birea lntre .unii" qi ,,ceilal!i" dispare. Fiecare este dispo-nibil pentru toatl lumea. Fiecare renunttr la dorinla de aI singur, penlru placerea de a fi impreuntr. Viata perso-Baltr se afirm{ deschis, egoismul se $terge. Ili pierzi idenliEtea ln profitul unei senzalii calde $i phcute decamaraderie qi solidadtate.

Capuana, sub bolta de vi!tr care te ap{r6 de soarele lui maice arde deja, la doi pali de ut6l tltu, care mopie in ;ez-long, wei ca vorbele sN corespundl faptelor $i ca primelepagini sit-li vorbeascg de ceea c€ s-a petrecut mai intli.

Voi pune sub ochii tli, ca pddurea druizilor la ridica-rea cortinei din Norma, oragul $i anul nasterii mele. Veivedea imediat strlzile, casele, cerul din Bolonia, in timpce mama ta, dup{ c€ a qters farfuriile de la prtnz li a pusrestul de mozzatella la rece lntr-un servet umed, isi iastropitoarea pentru a fac€ turul brazdelor de busuioc 9imente.

Vei fr auzit vorbindu-se de ponicurile Boloniei : toatestrdzile din centru find mdrginite de arcade, nu mairlmlne declt o flqie strimrit de drum intre doutr galeriiacoperite. Tlrguielile, plimb{rile, hointrrelile, plec{rilematinale li intoarc€rile la Ei de la birou, viala oraquluiaglomereazl tot timpul porticurile. Aici se discute stirilezilei qi se protesteazi contra scumpirii vie(ii pe care'a de-cis-o guvernul, dar mai intli despre stlngecia portaruluiBoloniei, care a dus la esecul contra lui Inter la Milanosau @ntra lui Juventus la Torino. Tie !i s-ar ptrrea gro-zave ac€ste siruri de coloane : dar, ca tot c€ea ce este cuadev{rat frumos .si demn sd impodobeasc{ un oraE, tre-buie s{ Etii cI gi aici, nu ideea de aru a fost pe primul planqi cA funclionalul a primat ln fata ornamentalului. pe we-mea ctnd lnflorirea Universit5lii - prima din Europa,chiar lnaintea Sorbonnei din Paris, - atragea un numardin ce ln ce mai mare de studenli lntre zidurile cetdtii me-dievale, s-a ciutat sporirea numlrului de locuinle, fere astinjeni circulalia urband. Nu exista periferie pe atunci:zidudle ofasului delimitau srrict perimetrul locuit. De aiciqi invenlia porticului. Plasar in fala cltrdirilor, desrul desolid ca sd sustine de-alungul lnrregii strlzi mai multeetaje cu inciperi suplimentare, porticul a servit mai intlila absorbirea fluxului populatiei. Regulamentele munici-pale au fixat indllimea minime la sapte picioare boloneze,adic{ doi metri saizeci Ei sase, atit cit sd permitd trec€reaunui om cdlare.

DoFinique Fernandez INGERUL DESTINULUI

Aceasu civilizalie a porticului s-a impus la Boloniachiar din Ewl Mediu;i numai la Bolonia, in timp c€ pre-tutind€ni locuin{a individualit, de la casa burghezi h p;la-tul aristocratic, exprima rivalitatea dintre cllsele soiiale,puterea discriminatorie a banului, dorinla de singulari-zare, preferinla pentru secretele de familie, cullul casei debani li alintimitelii alcowlui. l-a Florenla, de exemplu,fiecare palat constituie o cltrdire aparte. Silendoarea idi_ficiului,. care poate fi conremplar din mai hulte unghiuri,exprime presdgiul ti bog{lia proprierarului. Nimlc dintoate acestea la Bolonia, unde arhitectura comunitare alnvins construclia izolat{, iar i<lealul popular a alungatdorinla de posesiune, de ostenta{ie si de clan. La iesiieadin liceul meu, liceu de stat pentr'u mica burghezie li'bur-ghezia de mijloc, gdseam unut ling[ altul : palatul bpada(a c{rui bogdlie ascunstr am descoperit-o ln ziua clnd aminqelat vigilenla porrarului ;i m-am avenrurat pinl ln adoua curte, unde am zArit prin fereastra deschis[ un ingerlmbr{cat ln roz lntr-o lnvolburare a vesmintclor pe plalo_nul unui salon decorat cu stuc !i fresce), barul-tuturigerieunde ne b€am cafeaua (Enrico ir ,,imUu'natap".;

"u oi pi"

de grrya\ m gazinul de produse lactate (p6 care_l prefe-ram eu) linut de o munteancd din Apenini, dughearia ciz-marului, prtrvtrlia librarului, magherniia negustorului delemne li c{rbuni. Intre toate aceste locuri atlt de diferiteqi de nepotrivite lntre ele, arcadele lntindeau din stilp tnstllp un feston unificator.

. pgsigur. nu md lrsam amdgir. $riam ci sub poriile pa_latului baroc mesagerul celest in roz nu punea in firfuria:om?elilor un bor de mdmeligd. tingd itteva fetii de sa_Iam de Modena pfijit, un ma)u'mum pentru o agaD{ Decar-e hgerul nostru _ mai prozaic si mai populai, ioltaktalui - ne-o permits numai o dar{ pe iuria. Siraci sibogali, au fost rotdeauna la Bolonia: ,i". ,a""il"ni.i,citeva secole, au socotit mai important ceea ce li a'orooiaoecrl Tel _ce_ii

desparlea. Nu trAiau oare in comuriiraieaporuculul ? (-h aceaste legenda am fost hrlnit; in aceastetncarnare a traternitAlii umane in urbanism am crezut eu.

Mi-am inchipuil cu un entuziasm tineresc c{ nu numaioraqul meu natal ci qi intreaga Italie erau la adepost deidealul mic burghez al hmiliei qi al turidfuilor dom€stice;in acest fel am deschis o poartd multor dec€plii de care a{fi fost scutit dactr influenla acestui decor de galerii qi de@loane n-ar fi fost atlt de puternicd pentru o fire sensibil{ qi naive.

Mtr plimbam noaptea, preferam agitaliei plind de cu-lcare a zilei, spectacolul nocturn al ac€stor lungi cori-doare pustii, care se succed identice unul dupa altul lnmisterul tntunericului. Pisici mai uqoare ca umbrele sar deIa un st p la altul $i dispar departe sub bolta ; luna se pre-linge pe acoper4uri ; un trecltor intirziat \i ridictr gulerulhainei ieqind din barul al cdrui grilaj de fier se trlnte;tezgomotos in spatele lui. Totul era cuprins de lini$te ; de lao fereastrd de sus, atirna de cap{tul unei frlnghii o galeard

in care mline dis-de-diminea!4, Hptarul avea s[ lase osticltr cu lapte proasplt. Mi se pdrea minunal ci m-amBAscut lntr-un oraE ln care rczeNa, izolarca, identitateafiecaruia, fericirea individuala, egoismul familial parDoliuni necunoscute ; tn care neincrederea ln aproapelet,u, privirea inchizitorial{ asupra vielii particulare, ob!ceiul - socotit lndrepta[it aiurea - de a c€re socotealtr,Bu alc{tuia baza relaliilor sociale. Pentru mine care tre-buia str fiu prin excelenld ,,altfel", oaia rlioasd, un Paria -$eastd utopie a unei societSli l4rd bariere era fascinanul.Ghicisem oare de pe atunci c{ singurltatea, exilul, perse-cotia vor constitui propriul meu destin ? Prin mitul uneisolidaritAli ftrrtr margini, clutam oare sf, mf, obiqnuiesc cuide€a cI lntr-o zi mi se va lntoarce spatele, c{ nu voi maigtrsi pe nimeni care se-mi lntindd o mind de ajutor ?

Str Ii fost mai pulin lncreztrtor, mai pulin impulsiv, num-aq fr ldsat prins in mirajul unei arhitecturi prestigioase.Md bucuram din plin de sentimentul cI eram cu toliiasemenatori, noi, locuitorii porticului, fdrl a bdnui ci tea-ma de propriul meu viitor lmi transmitea ca prin hipnoz{un vis ce se afla foarte departe de realitate. C€-a mairdmas, la Bolonia, din spiritul medieval ? Un vestigiu de-

14 Dominique Femandsz

rizoriu, o amintire triviaH, un fel de mlncare ca s[ spunlucrurilor pe nume. Escalopul bolonez, da, care a nlcutlnconjurul lumii, ca un sdndard Eifonat al str{vechii noas-tre splendori. O bucatd de carne de vilel, acoperit5 de-ofelie sublire de qunc{ qi lnvelit[ in brinztr topit[. Compa-triolii mei, ln virtutea ac€stei culturi asociative care s-aexprimat prin vecin{tatea plebei qi a nobililor sub gale-riile lor supinile ln develmdsie, continu{ str pun{ laolalt{,in una gi aceeEi imbuc{turtr, ce€a ce peste tot lntr-altZtparte fac€ obie€tul a trei mlncdri deosebite : $unca tn chipde aperitiv, carnea ca fel propriu-zis qi bdnza ca desert.

Ia fiecare din trec€rile mele pe acolo, l-am dus nelip-sit la Cantunzein pe co^legul meu de invdttrturtr gi dragulmeu prieten Enrico. IEi pasrrase obiceiul sd tragA cuochiul la fete qi profita de oprirea noastrtr ca s{ incro-peasc{ ntte noi versulete amoroase. Alegeam o masd subloggia Ei cornandam faimosul escalop : pentru a reinsufleliln mine lnchipuirea social{ a pordcului, ldslndu-mi ochiise cufeiere pe lingd alinierea arcadelor, clt qi pentru a ze-flemisi declinul nostru, al bolonezilor, care epuizasemrdmdqilele vechiului nostru vis de frelietate ln cara-ghiosllcul unei gtrselnile culinare.

2

Cine era noul-nlscut botezat de p{rinlii lui Pier Paolo ?

Petru $i Pavel ! Ca qi cum s-ar putea trdi deopotrivl subocrotirea a doi sfrnli atlt de diferili. Petru : a flicut dinRoma oragul papalitI,tii gi a transformat lnvlldtura luiIsus lntr-o religie a autoritllii. Spirit dlrz, lngust, unul dinprimii doisprezece apostoli, prieten personal al lui Chris-tos, delinlndu-i mesajul, legat de litera invd!trturii sale,inhamat la munca de a construi Biserica, respectlnd ritu-rile Ei ierarhia, adept al liniei moderate, preocupal sA nusocheze, duqman al lnnoirilor. Iar Pavel, exact contrariul :

neliniqtit, mistic, plin de excese, care pentru ctr nu l-a cu-noscut pe Christos, a fost dezlegat de orice fidelitate faltrde scripturi, rdtdcitor pe clt este Petru de sedentar,strtrb[tlnd lumea pentru a-i converti pe oameni, violent,impopular, caracter imposibil, chiar ;i fald de prieteni,din ce in ce mai izolat in ciuda afecliunii uni purnn de dis-cipoli, alerglnd dupd martiriu, flclnd din ce in c€ maimulte eforturi pe m{sure c€ se apropia de !el. OdatAmort, lumea l-a uitat. Aproape necunoscut ln timpul Ew-lui Mediu; nici o biseric{ nu-i poart{ hramul, nici olumlnare aprinstr. Nici o reprezentare in sculpture, niciuna in pictur5. Aproape nimeni botezat cu numele luiplnd in secolul al XVI-lea. Reforma li deschide in sfi$it oira de prestigiu qi de autoritate. in fala lui Luther, Lreinfldctrra lumea cu pasiunea s,i energia sa, spiritul luiPetru, prudenta sa conservatoare, pompa sacerdotah, numai erau de ajuns. Spiritul lui Pavel trebuia s{ fis din nouchemat la lupttr, cu ardoarea ;i fanatismul sdu pe m{suraelanului si a fanatismului calugdrului german. De clte ori

16 Dominique Femandez it.tcenul DEsTINULUI 17

o erezie, adicl un exces de credinld, ameninttr rutina Bise-ricii, ne intoarc€m la amintirea lui Pavel li la faptul c{ asrrtrbdtut mtrrile gi Frile cu o tor15 aprinsS in mlntr. vizio-nar stingheritor in timp de linigre, providenlial in plinafuflune. Apoi, dupd c€ furtuna a lrecut, Petru isi reia lro-nul. Igi pune mitra pe cap si binecuvintqz{ multimeacarel aclamtr, odate c€ tia regesit mtrretia ;i puterea.

Cuiezanta, singur{latea qi sdrlcia lui Pavel. Siguranta,splendoarea, reu$ita lui Petru. Pe cit mtr indreptam spreomul c{utdrilor;i al r{gcirilor, pe atlt il respectam pecelSlalt pentru reuqit{ qi strdlucire. Ovaliile multimii seridicau spre ziditorul Bisericii, spre pastorul cu infailibilasa cirjd epismpald; vagabondului utopic, poetului lnzdrenle, li revenea lns{ adeverak glorie. Me grdbeam s[mtr lntorc de la qcoal{ pentru a-mi continua lectura vieliilor paralele.

Isus a murit inainte de a se fi pronuntat asupra unuipunct care ridicase numaidecit controverse apdge printrediscipolii sdi. Creqtinii vor fi obligali pe viitor se menlinddiferitele practici ale credintei iudaice, sau religia lui Isusse va elibera de iudaism ? Primii convertili, ewei cu totii,se lineau dupA V€chiul Testament : circumcizie, respectulregulilor privind carnea permisl gi carnea oprit6, interz!cerea consumrrii singelui de animal. In ceGtile antice sepetrecea mult limp in beile publice qi in palestre. Aici,bdrbalii umblau goi. Circumcizia ii expunea pe evrei lamulte afronturi ; de unde tendinta lor de a evita yiata incomun si de a forma o casttr aparte. Se fereau sd cumperedin piete de teamtr si nu dea peste animale t{iate nerirual.

Cei doisprezece apostoli - si Petru printre ei, - nuconcepeau cd ai putea ajunge cres,tin f{r{ sI te supui intrutotul legii mozaice. Pavel a fost primul care a inteles cascrupulele unor habotnici compromiteau viitorul cresti,nismului. A inceput sd predice ln timpul c{ltrtoriilor saleindepdrtate, in fala c€lor ce nu erau ewei, in fala pAgini-lor si a necredinciogilor ; le propunea s{ intre ln imp{rdlialui Dumnezeu fdrd str le ceartr ca mai lnfi sA factr parte dinfamilia lui Abraham. l-a Antiohia, ln Siria, intilni ur

iiner, pe Titus, cu care se lmprieteni, pe care qil fdcu dis-cipol qi-l mnverti.

Ac€ste $tiri au pcat gupul de habotnici al apostoli-;or. Pavel simli primejdia qi se intoarse repcde la lerusa-jm. GIsi familia qi prietenii lui Isus inchistali intr-unrigolism ap|s5tor, asemenea celui pe care invtrldtorul lor1 combAtuse cu atita inversunare. Petru, Iacob si Ioan re-

=zau str aibd de-a face cu Titus lnvinuindu-l cd r{misese:Jgin. Din toattr lumea nu vezuserd declt plminturile:<sene gi livezile care alcdtuiesc Palestina. Pavel se hotdri$ ia deoparte pe cel mai pulin inchistat, pe cel mai pulin:ibotnic dintre apostoli: ins$i Petru. Ii vorbi despre:e$itatea teritoriilor pe care le strdbdtuse in Asia Mictr;i despre cele pe care se pregdtea sI le mai strebatd: Ma-r3ionia, Grecia, Sicilia, Italia, Spania. De ce sa-i sileasci3 oeofili sd se plece unui jug de nelndurat pentru cei-:e nu erau din neamul lui Israel ? In incheiere, li spuse:

->jtem sd ne inlelegem. TU, cu evanghelia circumciziei,:-- :r.r Evanghelia preputului," Apostolii aderar{ la acest

=,:promis. t€gitimitatea convertirii strtrinilor fu admisa ;

l :..-himb, Petru oblinu de la Pavel sd-i ceard lui Titus sd

* ;-r€ citcumcis.\u qtiam prea clar ce insemnau cuvintele ,,prepu{" qi

-:-':!mcizie" ; dar nu aveam nevoie sd aflu de la nimeni:E:ie

^atre parte anume a trupului meu discutau Petru si

t?.e!- In loc str rld la glndul ci soarta Bisericii ar fi tinutr€ -jr bol de carne atit de neinsemnat, imi priveamq:- - aveam pe atunci vreo unsprezece, doisprezecel:- - incintat si tulburat c{ posed ceva de care depinseses--ul omenirii.

-:.,implarea cu Timoteu md ului de-a binelea. Pavel ild---:i€ cu ocazia primei sale ctrldtorii in Galatia: fusese[,r: rn copil de cincisprezece ani ctrruia el li crestinasenz:: si bunica. Cllnd se lntoarse, clliva ani mai tlrziu, la-x.':- regasi un tintrr implinit pe care incepu s{-l iu-EJ !i sd-l considere ca pe propriul sdu fiu. NiciodatA,sG* el, nu i se mai tnf?llilase un discipol atlt de aproape. ::=a ce qiar fi dorit. TotuEi, se temu de lncurc{turi

Dorninique Fernandez INGERUL DESTINULUI

oprit de fanalici, tlrlt afar{ din oraq, zdrelit de pietrele cucare mtr btrtuser{ qi Hsat ca si mort. Atenienii l$i bitturailc de mine clnd vorbii in fala Areopagului. $ful sinago-rii din Corint imi leg[ mlinile qi md lnfdlitl judecdlii pro-cDnsulului roman din Ahaia. l,a lerusalim, pentru a treia@rd, eweii m{ smulseril din templu penlru a m[ supuneropliciilor. Mi-am datoral salvarea tribunului care comanda

larda roman{ : mI aruncl in ergastuld" Am stat doi ani lnhnluri ln C,esareca, apoi, odattr transferat la Roma, n-amlTnoscut plntr la moarte declt lntunericul, lanlurile Ei izo-hrea in temni!5. De cinci ori ln timpul predicilor mele,cireii lmi aplicartr c€le treizeci qi nou{ de lovituri de bici ;rm fost ciomdgit de trei ori ; lapidat o dattr ; de trei ori amrauftagiat printre insule ; am petrecut o zi li o noaple€ttat de rhaqilele unei cordbii ln mijlocul valurilor ; derpt ori a foSt cit pe c€ se pier traversind fluviile.

Obosealtr, munci, nopli nedormite, foame sete, posltelungit, frig, lipsd de lmbr{c{minte, temnile - asta erarbF celui pe carel alesesem ln mod inconstient dreptDdel, clnd seara, la mine ln pat, devoram aventurile luir mai multd pasiune declt romanele lui Jules Verne,.Aleptrdre Dumas, Salgari sau Stevenson. Da, eroul meu

F€ferat el era, omul acesta cu lnftli$are pl5plnd{, des-rl!, neobosit drume!, urmerit fer6 incetare Ei urlt de cei

F care dorea se-i salveze, ac€st visator de himere hArluit& batjocurd qi perseculii, denuntat pretutindeni drepttrovocator, obligat sd fugl noaptea, dormind sub cerul liF, fdrtr rang, fdre imputernicire, f6rd putere, ferd alttrroritate in afard de aceea pe care i-o dadeau epistoleletsocmite pe o piatrtr, Ia lumina lunii.

Abia ieqit din copilSrie, il chemai pe Petru ln ajutdr.-t I fost pierdut dacl ag fi cedat chemdrii c€lui care lncu-aF inclindrile mele naturale. Petru mi-a ldmurit sensulEi opere ce trebuia lnff,ptuita, umilinla, rdbdarea nece-re pentru a termina lucrul lnceput. Nimeni nu stie cuO5 inver$unare mi-am disciplinat instinctele, eu, care sintazat de a fi nerdbd{tor, nestatornic, incurcilume. Fdrdbul sim! Ei modestia pe care le-am lnvtrtat la scoald lui

grave avind ca secretar un necircumcis. Nelnlelegerileabia porolite duptr inrllnirea de la lerusalim, pureau sI iz-bucneascd din nou. Pavel wu str liniqteascS neincredereaadversarilor gi se le-o ia lnainte : ll circumcise chiar el peTimotei. Eram un baielq catolic cate nu putea s{ nu fietulburar citind acest episod lot atlt de misterios pe cit decrud. Dac{ Pavel reugise s{ previnl un scandal prin gestuls{u qi str evite o condamnare, socoteam cd dusmanii s|i lilntinseserd o cursd mult mai periculoasd tipingtnduJstr-gi mutileze prietenul cu propriile miini. Fraza carep{rea atlt de simpH in Faptele Apostolilor: ,,El insuqi ilcircumcise pe Timotei", mtr cufunda intr-o nesflrsitd mi-rare. Unde se petrecuse scena aceasta ? lntr-o in&pere ?Sub un m{slin ? $i cum ? ii cursese singe lntre pici6are ?Pavel

_fusese singur cu Timotei ? Ce simlise cind tinuse

sexul bdiatului in mine ? lmi puneam si iar imi puneamaceste intrebdri simlindu-m{ vinovat cd mi le pun. Ce cir-cumcizia era o simpl{ chestiune de principiu, o problemaecleziastictr, era ceva admis drept un adevdt evident, decltre toti autorii care se ocupau de aceasta. Eu singuraveam in fala ochilor o imagine : un berbat se apropia deun baiaq 1l dezbrdca, qi li ftcea o operalie ale clrei ele-mente se chemau sex, prepu!, culit, Act de magie lispaimd : qi trebuia str-l interpretdm doar ca pe un gest diplomatic, o concesie fdcut5 de Pavel lui Petru !

S-a sustinut si s-a scris cd Pavel era singurul meu men-tor. E adevtrrat ci primele mele vise m-au purtat peurmele lui, ctr elanul meu copildresc a trlir peripe(iile ie-lor trei mari c{larorii ale lui in occident, amAreciunea c€-lor trei reintoarc€ri la lerusalim. plin de zel Ei desperanltr, me imbarcam cu el la Anriohia din Siria, ajun_geam pe ldrmurile Asiei Mici, traversam orasele Galatei.l.a Antiohia din Pside, tineam predici tn sinagogd, cu maiputin succ€s decit in piala public{ unde pdginii md ascul-tau cu pldcere. Evreii se suplrari, alunglndu-mA de pe te-ritoriul lor. Ieqit din cetate, mi-am scuturat qi praful rte peUlpi. l-a Iconium predicele mele stirnird revoltd : a tre-buit sd fug pdrdsind capitala Lycaoniei. t: Lystra am fosr