Oradea devenise prima „cetatea Unirii”. Dar orașul a rămas,după căderea imperiului, tot înUngaria. La începutul lui 1919noile granițe erau încă în fazanegocierilor internaționale.Frontiera româno-ungară ac-tuală a fost stabilită prin apor-tul științific al geografului fran-cez Emmanuel de Martonne,dar a fost parafată în 1920.

Până atunci, Oradea și Biho-rul au avut de tras din greu.Pentru alipirea efectivă a Ar-dealului, România a reintrat înrăzboi în noiembrie 1918 și aocupat Transilvania din treidirecții. Armata Română a fost

cu atât mai așteptată în Oradeacu cât, în martie-aprilie 1919,aici, ca în toată Ungaria, a fostinstaurat un regim de tip bol-șevic. Soldaţii conduşi de gene-ralul Traian Moșoiu au intrat,astfel, în oraș în uralele orăde-nilor.

„Din acest punct de vedere,20 aprilie 1919 are o dublăsemnificație pentru români, in-trarea orașului sub adminis-trație românească și îndepărta-rea regimului bolșevic maghiar.Au fost momente în care ma-ghiari și români au acționat încomun pentru îndepărtareaflagelului bolșevic”, explică is-

toricul Gabriel Moisa.

VIVE LA ORADEA!Pentru Oradea, a fost cel mai

important moment de după 12octombrie 1918. Iar după olună de chin, în oraș a urmat olună întreagă de sărbătoare! Pe10 mai, orădenii au marcat,printr-o ceremonie fastuoasă înPiața Unirii, Ziua Națională aRegatului României, iar pe 23mai poposeau, în cadrul primeilor vizite oficiale aici, înşişi Re-gele Ferdinand și Regina Maria.

Trecerea la administrația ro-mânească s-a făcut pașnic.„Guvernul de la București, în-

țelept, n-a luat măsuri drasticede eliminare a etnicilor ma-ghiari din structurile de con-ducere ale orașului. Rimler arămas primar”, arată Moisa.Rimler a fost cel care i-a primitpe suverani în Oradea cu pâineși sare și le-a vorbit în maghia-ră, încheindu-și apoi mandatulde 17 ani.

Oradea de azi este urmareaacestor conjuncturi și fapte,necesare să fie ținute minte, casă nu uităm cine suntem şi deunde venim...

MAI MULTE DETALII, ÎNPAGINILE 2 ȘI 3

Din 12 octombrie 1918 și pânăîn 20 aprilie 1919, Oradea a trecutprin luni grele de suspans, intrigi,

violenţe și chiar o dictaturăcomunistă, până să devină parteoficială a Regatului României

ORAŞULORADEAMARCHEAZĂ 100DEANIDE LARUPEREADE IMPERIULAUSTRO-UNGARȘIALIPIREALAROMÂNIAMARE

„TrăiascăRomâniaMare!”

Pentru Oradea,Centenarul nu în-seamnă doaraniversarea Marii

Uniri, a zilei de 1 Decembrie1918. Centenarul Oradiei sereferă, de fapt, la o jumătatede an de evenimente politice,militare și sociale, care autranspus orașul dintregranițele muribunduluiImperiu Austro-Ungar întrefrontierele României Mari,marcându-i fundamentaldestinul.

IMPERIU ÎN BUCĂȚIÎn 1918, când Primul Răz-

boi Mondial era în toi, prin-cipalele preocupări ale Primă-riei orădene și ale ediluluiRimler Károly țineau de bunaaprovizionare a urbei cu ali-mente și combustibili, comba-terea bolilor și ajutorarea fami-liilor celor întorși de pe front.Orașul era calm, cafenelelefuncționau, iar spectacoleleerau ținute cu regularitate. Oliniște, totuşi, ciudată...

Partidul Național Român(PNR), ce reprezenta intereseleromânilor din Transilvania ex-tinsă, căuta formule de a profi-ta de noua situație: din 1917,rutenii, polonezii, cehii, slove-nii, croații voiau să părăseascădubla monarhie pentru a sealipi statelor vecine sau pentrua-și construi state proprii. Îm-păratul Carol I a încercat să sal-veze imperiul prin transforma-rea sa într-o confederație dar,cum istoria se grăbea, era preatârziu. Prăbușirea totală avea săaibă loc în ultimele zile ale luniioctombrie...

DECLARAȚIA DEAUTODETERMINARE

În ianuarie 1918, președin-tele american Woodrow Wil-son (foto) a prezentat propriaviziune post-război, sub titlul„Cele 14 puncte”, din care cel

de-al zecelea pri-vea „rediscuta-rea” granițelorAustro-Ungariei.Toate etniile, in-clusiv românii, a-veau astfel „undă

verde” să se separe.PNR și-a convocat Adu-

narea Generală chiar în Ora-dea, pregătind primul episod alalipirii Ardealului extins laRomânia. Avocatul Aurel Lazărși-a pus casa la dispoziția frun-taşilor români, care au decis,practic, în clandestinitate, soar-ta Ardealului.

Populația românească a ora-șului era de circa 8% (din cei65.000 de locuitori), dar astanu a împiedicat PNR să adopte,pe 12 octombrie 1918, Declara-ția de autodeterminare (inde-pendență) a românilor dinTransilvania, Banat, Crișana șiMaramureș. Documentul, cititapoi în Parlamentul din Buda-pesta de Alexandru Vaida Voe-vod, a declanșat „procedurile”necesare realizării Marii Uniri.

În 1 decembrie 1918, încadrul Marii Adunări Naționaledin Alba Iulia, comitatul Bihora fost reprezentat de 131 de de-legați oficiali, dar și de numeroșițărani care au plecat într-acolope jos, călare și cu trenul.

UNIRE CU AȘTEPTAREPrin actul din 12 octombrie,

ORADEA MARENR. 1 PUBLICAȚIE ANIVERSARĂ, DEDICATĂ ÎMPLINIRII A 100 DE ANI DE LA ELIBERAREA ORAȘULUI ORADEA 20 APRILIE 2019

Nu rataţi programul spectaculos pregătit de

CENTENARULELIBERĂRIIORADIEI

La împlinirea a 100 de ani de la marele eveniment al eliberăriioraşului, în Oradea vor avea loc manifestări fără precedent, ce vorcuprinde o desfăşurare militară amplă, inclusiv cu survolareaOradiei de către elicoptere Pumaşi avioane de luptă MIG Lancer,defilări, dezvelirea statuilor unorînaintaşi de seamă, reconstituiriistorice, prezentare de tehnicămilitară, momente artistice,concerte şi focuri de artificii.

În preambulul zilei aniversare,pe traseul Cluj - Oradea, unul din drumurile eliberatoare deschisede glorioasa Armată Română, în Borod, Aleşd şi Tileagd vor avealoc manifestări dedicate eroilor, inclusiv o recreere a parcursuluipe care soldaţii l-au făcut, în urmă cu 100 de ani, de la intrarea înjudeţ către Oradea.

ÎNTREGUL PROGRAM, ÎN PAGINA 4

„La 6Noemvrie anul trecut, când ampășit în frunteaarmatei pe pământul Ardealului, am simțit o adâncăemoție. Aceeași emoție adâncămă cuprinde astăzi, cândintru pentru întâia oară în orașulD-Voastre, ca să vă slobozesc de sufe-rințe. Gândul nostru este demultîndreptat spreD-Voastre. Știam în cesituație critică ați rămas. Și fără sămaiezităm, amalergat, să vă salvăm.Cuziua de astăzi Regele Ferdinand alRomâniei a pus stăpânire asupra a-cestui oraș și a județului Bihor.De aziîncoloD-Voastre sunteți cetățeni aiRomânieiMari... pe vecii vecilor. Vămul-țumesc pentru buna primire și vă rog să strigați împreunăcumine: TrăiascăM. SaRegele Ferdinand! TrăiascăRomâniaMare!”

Generalul Traian Moşoiu, în 20 aprilie 1919

Dragi orădeni,Sărbătorim în zilele ce vin

Centenarul Oradiei. În 20 aprilie1919, în ziua de Paște, avangardaArmatei Române eliberatoare aintrat în Oradea. La prânz, încentru, i-au întâmpinat credin-cioșii ieșiți în frunte cu preoțiidin biserici. După anii de priva-țiuni și după lunile grele care auurmat Adunării de la Alba Iulia

din 1 decembrie 1918, venireaArmatei Române a fost ca obinecuvântare. Unirea cu țara,România Mare, devenea un faptreal și în Oradea, și în Bihor.

E o mare onoare pentru mine,ca la 100 de ani de la aceastămare realizare, să fiu primarulorașului nostru și să vă pot adre-sa acest mesaj.

Suntem recunoscători gene-rației care ne-a dat o țară, oame-nilor mari care au făcut RomâniaMare. Regelui Ferdinand și Regi-nei Maria, primului ministruIonel Brătianu și celorlalți oa-meni politici din Regat care auluat marile decizii pentru între-girea țării. Armatei Române, ge-neralilor Prezan, Moșoiu și ce-lorlalți ofițeri și subofițeri, pre-cum și soldaților care au luptat și

au murit pe fronturile din Pri-mul Război Mondial.

Lui Iuliu Maniu, lui AurelLazăr, membrilor Consiliului Di-rigent al Transilvaniei și ierar-hilor bisericilor Ortodoxă șiGreco-Catolică care au organizatAdunarea de la Alba Iulia, hotă-rând Unirea. Recunoștință veș-nică martirilor noștri NicolaeBolcaș, Ioan Ciordaș și celor cares-au sacrificat pentru idealulnațional.

Le eternizăm memoria îndenumiri de piețe și poduri și înnoi monumente. Statuile lui IuliuManiu, ale episcopilor RomanCiorogariu și Radu Demetriu,statuia ecvestră a Regelui Ferdi-nand, care vor fi amplasate înoraș, vor fi, alături de celelaltemonumente din Oradea, niște

repere. Ne vor îndemna să cu-noaștem ce-au făcut acești oa-meni, cum s-au întâmplat lucru-rile atunci, în așa fel încât să a-vem perspectiva necesară pentrua ne organiza prezentul și pentrua ne construi un viitor pe măsuraînaintașilor noștri.

Primăria Oradea respectăCentenarul și prin cele 100 deproiecte de investiții care se rea-lizează în oraș în acești ani.

Suntem mândri de orașulnostru. De Cetatea Oradea, declădirile monumentale, de cate-drale, biserici și sinagogi. Toateacestea dau o identitate apartefrumosului nostru oraș. La ele aucontribuit, de-a lungul sutelor deani, toate comunitățile: română,maghiară, evreiască și altele. Secuvine să le fim recunoscători

tuturor celor care, indiferent deepoca în care au trăit, indiferentde etnie sau confesiune, au con-tribuit la ceea ce e Oradea astăzi.Mândria unora nu trebuie ali-mentată cu aversiunea față dealții. Respectul, toleranța și apro-pierea în diversitate sunt temeliadezvoltării orașului și în aniiurmători.

Civilizația și prosperitateasunt o consecință a muncii și aefortului, a acumulării de cunoș-tințe, a talentului și a inovării.Astăzi, în an de sărbătoare, amcredința că orădenii au forța șicalitățile pentru a face orașul maiprosper și mai atractiv.

La mulți ani, România!La mulți ani, dragi orădeni!

Ilie Bolojanprimarul Oradiei

PUBLICITATE

(206412)

II ORADEA MARE20 APRILIE 2019

Generalul OradieiNumele generalului Traian Moșoiu s-a legat de Oradea, atâtodată cu sosirea în oraș, ca eliberator, cât și după. Braşovean,bun cunoscător al limbilor germană, franceză și maghiară, afăcut studii militare la Budapesta şiViena, iar după absolvirea aces-tora a intrat în armată în 1893.Colonel, apoi general, TraianMoșoiu a participat la bătă-liile purtate de Armata Ro-mână în 1916 și 1917, iar în1918-1919 a condus campa-nia din Transilvania, apoi pecea asupra Budapestei. Înmartie 1920 a fost, scurtă vre-me, şi ministru de război. Intratîn politică, a fost ales președinte alorganizației bihorene a PNL, senator de drept, iar apoi a în-deplinit pe rând demnităţile de ministru al comunicațiilor,industriei şi comerţului. Din aceste poziții a militat pentrutransformarea centrului Oradiei și amplasarea statuilor Rege-lui Ferdinand și a Reginei Maria. A înființat Asociația Pluga-rilor din Bihor, a sprijinit crearea de cooperative și bănci po-pulare și a susținut construirea căii ferate Salonta-Arad. Esteomagiat periodic de orădeni.

Stegarul Marii UniriUnul dintre numele-cheie pentru Oradea anilor 1918-1919este dr. Aurel Lazăr (1872-1930). Important avocat și ompolitic, acesta era un susținător al drepturilor românilor dinImperiul Austro-Ungar, militând pen-tru ele în cadrul conferințelor,unele ținute chiar în Sala Mare aPrimăriei Oradea. A deținutpreședinția departamentuluibihorean al ASTRA, din 1907și până în 1930, respectiv aCorului Hilaria, sprijinindactivitățile culturale din Bihor.În 1918, a propus organizarea,în locuința sa, a ședinței Comi-tetului Executiv al Partidului Na-țional Român, unde, pe 12 octombrie,în condiţii vitrege, a fost semnată curajoasa Declarație de au-todeterminare a românilor din Transilvania extinsă, care adeclanșat procesul Marii Uniri. După 1918, Lazăr a fost, perând, consilier județean și municipal, parlamentar,vicepreședinte al Uniunii Avocaților din România, apoiprimar al Oradiei. A ținut primăria în perfectă ordine,crescând veniturile orașului, modernizându-l și sprijinindbolnavii și șomerii.

Primar de ispravăUnul dintre personajele importante ale momentului 20aprilie 1919 a fost primarul Oradiei, Rimler Károly. Cu unmandat de 17 ani, acesta a condus orașul într-una din celemai prospere perioade, La BelleEpoque. Între 1902 și 1919, cât afost primar, orașul a crescutputernic, ajungând pe loculpatru în Imperiul Austro-Ungar ca ritm de dezvoltare,după Budapesta, Bratislava șiZagreb. Atunci au fost cons-truite clădiri publice impor-tante, precum Primăria, a fostridicată Uzina Electrică, a fostintrodus tramvaiul, dar și canali-zarea, iar zeci de străzi au fost moder-nizate. În timpul Primului Război Mondial,Rimler a făcut apel la unitate pentru ca orădenii să-i sprijinepe soldații de pe front; totodată, a reușit să organizeze apro-vizionarea cu alimente a orașului. Înlăturat de bolșevici înmartie 1919, acesta a revenit în funcție chiar înaintea ocupăriiOradiei de către Armata Română. Deși a predat de bunăvoieorașul lui Traian Moșoiu, a rămas primar până în vara lui1919, primindu-i pe Regele Ferdinand și pe Regina Maria,semn că activitatea sa a fost prețuită.

„Nu-mi aduc amintece s-a petrecut aici,în acea zi de 20aprilie 1919, daristoria românilors-a făcut în ziuaaceea acolo(la Oradea - n.r.)”

Nicolae Iorga

În urma Primului RăzboiMondial, imperiile s-audesființat, iar în locullor au apărut state noi.

Oradea s-a aflat în mijloculunei zone intens disputateîntre România și Ungaria,apartenența sa într-unul dincele două state fiind subiectde cercetare istorico-demo-grafică, dar și de „bătălii”politico-diplomatice.

După Declarația de Autode-terminare semnată aici pe 12octombrie 1918 și hotărârea u-nirii întregului Ardeal cu Rega-tul României, integrarea urbeide pe Crișul Repede în statulromân a fost un proces lung șicomplicat.

ZONĂ NEUTRĂDupă război, Ungaria se gă-

sea în situația de a pierdemulteteritorii, între care şi Transil-vania. La începutul lui 1919,autorităţile maghiare erau în-grijorate de înaintarea ArmateiRomâne către Bihor, mărturiileepocii arătând că „starea con-flictuală dintre populaţia au-tohtonă şi administraţia ma-ghiară luase proporţii îngrijo-rătoare”.

În acest context a intervenitaliatul României, Franța, în sta-bilirea unei zone militare neu-tre. În cadrul său intra şi Ora-dea, aflată pe limita estică, res-pectiv calea ferată Arad-SatuMare. Limita vestică era pe li-nia Tisa-Debreţin-Szeged. Tru-pele maghiare trebuiau să se re-tragă de pe acest teritoriu, eldemilitarizându-se.

ORAȘUL ROȘUKun Béla (foto), ajuns șef al

fărâmițatului stat ungar, a im-pus în martie 1919 un regimpolitic totalitar bolșevic, dupămodelul lui Lenin în Rusia. Li-

der al PartiduluiComunist dinUngaria, Kun acreat o „Re-publică roșie”, a-runcând Oradea,încă aflată între

granițele ungare, în comunism.Din 22 martie, orașul s-a

transformat într-o fortăreață încare totul era controlat șirestricționat. Primăria a fostdesfiinţată şi înlocuită cu So-

vietul (Sfatul) administrativ almuncitorilor şi soldaţilor, pre-zidat de unul dintre adepţii luiKun, Katz Béla, iar în cazărmiledin sudul orașului s-a formatun batalion local al ArmateiRoșii Ungare.

În tot orașul au fost luatemăsuri cu caracter restrictiv,cum ar fi inventarierea şi depo-zitarea tuturor rezervelor decărbune şi lemn, predarea ar-melor personale Poliției, con-fiscarea telefoanelor, cenzurapresei. A fost interzisă predareareligiei în școli și vopsireaouălor de Paște, precum și co-mercializarea acestora.

S-a dat ordin ca locuinţelesă fie naţionalizate, iar obiec-tele de artă proprietate perso-nală să devină bunuri publice.Alimentele au fost raționali-zate, iar cei care îndrăzneau să

vorbească despre libertate şidemocraţie erau judecați.Fruntașii români au fost plasaţiîn arest la domiciliu, între einumărându-se Coriolan Pop,Iustin Ardelean și Roman Cio-rogariu.

VIN ROMÂNII!Armata Română a început

ocuparea Transilvaniei în no-iembrie 1918, venind dinspreVăile Oltului și Jiului și dinspreizvoarele Mureșului. GeneralulTraian Moșoiu era comandan-tul Diviziei a 7-a infanterie Ro-man, ce a traversat Ardealuldinspre Toplița.

Orădenii au aflat de luptelede la Ciucea pe 17 aprilie 1919,din presă. În gara orașului so-seau zilnic dinspre Cluj trenuricu răniți, iar zvonurile indicaudeplasarea rapidă a soldațilorromâni spre Tileagd și Țețchea.O bună parte a localnicilor -

români, maghiari, evrei -, tero-rizaţi de bolșevism, așteptau cunerăbdare sosirea armatei. Elitaurbei, însă, mergea la Teatruchiar și în acele zile fierbinți,pentru a vedea piesele „Truba-durul” și „Înăuntru, în pădure”.

BĂTĂLIA PENTRUDEMOCRAȚIE

Deși Armata Română seapropia la doar câțiva kilome-tri de Oradea, timp de douăzile cercurile oficiale, comunis-te, ale orașului au „îngheţat”,fără reacţie. De acest lucru auprofitat opozanţii...

În noaptea de 18 spre 19aprilie a fost declanșată o ac-țiune militară antibolșevică, lainițiativa comandantului po-liției, Jánossy Gyula. Directo-ratul comunist a fost destituit,fiind împiedicate violențele și

execuțiile. Calea ferată dinspreBudapesta a fost aruncată înaer, ca să nu poată intra vreuntren cu soldați bolșevici în oraș.

Forţele militare locale s-auîmpărţit în aşa-numiţii „albi” şi„roşii”, unde „albii” îi reprezen-tau pe cei din vechea puteremaghiară, împreună cu lideriilocali români, iar „roșiii” eraubrigăzile bolşevice. Cele douăgrupări s-au angajat în bătăliide stradă, inclusiv în actualapiaţă a Unirii. Sâmbătă dimi-neaţă, în 19 aprilie, „roşiii” aufost izolaţi şi obligaţi să se re-tragă spre cazărmi, iar „albii”au ocupat Primăria, repunândîn funcţie vechea administra-ţie, în frunte cu primarul Rim-ler Károly, care condusese ora-şul din 1902.

BINE AȚI VENIT!Intrarea trupelor române în

Oradea a fost cerută chiar de

conducerea orașului, de teamaunor atacuri bolșevice. În di-mineața de 20 aprilie, în primazi de Paște, conducerea urbei aieșit în întâmpinarea armatei.În cele trei mașini se aflau Co-riolan Pop, Iustin Ardelean,Halász Sándor, comandantulmilitar al orașului, împreunăcu alți căpitani și avocați. Auîntâlnit mașina în care se aflaugeneralii Moșoiu, Holban și Sa-chelarie undeva între Oșorheiși Săcădat.

Primarul Rimler Károly șicelelalte oficialități i-au aștep-tat pe toți în zona Uzinei deApă, la intrarea în Oradea, cupâine și sare. Primii soldațiromâni care au defilat prin orașau fost, la prânz, cei din patrulade Roșiori comandată de lt.Teodorescu. Aceștia au par-curs, în ovațiile localnicilor,traseul actualelor Calea Clu-jului - Piața Unirii - Piața Fer-dinand - Republicii - Gara cen-trală.

Potrivit relatărilor vremii,defilarea trupelor, desfăşuratăpână noaptea târziu, a fost în-tâmpinată de orădeni cu stri-găte: „Trăiască armata româ-nă!”, „Éljen a román hadsereg”,„Trăiască generalul Moşoiu,eroul nostru naţional”.

OCROTIŢI DE ARMATĂPreluarea oficială a Primă-

riei s-a petrecut către ora 14,primarul Rimler predând ora-șul generalului Moșoiu și co-mandanților săi, în perfectăliniște și ordine, cerându-le să-locrotească. Schimbarea de pu-tere s-a făcut de bunăvoie, ma-joritatea funcționarilor publici,inclusiv edilul maghiar, rămâ-nând pe posturi, până la insta-urarea administrației româ-neşti.

Generalul Moşoiu l-a insta-lat pe generalul Ştefan Holbancomandant al garnizoanei lo-cale, precizând că „toate orga-nele administrative ale oraşuluişi judeţului rămân neschimba-te”, pe lângă acestea fiind numitcâte un inspector român.

Tranziția a fost una lungă șigrea, timp în care motoareledezvoltării orașului au mersmai mult din inerție, în aștep-tarea unor vremuri mai lim-pezi.

Cristian Culiciu, istoric

ACUM FIX 100 DE ANI, ORADEA HURUIA DE SUNETELE BOCANCILORSOLDAȚILOR ROMÂNI ȘI DE ZGOMOTUL TEHNICII MILITARE

Primăvara întregiriiPe 20 aprilie 1919, în zi de Paște, Armata Română intra în premieră în Oradea,

ducând integrarea orașului în România Mare înainte cu un pas

VIVE LA FRANCE! După intrarea în oraș și primirea de către autorități, în frunte cu primarul Rimler Károly, Armata Română adefilat dinspre Calea Clujului până în Piața Unirii (pe atunci Szent László), iar apoi până la gară, în uralele localnicilor adunați petraseu. Îmbrăcați în uniforme franțuzești, primite ca ajutor din partea Franței aliate, soldații români au fost primiți cu urarea„Trăiască Franța!”, la rândul lor salutându-i pe orădenii abia scăpați de sub regimul bolșevic al lui Kun Béla cu „Trăiască România!”

„Astăzi se înfăptuiește și pe acest pământ idealul uni -rei... Armata română încă vine în numele civi li zațiunei,să împlinească pos tu latele dreptului po poa re lor, pro -mul gat de marele areopag con sti tu it la Ver sailles... Nerugăm, să fie cuprinsă în mi siunea aceasta civi li za to -rică ș i ocrotirea ele men telor de ordine a con ce tățenilornoștri ma ghiari... Din sufletul nostru urăm: TrăiascăRegele Ferdinand și Augusta Casă dom ni toare, trăiascăviteaza armată română și marii ei căpi tani, creas că șiînflorească România-Mare în veci. Amin”

Roman Ciorogariu

PUBLICITATE (206412)

IIIORADEA MARE 20 APRILIE 2019

De Paști, acum o sută de ani1918: la Chișinău, la Cernăuți și la Alba-Iulia, românii aflați

sub stăpânirea a două imperii străine hotărau „unirea pe veci”a lor și a teritoriilor locuite de ei cu Regatul României. Rândpe rând, Basarabia, Bucovina, Tran-silvania și părți importante aleBanatului, Crișanei și Maramu-reșului s-au alipit VechiuluiRegat. Sud-vestul Banatului îiva reveni Regatului sârbilor,croaților și slovenilor, apusulCrișanei va rămâne în Unga-ria, iar nordul Maramureșu-lui istoric va intra în compo-nența Cehoslovaciei.

Sfârșitul Marelui Război care azguduit lumea va aduce cu sine o-drăslirea unor monștri. Peste ruinele fumegânde ale Impe-riului țarilor se va năpusti spectrul infernal al bolșevismului,ce va scufunda Rusia și pământurile lăsate sub puterea ei înîntuneric, pentru șaptezeci de ani. Din cenușa Monarhieidualiste, la Budapesta, se va ivi fantoșa otrăvită a suroriiRepublicii sovietelor, Republica maghiară a sfaturilor, subbiciul barbarului Bela Kun. Umbra sinistră a acesteia se valăsa și peste Oradia Mare, cu tot Bihorul și Crișana.

Din fericire, din darul lui Dumnezeu, pământul strămo-șesc în care odihnesc osemintele înaintașilor noștri, „a văzutlumină mare”, de Paști, acum o sută de ani. Atunci, bravaArmie română, sub bastonul Generalului Traian Moșoiu, laordinul Regelui Ferdinand Întregitorul, a intrat în OradiaMare, eliberând metropola de pe malurile Crișului Repede,cum și întreg Bihorul și toată Crișana, dimpreună cu toțilocuitorii lor, de sub teroarea bolșevică. Oștirea a fost întâm-pinată de Roman Ciorogariu la Biserica cu Lună, catedralaortodoxă a Oradiei. Atunci s-a reaprins candela.

† SofronieEpiscopul Ortodox Român al Oradiei

Episcopul Demetriu Radu șiCentenarul Oradiei

Dragi orădeni, este binecunoscut rolul extraordinar pecare l-a avut Biserica Română Unită în renaşterea naţionalăşi culturală a poporului nostru, precum şi în făurirea Româ-niei Mari. Poate unii dintre dumneavoastră n-aţi avut şansade a afla multe lucruri în acest sens,dată fiind perioada nefastă acomunismului, când aceastăBiserică nu doar că a fost asprupersecutată, ci era interzisăpână şi menţionarea ei în pu-blic. Ea a dat însă naştereunor personalităţi marcanteprecum Gheorghe Şincai,Simeon Bărnuţiu, Iuliu Maniuşi mulţi alţii. Pe 20 aprilie vomavea deosebita bucurie de a dezvelistatuia ilustrului ierarh orădean alacestei Biserici, episcopul Dr. Demetriu Radu...

Eliberarea Oradiei de către Armata Română a avut loc la20 aprilie 1919. În aceaminunată zi, Palatul Episcopal Greco-Catolic a fost vizitat de generalul TraianMoşoiu care, înaintede a pleca spre Satu Mare, l-a lăsat comandant în Oradea peGeneralul Holban. Acesta și-a aşezat cartierul general înPalat, devenind astfel vecin cu canonicii Eparhiei. A doua zidupă-amiază, în saloanele Palatului s-a ţinut o şedinţă so-lemnă a Consiliului Naţional, la care au fost aleşi funcţionariisuperiori ai Bihorului eliberat în frunte cu dr. Coriolan Popca prefect, începându-se organizarea judeţului în cadrul Ro-mâniei Mari...

La 23 mai 1919, Oradea a fost vizitată de Maiestăţile lorRegele Ferdinand şi ReginaMaria. De la gară, aceştia aumersla Biserica Ortodoxă cu Lună, apoi la Catedrala Greco-Catolică, unde episcopul Demetriu Radu i-a binecuvântat şia ţinut Te Deum. De la Catedrală, cuplul regal s-a deplasat laPalatul Episcopal Greco-Catolic unde, după un scurt popas,au avut loc recepţiile autorităţilor bisericeşti, civile, militareşi ale diferitelor societăţi, aşa încât toţi intelectualii româniau avut fericirea să le vadă de aproape pe Maiestăţile lor.Atunci s-a văzut cu adevărat cât de inspirat a fost gândulierarhului orădean de a ridica acel palat, cu toate că anteriormulţi îl criticaseră aspru pentru iniţiativă.

Dintre ierarhii greco-catolici români, Demetriu Radu afost prima victimă a terorii comuniste, murind în atentatuldin Senatul României, la 8 decembrie 1920.

Vă las să trageţi singuri concluziile, însă nu înainte de areda gândurile marelui român care a fost episcopul DemetriuRadu, rostite după împlinirea idealului nostru naţional:

„După darul lui Dumnezeu, acela ce împarte biruinţa pecâmpul de răsboi şi umileşte neamurile pe pământ, meritulpentru împlinirea acestui vis este al naţiunii întregi, întrucât,deşi împărţită, a ştiut a păstra, ca şi într-o năstrapă de aur,neştirbită, ideea unităţii sale, până la răsăritul soarelui, cândvisul însuşi într-o scumpă realitate s-a schimbat”.

† Virgil BerceaEpiscop Greco Catolic al Oradiei

PUBLICITATE (206412)

Armata ardeleanăîn Oradea

Armata a fost primită decetăţenii oraşului în deplinăordine şi calm. Sosirea trupelorexcelent dotate şi disciplinate apus capăt convulsiilor febrile şifreamătului care a cuprins ner-vii oraşului. Oamenii au simţitcă, după un război păgubos şio continuă criză politică, a so-sit timpul pentru revenirea lanormalitate.

Oraşul este, încă, sub starede asediu şi, deci, toţi avem da-toria să urmărim cu demnitateşi calm evenimentele. Zileledisputelor politice s-au termi-nat, toţi trebuie să-şi reia acti-vităţile, pentru a putea pune pepicioare industria şi comerţuladuse în pragul falimentului,pentru a reconstrui viaţa eco-nomică şi culturală.

Generalii Moşoiu şi Holbanau promis în discursurile lorun ajutor necondiţionat ora-şului jefuit de cărbune, materiiprime, alimente. Iar cei peste100.000 de locuitori au nevoiede toate acestea pentru a-şi pu-tea continua existenţa. Nu tre-buie să disperăm, pentru că,dacă producţia va reporni, pro-blemele oraşului se vor ame-liora.

Noi dorim proceduri rezo-

nabile, umane şi înţelegătoarepentru Oradea. Apelăm la aceacivilizaţie despre care generaliiau vorbit în discursurile lor şipe care am constatat-o încomportamentul trupelor cucare au intrat în oraş...

Primirea generaluluiPrimarul Rimler Károly a

păşit în faţa generalului şi i s-aadresat în limba maghiară:

- Domnule general! Am ve-nit să vă întâmpinăm, pe dvs. şiarmata pe care o conduceţi înnumele Consiliului Local şi alpopulaţiei Oradiei. Populaţiaacestui oraş a trăit dintotdea-una în pace şi în înţelegere în-tre zidurile acestea. Şi tot în pa-ce şi înţelegere doreşte să tră-iască şi în viitor. Tocmai deaceea, trăim cu speranţa că

vom avea parte de un trata-ment binevoitor din partea ar-matei care ne va ocupa. Oraşulnostru nu va opune rezistenţă,în oraş există doar jandarmiînarmaţi, care asigură ordineapublică. De aceea, vă rugăm,domnule general, să luaţi subocrotirea dvs. pe oamenii paş-nici ai acestui oraş, care în de-cursul celor 5 luni grele au reu-şit să păstreze ordinea în tota-litate.

Generalul nu l-a lăsat pe tra-ducătorul Biró József să tradu-că în franceză discursul, spu-nând că, deşi nu vorbeşte încălimbamaghiară, o înţelege par-ţial şi, ca atare, a înţeles în tota-litate ceea ce i-a spus edilul.Apoi a continuat în limbaromână:

- Am venit în numele egali-

tăţii, fraternităţii şi libertăţii.Sper să întâlnim înţelegere pes-te tot. Aceasta este armata dis-ciplinată a unei ţări civilizate,populaţia nu are de ce să se tea-mă de nelegiuiri, iar eu voi dadovadă de obiectivitate şi co-rectitudine în tot ceea ce voi în-treprinde. Menţinerea ordiniieste o sarcină grea şi de aceeavoi avea nevoie de ajutorul po-pulaţiei, colaborarea şi sprijinulconducerii oraşului. Cei carevor încălca ordinea, elementeleanarhiste, vor avea parte de pe-depse grele.

Sensibilizat de discurs, Rim-ler Károly, a încercat să-l liniş-tească pe general.

- Vă rog, domnule general,să aveţi în vedere că, în ultime-le 6 luni, oraşul a trecut în per-manente schimbări politice dar- şi asta vreau să aduc neapăratîn atenţia dvs. - populaţia ora-şului a încercat să păstreze or-dinea şi calmul, să se acomode-ze cu problemele.

- Am fost informat despretoate acestea - a punctat Moşo-iu -, ştiu ce atitudine au avutorădenii în toată această peri-oadă şi mă bucur că nu a păţitnimeni nimic. De acum înain-te, toţi cei care au probleme potsă mă caute şi voi încerca să îiajut. Primesc cu drag pe ori-cine, cu orice doleanţă.

(Nagyárad, 24 aprilie 1919)

RomanCiorogariu a cerut protecţieşi pentru populaţia maghiară

În ziua în care Armata Română a intrat în Oradea,generalul Moşoiu a fost salutat de preşedintele ConsiliuluiNaţional al Românilor, episcopul Roman Ciorogariu, care, îndiscursul său, a spus următoarele: „Împăratul Traian ne-aadus aici, ca armată a civilizaţiei. Şi acest spirit al civilizaţieine-a ţinut aici vreme de 2.000 de ani. Armata Română a venittot în numele civilizaţiei, ca să apere drepturile popoarelor.Ca atare, cerem ca sub această protecţie să cuprindeţi şipopulaţia maghiară, care a suferit alături de noi sub anarhiabolşevică. Dorim din toată inima: «Trăiască Regele Ferdinandşi Casa Regală, trăiască Armata Română şi căpeteniile sale şisă înflorească pentru totdeauna România Mare. Amin!»”.

(Nagyárad, 24 aprilie 1919)

PopordeviaţădătătorOfensiva armatei noastre.Spre vechile hotare.

Moralul trupelor e înălţător. În Oradea mulţimea a primitunităţile române cu flori şi aclamaţiuni. Câţiva morţi şi câţivarăniţi. Cam acesta-i conţinutul comunicatului din ziua de 21April. Comunicatul din 23 April anunţă deja că armata noastră eînaintea Dobriţinului şi că mâne vor fi înaintea porţilor cosmo-politului oraş de pe malurile Dunării. Mărturisim că nu ne-amaşteptat la o surprindere aşa de plăcută, de Sfintele Sărbători.

Ei au provocat-o aceasta. Haita de lupi flămânzi n-a voit să seretragă de bună-voie. Porunca Antantei sosise, şi ei n-o băgau înseamă. Din contră, ameninţau, chiar şi în ţinuturile ocupate.„Oláh vérrel vom văpsi ouăle noastre de sărbători” - s-a putut auziîn ţinuturile ocupate un glas, vrednic de admirat pentruîndrăsneală, dar şi de pedepsit pentru obrăznicie. Şi iată că îngroapa săpată nouă, cad ei... „Nem, nem, soha”, strigau ei. Şi noiadăugăm: da, niciodată nu veţi mai putea recuceri Canaanul,pierdut pentru vecie.

Azi dorobanţul aleargă pe câmpia ungurească, urmărind nesă-ţioasele hiene. Ei, cari au dorit să dea odată faţă cu Românii,oftatul nostru şi-al lor, s-ajungem odată singuri la răfuială, s-a-mplinit, ei fug azi cu groază-n oase, fug neavând curajul să moarăvitejeşte, fug de cugeţi că-i întrecere pentru premiu, fug simţindfavorul sănătos al fugei. Bubuitul tunului românesc răsună azi înPesta, pe străzile oraşului mişunămulţime înebunită de groază, camâna suliţa aurită a dreptăţii va ajunge la inimă.

Dar noi dorim înaintarea armatei numai până unde e suflareromânească. Sau cum am mai accentuat-o: până în margineacimitirului celui din urmă sat românesc, căci noi nici morţii nuvrem să fie ai lor...

(Alba-Iulia, 29 aprilie 1919)

S-a încheiatdictaturabolşevicăUltima şedinţă a Consiliuluimuncitoresc

Dictatura proletară s-a încheiat în Oradea în ziua de sâmbătă.Pe frontul din Ciucea, trupele regale româneşti erau în plinăofensivă, Armata Roşie s-a retras şi era sigură ocuparea Oradiei.De acest lucru era convins şi Consiliul Muncitoresc din Oradea,care s-a întrunit în ziua de sâmbătă.

Oroszlán Pál, ca ataşat politic, a declarat că dezordinea s-ainstalat în Armata Roşie, soldaţii au intrat în panică, convinşi cănu puteau face faţă ofensivei. În aceste condiţii, oraşul trebuiepredat şi, ca atare, la rândul său, Consiliul Muncitoresc trebuie săpredea conducerea. O astfel de hotărâre a fost luată, iar admi-nistraţia oraşului a fost preluată de primarul Rimler Károly.

Este de menţionat că la momentul anunţului făcut de Orosz-lán Pál, Armata Roşie era deja ruptă de 12 ore. Legat de aceastăinformaţie, au apărut numeroase ştiri îngrozitoare, cum ar fi căbolşevicii au dat foc Tileagdului şi că se apropie de Oradea, undevor încerca să jefuiască. Desigur, aceste ştiri nu erau conforme curealitatea. Se luaseră deja măsuri pentru a preveni eventualelejafuri, iar Armata Română a putut intra în oraş fără piedici oriincidente.

După şedinţa Consiliului Muncitoresc, dr. Katz Béla a predatprimarului Rimler Károly conducerea şi, deci, sarcina de aîntâmpina armata. De aceea, după această şedinţă, Rimler Károlyşi noul Consiliu s-au întrunit pentru a discuta despre amănunteleprimirii armatei.

(Szabadság, 24 aprilie 1919)

(Unirea Poporului, 24 aprilie 1919)

(Unirea Poporului, 24 aprilie 1919)

AUGUST 1919. Armata română nu s-a oprit până în capitalaUngariei. Imagine din fața Parlamentului din Budapesta

IV ORADEA MARE20 APRILIE 2019

În fruntea ardelenilorUnul dintre oamenii politici importanți ai anilor 1918-1919a fost IuliuManiu (1873-1953). Avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, și-a început parcursul politic în cadrul Par-tidului Național Român din Transil-vania. În 1906 a devenit deputat înParlamentul din Budapesta, darîn timpul Primului RăzboiMondial a fost mobilizat pefrontul din Italia. Revenit, în1918 a înființat Consiliul Na-țional al Românilor din Tran-silvania, pledând curajos pen-tru drepturile românilor arde-leni și cerând „despărțirea totală”a acestora de Ungaria. Maniu i-aadus pe militarii români din fostaarmată austro-ungară de partea Comitetului, în încercareapreluării guvernării Transilvaniei. Prezent în Alba Iulia pe 1decembrie 1918, a contribuit la redactarea Rezoluției Unirii,în termenii libertății și democrației. După Marea Unire aplecat în București, devenind primul președinte al PartiduluiNațional Țărănist, având trei mandate de prim-ministru în-tre 1928 și 1933. Regimul comunist l-a închis în penitenciaruldin Sighet, după deces fiind aruncat într-o groapă comună.

Episcopii românilorUn rol important în păstrarea conştiinţei naţionale şi adesăvârşirii Marii Uniri l-au avut capii celor două bisericiromâneşti din Ardeal.

� Sosit din Pecica, Roman Ciorogariu(1852-1936) a fost cel care a reîn-nodat tradiția ortodoxă în Ora-dea, după două secole. Alesvicar eparhial în 1917, s-a în-grijit de organizarea consisto-riului și de reorganizarea Con-siliului Național din Bihor. Capreședinte al Consiliului, Cio-rogariu s-a aflat în fruntea tre-burilor administrative localepână în 1919. După Unire a fostales primul episcop ortodox al Oradiei.A înființat revista „Legea Românească”, Tipografia Diece-zană și Academia Teologică Ortodoxă orădeană. A sprijinitfinanciar văduvele și orfanii de preoți, dar și ridicarea unorbiserici. Distins de Regele Ferdinand I, a fost membru deonoare al Academiei Române și ofițer al Academiei Franceze.

� Originar din Alba, Radu Demetriu(1862-1920) a studiat Filologia șiTeologia în Roma, iar apoi afuncționat ca profesor și parohgreco-catolic în București. Aparticipat la misiuni diploma-tice în Vatican, a fost episcopde Lugoj, iar între 1903 și 1920a fost episcop greco-catolic deOradea. În 1 decembrie 1918 aprezidat Marea Adunare Na-țională din Alba Iulia, unde a fosthotărâtă Marea Unire. Din avereapersonală a mobilat sediul episcopal și a susținut construireabisericilor din Prisaca și Pocola și repararea celor din Delani,Finiș, Uileacu de Beiuș. A fost ucis în atentatul cu bombă dinParlamentul României din 8 decembrie 1920.

Vizita regală în OradeaDupă ce Armata Română a marșat prin Transilvania, in-tegrând-o în Regatul României, Regele Ferdinand și ReginaMaria s-au deplasat în principalele sale orașe. Pe 23mai 1919,Oradea a primit vizita oficialăa Familiei Regale, care apecetluit alipirea Bihorului laRegat. Vizita a fost pe cât desimbolică, pe atât de plină defast, umplând centrul urbei. Afost o adevărată sărbătoare,care se cere rememorată cum se cuvine, la împlinirea a 100 deani. Programul evenimentelor pregătite pentru 23 mai 2019de PrimăriaMunicipiului Oradea va cuprinde, printre altele,o defilare de costume populare a comunelor bihorene, unconcert folcloric cu Ioan Bocşa, Nicolae Furdui Iancu şi IonuţFulea, o expoziţie în care vor fi expuse inclusiv Coroana deFier, Sceptrul Regal şi documente originale ale RegeluiFerdinand cu privire la eliberarea Transilvaniei. Întregulprogram va fi anunţat printr-o nouă ediţie a publicaţieiOradea Mare, care va descrie, cu detalii inedite, întreguleveniment.

Evenimentele dedicateCentenarului eliberă-rii Oradiei sunt orga-nizate de Primărie,

prin Asociaţia pentru Pro-movarea Turismului dinOradea şi Regiune, şi deConsiliul Judeţean Bihor,alături de Prefectura Bihor,Muzeul Oraşului Oradea,Muzeul Ţării Crişurilor,Universitatea din Oradea,Fundaţia pentru ProtejareaMonumentelor Bihor, Minis-terele Apărării Naţionale şide Interne, Garnizoana Ora-dea, Jandarmeria Bihor,Inspectoratul de PoliţieBihor, Poliția MunicipiuluiOradea, Poliția Locală, In-spectoratul pentru Situațiide Urgență „Crișana”, Școalade Pregătire a AgențilorPoliției de Frontieră „AvramIancu” și Asociația NaționalăCultul Eroilor Regina Maria- Filiala Bihor.

PROGRAMULMANIFESTĂRILOR

16 APRILIE 2019Ora 12:00 Piața Unirii, Sta-

tuia lui Mihai Viteazul - Des-chiderea oficială a expozițieistradale „100 de ani de la elibe-rarea Oradiei. Traian Moșoiuîn arhivele familiei” (deschisăpublicului până în data de 26mai 2019)

17 APRILIE 2019Ora 12:00 Muzeul Țării

Crișurilor - Deschiderea oficia-lă a expoziției „Arta tranșeelorîn România”, colecționar ingi-ner Dumitru Cristian (deschisăpublicului până în data de 30iunie 2019)

18 APRILIE 2019Ora 12:00 Biserica Sfântul

Nicolae, strada Iuliu Maniu -Întâmpinarea oficialităţilor,prezentarea onorului, salutareadrapelului de luptă şi ocuparealocului în dispozitiv; IntonareaImnului Naţional al României;Dezvelirea şi sfinţirea Statuiilui Iuliu Maniu, de către Epis-copul Virgil Bercea; Alocuţiuniprivind însemnătatea eveni-mentului; Depunere de coroa-ne, jerbe și buchete de flori;Defilarea detaşamentului de o-noare şi prezentarea onorului.

Ora 14:00 Muzeul Țării

Crișurilor - Deschiderea oficia-lă a expoziției „Basarabia șiCrișana. Perenitatea artei po-pulare în două provincii de lagranița României Mari”

Ora 16:00Muzeul OrașuluiOradea Complex Cultural (Ce-tatea Oradea) - Inaugurareaexpoziției permanente dedicateGeneralului Traian Moșoiu șiPrimului Război Mondial;Lansarea revistei „Identitateanațională”, Gl. bg. (rz) GrigoreBartoș

19 APRILIE 2019Ora 11:30 Platoul Piatra

Craiului - Întâmpinarea ofi-cialităților și organizarea deta-șamentelor militare; Deplasa-rea detașamentelor militare șia oficialităților spre localitateaBorod

Ora 12:00 Localitatea Bo-rod, Troița Eroilor(curtea Școlii din Bo-rod) - Întâmpinareaoficialităților,prezentarea o-norului, saluta-rea drapelului deluptă şi ocuparea lo-cului stabilit în dispozitiv; In-tonarea Imnului Naţional alRomâniei; Te Deum oficiat deun sobor de preoți; Alocuţiuniprivind însemnătatea eveni-mentului; Depuneri de coroanede flori; Scurt program artistic;Realizarea dispozitivului de de-filare; Defilarea detașamentuluide onoare şi prezentarea ono-rului; Deplasarea detașamen-telor militare și a oficialitățilorspre Aleșd

Ora 14:00 Localitatea A-leșd, monumentul din centrulorașului Aleșd -Moment festivsimilar, urmat de deplasareadetașamentelor militare și aoficialităţilor spre Tileagd

Ora 17:00 Localitatea Ti-leagd, Monumentul Eroilor(lângă clădirea Primăriei) -Mo-ment festiv similar, urmat de de-plasarea detașamentelormilitareși a oficialităţilor spre Oradea

20 APRILIE 2019Ora 11:00 Oradea, strada

Independenței - Organizarea șiconstituirea detașamentuluipentru reconstituire istorică

Ora 11:15 - 11:45 Bisericacu Lună şi Biserica SfântulNicolae - Slujbe de pomenirepentru toți înaintașii acestei

țări și o rugăciune pentru în-treg neamul românesc

Ora 11:30 - 11:45 PiațaUnirii, Platoul din fața Bisericiicu Lună - Deplasarea deta-șamentului și a muzicii militarepe traseul strada Indepen-denței - Piața Unirii

Ora 11:45 -12:00 Momentalegoric, reconstituire istorică,întâmpinarea Generalului Tra-ian Moșoiu de către primarulRimler Károly

Ora 12:00 - 12:03 Tragereaclopotelor la toate bisericile dinOradea și Bihor

Ora 12:03 - 12:10 Deplasa-rea detașamentelor militare și

a oficialităților spreStatuia Generalului

Traian Moșoiu

Ora 12:10 -12:15 StatuiaGeneralului

Traian Moșoiu- Întâmpina-

rea oficialități-lor, prezentarea onorului, sa-lutarea drapelului de luptă şiocuparea locului stabilit în

dispozitivOra 12:15 - 12:18 Intonarea

Imnului Naţional al RomânieiOra 12:18 - 12:25 Scurtă

rugăciune rostită de preotulmilitar al Garnizoanei Oradea

Ora 12:25 - 12:35 Scurtăalocuţiune privind însemnăta-tea evenimentului, rostită decătre un invitat oficial

Ora 12:35 - 12:45Depunerede coroane de flori

Ora 12:45 - 12:50 Realiza-rea dispozitivului de defilare

Ora 12:50 - 13:00 Defilareadetașamentului de onoare şiprezentarea onorului

Ora 13:00 - 13:10 Deplasa-rea detașamentelor militare și aoficialităților spre Piața Unirii

Ora 13:10 - 13:15 Piața U-nirii - Întâmpinarea oficialită-ților, prezentarea onorului, sa-lutarea drapelului de luptă şiocuparea locului stabilit în dis-pozitiv

Ora 13:15 - 13:18 IntonareaImnului Naţional al României

Ora 13:18 - 13:30 Dezveli-

rea Statuii Episcopului Orto-dox Roman Ciorogariu și a Sta-tuii Episcopului Greco CatolicDemetriu Radu, de către Prea-sfințitul Sofronie Drincec, E-piscop Ortodox de Oradea,respectiv de către PreasfințitulVirgil Bercea, Episcop Greco-Catolic de Oradea

Ora 13:30 - 13:40 SfințireaStatuii Episcopului OrtodoxRoman Ciorogariu și a StatuiiEpiscopului Greco-Catolic De-metriu Radu

Ora 13:40 - 14:10 Alocu-ţiuni privind însemnătatea eve-nimentului, rostite de: Ilie Bo-lojan, primarul municipiuluiOradea, prof. univ. dr. Ioan Au-rel Pop, președintele Acade-

miei Române, o persoa-nă oficială şi un istoric

militar. Se va prezenta volu-mul „Istoria județului Bihor”

Ora 14:10 - 14:20Depunerede coroane de flori

Ora 14:20 - 14:25 Realiza-rea dispozitivului de defilare

Ora 14:25 - 14:30 Defilareadetaşamentului de onoare şiprezentarea onorului

Ora 14:30 - 15:00 Organi-zarea și constituirea detașa-mentelor și tehnicii militarepentru defilarea militară

Ora 15:00 - 16:30 strada In-dependenței - Piața Unirii -strada Avram Iancu - Defilareamilitară realizată cu personalulși tehnica din dotarea structuri-lor de apărare, ordine publică șisiguranță națională, din Garni-zoanaOradea, precum și din al-te garnizoane, aprobate de cătreMinistrul Apărării Naționale

Ora 16:30 - 18:30 Piața U-nirii - Expoziție de tehnică mi-litară din structurile de apă-rare, ordine publică și siguran-ță națională și demonstrații dereconstituire istorico-militară

Ora 16:30 - 18:30 Concertde muzică folclorică susținutde către Ansamblul ArtisticProfesionist Crișana

Ora 19:30 - 20:00 Retrage-rea cu torțe, pe traseul ParculTraian (Prefectură) - Podul Da-cia - Turbogirație - strada In-dependenței - Piața Unirii (sta-tuie Mihai Viteazul, unde se vaintona Imnul de Stat al Româ-niei) - strada Avram Iancu

Ora 20:00 - 21:30 PiațaUnirii - Concert Andra, „Tra-dițional”

Ora 21:30 Focuri de artificii

100DEANIDE LA INSTAURAREAADMINISTRAȚIEI ROMÂNEȘTI ÎNORADEA

CentenarulOradieiMariÎn oraş vor avea loc manifestări fără precedent, care vor include

o desfăşurare militară amplă, cu survolarea Oradiei de către elicopterePuma şi avioane de luptă MIG Lancer

PUBLICITATE (206412)

Publicaţie a Primăriei Municipului OradeaDistribuită cu sprijinul ziarelor:

Jurnal bihorean, Crişana, BihoreanulEditată de: Bihor Media

Redactor: Cristian Culiciu, Tehnoredactor:Dan Stan,Corector: Ioana Carţiş

Tel. 0259-437.000, Email: primarie@oradea.ro

ORADEA MARE