AMU, IX. Nr. 2396 10 BANI EXEMPI ARUI, 11ERCURI 17 IULIE 1885

.A.P.A.IELE IN ircArr Z11,1E-LAE

1ABONAMENTELE :

In Capitala: Pentru 1 an 30 lel; 6 lunl 15 lel; 8 lunT 8 le.In Distriete , 1 an 86 le; 6 lunl 18 lel; 3 lunl 10 letID Sträinitate: 1 an 48 lel; 6 lunl 24 le1; 8 lun112 lel.

Director : D. AUG. LAURIAN

Pentru Abonamente, Anuncian i Reclame a se adresa:In RemAnia : La administratiune, Tipografia Stefan Mihdlescu, Strada Covacl, Nr.14 qi la corespon-

dentil ziarulul din judete.In Paris: La Societe Hams, place de la Bourse, 8.In Ylena : La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunturl pentru Austro-Ungaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Biuroul de anunturi pentro Germania.

iirmori,wverukw

088ERVATORIUL METEOROLOGIC

Buktiu animate* Marti 16 lulie

Element° climatic°R 1

ore 8 ores(4ra

Ninpantur rulu l unall .

, *mind. .

naninik. .

9r1 nOritur.Ibronalna ruins In OrTaiwan rwrilorkm/tin reIntai proonto

broala lunannuti!tutu! Mitaltraporationon gal ,?Ionaintionatn (O400)riebulortieles (O-10)

1901.1116118

25.0 17 027.0

14.2747.1 7461

9 2 1..138 84

SW NE3 9 4.50 7 0.5

Inc35.6

8 4

8 oredim.

23.4746.6

10.269

. 2.20.4

55 6

sspectul slid :Ers Noros.Spre searä vOnt potrivit, Picaturi deploae.Noaptea folgera spreAsian diminea a. Noros, Vditul f- slab, Barome-

in:static:tor,p. Direetorul Observ. G. Vassiliu.

NOTA.Thmperatura ante data in gratie".centigra-de i media calculata prin formula p+8

4Inttitlinea barometrulul mil metre de mercurittluteala media a ventulul este data in metre pe se-cunda. Evaporatiunea dpe, si ploaia sunt socotIte inmil metre de grosime. Oradul de daritate a centtut se mesoartt cu grade actinometrice socotite 0grade la intuneric qi WO grade, atunci cAnd cerular O au deseversire Nträ nod el to atmorferit n'ar 11vapori 1e spa. Nebulositatea ode iutameattt de la 0la O ; cifra 0 inseamnti uu eat ea totui senin, JarW arattt an ear ea dasavdrIlre acoperit de nod.

TELEGRAFICEdi n ziarele strain..

Mantua, 24 JulieMiacarea taranilor in Italia de sus ia

diniensiuul nelin aatito ire. In Cornatos'ad arestat din nod 16 taratil, caread pus foe palatului de Gorgonzola.8'ad trimes acolo trel escadroane ca-valerie s stabileasaa ordinea.

Londra, 25 Iulie.ra Morning Post" anunta titnpulultitnelor negociert angloaruse s'a SU-levat stabilirea unet zone neutrale intre granita rum i algana. Este ne-iateineiata irea, Ca praatul B:stnarkar fi lacut o propunere pentru neu-tralizarea striintoril Zulficar.

Londra 25 Iulie.Guvaanul cauti sa termine repede

definitiv negocierile asupra cestiunitgranitel afgane. Ca baza a desbateri-

serveste proectul unut aranjamentelaborat inca de eabinetul treeut. Ces-tiunea Zulficar staainca in suspensiune.tan privire la 'pozitiunea Merusak gu-vernul se tine de aranjamentut lacut, caaceasta pozitiune sa, se incorporezedefinitiv la teritoriul algan. Paula a-cum din partea 'What' nu s'a cetutformal modificarea acestui punct. Guvernul britanic startle cu tot dinadin-sul sa aduca o ordine .definitiva ptin-tr'un aranjament asupra granitel. Cunici un pret nu s'ar invol ca vre unadin cestaunile pendente sa rèmänä neresolvata peutru un timp nedetermi-nat. Cael url cat de putin pret puneel pe un asemenea aranjament pentruapararea intereselor britanice ai pro-tegerea imperiulut Indian, eu toate as-tea tine mult ca granitele sferet ru-seat" de putere sa fie fixate definitivai sa nu riamäe nick un punct, care sapermitä impetuositatil comandantilornisi de a crea !Ara veste fapte inde-phnite, contra carora apoI nu ne maipoate face nimia. Urgent:a cestiuniiatgane se considera aid ma de nea-perata, in cat deocamdatä or ce altecestiuni diplomatice sunt lasate la oparte.

Petersburg, 25 Julie.In cercurile- serioase politice ruseall

nil se dd, mult crezarniut declaratiuni-ter pacifice ale cabinetului englez. Se(a-ede ea lordul Sa'isbury tinde sa totprelungeascal negocierile , nu zuinaispre a avea timp a face pregatitismi-litare, ei aateptand o eventualitate,care sa fate& inevitabild rupkrra cuAnglia. Astazi eabinetul englez nu seMime destul de sigur de parlameatspre a proveca insusi ruptura. Lordulsalisbury interpreteaza cessiu net' Zu!-fikarului tltre A fganistan intr'un sensla care, Rusia nu s'a gandit nici-odatä.A fganil, earl se vad spriknip politi-ceate de Anglia ai mtlitareate de ge-vernul indian, devin tot mal cuteza-tor! i 'ar putea intampla intr'o zi,ca comandantul rus la granite Monasa fie tiara veste ataeat. Lordul Salis-

bury doreste poate o asemenea even-tualitale, spre a sili pe Rusia sa in-ceapd r6sboiul.

Belgrad, 25 Julie.Ziarele Dnevnik" .si «Odiek» pre-

tind ed agitatiunea Congregatiei depropaganda fide in Bosnia ai Herte-govina este causa retragerii Initropo-litulut Sava. Ele reproduc e scrisoarein privinta aceasta a mitropolitului cd-tre arbip'scopul Stadler si episcopulPascal Bucaric i protesteaza in nu-mele intregel natiuni serbe si a Bise-Heel ortedoxe contra propagandet ca-tolice in n;ste tad curat sarbeati.»

oBerviciul telografit a; Rom. Lib."

27 lulie 3 ore seara.Roma, 27 Iulie.

Cardinalui Nina a murit.Constantinopol, 27 Iulie

Firmanul privitor la imprumutul egipteans'a transinis Jot Kedivulolul.

Londra, 27 Julie.Morning-Post" manifestl. oare-care irita-

tiune intemeiatA pe aliiudinea Rusiet. Elzice cu Englitera cata SA is botarirea da..aarAta pnterea el.

Londra 27 Tillie.Daily NE ws° zica c. lordul Salisbury a

propus Rosiel sil retragl trupela sale dinpositiunile inaintate po cart le ocupl langa,ZultIcar, i ca Rusia ar fi declarat el con-sim'o la aceasta propunere, sub reserva eatrupele afgane 01 nu ocupe aceste posi-tiunt.

Londra, 27 Julio.Ierl un accident s'a produs la Chatham pe

timpul unel inib,rcar. 80 persoane tUi cazutin apl. Victimele sunt numeroase.

(hlayas).

A se vedea ultime gtiri pe pagina Ill-a

Bueuresel, 16 IulieInvetämentul nostru universitar

este slab. Dupd atatia ani de via-dacd. cdutdm roadele date de

Universitätile din Bucuresti siremdnem foarte nernultumiti. Undesunt oamenii de stiintd formati inaceste Fo1T superioare ? Dacd fa-cem o micd esceptiune pentru fa-cultatea de medicind din Bucuresti,incolo nu mai gasim nimic, cleatsuperficialitate. Din sutele de licen-Pap esiti din facultatile de drept,unde sunt juristii ? Uncle sunt sa-vantii formati in facultätile de sti-inte ? Unde sunt oameniT de litereformap in facultätlle de litere ? 0atmosferä gre i molesitoare serespird in Universitätile noastre.

and ne gandim, cdte inteligentedeosebite remän neproductive, suntreduse 'a neputintd, o adenca in-tristare ne coprinde. De,ce se perdatätea forte pline de promisiuni inaceste locasuri in carT ar trebui säse gäseascd energie , iar n mo-leseala ? Intrebarea este cdt se poatede importantd, si vom cdutadAm respunsul.

SA cercetdm mai intit dacdtoatd vina cade in sarcina Univer-sitäOlor, sat) i ele nu fac de cdta suferi de rele cdri 10 ad originain altä parte.

Cu ce cunostinte i cu ce dispo-sitiunT sunt tineriT cdnd inträ in U-niversitate esind din licee ? S'aspus de atitea ori ca cunostintelesunt miel, dragostea de stiind nuld.Cu programe rat chibzuite, cu pro-fesori färä voinä sati färd putintade a's1 implini datoriele, nu se poatedobändi alte resultate.

TineriT intrati in aaa rele conch-funi in Universitate, aci nu gäsescnimic care sä'T puie pe o cale

Lipsä in mare parte de pro-fesori demni de insärcinarea lor,lipsä de mijloace de invetäment ,

lipsd de emulatiune, iatä cause carenu pot decdt sä moleseasca pestudent.

Lipsa de profesorT este mare.Sunt unii carl numaT intr'un trecut

depärtat de tot an putut fi consi-derati de oamenT de stiintii. Chiarintre profesorii tineri sunt multicarT ocupd locuri ce nu meritä.Anil trecup ad fost mai multe eon-cursuri pentru catedre de la fa-cultätile de drept si de la cele demedicinä, de aci si din Iasi, si nus'a gäsit, intre atatea persoane ceposeda tara in aceste specialitäti,decdt numaT ate un concurent.

Acesta este adeverul, multi dinprofesorii Universittitilor nu stint lalocul ce li se cuvine.

Apoi, profesoril carT stint capa-bili ad alte ocupatiuni importante,carl 'T fac sä se ocupe de scoaldintr'un grad inferior.

Si in crearea a done Universi-ne-am luat dupd necesitatT

politice cdrora le-am sacrificat to-tul. Nu am gasi poate chiar astAzTin toatä tara profesori buni pentruo singurd. Universitate, si am infi-intat doe Universitätt de atd ti aani.

Aceastä lipsd de profesori esteo causd de mare slabiciune pentruUniversitatile noastre. Cad dra-goste nu inspirä un profesor ca-pabil elevilor pentru stiinta ce le pre-da, si cdtd silä nu produce stu-denPlor un profesor incapabil, malcu seamd cänd acestiea se gäsesccu rele dispositiuni, cum ies la noTdin licee.

Uncle sunt pe urtnä Iaboratorielein earl studentul îT pironeste min-tea si capeta trebuinta de a face cer-cetärT ? Uncle sunt bibliotecele carisä ofere toate inlesnirile ? Biblio-teca ce este in Bucuresti mal cänu coprinde de cdt carp de un in-teres archeologic prin vechimea lorsi este inchisd jumdtate din zileleunuT an, iinend la vacante si la sär-

Pe ldngd aceste lipsuri se maTadaogä lipsa de emulatiune intrestudenp. Numerul studentilor in di-feritele Facultdp este prea mic casä se poatä produce acel curent in-tens ce se gäseste in Universitätilede prin streindtate. Nu numaI cdnumèrul studentilor este mic, darincd foarte multi 1'0 esercitä maltoad, activitatea lor in functiuni sailin ocupatiuni particulare. Daca nu-merul studentilor intaio Universi-tate ar fl mare, ar remänea multicall nu si-ar gäsi ocupatiuni : donecause care ar face sä se ma-reascd activitatea in aceastä scoaldsuperioard. E maT bine ca teanerulO. fie tinut sdrac, dealt sd'si in-trebuinteze vremea in diferite ocu-patina Särdcia ateleste caracterultenerultil, si el impinge la lucru.

Acestea sunt causele ce gasim cäfac ca Universitatile noastre sä nuaducd foloasele ce ad= prin altetee. Superficialitatea este asa degenerala la noi, incdt nu trebuesä mal amändm indreptarea cause-lor cari o produc.

o

CRONICA ZILEIDuminica, 7 ale curentet, la orele 9

dimineata, MM. LL. Regele §i Reginaaü asistat la serviciul divin in bisericadin Sinaia.

In cursul séptamanif trecute, M ljestltileLor ad bine-voit a intruni la dejun aiprinz pe d-nil miniatri Sturdza, Gampi-neanu §i general-adjutant Fllcoianu, peErn. Sa Monseniorul Palma, arehiepisco-pul catolic, pe Exc. Sa d. Calleviel, mi-nistru plenipetentiar al Serbiel, pe d E.Stkeseu, lost ministru, pe d-na principedAlexandrina Ghica eu d-rele Gkiea, pe

ANUNCIURILELinia mica, pe pagina IV 30 banl.Reclame pe pagina II-a 5 lei. I Reclame pe pagina III-a 2 leI.

Scrisorile nefrancate'se,refusa.Articolil nepublicatl nu se inapoiaza.

Pentru insertih si reclame, redactiunea nu este responsabili.

-ii=,:matrsziossminsammazuireci:

d. general A. Anghelescu, comandantulcorpulul III de armatl, pe d. G. Filiti,procuror general al inaltel curtl de ca-satiune, cu d-na §i dloara Filiti, pe d.de Willamov, insarcinat de afaceri al Ru-s et, pe d. Michotte de Welle inslrei-nat de afacerl al Belgiel, pe d. Gr. C.Cantacuzino, pc d. D. Moruzzi, prefectal pelitiet Capitalel, pe d. C. Exarcu,pe d. Spiru Haret, secretar general alministerului cultelor §1 instructiune1 pu-blice pe d. G. Sion, pe d. G. Schina,pre§edietele curtel de apel din Bucure§ti,pe d. baron de Hammerstein, secretar allegatiuneI Austro-Uugare, pe d. cápitanSchneider, ata§at militar pe langI lega-tiunea Austro-Ungara cu d-na Schneider,pe d. Rosetti Solescu, secretar al lega-tiunei romAne la Viena, precum §i malmulte alte persoane de distinctiune.

Majestatea Sa Regele a trimis d-luideputat C. Cristodulo Cerkez urtukoareatelegramä de condoleantl :

Me asociez la durerea ce all suferitprin perderea fratelul d-voastra, generalCerkez. Numele sad va rdinanea totd'a-una ne§ters din sinul o§tiret. Tara apierdut un bun general, care s a dis-tins pe dmpul de onoare.»

CAROL.

Se vorbe§te el doué companil streineuna germad §i alta austriacl, au flcutauvernulul propuneri pentru esploatareapetroliulul din tad §i el propensiuneaguvernulul ar fi ca esploatarea aceastasa se fad de indigent.

0 cestiune care preocupl molt in a-ceste momente ministerul agriculturil, ind.com. §i domenhlor este esploatarea car-bunilor de pamant.

Eat& o tendinta ce merita toata lauda.E §i timpul in adedr de a ne mat

glndi ai la crutarea padurilor noastre.

De la CAlimlne§d comisiunea inslrci-natl cu eaptarea apelor minerale va tre-ce la Lacul-Sarat. -

Pentru aceasta din urml localftate a-flarn ea comisiunea se va servi de me-moriul lucrat de dd. d-rI Felix, Bernath§i Sergiu.

D. Stef. C. Michaileseu, ca comisaral guvernului pe langl fabrica de hartiede la Letea, au asistat acum in urinadoè zile d'arandul la operapile acestet fa-brice §i ni se spune el a rèmas inelntatde modul in care sunt conduse i exe-cutate aeeste operataa

Fabrica de la Letea produce pe zi 3200de kilograme hartie.

Politia a descoperit in fine pe autorulfurtulul comis luna trecutl la E. S. Mi-tropblitul. Este chiar un servitor din cadanume Nicu laldrescu.

Din 1300 lei ce se furase, s'aia gash1260.

«Romlnul»arestar pentruViena, in 188

Pe temeidestradare cupare cu drepttradarea d-lui

afll elI un d. Brans esteun delict de presl comis la2.el nu avem conventiune deAnstro-Ungaria, guvernulcuvant hotarit a refusa es-Brans.

Dui:a cum spune Hermanstadter Zei-tung", afacereu cu rimatoril diu Romaniaa avut ca consecinta sinuciderea unuIfunetionar-veterinar ungur de la carantinadin Turnu-ro§u. Veterinarul s'a impu§catde supirare pentru elI n'a fost inainat, §in'a fost inaintat pe motivul ckin lipsadirettorului de carantinl a lasat sl treadrimatorii adu§l din Romlnia §i declaratila Steinbruch ca bolnavi §i inapoiaal la&bid unde ead§1 s'aia glsit sana to§1.

Consiliul comunal a numit o comisiunecompusl din dd. N. Fleva, dr. Sergiu, I.Procopie-Dimitrescu, I. Socec §i I. G.B:bicescu, spre a studia bugctul Comu-nel ; sl fad toate reducerile posibile §i.cat mat curand sl'§1 presinte raportul.

S'a decis ca anul acesta sl nu se maipaveze strada i i Iunie.

Se atie el la oficiul stirei civile din Bu-cure§tY s'a descoperit o soc'etate de es-ploatare (de sfantuire) in toatl regula.

Consiliul comunal a decis desutuirea§i darea in judecatl a aefulul de servieidde la ofi starel civile, Brdeseu, a ar-hivarulul acestul oficid, Beearian, §i a dolcopisti, BlIndlnescu §i Brldescu.

Postul de §ef al acestui amid s'a in-credintat dupa. cumspune V. Nationala"d-lui B. Constantinescu Livianu, doctorin drept §i lost secretar general al minis-terulul instructiunii.

,Roma nul" ell aceste amanunte asuprasocietatel fo§tilor function irt al oficiuluistart civille :

D. Becarian, fostul archivar, destituit§i dat judeeltel, a spus dà pe la i i Iu-nie 1884, §eful canceláriel (Briescù) apropus functionarilor oficiulul civil, al daror §ef era, d'a forma o societate sub nu-mele de binefacere" pentru a face for-

ade casatorie la particolarl cu in-telegere cot pretul sei fte ecU s'o puteamai modest pi cu obligatiune de a se luacel pntin zece lei pentru casa comund,cari bani sd se de punl d-lul §ef, care ecasier l pre§edinte al societatil.

Tog frmetionarii, a adaos d. Becarian,au participat precum §i d. Agopian, carefara a face formalitäll a luat parte la beneficiul total de 700 let, adied pentru 70de clskoril ai a primit 65 lei. Aceastásocietate a durat p:i.na la alegerea pe ju-matate a d-lor consiliarl eiI ln sort, a-did vre-o trel lunl. D. Becarian declaraelI d-lui a propus disolvarea societätel,Sub cuvAnt el nu §tie cine o veni primar.

Disolvarea a §i avut loc. Ia urma, §e-ful serviciulut a autortsat pe functionaria face formalitlii de caskorie cu condi-tiune ca pretul sl fie modest. Top fune-tionaril s'ata angajat intre el de bunà voede a da d-lui §ef dte lei 5 de fie care de-claratiune de clskorie angagiata de vreunul din functionaril, mid ce d. §el Brl-eseu a primit cu recuno§tinta §i a incasat-ode la fie-care pina la 13 Iunie, dnd s'adat ordin de d. Dlnescu de a nu se malface formaliati de cltre functionari.

D-1 ministru al cultelor §i instructhmelpublice a adresat urmatoarea cireirlarl cl-ue d nil revisori §colari din tad.

gDomnule revisor,

«Penttu a se putea urmari en toatàslrguinta §i a se termina mat curand lu -crarea de anchetl asupra invatamAntuluirural, vé pun in vedere dà conferintelecu invatkorii, ce trebuia sl aid loc laAugust viitor, nu se vor tine anul aeesta.

np- Ministru Raret".

Zilele treeute s'a sávkait o anima in -grozitoare la viia unul domn din Cra-lova ; eatl cum o relatead Cantarul" :

«Ungureanul Matti Simion intalnindu-se cu viereasa, a inceput sl o loveasclin cap, cu un fluer ce '1 avea in nild.La tipetele fameit, sari in ajutor proprie-tarul, care din intimplare se ail a prinapropiere. Acesta puse mg,na pe ungo-mean §i '1 inchise inteo pimniti. Mal Orazita ungureanul, glsind o sapa, sparse u-§ea, e§i furios 85. dea peste proprietarsl '§1 rezbune. In calel insa intalni pevier §i. vieread Atunci se repezi asupralor §i cu o furie de sèlbatec, at" lovi pearnandol in cap. Nenorocitele victime el-zud la moment.

«Auzim Cà s'ar fi gash cati-va mar-tori earl ad mkturisit dà omoritorul, eudte-va zile mal nainte de slvér§irea cri-me!, nu pArea in toate minple lui. El esteun orn inalt §i robust».

«Cetateanul» din Bacad spune el lo-cuitorit de pe moaia Brusturoasa, pro-prietatea «Ghica» j, ud. Bacàù, arendataevreilor David Grünberg ai Haim HeraLack, s'ad revoltat contra arendaailor.

«Cauza ce 1-ad adus la disperare §iprin urmare la revoltà, child eat afIlmar fi ca, pe pe llngI alte impiläri, a-renda§ii ad deplrtat pe top ace§t1 laranide la or- ce mund atat pe camp car §ide pe la ferestraie, inlocuindu'l nurnat eustrA'n1 Mazu?1, ast-fel ea nu li se proeuraalci un mijloc de hrana, mat ales acumaclad et sunt foarte ingenunchiatl dincauza multelor procase ce ad avut pentruplmént etc.

«Se ziee ea se trage noaptea pu-eele din *tire asupra caselor uncle stadarenclaaii, farà insi sa se §fie de dare eine.

«D-1 prefect si d-1 sub-stitut de proeu-ror (lipsind promrorul) sad dus la flaploculut pentru cercetare».

«Gazeta Transilvaniel» primeate dinFagara§ aceastl relatie :

«Cia privire la comunicatul med din 4Iulie a. e. referitor la fata de 17 .ant,

romlnea, orfani din Mueandorf, care a

dispirut de la stIpana so israelita dinFAgara§, i despre care se vorbea inclpAnO i prin judet a fi §i aci un caz cacel de la Tisza-Eslar, mé grabesc a ra-porta ea s'a descoperit abia astazi 8(20) Iulie a. c. in apa Oltului, in apro-pierea satului Becleanu, unde o comisiu-ne de medici la indemnul judecAtoriel lo-cale a sectionat-o.

multiane de locuitori din FágArt§,intre cari parte mare israeliti aú aler-gat la fata loculul, uncle era fata careera albA i cu gura inchisA. Taal fetel

cei-l'alti consängeni aú recunoscut'ode fata lor, iarã poporul /61-an §ovlia ;tot mogul aflat in apA §i inecat de sinee cu gura deschisi ; iata asta e toatá allsäsi eu gura inchisA , trebue zic oamenii

sl fi fost aruncatA in apA, dupà ce amurit.

«In timpul pAnA cänd s'a aflat fata erao mare ferbere in Fagäras, din care cousihid 17 gendarmi aú fost rechiämay dela statiunile dimprejur.

«Acum locuitoril stint mai linietiy; nuinceatä insä a vorbi multe despre cazulacesta».

In ziva de 2 Julie pe la orele 10 di .

mineata, un copil, anume Joan, flat luiJoan Prunee, in etate ca de 10 aril,din comuna Gogo§u, judetul Dolj, pecAnd voia sa scoatä apa dintr'un putcu ciutura after aläturi eu casa pa-rintilor sal, a cazut intr'ansul si pedata a ei murit.

Ana sotia lui Nita Platen, din co-muna RucAru, judetul Musee1, in zivade 5 Julie, voind sa scarpene la coarnepe un taur al sail, a lost impunsä detaur, care i-a spa pAntecile. Numitase atla in cAutarea spitalulul.

In ziva de 7 Iulie, copilul Vasile, fiullui Vasile Hulab din comuna Epureni,judetul Tutova, iii etate de 5 aril, du.candu-se cu alti copil intr'o rip pen-tru a se scAlda, s'a inecat.

In ziva de 3 Julie, caporalul de do-robanti Nicolae Ionescu din Iaef, des-partirea III, ifind de serviciii pe Iron-tiera, punctul Sculeni, ei voiud a sescalda in Prat a luat ei un cal de lacaporalul Davidovici Aron spre a'lscalda ei, incalecänd in apa, s'a cu-fundat cu cal cu tot de 2 oil, a treiaoara cazand de pe cal s'a cufundat einu a mal eeit. Toate incercarile pentru

gasi lad fost zadarnice.

In ziva de 8 Itflie orate 7 pi. rn.,indivizil Nicolae Mutu §i Manaila .Voicudin comuea IIAngulesci, juletul Ram-nicu-Sdrat, pa csnd se gasead legandla orz, ad lost isbiy de trasnet. LulNicolae i s'a ars catnap cu care eraiinbracat, i s'a sdrentuit itarii ei cipi-cil din picioare, facandu-ise §i maimulte lesiunl pe corp ; iar Mantilla,farA sa prima vre-o lesiune pe corp,se atla bolnav ei nu poate vorbi. Lagasirea lor, acestul din urma curgeasange pe nas l pe gura.

In seara de 9 Iulie, in dreptul bise-ricel greceeti, Spiru Dociu din Con-stanta, s'a inecat in mare unde sescalda. Cadavrul a lost scos de apa lamal a doua zi.

Un copil al lui G. Motrea din co-muna Bodestii-Precestel, judetul Neam-

RO A NIA LIBERA,COCZualigaMIllinitartS22.111M8Dsa.a. 1511101011.111111111..11111MEr

tu, fiind in paza unor bivoli, un bu-haid a intones pe copil ei l'a omorit.

FOlTA «ROMANIEI LIBERE»16 Julie 2

STEISTICA SINUM11112(Din Convorbiri Literare-)

DIN AP-ARA.Fanta ei Romania.

»Le Temps" in numarul sad de la12 Iulie scrie in «Buletinul zilei»

D. Or dega mi ni strut Republicel fran-ceze in Bucureeti, de 1 t sosirea sa lanoul sad post, s'a gasit incurcat inchficultay de natura pune in joe,toata abilitatea §i tot tactul unui di-plomat consumat. Cestiunea trartatu-lui d comert s'a inasprit repede panala gradul, in cat cele douè tarl, facuteprin toate traditiunile §i prin toa te in-teresele lor spre a se intelege a-juns sa facA uz una contra alteea derepresalie, de care vor avea sa sufereei una §i alta. Aara d'asta positiuneaparticularA a ministrula Bratianu ciiprivire la partidele regatulul duna-roan a venit sa mal complice sareinarepresentantulut Frantei. D. Joan Bra-tianu a provocat contra regimulul, carea rausit aproape de zece a& a face sadomneascä pe malurile Denarii, o o-positiune, a caret' vehementa fall seaman departe de a se amorti, se exal-teaza prin durata. S'a format o coati-tiune intre vechea partida conserve-toare, cati va membri din partida li-berala card, ca reposatul d. Rosetti,

voit sa'§i sacrifice principiele sorea avea puterea nicl traditiunile lor,oare earl' elemente radicale, ce n'aü

asit nici-odath in Moldo-Valachia sipartizanil unor .familii princiare earln'ail ertat printula Carol de Hohenzol-lern cä a ocupat Tronul Itt'care amin-tirirea strabunilor lor le dedea drep-tul sa aspire.

Polemica partidelor in presa a luato vivacitate cu atat mai mare, ca abtinerea a departat din Parlament par-tea cea mai mare a oposantilor. Se im-puta guvernulul ou exageratiunea, pecare partidele o intrebuinteaza bucti-ros in denuntarile lor, §i ear o energiece demonstreaza, cA eel putin ibertateapresel este hied intacta in Romania,se imputa d-lui I. BrAtianu cA a falsi-ficat toate resorturile adrninistratiunii,ca a fAcut din regele complicele unlitregim od:os, ca a exercitat asupra a-legerilor o presinne frá masura, ea apus jastitia in servisiul rancunelor saleei ca exploateazä finantele Statuhli inprofitul unel partide.

Se foloseete or-ce ocaziune spreprotesta, chiar pe cane cele mal ne-regulate, contra pretinsului iespotirnal primulul ministru. Opozitiunea aNeat mare tarabohl din aventura nun)tanar student, condamnat de tra ori,prin sentinte casate de atunci, spre afi incorporat ca simplu soldat in ar-matrt §i a fi tillut in randurf panaastazi : Sefil coalitiunii declara sus, caregimul constitutional fiind violat , fiindinchisA or-ce cale legala de a se pu-tea apropia de regele, care n'a ma-nifestat nielmodatä dorinta de a se punein comunicare eu poporul, de cat nu-mai cand rebeliunea a bombanit sublerestrele palatului, poate sä devie ne-cesar de a recurge la miThace revo-lutionare spre a reda Romaniel fiber-triple el.

Dupa, cum se vede, situaya estefoarte incordata. Negreeit cA trebuese', se sxinteze mutt din limbagiul foi-lor opzitiunif ei Ea nu se atribue o

4. In privinta rasa, 10 rid limbadrept criterid maI sigur al nationali-tritilor, avem urrnatoarea tabelA corn-parativrt :

La popoare de limba : sunt sinucided la z milionlocuitorl

Daneza 268Germ. de sus ei de mij. 165(Saxonil in deosebi. . 288)Germanä de jos . . . 148FrancezA 116EnglezA 72Romana 50 (?)Italiana-Spaniola 27Maghiara 52Slava rasOriteana 40Evreil aù putiné sinucicleri , ins&multe camel' de nebunie.5. In privinta religiunir, popoarelede confesiune protestanta aú cea maimare cifra de sinucideri, cei de con-

fesiune ortodoxa cea mal mica. Ta-beta este cea urmatoare :

TAri de religiune : au sinucideri la i minorlocuitorl

Prottei. tanta . . 190Catolica. 58Mixtri (cat. §i protest) 96Ortodoxa. 40

valoare prea precisa unor aCtuatiunT, liSeptembre 1885, profesor cu titlul provisorince re paraliz in parte chiar ele prin la catedra do geografie §i statistica de laalibertatea cu care sunt lacute. Nu e acoala comerciala din last.mal putin adevarat cA d. Ordega agasit li Bucure§ti un post cu deose-bire dificil. Ceea ce complica pozitiu-nea ministrulul Frantel este cA unadin acuzarile principale ale opozitiuniteste tocmai presupus a subordinatiunea notified romane, sub d. Bratianu,politica cancelarulul german §i para-sirea aliantel franceze. Cultivand, dupàcum are datoria, bunele dispozitiuniale unel fractiuni din spiritul publiacu privire la Franta, d. Ordega risde a parea ci se amesteca in certeleintestine ale Romaniel. Afirmand, dupricum era in drept, la reeeptiunea sacu ocazia lui 14 Iuiie, cA Franta nuconfunda tara intreaga ea autorif res-ponsabili al politieei economice ce aprovocat masuri de represalie, minis-trul Republica a putet fi acuzat depresa oficioasa din Bueureeti ea, sta-bile§te o diferenta intre Romania §iguvernul sad. Prin urmare se vede decate incurcaturï se isbeete represen-tantul Franter din toate partite in Ro-mania.

Turcif, intru cat se noate vorbi deo constatare statistica la el, ad sinu-cideri puyne.

6. 'raffle, in cari instructia publicaeste cea mat Nita in popor, nfl i ci-fra cea mat mare de sinucideri.

Din tabela data ma sus, se ved si-nuciderile cele mai numeroase in Ger-mania ei Danemarca, cari stint tot-deodata Odle en invêtämantul publiccel mal raspandit. Mal p_utin re's, auditeste invetamentul in Franta cifrasinuciderilor este mal mica. Si maiPatin in Englitera §i mai mica cifrasinuciderilor. In fine Spaniolii numarad'abla 27 sinuciei intr'un mitten de lo-cuitori.

Afara, de aceasta constatare prea ped'asupra, d. Morselli dà un fragmentde tabela, in care cifra celor ce nu§tid sa scrie ei sä citeasca (analfabey)sta in proportie inversa cu numarulsinucigasilor.

7. Cifra sinuciderilor cre§te cu cifravarsta, ei relativ cel mai multi sinucigaei sunt in varsta cea ma inainta.ta (70-80 ant). Este dar greeita parerea statisticilor vechi ca tendinta spresinucidere este mai mare intre 40 ei50 de ani.

Deosebitä luare aminte merit& sinu-ciderile cot:1liter. Dintre 4595 sinuci-ga§i din Paris (1834 43) ereau 77 co-pii mal micl de 14 ani. Statistica f ran-cezA registreaza in 8 ant (intre 1866§i 1875) 240 sinuciderT da copii, dintrecari 94 de 15 aril, 60 de 14 ani, 38de 13 alai, 16 de 11, 3 de 8, ei 8 de 7ani. In Prusia de la 1869 liana la 1878s'ad sinucis 29 de copil in varstA ma!mica de 10 aril.

Abdul-liamid.

Corespondeatul din Constantinopolal oficiosulul ziar «St. PetersburgskiaWedomosti», care ea functionar al am-basadei ruseeti la Yearn, cunoa§te se-cretele Curtil de acolo, comunica foilsale §tirea de sensatiune, ca SultanulAbdul-Hamid «se gaseete intr'o : taredesperata». Acum cate-va zilespunecorespornientul Sultanul pärea a fisanates ei a asistat la serbarea tradi-tionala Leyeletul-Kadiva, dar dupa ekeva zile a cazut bolnav. El are visiuniteribile §i toy din jurul sad nu vor-besc de cat despre viitorul moetenitoral tronulut. Ochil mal tuturor sunt in-dreptati iarksi asupra lui Murad, des-pre care se vorbe§te pretutindeni, cás'ar ti insanatoeat pe deplin ei ea edispus la trsbuinta sit se urce din nodpe tron. In fine corespondentul asi-gura, cA aceasta etire e intemeiata peadevar. Cu toate astea foile streineinregistreaza vestea ell mare reservA.

o

IL)071:AE11187-17.1B

Epitropia bisericet domnesti din ormulCtimpu-Lung este autorisata sa vènda prinlicitatiune publica mat multe imobile situatein judetul Muscel.

Pretui ce va resulta din v6nzarea acestorimobile este afectat la terminarea reedificilritnumitel biserict.

Comuna urlyuad Buzed din judetul Buz66este autorisatl a percepe 20 let pe zi de lateatruri §i or-ce representatiunï.

Colegiul II electorai de consiliert judetentdin ji detul Rananicu-Sarat este convocat,pentru ziva de 20 August1885, a se intruni,in localul comunet de resediuta, la orele 10dimineat, spre a alege opt consilierf in lo-curile declarate vacante. .

S'a acordat medalia Bene-Merenti clasa IConsilier privat al Curtel imperiale ruse

P. N. Batinosow, peutru meritoasele salescriert literare.

DECISIUNI MINISTERIALED. Eduard Gruber, licentiat in litere de la

facultatea din Iasj, se numesce pe ziva de

oCRONICA AGRICOLA §i INDUSTRIALA

Recolta cerealelor.Resultatul aproximatival reconet. Inceputul vdrizdrilor. Starearecoltolor.

Seceratul cerealelor, grrd, oarzemal cu seama se poate privi ca §i ter-minat intr'o mare parte a tara; chiardintre ovdzuri multe s'aii recoltat. Ingeneral timpul a fost priincios pentrusecerat; a plouat putin, ast-fel ca gi 6-nele suferit alteratiune. Caratulla arie asernenea s'a putut Jace petimp bun. Aceastä irnprojurare a urestmult cuartatea productelor, pentru casi-ed pastrat fata ei greutatea.

Agricultorii cari s'afi grälatt ei addispus de brate incepasera ehiar tree-ratul in cele din urnaa zile ale lui In-pie. Intre cinci §i zece Julie malinelede treerat lucrail in multime de es-ploatatiuni grele. Treieratul s'a Montei se face bine ; ma§inele lucreaza muttcaci grant ei orzul sunt bine useate.

Grant, in general vorbind, estede cualitate escelenta; fay), frumoaskgreutate aproape maxima in multe ex-ploatativa. Cäti-va proprietari ne-adcomunicat ca ad dobandit o chila eijumatate de grad la pogon, iragend62-63 libre. Am primit inetiintare eipentru doue chile la pogon. Aceastanu poate fi productiune medie ; credea se poate conta pe o chila de pogon.

Orzul produs are fata recomanda-bila el greutate multämitoare. Ni s'acomunicat productiune de 1112 chilapAna la 21¡2. Cea din urma citra cre-dem eh este esceptionala, dupa catam putut constata in mai multe ju-dete.

La incepntul tut Iulie dejagrail nod la Braila; ni s'a spus cA s'aoferit deja 85 lei pentru chila de An-tea cualitate. Negreeit ca in raportcu aly ani pretul este scaztit; cu toateca speram inteo urcare, totuei chiarcm a eest pret tinand searnA de impre-jurarl; nu am avea a ne plänge. A-gricultoril noetri trebue sà inceapa ase deprinde cu preturi mai scazute decät atunci cAnd nu intälneam pe pie-tele Europa o concurenta atit de mareca cea de astäzi. Legea ofertel §i acererel este necrutätoare pentru agri-cultura ea ei pentru industrie, candnu este contrariata prin drepturilo devama.

Seaderea preturilor trebue sà nedeetepte asupra alcloua punctesä dam mai multa ingrijire milturilorpentru a produce mai mutt pe aceeaeisuprafatä; al doilea, sa u neingri-jhn atat de mult economia vitelor siindustriile anexe ale agriculturei. Fer-ma romana trebue sa inceapA a deve-ni ji usinä, in marginea imprejura-rilor.

.Recolta principalAramasA pe camp,porumbul, se afla maT peste tot locul,ill cea mai infloritoare stare. Sernana-turile timpuril ei ogoarele, infafieeazAcea mai lucsoasa vegetatiune. Din ne-norocire porumburile puse tarzid, cutoate ploile ad remas mid; vor creeteincä, insa, putina speranti de a re-colta ceva. Sufera cine-va cand alAturicu pornmburi inalte, vede altele de a-bia de o palma. Nu stim cum Eä facern sA dispara imprejurärile earl fac

intärzie semänaturile, cad paguba

8. Unde hrana poporulul este matales vegetala (Italia de sud, Spania),sinuciderele sunt mai rare ; hrana estemai ales animala (Franta de nerd,Germania) sinuciderele sunt mat dese.

unde poporul bea mai alesvin, AU sinucideri mai putine ; iar a-colo, undo se bea mai ales bere eirachid, sinuciderile sunt de regulamal numeroase.

In unna acestel constatarl, Bertillonse intreabA dacä apleearea Danezilor §iGermanilor sore sinucidere nu estemai mutt tui elect al alcoolisrnuluicleat al rasa'. Insä, Slavil ei Holan-dezii, de ei forte iubitori de rachiii,

o cifra mica de sinucidet T.9. Numarul sinucigaeilor bärbatieste in Europa de 3 pana la 4 ori mai

mare de cat al femeilor. Numal inSpania femeile sunt mai aplecate spresinucidere, ei proportia este intre bar-bati ei femei ca 2' : 1.

10. Cea mai mare aptecare spre si-nucidere o aù veduvil et vaduvile ; darvaduvil mal mare de cat vaduvile.

In a doua linie vine apoi aplecareabarbatilor holtel, care este mai marede cat a insuraylor.

Din contra Ifemeele maritate dad ocifra ma mare de sinucided, de catfemeele nemaritate.

11. Cat despre deosebirea intrerave ei sat?, in toata Europa cifra re-lativh a sinuciderilor este mai mare inpopulatia gramaditä a orsteelor (soco-

1). Si nu uitana ins6. ca veduvit i v6du-vile find de regula in varsta mat inaintata,o parte a cifret celei marl din sinuciderilolor vine iu socoteala crelterit sinuciderilorcu crelterea NTrstet.

este mare pentru tara ei pentru in.divizi.

La 10 de Julie multe porumburicepuse a lega ; am vezut semanAturTeu ¡ref ei patru etiuley pe un cocean.Porumburile din oraee puse timpuridei in .-arnanturi grase rodiserrt la in-ceputul luI Iulie ; se vinde porumb fertde pe atunci.

Totul ne face a spera intr'o abun-denth recolta de porumb, atat ea cua.Mate cat ei ca cuantitate. Multumireanu poate fi de cat generala, atAt pen-tru ca hrana populatiunil rurale esteasigurata cat iji pentru cá porumbula devenit astäzi un articol de esportfoarte important.

Recolta fasolei promite mutt ; amauzit multi agricultori din Buzad,Ialomita ei airea felicitändu-se. Aceeace este imbucurator esto imprejurareaea cultura acestel pretioase legumi-noase incepe a se lati semne lamepentru varietatea in semanAturi ei pen-ten export.

Finetele, considerate ea perdute ina-into de pia, ad recipatat putere. Infoarte multe localitäti Haul se cosisein cele d'antaiti zile ale tuna curente.Chiar la munte, la Predeal incepusecositul pe la 8 din Iulie.

N'avem mutt de zis peutru planteletecstile, inul ei canepa, caci din neno-rocire ambele sunt ca ei oropsite. Voracita cu toate acestea faptul urmator

:

Directorul arestel reviste a semenatin prima-vara ea la trel pogoane decanepa, de Bolonia, in primant gras eiarat dí (loud or). Pe la 5 de Iulie a-ceasta canepä avea o inäIime de zecepalme, iar eatlepa ordinar a aranu-lui de abia era de patru palme. SA senoteze ca, cAnepa d-lui Aurelian deabia incepe a inflori, pe eänd cea detarä era mal de cules, (cânepa de vara').Negreeit cA lucrarea pamantultii §icualitatea sa a contribuit mutt la a-ceasta. Vegetatiunea viguroasa ; nu sepoate insa constata ei influenta sernan-tel de caneph. Taranii credead ca, esteselbaticA i declarad cà n'an vazut Didoilata cânepa semanath crescutA atätde inalta.

De mult se recomanda introducereasemantel burie ei a canepel din Bolo-nia ii special ; bine ca ne-am descep-tat ei amnia. Lucrul de cOpetenie esteca sa se impräscie semanta de Bolo-nia intre tarani. Aceasta sementA cos-tänd cam scump, ar fi ma! nemerttca guvernul sA dispne a se semana pemoaiiie sale cate-va mii de pogoaneei sA imparta sernanta gratuit satenilor.

A. de la Mum.o

C it () L (i) 4U-

tind oraeele de la 2000 locuitori in sus)decIt in cea rara a satelor ; dar nuaea in eat sa creasca in orage ei sAscacIA in sate, §i aea crescand in ()-rap srt creasea ei in sate, numalceva mai incet.

Land insà nu ora§ele in genere, cicate-va capitale mart in parte, vedemin aceatea o eifrri foarte mare de sinu-cideri. Cele mai multe sinueideri seintampla in Paris, ei cifra sinuciderilordin departamentele F'r intel mergecrescand cu apropierea tor de capitalkaea in cat in unele din departarnenteledepartate cifra este mica, de §i se afla,in ele oraee mai marl, d. e. Nantes,Clermont, Montp.?llier, Limoges. Ex-ceptie fac Marsilia, care este :ipentruSad un centru de radiare al frecuentasinuciga§ilor precum este Parisul pen-tru Nord.

Duna, Legoyt de la 1856-60 Wm,mijlocie a sinuoiga§ilor pe un an aost de 110 la un milion de locuitorlpentru cele 86 deptrtamente, insa de646 pentru Parisul singur.

Lendra asemenea are totdeauna ocifra relativa mai mare de sinucigaefde cat restul Engliterel.

In Kopenhaga de la 1863-1876 ci-fra mijlocie pe un an calculata laun milion de locuitori a fost de 361sinucigaei, in Stockholm de la 18511870 idem de 340.

12. Asupra deosebirel cifrelor desinucideri dupa, profesiunea sinucigaei-lor nu se poate face incit o constataregenerala, fiind-ca statisticele deosebi-telor State nu ad rubrice comune pen-tru aceasta ei or- e argumentare ar fiaici pripita.

Genera1 Ribald C. Cerehez a muriteri in ora§ul nostru Ia§i, dupa o crudaboard de crier! de care suferca de pa-tru ami, in etate numal de 46 ani. Re-posatul a fost unlit did eel mai distineiei invatati militari precum §i unul dincaracterile cele mat demne §i inalte.Mind ca in viati a fast arnestecat lamarele evenimente militare xomane,ne facem o datorie de a'i schita pesourt viata.

Mihail C. Cerchez este nfiscut la1839 la BArlad din pairinti agriculterY;cele äntaid studil ei le-A facut la Aca-demia Mihaileanä din oraeul nostril(actualul Heed). Tanar de tot a intratca functionar in ministerul justitiei, inurina a imbrayeat cariera militareaseea intrand voluntar cu gradul de cadet.

Din statistica Italiei pe 1866-1876pare a resulta ea cea mat mare inten-sitate de sinucideri este intro invatati,

ingineri etc. Apol vin in or-dine clescresandà militaril, negutato-ril, meseriaeii. Mare este cifra sinuci-defiler in corpul profesoral §i. la func-tionarl, mica din contra la tarani, laservitori §i la artieti.

In Franta (1872 1876) sunt, laun milion de locuitor 510 sinucig4din profesiunile liberate, 158 din in-dustrio, 110 tarani, 82 servitori.

Sinueiderile intre militari sunt intoate Siatele relativ mai numeroasede cAt intre civili. Pentru Prusia deo-sebirea este mica, dar in Franta(1862-1867) cifra sinucigaeilor militariin raport cu. toti militaril esto aproapede 3 ol mai mare decAt cifra sinuci-gereilor civill (nutria) bArbati) in raportcu tot! civilii ; in Englitera (I 8621871) de peste 3 ori mai mare, in Ita-lia (1871-1875) de 10 ori mai mare.

13. Sinuciderile sunt escepyonale denumeroase pentru arestati, §i anumeprintre eel inchiel in arest preventiv ;mutt mal putin numeroase printre celdefinitiv condamnati la inehisoare.

In urdle State cifrele aunt enorme.In Danemarca d. e. in anul 1872 s'afiintämplat aproape 260 de sinucideri la1 milion de locuitor., insa Proporyasinueigaerlor barbay este de 40,320 defemel la 1 milioa de arestati. (pre-ventiv ei chiar de 41, 320 de fe-mel la un milion de arestate Cualte cuvinte in Danernarca a fost inkeel an date 1 sinucigae la 3,846 delocuitort in genere, insa pentru cei lfl-clìil in arest pre ventiv a fost cAte un

Dupa un an, in timpul cAimacamiel luiVogoride, a fost numit sub acotenent,principele Cuza l'a fAcut locotenent.

Cu acest grad a fost trimes in Frantasa asiste impreuna eu altil la mane-vrele de la Chalons. Ducerea Want-luT locotenent in Franta a fost pentrudönsul o revelatiune ; izbit de cele e,ev6zuse acolo, el, cum s'a intors in tails'a pus pe studid, pe munca, pe ocu-patie continua, ceea-ce a facut din el,cu timpul, dupa cum am zis, un mi-liter de frunte, cunosator profund ameseriei sale.

Atitudinea ce defunctul a avut inevenimentele de la 11 Februarie (res-turnarea luT Cuza) poate fi dat& demodel or-caruia, Cerchez in momen-tul detronarel Mum parte din regi-mentul de infanterie comandat de co-lonelul Solomon. Cum a auzit de lo-vitura din noaptea de 11 Februarie,acest regiment s'a concentrat imediatin cazarma din dealul Spired de ei so.mat de a veni sa jure guvernului pro-vizor. Cerchez cu ofiterl i cuintregul regiment a refuzat. Dupa a-cest refuz, acest regiment a trimes odeputatiune din slnul lui la Cameradeputatilor, singura autoritate legaladin care ei Cerchez Wee parte. A-ceasta deputetiune mergönd in Cameraa cerut ca aceasta sa ia o decizie inprivinta Tronului, daca este vacant sailnu ai numal dupa ce Camera a inere-dintat pe delegatiune ca principeleCuza «a abdicat» ca Tronul este vacant, numal dupa aceasta a jurat ere-dinta guvernului provizor.

Cänd s'a declarat resboiul intre Ro-mani el Turd, Cerehez era colonel aicomanda divizia II. El a avut mareaonoare de a avea eel Antaid ladispozi-lia sa ei a trupel ce comanda, pe Os-man page in urma atacului din 28 No-emvrie 1877, care a adus caderea Plev-nei. El ei trupa lul a intrat, inainteatuturor, in intäriturele celebrel forte-rete. Eat& cum colonelul Cerehez inraportul sèü (-Aare generalul Cap area,cum s'a intamplat faptul.

Dupä ce descrie au amanuntul dis-pozitiele ce luase, inceputul atacului eiinaintarea continua a diviziei sale, elapol adauge textual: «Rezistenta Tar-«cilor nu tinu Inuit ei ,trupele turceeti«rAclicara steagul alb ai lepaciara ar-«mele ; trupele noastre inaintar& f Ara«later o piedica Oita la podul de la Vid«aproape de care se afla comandantul«armatei turceeti. Osman pag"a, care«aratand dorinta de a vedea pe co-«mandantul trupelor noastre, de vreme«ce fiind ranit nu putea sa umble, m'am«dus insumi in casa unde se afia«intrebandu'l de voeete a se retrage«sub escort& de aeolo, mi'a spus ca«voeate a remänea acolo undo am ei«läsat o companie din regimentul al«III-lea de linie ca garda pAna ce co-«mandantul va dispune ce e de facut».Aceasta este curatul adevar in privintaWere ea prizonier a lui Osman papa

FAcut general, Mihail Cerchez s'adistins in mod stralucit in lupta de laSmardan din 12 Ianuarie 1878. Acestatac a fost condus numal de generalulCerchez cu trupele Romane fara aju-torul rusesc. Lupta de la Smardan a-vea in intentia lui Cerchez ca resultat fi-nal luarea Vidinulul, ei de sigur ca a-ceasta fortareata cadea in mane, luiCerehez daca nu venea armistitiulin urma intrarea de Mina voe inVidin.

7-

Mihail C. Cerchez pe langa ocupa-tiele de studiele sale militare se ocu-pa cu deosebite materil de etiintaistorie. El facea parte din societatea»Junimea" unde aerul sèa modest, ju-decata lui sanatoasa i dreapta 61 fa-cea ascultat.

Armata, deja de patru ani de la in-ceputul boale1 perduse un eminent mi-litar, acum stingerea lui nu e de catdesnodämantul fatal a tine existentipenibile, Cerchez a fost un militar in-tegru, sever, el a urit linguaitorieleintrigile de acea nu se bucura de fa-voarea celor ce umbla dup& asemineainjositoare lucrurl.

Ne asociem ea Romani ei ziarietila durerea ce familia i armata in-eara.(Lupta" de la 14 Iulie).

PARTEA TIINTIFCA

Definitia masagiultd.Mai inainte de a da o definitie ma-

sagiului, sa ve 'em daca acest cuvantpoate se exprime diferitele manipula-tiuni intrebuintate in acest gen detratament.

LuAndu-ne dupa etimologia euvan-tulul (massage s. m. fr.maso gr.Kneten germ.) inseamna clupa unil :a framanta, chip& altii : a esercita irle-tu ei presii asupra corpului.

Prin ,e1 dar nu putem exprima, de-cat una sad dou6 manipulatiunl dintoate 1 sunt, dupa eum se etie, mul-te boll, in cari nu intrebuintam unmasagid ccmplet ci maniulatiuni inparte: petrisagiul, frietiele presiunileetc. Rossbach in escelenta sa lu-crare (Traite des methodes therapeu-tique et physiques. Berlin 1862)ca sa evite mimele improprid generic,numeete aceste diverse manipuIatiuni :friciÏ el presii; dar atund am fi con.stranei, ca la aceste numirt, sa maiadaogam: miecarile paisive, active, per-cutia etc., fiind-ca numirile lui Ros-sbach nu sunt decat simple cloud feluride manipulatiuni.

Schreiber (Traité practique de mas-sage et de gymnastique medicale. --Varna 1884) ig manifest& dorinta, caar fi bine, sa se gaseasca alta numire.Pentru el numele de «tratament me-canic» pare a fi setisfackor, fiind -eacoprinde in sine toate procedeele in-trebuintate in aceasta metoda de eau-tare.

Cel-Palti autori se multumesc, dup&cum se vede,,cu nurnele generic de«masagiti» de oare-ce 61 intrebuinteazain scrierile lor ai Ilia nu discuta chiardaca aceastä numire e suficient& sadnu. Printre aceetia pot cita pe: Nor-strom, Mezer, Estradare, Speckhahn et.

Prin urmare, de ei numele e insufi-cient, ca sa exprime variatele mani-pulatiuni intrebuintate in scop cura-tiv, totuel, acest nume generic, fiindfoarte r6spandit i intrebuintat de unilfara al discuta, 61 void lua i ell eaarbitrar in mica mea lucrare.

In ce priveete definitia, vedem ca :Pouteau, Martin, Récamier, publicAndresultatele favorabile obtinute prinmasagia, de ei toti le contestase, n'aildat niel o definitie. Ei att 'Mont, pre-cum tace i Nörstrom, Mezger, Schrei-ber, Wagner (Friburg) de ei operilelor sunt remarcabile. Singur Estradaredefineete masagiul in modul urmAtora

1). Considerat clupa efectele sale,

sinucigae la aproape 25 de arestatI.Sad : dintre aproape 4,000 Danezi ingenere a perit in anul 1872 prin si-nucidere numat unul, pe cand in ace-lael an din 4,000 Danezi arestati, pre-ventivl aa perit prin sinucidere vr'o 160.

Cu totul alta este in Danemarcacifra sinucigaailor intre cei defin tivcondamnati la inchisoare ; adie& numalde 1.170 la un milion (aproape de 30orl mat mica de cat in arestul pre-venti v).

Se vede dar ca ruainea ai nelinieteaaunt causele imediate cele mal pater-nice pentru sinuciderea color arestatY.De aci se explica m tifra enorma a te-meelor sinucigaee dia aresturile pre-eentive.

Afara din or-ce proportie mai micTsunt cifrele corespunzatoare din sta-tistica Frantei pe 1872. Aid la 1milion arestati preventiv vin numai75's) sinuciga§1 barly3ti contra 40,320in Danemarca si 420 femei coatra41,320 in Danëmarca.

14. Intre sinucidere i nebunie sepoate asemenea stabili un raport sta-tisfic. Amandou6 aceste anomalii crescin Europa in mod regulat, ai in multeState in oare-care paralelism. Ast-f elam v6zut ca Danemarea are maimulte sinucideri decat Prusia, aceastamat multe de cat Franta, aceasta maImulte de cat Englitera. Tot aaa estecu cifra nebunilor. Insa India, carea!'e mal putine sinucideri de cat Franta§1 Englitera, are o mal mare cifra re-lativA de nebunil de cat aceste cloudOft (Caldura ? Pellagra ?Se intelege ca nebuniile sunt totdea-una mal mull numeroase de cat sinu-ciderile ; in Franta cam de 13 oil, in

ANEWROMANIA LIBERA

putem zice ca: masagiul este actiuneaunel persoane asupra alteia, esercitat'dprin ajutorul manipulatielor; practicateeu scop de a vindeca o boala sad de-aconserva sanatatea.

2). Luat cu simplu agent fisie : ma-segiul este arta de-a framanta corpulcu degetile, a'l frictiona eu mama sadcu un instrument, a'l percuta ai a imprima miecAri, earl sunt propriI .arti-culatielor i toate acestea Mcute cuscop igeuic- sad terapeutic.

Cred cA urmätoarea definitie ar pre-senta mal multe avantaje, de oare-cee mal general ei a rata in acelae timp,in ce consta masagiul ei scopul pen-tru care e fault.

Intelegem prin masagid actiuneamecanica artificialt sad natural ce oesereita o persoana, asupra alteia, sailasupra sa insál, cu scop de-a vindecasad ca sa intretina sanAtatea.

Dr. Manea.

Danemarca de 11 oria de peste 18 ori,in Italia chiar de 50 de ori, Aea inPrusia la 1871 a fost la 1 milion delocuitorl 2450 de nebuni ei numai 133de sinucigael ; in Italia in acelael an1640 de nebuni contra 31 de sinuei-

Cel mai multi nebuni ii are Nor-vegia, eel mai putinl Belgia.

15. In privinta statisticer causelormotivelor cari due la sinucidere, tre-bue pastrata multa reserva. Motivelereman adeseori necunoscute, intrepre-tärile chemati a face primeleconstatari sunt mai totdeauna arbi-trare. Mid se sinucide cine-va in de.lirium tremens, trebue elasat la ne-bunie sad la vitit, in deosebl la alco-holism ? Rubrica sinucigaeilor din aeanumitul desgust de viata trebue sacuprinda et suferiritele fisice i tristeta ?

claa nu, unde este limita sigura ?Cu toate acestea, rubricile aleatuite

dupa una i aceeael sistema dad to-tuel cifre comparative de oare careinteras.

La 100 de sinuciderl mint in :

Pruia Eraua Snedia Italia

28°/e 41 °/o 31 o/,4 1 3

Din nebunie . . . 27%Desgust de viata. . 12Vitid (betie, joeurI de

noroc) 11 13 27 4Rusine, mustrart de

cunostinta . . 10 6 9Suferinte fisice . . 6 12 5 8Pasiune (auaor, ge-

losie, manie) . 3 2 2 5Mizerie 3 4 1 9

De aci se constata cä nebunia e tecause cea mal frecuenta de sinucidere.Apol vin deosebiri caraeteristice dupadeosebitele tar! ; in Prusia mg alesdesgustul de \data ei vitiul, in Frantamai ales vitiul i sulerintele fisice, in

VA_R1ETATIWald, de ea mijloenl de a o eumbate.

Fe timpul calclurilor marl, dupa cum avemluniie acestea, cail cart lucreaza mult, suntsupusl adesea-orI la o diarie sad o boalacunoscuta prin abondenta materiilor mucoa-se secretate si date afara impreuna cu escre-mentele.

Bata dupa L. d'Ormoy, mijlocul d'a corn-bate aceasta afectiune pericoloasa.

Indata ce se simte boala trebue a se läsaanimalele la grajd si la ricoare, danduli-seo foarte mica cantitate de alimente usoarepentru digestiune. Mar tärzid se va adminis-tra acestor animale astringente si narcotice,pentru care se va prepara o infusiune de ri-dacint de o planta vulneranta (consolidamajor) in care se va pune de la 2-8 gramede tanin si 2-5 grame de laudanum. Aceas-ta infusiune so va da in fie care zi in douerandurl: o parte in apa la adapare, eara ceaand parte se va intrebuinta spialandu-se lapartea din napot.

Influenta eleetieltata atmosferiee asupraDupa, cum citim, tiranif in Fran-

ta ad observat de mult timp, el electricita-tea atmosferef are o mare influenta asuupraflintelor organisate. Toate femeeie menajerestill, el o furtuna insolita de trasnete, facesa se pearda, ouale de la o closett sad le a-vorteaza, chiar and dad cea mat mare spe-ranta. Pentru aceasta ele, 'WI a explicamotivul, obicinuesc a pune o bucata cie ferin cuibarul closeet care ap6ra ast-fel ouale

Aceasta bucata de fer, de sigur, fiind m asimtitoare pentru electricitate, serveste eaaliment fluiduluI ele3trie, aparand alte cor-purl organisate din prejur.

SI ia nota cet cart se ocup eu scoatereapuilor de gaina.

Ira roiii de albiue ambulant. O mare a-gitatiune a avut loe de cate-va zile la Lon-dra in Oxford Street, din causa aparitiuneTuntil om urmarit de un mid de albine.

O multime mare de persoane '1 urma la odepartare oare-care si circulatia trasurilor afost intrerupta cat-va trap.

Omul alungat de albine, fusese insarcinatd'a transporta la o statiune de drum de fiero colonie de aceste insecte, inchisa intr'unpaner. Cosul desch,z6ndu-se, regina albine-lor (inatca) urmata de colonia sa, s'a insta-lat pe spinarea individulut care nu scia inurma cum sa se poata debarasa. El alerga,navalea printre omnibuse si trasuri, ape-rand ca sgoinotul sa departeze acea bandade musafirt riutáciost, dar in zadar.

NeputAnd seam lumoa l'a sfAtuit de aiyscoate aceea ce el a Meut in fata tu-tulor care '1 inconjura, si apol a luat'o lafug& impreuntt cu toata multimea adunatA.

(Cultivatorul".)0

DIN ID 013IR 0 .ECitim in «Dunarea de jos» :

Actele de politetä nu sunt parteatare a veeinilor noetril.

Zilele trecute a sosit in portul nos-tril cu vaporul local d. guvernator alChieineului. A bia sosit a chemat ped. consul al Rusiei, care lipsind incongndit, s'a presentat d. se cr etar.

Acesta a fost trimis la pre fectura eusolia ca d. guvernator a venit sa visi-teze locurile infectate de locus* acerut sa i se dea un functionar al ca.pitánie de port (?) care sAl inso-teasca.

Dupa cate suntem informati d. pre-fect se zice ea ar fi respuns acestulmesagid ea nu cunoaete nimic oficialei ea regret& ca pe aceasta cale nu'lpoate satisface; ea particular ins& do-rind sa aiba o lAmurita idee despreluerarile efectuate, nu poate satistea cererea, neavénd onoare a cunoaetepersonal pe d. guvernator.

Cusurul era subtire i ,13CISZA nu aputut fi alta de cat eA d. guvernatore obosit de voiaj.

Obosit de voiaj nu se poate pre-senta la prefectura, dar poate sa facadrumul cu trasura la locurile unde s'aluerat. Curios.

La prefectura de Tulcea nu fAlfaeca la Rusciuc drapelul bulgar, aceastaa uitat'o satt a voit sa o uite d. gu-vernator rus din Chieined.

Suedia vitiul i rueir.ea, in Italia miseria ei suferintele fisice. Pretutindenisinuciderile din amor, gelosie, mAniesunt putine.

Adaogam ilea, in privinaa nebunielca in termen de mijioc din 100 de ne-buni barbati 25 mor prin sinucidere,iar din 100 femel nebune 10.

Cu alte cuvinte ei in combinare cuconstatarea de mai sus, putem zice pen-tru barbati grosso modo cA a patraparte din sinueigall se sinucid din ne-bunie ei ea a patra parte din nebunipier prin sinucidere.

16. Sinuciderea este de cea mal mareraritate intre surdo-muti, foarte rar&iutre orbi, mai deasa, in comparare euacestia intro idiot!.

17. Ultima constatare statistic& ce orelevAna, priveate mijloacele alese pen-tru sinucidere. i aicr se observaoare-care regularitate dupa locuri ei epoce.

In Italia (1868-1877) prepondereazainecarea, apoi vine impuacarea, apolspänzurarea. O travirea este pretutinedeal in proportii mai dui facemcalculul dupa tèri i nu dupa capi tale.

In Fran ta ai Germania (1866-1875)prepondereazA spanzurarea, apol vineMecarea, in randul al treilea impusca-rea.

In Anglia (1867 1876) prepon-dereaza spanzurarea, apoi vine taerea(care in alte tad se afta in proportii

apol inecarea, pe and impuacarea este rara.

In privinta capitalelor celor mari mij-loacele de sinucidere arata o alta va-riatie. Pe and in Paris de la 1817--25prepondera inecarea, apol venea impu§-careA i spánzurarea, lar asfixiarea cucarbunI era necunoscutá, de la 1834 43

oServiciul telografio al Rom, Lib»

'8 Iulie.-9 ore dimineata.Londra, 27 fulie.

Camera comunelor.D. Bourke, sub-se-cretar de Stat la afacerile strAine zice caEnglitera face demersue pe langit Italia pen-tru a ajata Kassala.

Viena, 'a Iulie.Se scrie din St. Petersburg Coresponden-

let politico" ci sed'erea tarulul si a tarinetla Kiew pe timpul verel va ofari ocasiuneade a pregati o iutrevedere a tarulur cu im-piratul Austriet pe teritoriul austriac. Dartimpul t locul visitor nu aunt inca fixate.

Suakim, 27 Iulie.stiri din Sudan confirm& moartea Mah-

diulut.Cair, 27 Julie.

Generalul Greufe.1 depeseaza, din Assuanpentra a confirma moarte, Mahdiuluf al carulcalif Abdooda s'ar 11 proclamat succeso-rul lul.

(Havas).o

MIME OPIRIConsiliul de administratie al fabri-

eel de hertie de la Letea i comisarulguvernului lucreaza la,un regulament

intecmeete bugetul -acestef fabrice.Dup6 prevederile consiliulal de ad-

ininistretie, dividendele febricel de laLetea dau pe acest an un beneder ade 5 la suta.

Foile galAtene ee ne-au sosit azispun cá in mahalaua Precista din Ga-lati scarlatina se intine gi ca autori-tatea medicalA nu ia masuri pentrucombaterea i isolarea flagelului.

O foae ungureasea e informata dinBelgrad, cá ministerul austro-ungar pelángá Curtea Serbia, comitele Kheven-

va fi in curänd transferat laBucure§tl in aceea§I calitate.

Ni se scrie din Targoviate:In noaptea de 6 spre 7 Iulie, in co-

mima Ocnita, plasa Dealu-Dlmbovita,judetul Dimbovita, distanta 26 chi-lometri de oraeul T6rgoviete, o band&de tallied aa cautat sa talhäreascachiar sa omoare pe Nicolae Dascalu

fiul sad Min. Pe Nicolae Dascalu,talharii descareAnd arme l'ad ranit laureche. Nicolae Dascalu WO, i flulsad Cahn, v6z6ndu-se inconjurati defiare cu figurá de oameni ei in ceamai deplina legitima aparare, att datdrumu gloantelor din arma ce posedadculeänd la pamant pe Petre Ilie V6-duva, din comuna Glodeni, care eracapu bandei. CAzut, mugea de durerlin urma loviturei primite la cap ei numai putea vorbi. Col-Pelti talhari sadrisipit prin fuga, ear impuacatul a murita doa zi.

D. procuror de Dimbovita, Mano-lache Anastasid, luand masuri ener-gice, s'ati prins top talharil bandel.

D. substitut Costache Gh. Radescu,ea cunosator de localitate i cu de-votament pentru liniateapopulatiei ru-rale, a contribuit de asemenea la des.eoperirea road-Mptuitorilor.

0BIBLIOG-RAFIE

asfixiarea cu carbinet ia preponderanta,apol vin inecarea, spanzurarea ei in fineimpuecarea.

Asfixiarea ca carbuni nu se intro-buinteaza, in Londra, ilia in Peters-burg, nici in New-York, dar s'a imitatin Turin ei Milan, unde covaraeate cumult sinuciderile prin spänzurare.

Otravirea da cifre foarte marl in u-nele capitale. Asa gasim pentru anil1876 77 din 1000 sinueigae.

In Otrivill Spin. Impq.New-York 317 135 68 331Londra 154 254 208 61Viena 216 358 56 222 4Turin 1821 121 242 61Man 116 58 192 327 77Roma 74 74 408

Se vede de aici ea imitareajoacA unrol foarte mare in alegerea mijloculuide sinucidere, precum intr'un alt or-din de idol se constata une-ori un felde epidemie localA, ca o molipsire mo-ralA, pentru sinuciderl. (Inteo anumeodae d. e. dintr'o anume casarma seintAmpla mai multe sinuaiderl conse-cutive. In Saxonia aU trebuit de cAte-vaori BA fie schimbate edificiele de ca-sarma din aceasta causA).

Ne marginim in relevarea acestor 17rubrici mal insemnate din statistica si-nuciderilor. Ele vor fi de ajuns pentruA da o prim& idee despre aceasta partea statisticel morale et despre metoa-dele intrebuintate intr'o ramura nou6

etiintela care este chernata a aduceoare-care lumina in deslegarea unoradin intrebäri le cele ma! grele ale vietelsociale.

T. M.o

A aparut de sub ti par SULTANICA,Fanta-Cella, Odinioarli, Suer ete. Un volum inoctavo, pretul 3 lel de de la Traneea. Meatvolum se atla depus la toate Ur/trifle dinCapitalit

S'a sees din aceste nuvele 50 de exemplarede lux, numeriotate, pretul 10 leT ; se aildepuse la autor Hotel Metropole.

Stroie Corbeanul de Alexandra LAVA-rescul, (Laertid), oper Aposthuma, precedatade viata §i operele autorulut de 'Peodor I.Foclaneanul.

Bucuresci, tipografia C. Petrescu Con-dnratu.

De vènzare numal la libraria fratif Ioanitio.

Nemoriul asupra luvAtImAnlului superiorin Moldova. Ca ocasiunea aniversaret de 50de ant a inflintarel acestuY invitamint, 16Iunie 1885, de A. _D. Xenopol, profesor deIstoria Romanilor la universitatea din Ia§1.

Tipografia National& strada V. Ale-xandri.

Aa aparut urmatoarele publicatiunt ale A-cademiel Romane si se afil de vinzare la li-brária Socec & in Bneurestt :

1. Doeumente privitoare la Istoria Ro-mAnilor. Urmare la colectiunea lul Eudoxidde Harumzachi. Supliment I Volumul1781-1814. Cu portretul lut Ioan GeorgeCaragea Voevod. Documente culese dinArchivele Mmisteruluf Afacerilor straine dinParis de A. I. Odobescu. - Volunaul in 4.de XLVIII si 755 pagine--Pretul 40 let.

'2. Analele Academia RomAne Seria H.Tomul VII. 1884-1885. Sectiunea I : Parteaadministrativi si desbaterile.Volumul in 4'de 337 pagine. Pretul 3 let

Studiii asupra regalelor de esploatareapAdurilor, predat la *coala speciala de sil-vicultura, de P. S Antonescu-Remu§i..

De vinzare in capital/I., 5 leI exemplarul.

VIN NEGRUde Orevita i Uolo-DrAncea

Vehiti de 4 ant, qualitate eaperioara tu-turor altor vinurf. 16 fr. vadra

ALB DE DRAGASIANIdin resolta anuld 1881.-15 fr. vadra la

PAUN POPESCIT 414 CompStrtnitrg. ILI perreanl 1 izig

()ABA DE BORIMB

C. STERIU & Comp.No. 19 STRADA LIPSCANI, No.

OURSUL BUOURE*TIPe ziva de 91 Iulie 1885, ora 10.

Imprumutul Orraunal (con-versiunea 8°/, imp. cornu-nal (4883).

501. Scrisurl Funciare UrbaneComunale not 1884

Sc"isurt Funciare Rurale5°I. Renta Romani perpetui

amortisabiliScrisurf Funciare UrbaneOblig. de Stat (cony. Rural).

611! OAil. Fer. Rom.Serisuri Funeiare Urbane .

71 Rurale..mprumutal Stern . . . .

Pit X Oppenheim. .Oblig. Oasel Pensiun. (Nom. 300)Impr. cu prime maul Bum.Amitunl Credit Nobiliar

ConstruetiunlNationaleDaeia-Rominia .Banea Nationala . .

Fiorinil Valuta AustriacaMimi GermaneBilete Franeese

Eagleso . .Ruble RusestlAur contra Argint §i Bilete

f

Vhd.

7 771/2825/, 821/,9111, 92843/4. 851/4

89 1, 891/,931/

9111, 9211,88°/4 89'4

103 1031/99811/4 991/4

1008/4 101'/,

931/,

215 22030 32

160 180175 180220 230285 290

1240 1250203 204'/,123 195100 100'1224"/, 25

'.45 1 25511W 111/,

NB. Cursul de mal sus este in moneda deaur socotit dup& cursul fisculut Oupoane seaquita Wit scitzarnant.

Mr esa peuttu Telograni T'

Lft I in In Constantin , (cofetar).Plata Sf. Anton, Nr. 16.

forapt I. Gelegan, rocoman-damn ungasiuuld nostru delontale ei Delicatese din Ca.

lea Victoriel No. 80, at el celdlu Strada Lipscani No. a3, pertangit acestea posedärn uu maredepot de caacaval al branze,turl de brava,. Se primesc oil-ee comenzT de la D-nit comer-elantl, se giseate Ili o adevó-rat& Merl bltrttett" et' preturtronvenabile.Lordaebe N. loneesu (restau-J rant) Strada Oovaci, No, 3,Deposit de vinuri ludigone aistreine.loan Peneoviel, (lipscanl) Stra-

da Lipscant Nr. 24, pecie..Matt de mättisurt, länurt, dan-tele, confectioane gata, stofe do

covoare, porditlArit desliferite ca1itär. Vónzare cu pro-turf foarte reduse. -

Yasile thergeseu, Fabricautdde Paste, Uleduri, Scobeala

1/41 mewl de macinat flinurt,Str. Soarolut No. 13. SuburbiaMalaria Brutaru, Ouloarea Verde

Ve vinzare maelaturt14, atrada Covad, 14.

IL J. MEITINICI

Str. Carol I, No. 2

ROMANTAILIBERA

tIAREFILiilitiffulakinglitEEMIE,

,

Olti

t:c27MiX7f17 \'

16.5 ..1.111

M de nur

TTPOLIri OGRAFIA

U.11.21.111,..1.1III (t..... U

,E:.) J\ Sq,esttitt,-t

TABLOUlal GRAFICE,

PORTRETE,DIPLOME, ElliRTE, ACTIUNi,

FAUVIRI, ete

in diferite culort.II 301

F--

FABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STENTIPIE SI GALVANOPLASTICA

laTICT7171.1E1547121:,

ttl

t earattelatit

Medalie de aur

ALESCTACES.T STABILIMEN1-

tot f:--_-1,11 It terArT attlitt&o:Ite ,-,1te 'At

rn

/it-tre il ott.".-:, ,t, :tit-et-IL.:

ttitT, tultodIL-t, tvltit :le etAtttht:',

ltew-tre 0,11 tonte t-ervit-,T,

C.t.111,1.1 Metre ,-7.»

ett Utt,,rin,:te rt, tutor

o

Ft.! eortdiet ttritru prAdurt, eAmp, rriciet, aceise, et,. et',

a>

0

...... ULU: ill t ,Iill1.1.11!J

FABRICADE

E D 2. 1 T II E.se primese

OR10E CO ANDE 111

kCESTA SPECIAL1TATE

se efectueazá

prompti i elegana

Se primescti comande de Liniatur6, Stereotipie i Galvanoplastica.

11111151011AAMBRIO 1111'11 II tIllitt11111:tti'll1141111 utili'll1;11111Mitlillt1111t,:lfittt/IIIMIM'dtt111111111t1Latailll