lp 11 teste de disproteinemie

4
LP 11 Determinarea activităţii peptidice. Reacţia Timol (metoda Mac Langan) şi reacţia cu sulfat de zinc (testul Kunkel / 3 ore Teste de disproteinemie Introducere Dintre principalele fractiuni proteice ale sangelui, albumina reprezinta 2/3 iar globulinele 1/3. Cand acest raport se mentine incluzand si concentratia de proteina totala, vorbim despre euproteinemie. Disproteinemie modificarea cantitativa si calitativa a proteinelor plasmatice cauzata de diferite afectiuni ca urmare a unui mecanism fiziopatologic. Paraproteinemia reprezinta aparitia de proteine atipice - paraproteine, anormale, absente in plasma normala. Disproteinemia este totdeauna insotita de aparitia acestor tipuri de proteine. Albuminele reprezinta proteinele majoritare in plasma - circa doua treimi din totalul proteinelor plasmatice. Albuminele au un rol de a stabiliza din punct de vedere coloidal in timp ce globulinele au un efect contrar. In starile patologice asociate inflamatiilor cronice tendinta este de scadere a albuminelor si de crestere a globulinelor. Cand echilibrul proteic, cantitativ si calitativ, se modifica in sensul scaderii A (factor stabilizant) si cresterii G (factor precipitant) se produce un dezechilibru in sistemul coloidal al serului instabilitate sau labilitate coloidala. Testele de disproteinemie se mai numesc teste de labilitate serica sau de labilitate coloidala. Exista un numar mare de astfel de teste, cele mai folosite sunt testele cu timol si sulfat de zinc. Principiul acestora se bazeaza pe faptul ca starea de echilibru a coloizilor proteici din plasma este dependenta si influentata de modificarea raportului dintre albumine si globuline. In mod normal acest raport este supra unitar de aproximativ 1,2 - 1,5.

Upload: julescristina

Post on 15-Nov-2015

264 views

Category:

Documents


11 download

DESCRIPTION

Teste de disproteinemie LP pentru fiziologie medicina generala anul 1

TRANSCRIPT

  • LP 11

    Determinarea activitii peptidice. Reacia Timol

    (metoda Mac Langan) i reacia cu sulfat de zinc

    (testul Kunkel / 3 ore

    Teste de disproteinemie

    Introducere

    Dintre principalele fractiuni proteice ale sangelui, albumina reprezinta 2/3

    iar globulinele 1/3. Cand acest raport se mentine incluzand si concentratia

    de proteina totala, vorbim despre euproteinemie.

    Disproteinemie modificarea cantitativa si calitativa a proteinelor

    plasmatice cauzata de diferite afectiuni ca urmare a unui mecanism

    fiziopatologic.

    Paraproteinemia reprezinta aparitia de proteine atipice - paraproteine,

    anormale, absente in plasma normala. Disproteinemia este totdeauna

    insotita de aparitia acestor tipuri de proteine.

    Albuminele reprezinta proteinele majoritare in plasma - circa doua treimi

    din totalul proteinelor plasmatice. Albuminele au un rol de a stabiliza din

    punct de vedere coloidal in timp ce globulinele au un efect contrar. In

    starile patologice asociate inflamatiilor cronice tendinta este de scadere a

    albuminelor si de crestere a globulinelor.

    Cand echilibrul proteic, cantitativ si calitativ, se modifica in sensul scaderii

    A (factor stabilizant) si cresterii G (factor precipitant) se produce un

    dezechilibru in sistemul coloidal al serului instabilitate sau labilitate

    coloidala.

    Testele de disproteinemie se mai numesc teste de labilitate serica sau

    de labilitate coloidala. Exista un numar mare de astfel de teste, cele mai

    folosite sunt testele cu timol si sulfat de zinc. Principiul acestora se

    bazeaza pe faptul ca starea de echilibru a coloizilor proteici din plasma

    este dependenta si influentata de modificarea raportului dintre albumine si

    globuline. In mod normal acest raport este supra unitar de aproximativ

    1,2 - 1,5.

  • Testele de disproteinemie sunt folosite de catre laboratoarele mai putin

    dotate pentru a evalua functia ficatului in principal, dar si disproteinemiile

    care apar in diferite infectii, cancere, boli autoimune, boli renale,

    dislipidemii sau alte situatii cu inflamatie persistenta.

    Testele de disproteinemie au avantajul ca prezinta un cost redus si nu

    necesita echipamente sofisticate. Ele pot fi folosite ca teste de rutina

    rapide, accesibile oricarui tip de laborator. Cu toate acestea, sunt lipsitede

    specificitate si nu sunt utile diagnosticului unei anumite afectiuni. In

    schimb pot fi utile pentru monitorizarea evolutiei bolii respective, daca

    aceasta este cunoscuta.

    Testele de disproteinemie au fost initial denumite teste hepatice. Aceasta

    denumire este improprie, deoarece, acestea nu sunt specifice bolilor

    hepatice, ele fiind teste orientative ale functiei hepatice. In hepatitele

    cronice si cirozele hepatice valorile testelor de disproteinemie sunt mult

    crescute. In hepatita acuta cu virus A testele cu timol si sulfat de zinc

    cresc rapid dar se normalizeaza la fel de rapid. In hepatitele acute cu virus

    B si C valorile cresc mai tardiv si se normalizeaza lent.

    TESTUL TIMOL (metoda Mac Lagan)

    Pp metodei

    O solutie de timol la pH 7,4, pp. precipit proteinele serice, dac exist o

    labilitate a echilibrului coloidal datorit creterii gamma-globulinelor, a

    beta-lipoproteinelor sau a scderii albuminelor. Precipitarea insotita de

    turbiditate apare datorita formarii unui complex timol-globuline-

    fosfolipide.

    Gradul de turbiditate se determina fotometric la 660 nm.

    Reactivi

    Reactiv timol

    Proba

    Se utilizeaz seruri proaspete, limpezi, fr hemoliz.

  • Mod de lucru

    Intr-o eprubeta se adauga:

    0,05 ml ser

    3 ml reactiv timol in tampon veronal 7,4

    Se agita si se lasa 30 min. la temp camerei.

    Se apreciaza turbiditatea utilizand o scala de etalonare sau prin citire la

    Spekol la 660nm, factor de panta 35, fata de apa distilata sau reactivul

    timol.

    Rezultatul se exprima in unitati Mac Lagan (UML).

    Valori normale 0 4 UML

    Variatii patologice

    Valori crescute:

    - Hepatopatii difuze (infectioase, toxice)

    - Ciroza hepatica

    - Inflamatii cronice poliartrita reumatoida, reumatism articular

    - Colagenoze

    - TBC pulmonar

    - Neoplasm

    - Mielom multiplu

    - Infectii virale

    TESTUL CU SULFAT DE ZINC (TESTUL KUNKEL)

    Pp.

    O solutie de ZnSO4 la pH 7,4, adaugata la o proba de ser determina

    cresterea turbiditatii serului in cazul prezentei gama-G in cantitate

    crescuta. Turbiditatea aparuta se datoreaza formarii unui complex metal

    gama-G urme de beta-G (complex insolubil)

    Reactivi

    Reactiv Kunkel (sulfat de zinc tamponat)

    Proba

    Ser

  • Mod de lucru

    Intr-o eprubeta se adauga

    0,05 ml ser proaspat

    3 ml rectiv Kunkel

    Se amesteca prin rasturnare de cateva ori.

    Se lasa 30 min la temp camerei.

    Se evalueaza turbiditatea prin comparare cu scala turbidimetrica de

    etalonare de la timol sau citire la spekol la 650 nm, fata de apa distilata.

    Rezultatul se exprima in unitati turbidimetrice.

    Valori normale

    2 9 unitati turbidimetrice

    Variatii fiziologice

    Valori crescute la persoane in varsta (pana la 12 unit) sau valori scazute

    la fat in primele 6 luni de viata extrauterina.

    Variatii patologice

    Testul este mai specific ca testul timol pt gama-G si este important pt

    diagnosticul de hepatita infectioasa.