legea insolvabilitatii de la teorie la practica

8/19/2019 Legea Insolvabilitatii de La Teorie La Practica

1/71

Legislaț ia insolvabilit ăț ii Republicii Moldova:

Calea spre perfecț iune Competenț a instanț elor de insolvabilitate.

Recursul î mpotriva hot ăr ârilor și î ncheierilor instanț ei de insolvabilitate

Perioada de observaţ ie – necesitatea, importanţ a şi specificul acestei poceduri

Noile reglement ări î n materia insolvabilit ăț ii: implicaț ii juridice asupra execut ării silite

Reglementarea profesiei de administrator al insolvabilit ăț ii autori!at" prin prisma Legii cu privire la

administratorii autori!aț i

#nele aspecte ale vân! ării afacerii debitorului î n cadrul procedurii de insolvabilitate

$nstituț ia popririi î n reglementarea legii insolvabilit ăț ii nr. %&'%(')*

Particularit ăț ile exercit ării dreptului de gaj și dreptul de ipotecă î n cadrul procesului de insolvabilitate

+efinitivarea masei debitoare ca re!ultat al anul ării actelor juridice

Procedura de restructurare Limitele și limit ările restructur ării î n lumina legii insolvabilit ăț ii

Particularitatile insolvabilitatii bancare

#nele aspecte privind aplicarea procedurii insolvabilit ăț ii asupra î ntreprin! ătorului individual

#nele aspecte cu privire la r ăspunderea administratorului insolvabilit ăț ii

Regimul actelor juridice ale debitorului insolvabil anterioare intent ării procedurii colective $nfluenț a hot ăr ârii

instanț ei de insolvabilitate asupra capacit ăț ii persoanei juridice insolvabilie și actelor ei juridice


2/71

COMPETENȚA INSTANȚELOR DE INSOLVABILITATE.

Printre cele mai importante instrumente juridice care reglementează relaţiile patrimoniale şi asigur ă stabilitatecircuitului civil, alături de instituţiile dreptului de proprietate, actului juridic, obligaţilor civile, persoanei juridice etc.,este şi instituţia insolvabilităţii. Fiind un atribut indispensabil economiei libere această instituţie este calificată ca

sanitar al economiei, ori scopul major al ei este de a î nlătura din circuitul economic actorii ( î ntreprinzătorii) ineficienţi,iar pe cei care î ntâlnesc dificultăţi temporare î i ajută să-şi revigoreze activitatea. Independent de termenii folosiţi(insolvenţă, insolvabilitate, faliment, bancrută) instituţia insolvabilităţii este un concept juridic aproape universal şi îşi găseşte locul firesc î n sistemul de drept al statelor cu economii libere. Multitudinea, diversitatea şi complexitatearaporturilor economice pe care le reglementează, plasează insolvabilitatea î n categoria celor mai dinamice instituţii juridice, impunând elaborarea unor acte internaţionale, precum şi solicitând legiuitorilor din diferite state eforturi de ainterveni cu modificări frecvente pentru a preciza unele aspecte sau pentru acoperi lacunele pe care le descoper ă, deregulă, datornicii. in acestea şi alte motive instituţia insolvabilităţii a fost şi este obiect de reglementare a unor acteinternaţionale cum ar fi! "onvenţia de la Istanbul cu privire la unele aspecte interna ţionale ale falimentului din #$$%,"onvenţia de la &ruxelle din ' noiembrie #$$ privind procedurile de insolvenţă, *egea model referitoare lainsolvenţă transfrontaliera adoptata î n anul #$$+ de "omisia aţiunilor nite pentru reptul comer ţului internaţional

("I/0*), /egulamentul "onsiliului nr. #123'%%% din '$ mai '%%% privind procedurile de insolven ţă etc. easemenea este necesar a menţiona că î n ultimii vre-o % de ani multe state cu economii avansate şi-au modernizatlegislaţia î n domeniu, iar î n categoria acestora incluzându-se şi 4ermania, Franţa, Marea &ritanie etc. 0u reuşit î nacest domeniu şi statele vecine de la care legiuitorul nostru se inspir ă! am î n vedere /omânia care î ncepând curevoluţia din #$5$ este deja la o patra reglementare, precum şi Federaţia /usă care î n acelaşi r ăstimp este la o treialege. /espectiv, /epublica Moldova are a patra reglementare de la declararea independenţei, aşa că, din acest punct devedere, putem spune ca suntem „î n pas cu moda”. 0rt.#'2 din "onstituţie proclamă economia /epublicii Moldova cafiind una piaţă, î n care se asigur ă libertatea comer ţului şi a activităţii de î ntreprinzător, protecţia concurenţei loiale şicrearea unui cadru favorabil tuturor factorilor de producţie. 6tatul garantează realizarea dreptului de proprietate î nformele solicitate de titular, precum şi inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice. Pentru realizareaacestor deziderate este necesar de avea un cadru legislativ modern, cu dispozi ţii explicite care să fie aplicate î n mod

corespunzător, cu bună credin- ţă şi care să asigure stabilitate raporturilor juridice. atorită unor particularităţi aleeconomiei /epublicii Moldova de după independenţă (lipsă de experienţă legislativă, procese de privatizare,tendinţe inflaţioniste, blocaje economice din partea unor ţări, influenţa corupţiei asupra relaţiilor economice)legislaţia insolvabilităţii se perfecţionează prea î ncet, totuşi datorită şi acestor factori devine tot mai cunoscută şimai frecvent aplicabilă. Pe parcursul a '1 de ani de independenţă /epublica Moldova are deja a 1 lege î n domeniu!*egea nr.5#3#$$' cu privire la faliment, *egea nr.+523#$$2 cu privire la faliment, *egea insolvabilităţii nr.2'3'%%# şi*egea insolvabilităţii nr.#1$3'%#'. *egea nr.5#3#$$' cu privire la faliment a fost o primă î ncercare a legiuitoruluinaţional de a reglementa situaţiile când debitorul nu-şi poate onora obligaţiile patrimoniale ajunse la scadenţă.0ceastă lege cu # de articole, structurate î n capitole, avea ca sursă de inspiraţie un proiect de lege cu aceiaşidenumire din Federaţia /usă, şi reprezenta mai mult o „ povestioar ă” despre faliment şi etapele lui, decât un veritabilact legislativ. "onform normelor acestei legi, debitorilor li se putea aplica fie procedura de reorganizare, fie procedura

de lic7idare. Falimentul era aplicabil persoanelor juridice şi fizice “care practică activităţi economice şi administrativenereuşite (ineficiente) şi nu este î n stare să-şi ac7ite” datoriile al căror termen a expirat. 8vident că cercul de subiectesupuse falimentului era foarte larg, precum şi foarte larg şi imprecis era formulat temeiul pornirii procesului defalimentul. 0tribuind procesele de faliment de competenţa # Publicată î n Monitorul 9ficial r. %%5 din %#.%$.#$$': 0rbitrajului de stat, legiuitorul nu a reglementat detaliat modul de depunere a cererii, de intentare a procesului şiefectele intentării, drepturile creditorilor, administratorului, modul de vânzare a bunurilor, de î ncetare a procesului, etc.8ste suficient să menţionez că, î n discuţii cu unii arbitri din acea perioadă, se recunoştea că, la î nceput le era frică să pornească astfel de procese, ori nu ştiau cum să-l gestioneze până la capăt. "el mai mare merit al acelei legi a fost celde a trezi curiozitatea juriştilor şi î ntreprinzătorilor şi de a le aduce la cunoştinţa acestora mecanismul existent de î ncasare for ţată a creanţelor ajunse la scadenţă, altul decât urmărirea individuală cunoscută î n procedura civilă.Intensificarea circuitului economic generată de reabilitarea proprietăţii private, liberalizarea activităţii de î ntreprinzător, privatizarea î n masă a bunurilor proprietate de stat şi apariţia unor mari societăţi comerciale, apariţia pieţei de valori de mobiliare a dus la apariţia frecventă a situaţiilor de incapacitate de plată care nu aveau soluţii,acestea evidenţiind clar ineficienţa *egii nr.5#3#$$'. *egiuitorul a fost impus să elaboreze un nou act legislativ î ndomeniu cu un nivel mai î nalt de perfecţiune, iar aceasta s-a realizat prin punerea î n vigoare a *egii cu privire la


3/71

faliment nr.+523#$$2'. *egea nr.+523#$$2 conţinea 2 de articole structurate î n + capitole. În executarea *egiinr.+523#$$2 4uvernul a aprobat ;otăr ârea nr.##1 din #%.#'.#$$+ prin care s-au pus î n aplicare trei /egulamente,inclusiv /egulamentul cu privire la "omisia de eliberare a licenţelor de stat pentru exercitarea funcţiilor deadministratorul procesului de faliment, /egulamentul cu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru exercitareafuncţiilor de administratorul procesului de faliment şi "ontractul – model î ntre adunarea creditorilor şi administratorul procesului de faliment. 0ceste acte suplimentau şi dezvoltau dispoziţiile legii, î nsă ele nu erau suficiente pentru areglementa toate situaţiile procesuale dar şi cele materiale care apăreau la examinarea cauzelor. "auze privindinsolvabilitatea se porneau tot mai des, î n


4/71

s-au str ăduit să elimine situaţiile de blocaj şi contradicţiile î ntre diferite norme juridice, care anterior nu permitea ogestionare rapidă a situaţiei şi celeritatea procedurilor. nii observatori consider ă că administratorii au dat dovadă deo deosebită insistenţă promovând norme care le asigur ă o poziţie confortabilă, ca să nu zic privilegiată, î n procedurile de insolvabilitate. "um nu ar fi fost propunerile au fost acceptate de legiuitor, normele ei sunt î n vigoare şise aplică. *ege nr.#1$3'%#' se aplică deja mai mult de # an şi jumătate. 0cesta este un timp suficient pentru a face primele bilanţuri şi concluzii, a observa plusurile şi minusurile noilor reglementări. 0 critica sau a lăuda legea. 0determina dacă efortul de modificare este justificat şi atractivitatea investiţională a statului a avut de câştigat sau nu.Pentru aceasta au fost invitaţi specialişti implicaţi î n activitatea practică de aplicare a normelor legii! judecători,administratori şi lic7idatori, avocaţi şi profesori de drept. 0m invitat şi exper ţi din afara ţării care ar putea să-şiexpună poziţia cum funcţionează mecanismele asemănătoare î n ţara lor. e-am str âns azi aici, pentru a ne expune propria viziune asupra dispoziţiilor legii şi pentru a verifica dacă normele ei se aplică aşa cum a dorit legiuitorul sausunt devieri. 8u sper că "onferinţa noastr ă sa-şi realizeze scopul şi prin efort comun să contribuim la o î nţelegeremai bună a legii sau poate c7iar să suger ăm idei de perfecţionare a ei. u mai puţin important este faptul că unii dinnoi vom face cunoştinţă unii cu alţii, iar acest fapt de asemenea este un succes.


5/71

COMPETENŢA INSTANŢELOR DE INSOLVABILITATE. RECURSUL ÎMPOTRIVA HOTR!RILOR "IÎNCHEIERILOR INSTANŢEI DE INSOLVABILITATE

*a #1 septembrie '%#' a fost publicată *egea insolvabilităţii î n redacţie nouă, care a intrat î n vigoare î n #5% de zile dela data publicării, adică de la data de #1 martie '%#. Importanţa actului legislativ î n cauză este deosebită, având î nvedere tendinţa generală de creştere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice şinecesităţii excluderii din piaţă a subiecţilor economici neviabili. În contextul unei analize globale (fiind supusescrutinului #5 jurisdicţii), la capitolul soluţionarea insolvabilităţii, /epublica Moldova a urcat 2 poziţii î n clasamentul&ăncii Mondiale „oing &usiness '%#'”, faţă de clasamentul „oing &usiness '%##”, situându-se pe locul $# faţăde $+ anterior. În general, s-a constatat că procedura durează circa ',5- ani, iar creditorii obţin recuperarea î n mediua %-#? din creanţele faţă de debitorul insolvabil, î n raport cu media statelor-membre a 9rganizaţiei "ooper ării siezvoltării 8conomice, unde procedura durează circa #,+-#,5 ani, iar creditorii îşi recuperează 25-+% ? din creanţe .În /M cifra scăzută a recuper ării din creanţele validate rezultă din mai mulţi factori, inclusiv atitudinea debitorilor, aladministratorilor şi lic7idatorilor insolvabilităţii î n cadrul procesului de insolvabilitate, pregătirea lor profesională î ndomeniul de business - administrare de r î nd cu protejarea, î n cele mai dese cazuri, a diferitor interese, nu se exclud şi proprii, faţă de interesele creditorilor. În acest aspect totuşi aşi menţiona că at î t legea vec7e despre insolvabilitate, şimai cu seamă legea nouă, ofer ă organelor de conducere a procesului insolvabilităţii, adunării generale a creditorilor,comitetului creditorilor, posibilităţi reale de supraveg7ere a oricărui proces. Mai cu seamă, a crescut rolul diriguitor î n procesul de insolvabilitate a instanţelor de judecată, care au dreptul de a examina, inclusiv unele din oficiu, diversec7estiuni ce se refer ă la derularea procesului de insolvabilitate. 0v î nd î n vedere necesitatea examinării cu celeritate şi î n strictă corespundere cu prevederile legii a diverselor c7estiuni din cadrul procesului de insolvabilitate, Plenul "ur ţii6upreme de


6/71

cazul existenţei temeiurilor de r ăspundere materială. Principiul participării active a creditorilor la procedura deinsolvabilitate se desprinde cu suficienţă din î ntreg textul *egii insolvabilităţii. *egea confer ă un rol activ creditorilor,care le permite acestora să exercite un control asupra modului de desf ă şurare a procesului de insolvabilitate. 0cesta seexercită prin, î n primul r î nd, intermediul organelor procedurii insolvabilităţii! $ adunarea creditorilor: $ comitetulcreditorilor: $ dreptul creditorilor de a propune şi vota un plan: $ dreptul creditorilor de a formula contestaţii, a î naintaobiecţii, opoziţii ş.a.: $ dreptul creditorilor de a cere aplicarea procedurii falimentului simplificat etc. Principiul preemţiunii procedurii reorganizării faţă de procedura falimentului. *egea prevede procedura de reorganizare şireorganizarea accelerată, lic7idarea prin faliment fiind o ultima soluţie şi care survine doar atunci c î nd reorganizarea aeşuat din diferite motive. 0cest principiu se bazează pe! $ dreptul debitorului de a î nainta cerere de reorganizare $falimentul apare dacă procedura planului a eşuat. ea lungul timpului î n mod frecvent insolvenţa şi falimentul au fost privite ca termeni ec7ivalenţi, î n această concepţie ambele noţiuni defineau o stare de incapacitate de plată. Înconcepţia legislaţiei europene noţiunea de faliment are o concepţiune mai largă dec î t cea de insolvenţă. ermenul deinsolvabilitate defineşte un dezec7ilibru a patrimoniului debitorului caracterizat prin prezenta unui pasiv patrimonialcare depăşeşte activul. 0ceastă stare deficitar ă a patrimoniului debitorului are drept consecinţă imposibilitatea pentrucreditorii acestuia de a obţine acoperire integrală a creanţelor lor scadente pe calea executării silite. Insolvenţa sauincapacitatea de plată reprezintă o insuficienţă a lic7idităţilor, o absenţă a fondurilor băneşti necesare plăţiiobligaţiilor scadente. 6tarea de insolvabilitate este independentă de raportul pasiv-activ patrimonial î n sensul că ea nu presupune î n mod necesar ca activul patrimonial să fie inferior pasivului. 8a poate surveni c7iar şi atunci c î nd activuleste superior pasivului, dar c î nd debitorul nu poate mobiliza î ntr-un ritm satisf ăcător resursele financiare necesareacoperirii la scadenţă a datoriilor sale comerciale. "auza insolvenţei prin urmare, o poate constitui un raport nepotrivit î ntre activele mobiliare şi lic7idităţile financiare ale unui debitor, o politică imprudentă de in- 5 vestiţii care nu produce lic7idităţi î n ritmul necesar efectuării plăţilor scadente, blocarea lic7idităţilor î n operaţii de lungă durată,sau pur şi simplu realizarea un afaceri soldate cu pierderi financiare. Falimentul a fost considerat î ntotdeauna un eşec alafacerilor, o pată ruşinoasă pe reputaţia unui comerciant, î n limbajul uzual, acţiuni de a da greş, a eşua, a suferi uneşec total, a se afla î ntr-o situaţie dezastruoasă. Falimentul este un eşec şi pentru creditorii debitorului ale căror speranţe de aşi recupera creanţele se concentrează pe lic7idarea averii debitorului. Într-o altă ordine de idei falimentuleste totalitatea normelor de drept î n materie c î t şi procedural prin care se organizează apărarea î n comun a creditorilor î n scopul de a lic7ida patrimoniul debitorului şi de a repartiza î ntre ei ceea ce va rezulta din aceasta. 9 importanţădeosebită î n cadrul proceselor de insolvabilitate o are determinarea corectă a competenţelor instanţei deinsolvabilitate. Ţin î nd cont de prevederile art. şi 5 "P", competenţa de judecare î n primă instanţă a cererilor dedeclarare a insolvabilităţii apar ţine cur ţilor de apel î n circumscripţia căreia îşi are sediul debitorul insolvabil. Instanţeide insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea î n cadrul procesului de insolvabilitate a litigiilor ce ţinnemijlocit de masa debitoare şi a circumstanţelor relevante cauzei. Principalele competenţe ale instanţei deinsolvabilitate sunt prevăzute la art. alin. () din lege, î nsă nstanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitateexaminează din oficiu toate circumstanţele relevante cauzei. Principalele competenţe ale instanţei de insolvabilitate î ncadrul prezentei legi s î nt! a) pronunţarea motivată a 7otăr î rii de intentare a procesului de insolvabilitate şi, după caz,de intrare î n insolvabilitate at î t prin procedura falimentului, c î t şi prin procedura de restructurare a debitorului: b)examinarea obiecţiilor debitorului î mpotriva cererii introductive a creditorilor şi judecarea obiecţiilor creditorilor î mpotriva intentării procedurii: c) desemnarea administratorului provizoriu şi fixarea remuneraţiei lui, desemnareaadministratorului insolvabilităţii sau, după caz, a lic7idatorului care va administra procedura p î nă la confirmarea ori,după caz, p î nă la î nlocuirea sa de către adunarea creditorilor, precum şi stabilirea atribuţiilor lui pentru această perioadă: d) destituirea sau acceptarea cererii de demisie a administratorului insolvabilităţii3lic7idatorului: e) ridicareadreptului debitorului de a îşi mai conduce activitatea: f) tragerea la r ăspundere a membrilor organelor de conducerecare au contribuit la insolvabilitatea debitorului, precum şi sesizarea organelor de urmărire penală î n legătur ă cufaptele reprobabile săv î r şite de aceştia: g) judecarea acţiunilor introduse de administratorul insolvabilităţii3lic7idator privind nulitatea actelor juridice î nc7eiate de către debitor anterior intentării procesului: 7) soluţionarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate î mpotriva măsurilor luate de administratorul provizoriu, de administratorul insolvabilităţii3lic7idator: i) confirmarea planului procedurii de restructurare sau, dupăcaz, de lic7idare după votarea lui de către creditori: j) soluţionarea cererii depuse de administratorul insolvabilităţiisau de comitetul creditorilor privind î ncetarea procedurii de restructurare şi intrarea î n faliment: @) examinarearaportului administratorului provizoriu, cel al administratorului insolvabilităţii3lic7idatorului: l) anularea 7otăr î rii

adunării creditorilor şi a comitetului creditorilor: m) ridicarea sec7estrelor de pe patrimoniul debitorului şi anulareaaltor măsuri de asigurare sau de limitare a debitorului, administratorului insolvabilităţii şi3 sau a lic7idatorului î ndreptul de administrare şi de valorificare a masei debitoare, aplicate de alte instanţe de judecată sau de organeleabilitate î n acest sens: n) pronunţarea 7otăr î rii de î ncetare a procesului: o) alte competenţe stabilite de prezenta lege şi


7/71

de "odul de procedur ă civilă. $ Instanţei de insolvabilitate î i revine atribuţia de a autoriza introducerea unor acţiuni decătre comitetul creditorului (art. '15 alin. (2) $ soluţionează contestaţii, opoziţii şi obiecţii formulate de cătrecreditori şi debitori la diferite faze ale procesului $ dispune participanţilor la procedur ă să adopte o anumităconduită, de exemplu! a depune o cauţiune, dispune administratorului să supraveg7eze activitatea debitorului $ aprobănumirea şi atribuirea unor persoane de specialitate de a participa la evaluarea bunurilor sau alte acţiuni, v î nzareadirectă a bunurilor, aprobă raportul final al lic7idatorului, $ stabileşte valabilitatea, valoarea creanţelor garantate şialtele. În acelaşi timp, î n temeiul alin. (') din art. al *egii instanţa de insolvabilitate dispune de competenţăexclusivă la judecarea, î n cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. acă parteainteresată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judecaaceastă cauză î ntr-un proces separat, î n procedur ă contencioasă, conform "odului de procedur ă civilă. Potrivit art. 'din *egea insolvabilităţii, noţiunea de masă debitoare semnifică - bunuri, inclusiv mijloace băneşti î n numerar şif ăr ă numerar, î n monedă naţională şi î n valută str ăină, aflate î n proprietatea debitorului la data intentării procesuluide insolvabilitate, dob î ndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În sensul art. '5 alin. (#) "od civil, bunuri s î nt toate lucrurile susceptibile apropieriiindividuale sau colective şi drepturile patrimoniale. Potrivit art. $ alin. (#), (') din *egea insolvabilităţii, masadebitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe careacesta le dob î ndeşte şi le recuperează pe parcursul procesului. Practica judiciar ă a determinat strict competenţeleinstanţei de insolvabilitate, rezultate din prevederile legii, acestea fiind expuse aproape ex7austiv î n ;otăr î rea Plenului.0stfel, instanţa de insolvabilitate examinează nemijlocit litigiile ce se refer ă la masa debitoare, inclusiv! - cererileadministratorului3lic7idatorului sau a oricărui creditor, î n temeiul art. 5% din *egea insolvabilităţii, de nulitate a î nregistr ării de către un creditor c7irografar î n ultimele 1 luni de p î nă la intentarea procedurii de insolvabilitate a unuigaj legal faţă de bunurile debitorului declarat insolvabil, î n temeiul *egii nr.11$->= din % iulie '%%# cu privire la gaj.În asemenea cazuri se va avea î n vedere nulitatea de drept a oricărui gaj legal constituit, conform art. , 1 din *egeacu privire la gaj nr.11$->= din % iulie '%%#, fie de către organele fiscale pentru garantarea recuper ării creanţelor fiscale, fie de către o oricare altă persoană î n privinţa gajului legal constituit î n baza 7otăr î rii judecătoreşti cu privirela î ncasarea unei sume de bani: - cererile de separare a bunurilor din masa debitoare, depuse de alte persoane î n temeiulart. 15 din lege: - cererile î n temeiul art. #'2 din *ege privind urmărirea silită prin poprire: - cererile de constatare afaptului cu valoare juridică î n temeiul art. ##+ alin.(#+) din lege. 6e va reţine că pentru v î nzarea bunului din masadebitoare care nu este î nscris î n registrul public este necesar ă î nscrierea lui î n registru, potrivit unei proceduri stabilite.

În acest caz, administratorul insolvabilităţii3lic7idatorul urmează să se adreseze î n instanţa de insolvabilitate cu ocerere de constatare a faptului cu valoare juridică. 0stfel de cereri sunt cu titlu de noutate î n procedura insolvabilităţii.Într-un termen de # zile de la adresarea cererii, instan ţa va pronunţa o î nc7eiere î n acest sens, care va constitui temei pentru efectuarea î nregistr ării bunului î n registrul public. Înc7eierea va fi susceptibilă de recurs de către orice persoană interesată: - cererile (opoziţiile) debitorului, creditorilor sau administratorului la v î nzarea bunului grevat cugaranţie, dacă nu se ajunge la un numitor comun î n ce priveşte modalitatea de v î nzare (art. ## alin. (2) *I). Instanţava judeca opoziţia cu citarea creditorilor garantaţi care au depus opoziţia, a administratorului insolvabilităţii şi, dupăcaz, a reprezentantului debitorului, î n #% cel mult ' să ptăm î ni de la primirea opoziţiei, pronunţî nd o î nc7eiere, care poate fi contestată cu recurs numai de păr ţile vizate î n ea: - cererile creditorilor depuse î n temeiul art. #15 alin. (') din*egea insolvabilităţii cu privire la nulitatea oricăror acte juridice ale administratorului insolvabilităţii3lic7idatorului privind distribuirea mijloacelor băneşti din conturile speciale bancare, parvenite de la asociaţii (membrii, acţionarii)debitorului sau ter ţii (oferta de executare a obligaţiei din partea unui ter ţ), altfel dec î t pentru satisfacerea creanţelor creditorilor masei şi ale celor incluşi î n tabelul definitiv sau urmărirea acestor sume pentru alte obligaţii ale debitoruluisau pentru obligaţiile administratorului insolvabilităţii3lic7idatorului, sau pentru a satisface creanţele creditorilor ofertantului: - cererile creditorilor, î n temeiul art. #$' alin. (1) din *egea insolvabilit ăţii privind nulitatea actelor juridice î nc7eiate î ntre administratorul insolvabilităţii, debitorul sau alte persoane cu vreun creditor prin care ei vor fifavorizaţi pentru comportarea lor î n cadrul votării sau pentru alte acţiuni din cadrul procesului de insolvabilitateneprevăzute î n planul procedurii de restructurare: - cererile de nulitate a convenţiilor derogatorii, potrivit art. $1 din*egea insolvabilităţii, prin care se exclude sau se limitează aplicarea art.5$-$ din lege, care se refer ă la situaţiaraporturilor preexistente (dreptul de opţiune al administratorului3lic7idatorului, menţinerea contractelor cu executaresuccesivă, situaţia contractelor de locaţiune şi de arendă, a mandatului, valabilitatea procurii): - cererileadministratorului3lic7idatorului insolvabilităţii de î ncasare a deferenţei sumei de la v î nzarea bunurilor grevate şi

valoarea creanţei î n cazul valorificării bunului de către creditorul garantat sau a oricăror alte sume plătite î n pluscreditorilor debitorului: - cererile administraţiei publice locale privind anularea dreptului de proprietate alcumpăr ătorului sau al dob î nditorului î n cazul valorificării şi3sau lic7idării fondului social de locuinţe, a instituţiilor preşcolare şi a obiectivelor de infrastructur ă comunală dacă nu este păstrată destinaţia lor, potrivit art. 1% alin. ()


8/71

din lege: - cererile administratorului3lic7idatorului, comitetului creditorilor, î n temeiul art. '15 din *ege, cu privire lar ăspunderea subsidiar ă a membrilor organelor de conducere ale debitorului ş.a. e competenţa instanţelor deinsolvabilitate, de asemenea, sunt litigiile prevăzute la art. #%1 din *egea insolvabilităţii, potrivit căruiaadministratorul poate introduce î n instanţa de insolvabilitate acţiuni î n vederea anulării actelor juridice care afectează bunurile debitorului î nc7eiate î n ultimii ani, dacă acestea reprezintă! - acte juridice fictive sau frauduloase care auafectat drepturile creditorilor (termenul de ani se va calcula p î nă la data intentării procedurii de insolvabilitate).Frauda constituie î n primul r î nd un act de î nşelare a oricărei persoane de către debitor sau invers prin care debitorul îşimicşorează patrimoniul său sustr ăgându-l din bunurile debitorului şi provocându-şi sau agravându-şiinsolvabilitatea, - transferuri cu titlu gratuit din partea debitorului, cu excepţia actelor de î ndeplinire a unor obligaţiimorale sau de sponsorizare, î n care generozitatea donatorului este propor ţională patrimoniului său (termenul de anise va calcula p î nă la data î naintării cererii introductive): - tranzacţii î n care prestaţia debitorului este vădit mai maredec î t cea primită (termenul de ani se va calcula de p î nă la data î naintării cererii introductive): 0rt. #%1 din lege mai prevede că administratorul poate introduce acţiuni î n vederea anulării unor acte î nc7eiate î n ultimele 1 luni precedente î naintării cererii introductive dacă acestea reprezintă! - transferuri de proprietate de la debitor la creditor î n contul uneidatorii anterioare sau î n folosul acestuia din urmă, care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească î n cazul lic7idării debitorului: - transferuri de proprietate de la debitor către un creditor î n contul uneidatorii anterioare sau folosul acestuia din urmă, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunsese la scaden ţă: -acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a orică- rei altei garanţii pentru o creanţă care era neasigurată sau pentru o creanţă a unui acţionar sau asociat al debitorului î ntr-o perioadă similar ă, dacă aceste creanţe nu au ajuns lascadenţă p î nă la data intentării procedurii de insolvabilitate. - 0dministratorul poate solicita şi anularea oricăror acte î nc7eiate sau garanţii acordate de debitor după î naintarea cererii introductive. ot de competenţa instanţelor deinsolvabilitate sunt şi litigiile prevăzute la art. #% din *egea insolvabilităţii, potrivit căruiaadministratorul3lic7idatorul poate introduce şi alte acţiuni privind anularea unor acte juridice î nc7eiate de debitor î nultimele '1 luni precedente î naintării cererii introductive, dacă acestea sunt î n dauna intereselor creditorilor şi au fost î nc7eiate! - cu un asociat sau asociat î n comandită al debitorului, care deţine cel puţin '%? din capitalul social aldebitorului ( î n cazul c î nd debitorul este o societate î n comandită sau societate î n nume colectiv): - cu un asociat(acţionar) care deţine cel puţin '%? din capitalul social al debitorului ( î n cazul c î nd debitorul este o societate peacţiuni sau o societate cu r ăspundere limitată): - cu o persoană care pe parcursul ultimelor '1 de luni anterioareintentării procesului a fost membru al organelor de conducere ale debitorului. În sensul art. '1+ alin. (#), membri aiorganelor de conducere ale debitorului pot fi! - debitorul persoană fizică ce desf ăşoar ă activitate individuală de î ntreprinzător: - fondatorul î ntreprinderii individuale sau al gospodăriei ţăr ăneşti (de fermier), administratoriisocietăţilor comerciale: - membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveg7ere (de observatori),lic7idatorii şi membrii consiliilor de lic7idare, contabilii: - cu un coproprietar - asupra unui bun comun indivizibil: - cuun administrator al insolvabilităţii sau cu un lic7idator. 0ceste acţiuni pot fi î naintate c7iar din momentul punerii subobservaţie a debitorului, dacă sunt î n dauna intereselor creditorilor. În acelaşi timp, potrivit art. +$ din *egeainsolvabilităţii, cauzele cu privire la masa debitoare care sunt pendinte la data intentării procedurii de insolvabilitatevor continua a fi examinate de instanţele î n care se află pe rol şi pot fi clasificate î n următoarele! #) cauze î n caredebitorul este reclamant. 0cestea pot fi preluate de către administrator î n starea î n care se gă- sesc sau continuate deoricare dintre păr ţi: ') cauze î n care debitorul este p î r î t. Pot fi preluate de administrator sau creditor, dacă se refer ă la!- separarea unui bun din masa debitoare (art. 15 din lege): - executarea crean ţelor garantate (art. ## din lege): -obligaţiile masei debitoare (art. ' din lege): ) cauze î n care debitorul este p î r î t, iar reclamantul este creditor c7irografar. 0ceste cauze, prevăzute la art. +$ alin. (1) din *ege, se suspendă, creditorii c7irografari fiind î n drept sădepună î n instanţa de insolvabilitate cerere de î naintare a creanţelor. În cazul nevalidării creanţei, creditorulc7irografar poate relua procedura suspendată. Prin urmare, oricare litigiu aflat pe rol la data intentării procesului deinsolvabilitate, inclusiv care se refer ă la masa debitoare (revendicare de bunuri, separarea cotelor-păr ţi î n bunuri,exercitarea dreptului de gaj ş. a.) vor continua a fi judecate î n instanţele de judecată, care au î nceput examinarea. 0ltelitigii de drept, fie ca rezultat al admiterii contestaţiilor î mpotriva creanţelor ca rezultat al existenţei unui litigiu dedrept cu radierea creanţei din tabelul definitiv (art. #11 din lege), fie litigii apărute după intentarea procesului deinsolvabilitate sau î n alte cazuri, cu excepţia celor stabilite expres î n art. din lege, se judecă de alte instanţe de judecată, potrivit competenţei. "ontestarea î nc7eierilor şi 7otăr î rilor În temeiul art. 5 din *ege, 7otăr î rile şi î nc7eierileinstanţei de insolvabilitate pot fi contestate numai cu recurs şi numai î n cazurile prevăzute expres de *egea

insolvabilităţii. #' Pot fi contestate cu recurs următoarele î nc7eieri pronunţate de instanţa de insolvabilitate ('+ î nc7eieri)! - î nc7eierea de autorizare a operaţiunilor şi plăţilor care depăşesc condiţiile menţionate la alin. (') al art.' din lege (art. ' alin.() *egea insolvabilităţii): - î nc7eierea emisă pe marginea demersului administratorului provizoriu (art. ' alin.(2) *I) – se contestă de păr ţile vizate: - î nc7eierea de ridicare totală sau par ţială a dreptului


9/71

debitorului de a administra î ntreprinderea odată cu desemnarea unui administrator provizoriu (art.' alin.() *I) - poatefi contestată doar de către debitor: - î nc7eierea de anulare a 7otăr î rii adunării creditorilor (art. $ alin.() *I) –secontestă de orice creditor c7irografar sau garantat: - î nc7eierea de respingere a cererii de anulare a 7otăr î rii adunăriicreditorilor (art. $ alin. () *I) – de către orice solicitant: - î nc7eierea de destituire a membrului comitetuluicreditorilor (art. 2% alin. (#) – de către cel destituit: - î nc7eierea instanţei de anulare a 7otăr î rii comitetului creditorilor sau de respingere a contestaţiei (art.2' alin.(#%) *I)- de persoanele vizate î n ea: - î nc7eierea de respingere a propuneriiunui alt administrator de către adunarea creditorilor (art.2 alin.(#)–de către orice creditor: - î nc7eierea privindaplicarea amenzii administratorului3lic7idatorului (art.2+ alin.(')– de către administrator3lic7idator: - î nc7eierea deaplicare a amenzii pentru neexecutarea cerinţelor administratorului (art. 25 alin. ($)– de către administrator şi persoanaamendată: - î nc7eierea de obligare a organelor de conducere a debitorului la ac7itarea onorariului fix administratorului(art. +% alin. (#) *I) – de persoanele vizate: - î nc7eierea de destituire a administratorului (art. +# alin.(1)– de cătreadministrator: - î nc7eierea de respingere a propunerii comitetului creditorilor (art. +# alin.(1) - de orice membru alcomitetului sau (după caz) de creditori: - î nc7eierea de respingere a cererii de demisie (art. +# alin.(2) *I) – de cătreadministrator: - î nc7eierea de refuz al confirmării modului, termenelor, preţului şi condiţiilor de valorificare a maseidebitoare (art. ##+ alin. ($) – de către lic7idator: - î nc7eierea instanţei de î nscriere a bunului din masa debitoare î nregistrul public (art. ##+ alin.(#+) – de persoana interesată: - î nc7eierea pronunţată pe marginea opoziţiei f ăcute dedebitor, creditori sau administrator la v î nzarea bunului grevat cu garanţii (art. ## alin.(2) *I) – de către păr ţile vizate:- î nc7eierea de trecere a bunului î n posesia creditorului garantat (art. ## alin. ($) *I) – de persoanele vizate î n î nc7eiere: - î nc7eiere î n privinţa contestării creanţei sau contestarea trecerii unei creanţe î n tabel (art. #11 alin. (1) şi($) *I) - la alin. (1) se contestă de creditorul a cărui creanţă nu a fost validată, alin. ($) - de orice parte interesată: - î nc7eierea de repunere î n termen a cererii de admitere a creanţei (art. #1 alin. () *I) – de cătreadministrator3lic7idator, debitor, creditori: - î nc7eierea privind respingerea contestaţiei planului de distribuţie (art.#2alin.() *I) –de către creditor: - î nc7eierea privind rectificarea planului de distribuţie (art. #2 alin. (1)– de cătreadministrator3lic7idator şi creditori: - î nc7eierea de respingere a cererii de distribuţie ulterioar ă (art.#2# alin. () *I) –de solicitant: - î nc7eierea de distribuţie ulterioar ă (art. #2# alin. (1)– de debitor: - î nc7eierea instanţei de refuz î nconfirmarea tranzacţiei (art.#2$ alin. ()– de partea interesată: - î nc7eierea de admitere sau respingere a cererii derevocare (art. #+ alin. (1)– de participanţi: - î nc7eierea instanţei de aprobare a 7otăr î rii adunării creditorilor privindaplicarea procedurii de restructurare sau privind neadmiterea restructur ării debitorului (art. #5 alin.(')– de persoanacare a depus planul, de administrator, de debitor sau de creditori. /ecursurile pronunţate î mpotriva î nc7eierilor instanţeide insolvabilitate se vor depune î n timp de # zile calendaristice din data pronunţării la curtea de apel a cărei î nc7eierese atacă. Potrivit art. 1'+ "p" instanţa de recurs, după ce examinează recursul î mpotriva î nc7eierii, este î n drept! a) sărespingă recursul şi să menţină î nc7eierea: b) să admită recursul şi să caseze integral sau par ţial # î nc7eierea,restituind pricina spre rejudecare: c) să admită recursul şi să caseze integral sau par ţial î nc7eierea, soluţion î nd prindecizie problema î n fond. 0m menţionat deja că î n temeiul prevederilor art. şi 5 "P", competenţa de judecare î n primă instanţă a cererilor de declarare a insolvabilităţii apar ţine cur ţilor de apel î n circumscripţia căreia îşi are sediuldebitorul insolvabil, care dispune de competenţă exclusivă la judecarea î n cadrul procesului de insolvabilitate alitigiilor ce ţin nemijlocit de masa debitoare şi a circumstanţelor relevante cauzei. Principalele competenţe ale instanţeide insolvabilitate sunt prevăzute la art. alin. () din lege, î nsă instanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitateexaminează din oficiu toate circumstanţele relevante cauzei. În contextul cerinţelor legii cu privire la competenţaexclusivă a cur ţilor de apel ca instanţe de insolvabilitate, mi se pare logic că instanţele de recurs, la examinarearecursurilor î mpotriva î nc7eierilor şi 7otăr î rilor instanţelor de insolvabilitate, nu ar avea dreptul de a soluţiona prindecizie problema î n fond, or prin aceasta, instanţa de recurs ar deroga de la prevederile legale privind competenţaexclusivă a instanţelor de insolvabilitate la judecarea î n cadrul procesului de insolvabilitate a litigiilor ce ţin nemijlocitde masa debitoare şi, c7iar din oficiu, a circumstanţelor relevante cauzei. În procesul de insolvabilitate pot fi contestatecu recurs următoarele 7otăr î ri! $ de intentare a procesului de insolvabilitate (art. + alin.(#) din *egea insolvabilităţii).0ceastă 7otăr î re poate fi contestată doar de către debitor: $ 7otăr î rea de respingere a cererii introductive (art. + alin.(') din aceeaşi lege). Poate fi contestată de către participanţii la proces (se contestă de debitor, creditor sau, după caz,organul de stat autorizat care a depus cererea introductivă): $ 7otăr î rea de validare a popririi (art.#'2 alin. (#%) dinlege. Poate fi contestată numai de către ter ţul poprit: $ 7otăr î rea de î ncetare a procesului de insolvabilitate (art. #5%alin.() din lege). Poate fi contestată de participanţi: $ 7otăr î rea privind confirmarea planului procedurii derestructurare sau respingerea confirmării planului (art. '%+ din lege). &eneficiază de drept de recurs creditorii,

administratorul insolvabilităţii şi debitorul: $ 7otăr î rea cu privire la respingerea unei noi cereri introductive (art. '#+alin. (2)). Poate fi atacată de că- tre creditori. $ 7otăr î re de confirmare a planului şi de î ncetare a procedurii acceleratede restructurare a debitorului (art. ''1 alin. (2) din lege). 6e contest ă doar de creditori î n decurs de zile. $ 7otăr î reade suportare par ţială a datoriilor creditorului de către membrii organelor lui de conducere (art. '15 alin. (2)). 6e


10/71

contestă de persoanele vizate. În afar ă de cele expres prevăzute de lege, indicate mai sus (art. '# alin. (2), art. + alin.(#), art. + alin.('), art.#'2 alin. (#%), art. #5% alin.(), art. '%+, art. '#+ alin. (2), art. ''1 alin. (2), art. '15 alin. (2)),

instanţele de insolvabilitate vor adopta 7otăr î ri î n toate cazurile de soluţionare a cererilor! - introduse deadministratorul insolvabilităţii şi de alte persoane ( î n vederea anulării unor acte juridice, de separare a bunurilor, etc.,(art. #%1, #%, 15 alin. (), (1) ş. a.): - de nulitate a î nregistr ării gajului legal (art. 5%): - de nulitate a actelor juridice aleadministratorului insolvabilităţii3lic7idatorului privind distribuirea mijloacele băneşti din conturile speciale bancare(art. #15 alin. (')): - depuse î n temeiul art. #$' alin. (1) din *ege privind nulitatea actelor juridice î nc7eiate î ntreadministratorul insolvabilităţii, debitorul sau alte persoane cu unul din creditori de favorizare: - de nulitate aconvenţiilor derogatorii, privind situaţia reporturilor preexistente, potrivit art. $1 din *ege: - administraţiei publicelocale privind anularea dreptului de proprietate al cumpăr ătorului sau al dobânditorului î n cazul valorificării şi3saulic7idării fondului social de locuinţe, a instituţiilor preşcolare şi a obiectivelor de infrastructur ă comunală dacă nueste păstrată destinaţia lor, potrivit art. 1% alin. () din lege ş.a. 0ici, menţionăm că potrivit art. # alin. (1) din *egeainsolvabilităţii procesul de insolvabilitate se desf ăşoar ă î n #1 conformitate cu prevederile "odului de procedur ăcivilă şi cu cele ale acestei legi. În mare parte, *egea insolvabilităţii nu reglementează situaţiile î n care instanţa deinsolvabilitate, examinând litigii ce se refer ă la masa debitoare sau ale circumstanţe relevante procesului deinsolvabilitate, adoptă 7otăr î ri sau î nc7eieri. 0v î nd î n vedere faptul că prin acţiunile (cererile)administratorului3lic7idatorului insolvabilităţii şi a altor persoane de nulitate a unor acte juridice, de revendicare dedrepturi ş.a. se soluţionează litigii î n fond, instanţele de insolvabilitate vor adopta î n asemenea cazuri 7otăr î ri şi nu î nc7eieri. Potrivit prevederilor art. 5 alin.(#) din *egea insolvabilităţii, 7otăr î rile instanţei de insolvabilitate pot fiatacate cu recurs, numai î n cazurile prevăzute expres de lege, î n termen de # zile de la data pronunţării, cu excepţia7otăr î rii de confirmare a planului şi de î ncetare a procedurii accelerate de restructurare a debitorului, care se contest ă î n zile de la publicare (art. ''1 alin.(2) din lege). Potrivit art. #5% alin. () din lege, 7ot ăr î rea de î ncetare a procesuluide insolvabilitate poate fi contestată cu recurs î n modul prevăzut de lege. in sensul art. #5% din *egea insolvabilităţiise are î n vedere î ncetarea procesului de insolvabilitate î n temeiul art.#+, #++ şi #+5, adică! $ ca urmare a distribuţieifinale a masei debitoare: $ ca urmare a lipsei sau a nevalidării creanţelor: $ ca rezultat al acordului creditorilor sau dinlipsă de temei al insolvabilităţii: $ ca rezultat al î nc7eierii unei tranzacţii î n temeiul art. #25 alin. (#) din lege. Înacelaşi timp, procedura de insolvabilitate poate î nceta şi î n temeiul adoptării 7otăr î rii de intentare a procedurii deinsolvabilitate cu iniţierea procedurii simplificate a falimentului, conform prevederilor art. #1, # din lege, care areca finalitate lic7idarea debitorului după aprobarea raportului final al lic7idatorului şi bilanţului de lic7idare. "onformart. # alin. (1), () din lege, după aprobarea raportului final al lic7idatorului şi bilanţului de lic7idare, dupădistribuirea finală a tuturor fondurilor din patrimoniul debitorului sau î n cazul lipsei masei debitoare, instanţa deinsolvabilitate î nc7ide prin 7otăr î re procedura falimentului şi radiază debitorul din registrul de stat al persoanelor juridice şi din registrul de stat al î ntreprinzătorilor individuali sau, respectiv, adoptă o 7otăr î re de î ncetare a procesului, prin care dispune şi radierea debitorului din registrul de stat î n care este î nscris. 0v î nd î n vedere că î ncetarea procesuluica rezultat al procedurii falimentului simplificat, prin care dispune şi radierea debitorului din registrul de stat î n careeste î nscris, este o procedur ă de î ncetare a procesului de insolvabilitate, 7otăr î rea î n cauză, î n temeiul art. #5% din lege poate fi atacată cu recurs de participanţii la procesul de faliment sau de către alte persoane ale căror drepturi pot fiafectate. În afar ă de multiplele 7otăr î ri adoptate la care nu se prevede atacarea cu recurs, î n acelaşi timp, la adoptareamai multor î nc7eieri de către instanţa de insolvabilitate de asemenea nu este prevăzută calea contestării cu recurs."onform art. # din lege cererea introductivă poate fi retrasă de către deponent p î nă la adoptarea unei 7otăr î ri deintentare a procesului de insolvabilitate sau de respingere a cererii introductive. /enunţarea la cererea introductivă nu privează persoanele care s-au alăturat acestei cereri de dreptul de a solicita examinarea pricinii î n fond. În cazul î n caredebitorul sau creditorul renunţă la cererea introductivă, instanţa de insolvabilitate dispune î ncetarea procesului doar dacă renunţarea nu contravine legii şi nu î ncalcă drepturile şi interesele legitime ale altor persoane. 6tabilind aceastăregulă, legiuitorul a indicat î n mod expres actele de justiţie, adoptate de instanţa de insolvabilitate pentru soluţionareaanumitor cereri sau acţiuni ale justiţiabililor, indicând î n mod expres posibilitatea atacării unor asemenea acte curecurs. 0stfel, se constată, î nsă, lipsa unor prevederi exprese cu privire la posibilitatea atac ării cu recurs a anumitor acte # de justiţie, fie limitarea dreptului la recurs a anumitor persoane. În special, invocăm următoarele exemple! $*ipsa unei prevederi exprese cu privire la posibilitatea contestării cu recurs a 7otăr ârilor de mai sus, precum şi a î nc7eierilor pentru care recursul nu este prevăzut, reprezintă un risc iminent de impunere a respectării de către justiţiabili a unor acte judecătoreşti, care le-ar leza drepturile şi interesele, f ăr ă a fi avut prin lege dreptul de a se

opune acestora. $ rept urmare, instanţele de judecată se vor vedea impuse să nu admită spre examinare cereri derecurs î mpotriva 7otăr ârilor şi î nc7eierilor instanţei de insolvabilitate, pentru care *egea insolvabilităţii nu prevedeexpres o asemenea cale de atac, c7iar dacă acestea ar conţine erori judiciare, şi3sau ar face imposibilă desf ăşurarea demai departe a procesului. $ e asemenea, există riscul ca 7otăr ârile cu grave erori judiciare să obţină autoritatea


11/71

lucrului judecat, neexistând posibilitatea supunerii acestora controlului judiciar, şi, respectiv, corectării erorilor comisede prima instanţă. $ Imposibilitatea contestării de către justiţiabili a 7otăr ârilor şi î nc7eierilor menţionate supracontravine art. '% al "onstituţiei /epublicii Moldova, precum şi art. 2 (#) şi # ale "onvenţiei 8uropene pentru0părarea repturilor 9mului. 0rt. '% din "onstituţie, garantează oricărei persoane dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente î mpotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele salelegitime. ici o lege nu poate î ngr ădi accesul la justiţie. 0rt. 1 alin. (1) din "onstituţie prevede că restr ângereadrepturilor trebuie să fie propor ţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau alibertăţii. "u alte cuvinte, excluderea posibilităţii de recurare a actelor judiciare vizate nu trebuie să atingă existen#adreptului justiţiabililor la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti, atunci când le sunt lezate drepturile prin 7otăr âri sau î nc7eieri ilegale, emise de instanţa de insolvabilitate. nicul motiv pe care legiuitorul l-ar fi avut pentru restr ângerea acestor drepturi se prezumă că a fost decurgerea accelerată a procesului de insolvabilitate, careeste un factor important î ntru prezervarea masei debitoare. Prin urmare restr ângerea dreptului la recurs aparedispropor #ională cu situa#ia care a determinat-o. "urtea "onstituţională a /epublicii Moldova a statuat că existenţaunui control judiciar este una dintre principalele premise ale unei societăţi democratice. 0stfel, î n ;otăr ârea nr. # din%#.#%.'%# "urtea "onstituţională a precizat! “1. A%B î n orice societate democratică protecţia persoanei (fizice sau juridice) este una din atribuţiile de bază ale statului, iar posibilitatea persoanei de a utiliza î n instanţa de judecată toatemijloacele procedurale necesare pentru apărarea sa constituie un remediu efectiv pentru asigurarea unui procesec7itabil, principiu care se desprinde din cuprinsul art.'% alin.(#) din "onstitu ţie, conform căruia orice persoană aredreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente î mpotriva actelor care violeazădrepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.”# În continuare, "urtea "onstituţională remarcă! “A%B î ntr-osocietate democratică, î n care respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o î ndatorire primordială, este inadmisibil caun drept consfinţit deja de legislaţie să fie diminuat. /enunţarea la una dintre modalităţile care asigurau o protecţieefectivă a justiţiabililor, cu consecinţa trecerii la un standard inferior de ocrotire a drepturilor şi libertăţilor fundamentale î n raport cu cel anterior, consacrat de legislaţia infra-constituţională, constituie o î ncălcare a principiilor constituţionale. 9r, art.1 din "onstituţie statuează că î n /epublica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprimasau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi ale cetăţeanului.” 0stfel, excluderea dreptului derecurs a participan#ilor la procesul de insolvabilitate! $ î ncalcă dreptul la satisfac#ie efectivă din partea instan#elor judecătore&ti competente î mpotriva actelor care violează drepturile, libertă#ile &i interesele sale legitime. (art. '% din"onstitu#ie &i art. din "odul de procedur ă civilă): $ este o restr ângere a dreptului dispropor #ională cu situa#ia care adeterminat-o (art. 1 (1) din "onstitu#ie): $ atinge î nsă&i existen#a dreptului la satisfac#ie efectivă, astfel depă&indlimita prevăzută de "onstitu#ie pentru restr ângerea drepturilor &i libertă#ilor omului (art. 1 (1) din "onstitu#ie): $ofer ă o protec#ie inferioar ă de apărare a drepturilor justi#iabililor decât cea prevăzută deja î n legisla#ia î n vigoare(art. 1'$ (#) din "odul de procedur ă civilă). 6ub acest aspect, "onvenţia 8uropeană a repturilor 9muluireglementează două drepturi procedurale, care se concretizează î n garanţii cu privire la punerea î n valoare î n faţainstanţelor judiciare a drepturilor ce sunt recunoscute persoanelor. Ideea generală consfinţită de art. 2 şi art. # din"onvenţie, relative la dreptul la un proces ec7itabil şi la dreptul la un recurs efectiv, presupune că o protecţie eficace adrepturilor omului şi nu poate fi realizată prin simpla consacrare a unor drepturi substanţiale, dar este necesar ca acestedrepturi să fie î nsoţite de garanţii fundamentale de ordin procedural, care să asigure mecanismele corespunzătoare de punere î n valoare a lor.


12/71

PERIOADA DE OBSERVAŢIE – NECESITATEA' IMPORTANŢA "I SPECI(ICUL ACESTEI PROCEDURI

o#iunea de ” perioadă de observa#ie” fiind introdusă recent î n legisla#ia insolvabilită#ii î ncepând cu #1.%.'%# provoacă controverse atât din punct de vedere doctrinar cât &i la aplicarea î n practică. 6copul acestui studiu este de aeviden#ia importan#a acestei faze a procesului pentru to#i participan#ii la procesul de insolvabilitate. 0bordarea problemelor teoretico-practice vor provoca un interes sporit fa#ă de institu#ia insolvabilită#ii î n ansamblu &i pentruformarea unei jurispruden#e na#ionale adecvate. Institu#ia insolvabilită#ii este proprie economiei de pia#ă &i aremenirea să contribuie la crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru investitorii str ăini sau auto7toni, pentru

creditori &i î n general pentru to#i oamenii de afaceri &i nu numai de afaceri ci pentru oricare individ din societate, î ncredere ce se bazează pe existen#a unui cadru normativ apt să promoveze securitatea &i respectarea angajamentelor asumate, punctualitatea &i onestitatea î n afaceri av î nd drept scop nobil dezvoltarea î ntreprinderilor performante î ncondi#iile unei pie#e bazate pe concuren#a liber ă &i loială av î nd drept scop prioritar redresarea acelor care audificultă#i financiare, dar sunt î ncă viabile &i totodată debarasarea prin proceduri legale de î ntreprinderile neprofitabile prin eliminarea lor din via#a economică a #ării. otodată, legisla#ia insolvabilită#ii adecvată &i bine cumpătată nicinu poate &i nici nu trebuie să provoace premise pentru î ngr ădirea legilor economice obiective ale pie#ii, î n deosebi aliberei concuren#e î ntre societă#ile comerciale viabile &i cele insolvabile . Procedurile legale au menirea de areglementa situa#iile existente av î nd ca bază principii &i criterii corecte de operare &i tratament necesare aplicării fa#ăde debitorii ajun&i î n situa#ia de imposibilitatea reală de a-&i onora obliga#iunile ajunse la scaden#ă din lipsa delic7idită#i. Insolvabilitatea (insolven#a), ca incapacitate a unui debitor de a face fa#ă datoriilor sale exigibile cu sumele

de bani disponibile, produce î n mediul economic (al afacerilor) acelea&i efecte devastatoare pe care o maladie gravă le provoacă organismului uman care nu este vaccinat &i poate provoca efecte fatale. Prevenirea &i tratarea acestor fenomene obiective constituie preocuparea tuturor #ărilor civilizate de pe glob, devenind domenii prioritare de ac#iune.e altfel, noua linie politică &i legislativă a niunii 8uropene a impus o sc7imbare calitativ superioar ă a atitudiniigenerale fa#ă de asumarea riscului &i a e&ecului î n afaceri. Într-un comunicat prezentat de "omisia 8uropeană privind politica managerială s-a 7otăr î t că 8uropa ar trebui să-&i revizuiască pozi#ia avută anterior fa#ă de risc, e&ec &isuccesul î n afaceri. Fiind adesea reticentă î n a acorda î ncă o &ansă celor ce au e&uat î n afacerea desf ă&urată,orientarea politicii ar trebui î ndreptată spre î ncurajarea celor care î&i asumă riscuri, spre reducerea imaginii negativeimpuse de o astfel de situa#ie &i spre examinarea condi#iilor î n care ace&tia ar putea să o ia de la î nceput. /epublicaMoldova fiind un stat de drept, civilizat &i democratic, alegându-&i vectorul european cu suportul organismelor interna#ionale, at î t din 8uropa c î t &i din 60, au mers pe calea reformării legisla#iei na#ionale î n domeniul

insolvabilită#ii adopt î nd o nouă lege a insolvabilită#ii nr.#1$ din '$.%2.'%#'. În această lege, &i-au găsit reflec#iarecomandările propuse de exper #ii interna#ionali bazate pe 47idurile elaborate de Fondul Monetar Interna#ional, &ancaMondială &i "I/0*, fiind lărgit spectrul &i diversitatea procedurilor aplicabile î n cadrul procesului deinsolvabilitate precum &i î n afara lui (restructurarea î n caz de dificultate financiar ă, pentru a preveni intentarea


13/71

procesului de insolvabilitate), introducându-se măsuri noi de consiliere care ar permite debitorilor ajun&i î nincapacitate de plată ori î n dificultate financiar ă să redreseze situa#ia î ntreprinderii prin î n#elegere cu creditorii săi, orili se acordă &ansa de a redresa starea economico-financiar ă a î ntreprinderii prin î ncurajarea măsurilor de restructurarea afacerii, care î ntr-un final logico-legal ar permite cre&terea posibilită#ii de restructurare &i continuarea afacerii,lic7idarea afacerii pun î ndu-se pe un plan secundar. 0m ales această temă „Perioada de observa#ie” care la primavedere pare a fi ne î nsemnată &i destul de clar ă î n compara#ie cu alte subiecte &i proceduri din cadrul procesului deinsolvabilitate care au st î rnit &i necontenit provoacă discu#ii aprinse at î t î n cadrul academic c î t &i î n practica judiciar ă.6unt ferm convins despre cruciala î nsemnătate a acestei perioade de observa#ie pentru to#i participan#ii la procesul deinsolvabilitate, dat fiind faptul că ne î n#elegerea corectă sau subaprecierea acestei faze procedurale aplicabile î ncazurile expres prevăzute de legea insolvabilită#ii, poate avea efecte negative at î t pentru participan#ii procesului deinsolvabilitate î n particular c î t &i pentru stabilirea unei jurispruden#e conforme î ntru totul spiritului &i literei legislative î n domeniul insolvabilită#ii. in aceste considerente am î ndr ăznit să efectuez un mic studiu pentru a aborda acele probleme teoretico-practice stringente, inclusiv pentru a le pune î n discu#ie av î nd doar scopul a provoca un interes maisporit fa#ă de institu#ia insolvabilită#ii at î t din punct de vedere doctrinar c î t &i pentru formarea unei practici judiciareadecvate. 0stfel, î n#elegerea corectă a subiectului pus î n discu#ie din punct de vedere teoretic va duce î n mod inevitabilla aplicarea lui î n mod uniform î n practica judiciar ă &i ridicarea î n discu#ie a problemelor cu care se confruntă practicienii &i teoreticienii. 0cest institut de drept va spori &ansele de ajustare a cadrului legal care nu este perfect, cuat î t mai mult că acest institut de drept a fost implementat î n /M doar î n anul #$$' adică '' ani î n urmă &i o pot afirmacu certitudine că o mare parte a societă#ii civile, inclusiv &i dintre cei care practică activitatea de antreprenorial audoar imagine superficială î n privin#a insolvabilită#ii. in punct de vedere istoric, pentru prima data, 0nglia î n #1 aintrodus perioada de observa#ie care avea drept scop diagnosticarea corectă a situa#iei financiar-economice adebitorului insolvabil. Fran#a, av î nd o legisla#ie a insolvabilită#ii prodebitor a introdus mai t î rziu aceea&i procedur ăcare este limitată pe o perioadă de la data desc7iderii procedurii p î nă la confirmarea unui plan sau p î nă la pronun#areafalimentului &i este denumită î n doctrina franceză „ perioadă de observa#ie”. În Federa#ia /usă această perioadă afost introdusă î n anul '%%', î n /omânia, î n '%%2, pe c î nd î n /M această fază a procesului a fost introdusă odată cuadoptarea legii insolvabilită#ii nr.#1$ din '$.%2.'%#', î ntrată î n vigoare de la #1.%.'%#. În legea insolvabilită#ii art.' intitulat „ perioada de observa#ie” &i care, la prima vedere, destul de explicit stabile&te momentele principale ceurmează a fi constatate, verificate &i realizate de către administratorul provizoriu, inclusiv &i procedura de solu#ionarea divergen#elor î n această perioadă de către instan#a de insolvabilitate. ar, această primă vedere este prea simplistă

&i unilaterală, nu corespunde nici spiritului &i nici muc7iei legii insolvabilită#ii care dacă să fie minu#ios &i profundanalizată î n complex, nici pe departe nu este a&a cum s-ar părea ce reiese din art. ', &i din nefericire această opinieam auzit-o at î t de la teoreticieni c î t &i de la practicieni, cu at î t mai mult nu este de î n#eles cel pu#in pentru mine, căaceea&i părere a fost materializată î n ;otăr î rea Plenului "6< a /M nr.' din '1.%.'%#1 „"u privire la aplicarea î n practica judiciar ă a *egii insolvabilită#ii”. eci, no#iunea de perioadă de observa#ie este foarte clar expusă î n art. ' al*egii insolvabilită#ii care o define&te ca o perioadă cuprinsă î ntre data admiterii cererii introductive spre examinare &idata intentării procedurii de insolvabilitate sau data confirmării planului procedurii de restructurare sau, după caz, data î ntr ării î n faliment. '% 0stfel din no#iunea legală citată s-ar putea imaginar de sc7i#at punctele de reper careconturează 7otarele (timpul) de c î nd &i p î nă c î nd este aplicabilă această perioadă de observa#ie &i are doar reguli sausunt &i excep#ii &i dacă este doar o fază strict delimitată a procesului (procedurilor) sau poate avea mai multe etape.acă studiem foarte atent art. ', care este un articol de bază, putem să ajungem la o concluzie, care de fapt f ăr ă aaprecia î n context alte articole care au tangen#ă directă sau indirectă la acest subiect, va putea fi eronată &i scopulnostru este de a găsi î n comun din punct de vedere teoretic &i respectiv practic solu#ii strategice (conceptuale) pentru a permite practicienilor să aplice cu succes normele legale ce reglementează insolvabilitatea, iar justi#ia, la r î ndul său,să formeze o practică judiciar ă care ar corespunde standardelor interna#ionale &i na#ionale î n acest domeniu. inarticolul nominalizat se poate de concluzionat că de fapt această perioadă de observa#ie se î ncepe odată cu admitereade către instan#a de insolvabilitate prin î nc7eiere a cererii introductive &i p î nă la intentarea procesului deinsolvabilitate &i această concluzie se cimentează î n următoarele articole! '1, ', '2, '+, '5, '$, % ('1-%) &i care defapt nu contravin art. ',dar descriu &i reglementează doar mecanismul de activitate a administratorului provizoriu &i aactelor de procedur ă a celorlal#i participan#i la etapa premergătoare intentării procesului de insolvabilitate. "u altecuvinte art. '-% reglementează doar perioada de observa#ie la prima fază, de la momentul adoptării î nc7eierii deadmitere spre examinare a cererii introductive &i p î nă la adoptarea 7otăr î rii de intentare a procesului de insolvabilitate.

acă vom reveni din nou la no#iunea perioadei de observa#ie, putem constata că aceasta este doar prima fază cuantrenarea administratorului provizoriu &i care se finisează cu intentarea procesului de insolvabilitate, dar se finiseazădoar pentru administratorul provizoriu deoarece î n situa#ia procedurii generale de insolvabilitate perioada de observa#iese prelunge&te &i estafeta de la administratorul provizoriu trece la administratorul insolvabilită#ii, care prelunge&te


14/71

p î nă la prima adunare a creditorilor la care se va 7otăr î de a purcede pe calea procedurii de faliment, mai precis p î nă laadoptarea î nc7eierii de către instan#a de insolvabilitate î n temeiul art. ## de intrare imediată î n faliment sau la situa#iac î nd la prima adunare de raportare conform art. ##1, s-a 7otăr î t de către creditori de a intenta procedura de restructurarea debitorului, î n acest caz perioada de observa#ie durează p î nă la adoptarea 7otăr î rii de către instan#a de judecată deconfirmare a planului procedurii de restructurare. Pentru a confirma cele afirmate este necesar de eviden #iat care estescopul acestei perioade, lu î nd ca bază doctrinele! română &i rusă, dat fiind faptul că &i legisla#ia noastr ă inclusiv &icea de insolvabilitate s-a inspirat foarte profund din doctrinele acestor #ări. În ceea ce #ine de doctrina germană, nu seface referire la ea deoarece î n legisla#ia acestei #ări lipse&te această fază a procesului numită perioada de observa#ie,c7iar &i dacă unele elemente a aceste perioade există &i î n această legisla#ie. 0t î t doctrinarii ru&i c î t &i cei români austudiat detaliat &i multiaspectual, cu diversitate de opinii problematica abordată. În est c î t &i î n vest este unanimrecunoscut că perioada de observa#ie î&i are drept scop men#inerea ec7ilibrului î ntre interesele debitorului &i acreditorilor cu stabilirea unui mecanism de reglementare ce ar exclude posibilitatea fraudării din ambele păr #i &i ater #elor persoane. upă mine, cel mai reu&it &i foarte explicit este 47eorg7e Piperea - personalitate cu renume î ndomeniul legal românesc, citatele căruia mă vor ajuta să fiu mai convingător î n atingerea scopurilor pe care le-amstabilit. „În această perioadă de observa#ie, î n decursul căreia nimic ireversibil nu se î nt î mplă cu soarta sau avereadebitorului, se stabilesc cauzele insolven#ei, &ansele de reorganizare &i persoanele eventual culpabile de aducere î nstare de insolven#ă a debitorului, este realizat inventarul bunurilor debitorului &i se î ntocme&te tabelul de crean#e.0stfel, se va &ti, cel pu#in la nivel superficial, de ce s-a ajuns î n insolven#ă &i cine este vinovat de aceasta, dacă î ntreprinderea debitorului poate fi salvată prin reorganizare &i care este dimensiunea „averii” debitorului, adică a&anumita masa activă, comparativ cu totalul crean#elor contra debitorului care vor da dreptul titularilor lor să participe la procedur ă. 0ceastă compara#ie î ntre activul '# &i pasivul debitorului poate să fie un indiciu al probabilită#ii sauimprobabilită#ii reorganizării judiciare.” În toate doctrinele nominalizate este unanim recunoscut că introducereaacestei proceduri permite pe de o parte aprecierea obiectivă a stării (situa#ie) financiar-economice a debitorului &i pede altă parte, de a păstra intacte bunurile ce-i apar #in debitorului (masa debitoare). rmează de concretizat, că perioada de observa#ie se aplică doar î n cazurile expres prevăzut î n *egea insolvabilită#ii, iar art. '#, #1,#2, #5,' se concretizează cazurile c î nd perioada de observa#ie nu se aplică. 8ste necesar de a eviden#ia cine sunt sau pot fi participan#ii la proces î n perioada de observa#ie $ administratorul provizoriu: $ debitorul: $ creditorul (creditorii) carea î naintat cererea introductivă: $ creditori care nu au î naintat cererea introductivă dar prin prezentarea referin#ei seopun intentării procesului de insolvabilitate $ creditorii care nu au î naintat cerere introductivă dar se alătur ă cereriicreditorului ini#ial prin î naintarea crean#elor asupra patrimoniului. $ "omisia a#ională a Pie#ii Financiare ("PF): $0dministra#ia publică centrală de specialitate: $ 0utorită#ile administra#iei publice locale. 0cesta este cercul de persoane prevăzut de lege care au temei legal de a participa &i influen#a activ î n perioada de observa#ie. Participan#ii la proces nu au o denumire concretă, spre exemplu ca î n procedura contencioasă (reclamant, p î r î t, intervenient) dar creditorul care î naintează cererea introductivă se aseamănă cu reclamantul, debitorul cu p î r î tul, creditorul care nu î naintează cerin#e prin cererea introductivă dar direct î naintează crean#e asupra patrimoniul debitorului s-ar asemănacu intervenientul principal, iar creditorul care prin referin#ă se opune intentării procesului de insolvabilitate cuintervenientul accesoriu. 0ce&ti termeni specifici procedurii contencioase nu pot fi aplica#i î n procedura de declarare ainsolvabilită#ii deoarece aceasta este o procedur ă specifică cu at î t mai mult că nu este o procedur ă litigioasă(contencioasă) &i nici actele normative de bază care reglementează această procedur ă – legea insolvabilită#ii &i"odul de Procedur ă "ivilă nu prevăd astfel de termeni la judecarea pricinilor de insolvabilitate, din contra, *egeainsolvabilită#ii care fiind o lege procedural-materială operează cu al#i termeni ! debitor, creditor, administrator,lic7idator &.a. fiind numi#i conform art.1 participan#i la procesul de insolvabilitate. 0stfel î n cadrul perioadei deobserva#ie participan#ii la proces se bucur ă de drepturile &i obliga#iile prevăzute î n art. 2 "P" cu excep#iile expres prevăzute in *egea Insolvabilită#ii. *a prima fază a perioadei de observa#ie povara cea mare cade pe umeriiadministratorului provizoriu care conform legii are de realizat următoarele sarcini! $ e a executa măsurile deasigurare ordonate de instan#a de insolvabilitate: $ e a notifica î n termenul stabilit î n art. '2 alin.(') pe to#i creditoriicunoscu#i conform eviden#ei contabile, pentru î naintarea crean#elor certe &i exigibile asupra patrimoniului debitorului&i prezentarea unei referin#e asupra cererii introductive: $ e a î ntreprinde ac#iuni pentru a se asigura păstrarea bunurilor debitorului &i integritatea lor: $ e a supraveg7ea opera#iunile de gestionare a patrimoniului debitorului: $e a conduce integral sau par #ial activitatea debitorului î n condi#ii stipulate expres î n legea insolvabilită#ii, curespectarea precizărilor stabilite expres de instan#a de insolvabilitate, &i î n condi#iile de efectuare a plă#ilor curente din

contul patrimoniului debitorului: $ de a sesiza de urgen#ă instan#a de insolvabilitate î n cazul î n care constată că nuexistă bunuri î n patrimoniul debitorului ori că acestea s î nt insuficiente pentru a acoperi c7eltuielile procesului deinsolvabilitate: $ de a verifica crean#ele creditorilor &i, după caz, formularea de contesta#ie la ele, î ntocmirea tabelului preliminar: $ de a î ncasa crean#e, de- efectua urmărirea î ncasării crean#elor referitoare la bunurile din patrimoniul sau


15/71

la sumele de bani transferate de către debitor î nainte de admitere a cererii introductive spre examinare: '' $ de a î nc7eia tranzac#ii, de a stinge datorii, de a î nceta fidejusiuni, de a renun#a la garan#iile reale cu condi#ia confirmării lor de către instan#a de insolvabilitate: $ de a solicita &i primi gratuit de la participan#ii la proces, de la alte persoaneindiferent de tipul de proprietate &i forma organizatorico-juridică, a informa#iilor &i explica#iilor necesare pentruexercitarea atributelor sale, precum &i de la debitor a informa#iilor cu privire la veniturile lui &i la bunurile ce î i apar #incu titlu de proprietate, inclusiv &i la bunurile ce se află î n proprietate comună pe cote păr #i: $ de a avea accesul laspa#iile de serviciu ale debitorului &i studierea documentelor care se află acolo: $ de a se adresa instan#ei deinsolvabilitate cu solicitări de-a dispune participarea organelor de drept la executarea atributelor sale: $ de a sesizainstan#a de insolvabilitate î n legătur ă cu orice problemă care cere solu#ionarea din partea ei: $ de a introduce î ninstan#a de insolvabilitate pe tot parcursul perioadei de observa #ie ac#iuni î n vederea contestării actelor juridice adebitorului dacă ele afectează bunurile debitorului: $ de a introduce î n instan#a de insolvabilitate pe tot parcursul perioadei de observa#ie ac#iuni î n vederea anulării tranzac#iilor î nc7eiate de debitor î n ultimele '1 luni precedente î naintării cererii introductive, dacă acestea s î nt î n dauna intereselor creditorilor. 8ste necesar de subliniat, că î n temeiulart. '# admi#ând spre examinare cererea introductivă, instan#a de insolvabilitate adoptă o î nc7eiere prin care î n modobligatoriu dispune punerea sub observa#ie a debitorului prin desemnarea unui administrator provizoriu &i aplică mă-surile de asigurare a crean#elor creditorilor, care nu este dreptul ci este obliga#ia instan#ei ceea ce este expres &iimperativ prevăzut la alin.(') art. '1 lit. a, c, d, e. Însă, î n practica judiciar ă se mai î ntâmplă cazuri c î nd măsurile deasigurare obligatorii expuse mai sus, care urmează a fi aplicate de drept, se aplică selectiv, din oficiu, adică laini#iativa instan#ei sau doar la cererea creditorilor. ic#ionarul 8xplicativ al limbii române dă următoarea explica#ie asintagmei ”din oficiu” ! din propria sa voin#ă, f ăr ă a fi cerut. 0ceastă practică judiciar ă este, î n opinia mea, eronatăfiind recomandat &i de ;otăr î rea Plenului "6< din '1.%.'%#1 nr. ' ”"u privire la practica judiciar ă a legiiinsolvabilită#ii”, care î n p.$ recomandă că după primirea cererii introductive, instan#a de insolvabilitate, din oficiu,iar î n unele cazuri &i la cererea creditorilor urmează să aplice măsuri de asigurare specificate la art. '1 al.' din legeainsolvabilită#ii, cât &i altele prevăzute de "P". acă compar ăm textul legal din art.'1 al *egii Insolvabilită#ii &itextul art. #+1 "P" vom vedea marea diferen#ă. 0stfel î n art.'1 al *egii Insolvabilită#ii este scris !”instan#a deinsolvabilitate aplică măsurile necesare pentru a preveni modificarea stării î n care se află bunurile debitorului î n perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate”. eci, cuvântul c7eie este ”aplică”, ceea ce esteobligatoriu &i imperativ, &i nu poate fi tratat că poate aplica sau este î n drept să aplice, cu alte cuvinte aplică de drept,f ăr ă posibilitatea de a avea alternativă, iar art. #+1 "P" stipulează că la cererea participan#ilor la proces, judecătorulsau instan#a poate lua măsuri de asigurare a ac#iunii. "onsider, că o astfel de abordare este î n contradic#ie cu legea &iaplicarea măsurilor de asigurare ce urmează obligatoriu de a fi aplicate de către instan#a de insolvabilitate nu pot fiasimilate sau comparate cu măsurile de asigurare a ac#iunii prevăzute î n art. #+1, #+ "P", unde este prevăzută altăregulă de aplicare a acestor măsuri &i nu este obliga#ia instan#ei ci doar dreptul ei &i asigurarea ac#iunii poate fiefectuată doar la cererea participan#ilor la proces. in momentul adoptării î nc7eierii men#ionate care este definitivă &iexecutorie pentru to#i participan#ii la procesul de insolvabilitate &i pentru ter #i survin de drept următoarele efecte! $ sesuspendă urmăririle individuale ale creditorilor: $ se suspendă executările silite asupra bunurilor debitorului: $ sesuspendă curgerea prescrip#iei dreptului de a cere executarea silită a crean#elor acestora contra debitorului: $ seinterzice î nstr ăinarea de către debitor a bunurilor sale. eoarece debitorul, cu aplicarea măsurilor de asigurare &iinstaurarea (stabilirea) perioadei de observa#ie, se limitează î n dreptul de proprietate &i de activitate î n afacerea sa, î nsarcina administratorului provizoriu este pusă notificarea imediată despre aplicarea măsurilor de asigurare a tuturor registrelor publice a Inspectoratului Fiscal /epublican &i *ocal, niunea executorilor judecătore&ti &i a notarilor, băncilor, autorită#ilor vamale, Întreprinderea de 6tat „Po&ta Moldovei”, Î6 „"alea ferată din Moldova”,aeroporturilor, depozitarilor portuare &i vamale, alte locuri de î nmagazinare din circumscrip#ia î n care debitorul î&i aresediul ori filiale sau reprezentan#e, av î nd drept scop dublu, pe de o parte de a sista operativ orice opera#iune cu bunurileacestora, cer ându-le celor viza#i î n notificare să execute imediat măsurile de asigurare dispuse de instan#a deinsolvabilitate, &i, pe de altă parte, cer ându-le (această cerin#ă este obligatorie să fie executată) să-l informezedespre orice informa#ie utilă ce #ine de bunurile debitorului, despre participarea lui î n alte societă#i comerciale, despresoldurile băne&ti pe conturile institu#iilor financiare (bănci), cu obliga#ia de a-i preda coresponden#a debitorului &iorice alte comunicări sosite pe adresa lui. u provoacă controverse reglementarea situa#iei î n lege privitor la numireaadministratorului provizoriu f ăr ă a fi î nlăturat debitorul de la gestionarea afacerii sale fiind obligat î n perioada deobserva#ie ca deciziile sale privind gestionarea patrimoniului să fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului

provizoriu. 8ste î nsă mai problematică &i respectiv se ve7iculează cu diferite pozi#ii î n practică situa#iile c î nddebitorul î n temeiul art. '1 alin. ('), lit. b, a fost î nlăturat de la gestionarea patrimoniului &i alin.(') art. ', c î nddebitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. 6itua#ia prevăzută î n alin. ('), lit. b, art. '1, este relativ mai simplă,adică dacă debitorul se î nlătur ă de la gestionarea patrimoniului, apare prima î ntrebare cine concret se î nlătur ă


16/71

organul executiv (administratorul societă#ii) sau organul suprem al societă#ii comerciale (adunarea generală) sau c î ndspunem debitorul se are î n vedere at î t organul executiv c î t &i organul suprem. *a această î ntrebare cred că s î nt opiniidiferite, c7iar &i diametral opuse, dar sper că acest subiect să fie un obiect de discu#ie separat. În opinia mea, instan#ade insolvabilitate aplic î nd măsura de asigurare prevăzută î n alin. ('), lit. b, art. '1, este obligată să indice î ndispozitivul î nc7eierii subiectul care este î nlăturat de la gestionarea patrimoniului cu specificarea concretă &i expresăde interzicere a tuturor ac#iunilor ce #in de gestionarea patrimoniului, evit î nd î n dispozitiv fraza generală de î nlăturarea debitorului. otodată apare a doua î ntrebare, dacă debitorul este î nlăturat de la gestionarea patrimoniului, are eldreptul de a efectua î n această perioadă gestionarea î ntreprinderii &i să î nc7eie acte juridice cu caracter nepatrimonial,spre exemplu să angajeze salaria#i, să-i concedieze, să participe î n instan#ă de judecată, să reprezinte societatea î nraport cu ter #ii. "unosc diverse opinii, dar consider că debitorul fiind î nlăturat de la gestionarea patrimoniului nici decum nu este î nlăturat de la administrarea î ntreprinderii, deoarece gestionarea patrimoniului nu î nglobează î n sine &iadministrarea î ntreprinderii care are un spectru cu mult mai larg &i complex. În ceea ce #ine de ridicarea dreptuluidebitorului de la administrarea î ntreprinderii prevăzut î n alin. ('), art. ', consider că aceasta nu este o măsur ă deasigurare propriu-zisă, deoarece măsurile de asigurare au menirea de-a conserva situa#ia pe c î nd î n primul r î ndmăsurile de asigurare s î nt prevăzute î n alt articol ('1), &i î n al doilea r î nd această măsur ă este de fapt nu altceva dec î to sanc#iune aplicată debitorului care după cum este expres prevăzut î n articolul citat are ca justificare pierderilecontinuie din patrimoniul acestuia sau lipsa probabilită#ii de realizare a unui plan ra#ional de activitate a î ntreprinderii&i3sau esc7ivarea acestuia de la executarea atribu#iilor sale. Problema cea mare nu este î n aceea dacă este sau nu omăsur ă de asigurare sau sanc#iune, aici teoreticienii &i practicienii vor găsi numitor comun. 8xisten#a problemei persistă î ntr-aceea, că debitorul la această etapă premergătoare intentării procesului de insolvabilitate este î nlăturatfiind î nlocuit cu administratorul provizoriu, care fiind prezumat un bun profesionist î n situa#iile de criză, î n realitatefiind doar un bun jurist, economist, contabil sau specialist din alt domeniu &i s-ar putea pomeni cu situa#ia că de fapt nucunoa&te specificul afacerii pe care a practicat-o debitorul, &i dacă să mai reie&im din cadrul legal care-i ofer ăcreditorului care a î naintat cererea introductivă dreptul de a propune candidatura administratorului provizoriu &i care deregulă se confirmă automat de către instan#a de insolvabilitate &i dacă să mai reie&im din versiunea ipotetică căcreditorul (creditorii) &i administratorul provizoriu desemnat pot fi î n rela#ie care se mai nume&te actual „atac deraider ” atunci această î nlăturare a debitorului de la administrarea î ntreprinderii este nu altceva dec î t o „decapitare” a î ntreprinderii de managerul principal &i î nlocuirea lui cu un prezumat profesionist &i soarta debitorului de fapt î naceastă perioadă de observa#ie v-a depinde de strategia managerială a administratorului provizoriu care urmează a ficonfirmată de către instan#a de insolvabilitate, care î n linii mari f ăr ă antrenarea exper #ilor &i3sau speciali&tilor î ndomeniu, poate cu „u&urin#ă” î n tandem efectua un management defectuos al activită#ii curente a debitorului &irezultatul final cred că este previzibil. În această privin#ă legisla#ia insolvabilită#ii Federa#iei /use este mai reu&itădeoarece î n lege este expres prevăzut că dacă este necesar de a ridica debitorului (organului executiv) dreptul deadministrare a î ntreprinderii, instan#a î l va î nlocui cu unul din adjunc#ii săi, sau după caz, cu alt specialist aldebitorului. *egisla#ia noastr ă nu prevede o astfel de reglementare, î nsă reie&ind din alin. (), art. , rolul instan#ei deinsolvabilitate este destul de activ, astfel instan#a pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiutoate circumstan#ele relevante ale cauzei. eci, instan#a de insolvabilitate, ca variantă, ar putea ridica doar par #ialdreptul de administrare sau î nlocuirea administratorului societă#ii cu o altă persoană propusă de participan#ii la proces&i î n acest caz ec7ilibrul intereselor creditorilor &i a debitorului se va putea men#ine. În caz contrar efectele negative,inclusiv &i prejudicierea majorită#ii creditorilor inclusiv &i a debitorului pot fi inevitabile &i rolul instan#ei deinsolvabilitate de supraveg7ere &i control se va reduce sub limita a&teptărilor. na din principalele atribu#ii aadministratorului provizoriu este examinarea situa#iei financiar-economice a debitorului &i î ntocmirea unui raport deverificare a existen#ei temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate sau de respingere a cererii introductive.0cest raport trebuie să con#ină o examinare detaliată &i profundă a activită#ii debitorului, să eviden#ieze cauzele &i î mprejur ările care au dus la apari#ia stării de incapacitate de plată sau la supra î ndatorare, să stabilească persoaneleresponsabile de această stare a debitorului &i asupra existen#ei premiselor angajării r ăspunderii acestora. 0t î t practicainterna#ională c î t &i cea na#ională arată că analiza cauzelor ce au dus debitorul la insolvabilitate, o efectueazăadministratorul provizoriu pe o perioadă de minim ani anteriori î naintării cererii introductive, pentru a putea oferi î nraportul său o imagine reală a î ntreprinderii debitorului. upă cum afirmă exper #ii î n acest domeniu, perioada de ani coincide cu perioada suspectă, perioada î n care debitorul care &tie că se apropie insolven#a (insolvabilitatea) seangajează î n acte juridice &i opera#iuni neobi&nuite, diferite de cele pe care le-ar efectua î n situa#ia normală, dar

menite fie a acoperi realitatea insolven#ei (insolvabilită#ii) printr-o imagine falsă de prosperitate, fie a externalizaactive î n dauna creditorilor. 0stfel, raportul administratorului provizoriu î n rezultatul analizei profunde a situa#ieidebitorului urmează să con#ină concluzii &i propuneri î n caz de existen#ă a temeiurilor &i existen#a masei debitoaresă fie intentat procesul de insolvabilitate, cu eventuala &ansă de reorganizare, sau dacă constată solvabilitatea


17/71

debitorului să fie respinsă cererea introductivă, iar î n caz de existen#ă a temeiurilor dar constată că bunuriledebitorului s î nt insuficiente pentru a acoperi c7eltuielile procesului &i nici un creditor sau ter # nu se ofer ă să avansezeori să garanteze sumele corespunzătoare, atunci să propună intentarea procesului de insolvabilitate &i ini#ierea procedurii simplificate de faliment cu î ncetarea perioadei de observa#ie. /aportul final al administratorului provizoriuurmează î n temeiul art. '+, % să fie supus dezbaterii î ntr-o &edin#ă publică. În cadrul &edin#ei de judecată, dupăascultarea participan#ilor la proces, instan#a va adopta o 7otăr î re prin care aprobă sau respinge, după caz, concluziileraportului supus dezbaterii, cu dispunerea prin această 7otăr î re a intentării procesului de insolvabilitate (proceduragenerală) sau a intentării procesului de insolvabilitate cu ini#ierea (intentarea) concomitentă a procedurii simplificate afalimentului debitorului, sau va respinge cererea introductivă î n caz de lipsă de temei de intentare a acestui proces.eci cu aceasta se finisează prima fază a perioadei de observa#ie. ' În cazul c î nd instan#a de insolvabilitate aprobăraportul administratorului provizoriu &i intentează procesul de insolvabilitate î n procedura generală, adicădesemnează administratorul insolvabilită#ii &i stabile&te data &edin#ei de validare a crean#elor, per

legea insolvabilitatii de la teorie la practica

Documents