raspunsuri la examen web, teorie+practica

45
Întrebări la examenul ”Proiectarea și crearea paginilor web” 1. Scurt istoric al apariției internetului și funcționarea sa. Rețeaua WWW. În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, găseștesoluția de a conectamaimulteterminale la unsingur calculator central: time-sharing (partajareatimpului). Aceastaeste o modalitate de lucruîn care maimulteaplicații (programe de calculator) solicităaccesconcurențial la o resursă (fizicăsaulogică), prin care fiecăreiaplicațiii se alocă un anumittimppentrufolosirearesurseisolicitate. Apărândapoiprimelecalculatoareînmarileuniversități se puneproblemainterconectăriiacestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectareprincomutare de pachete (packet switching) înmodelulnumit "client-server". Astfel, pentru a transmiteinformația, aceastaestemărunțităînporțiunimici, denumitepachete. Înacestfel, Internetulurmasădevină cu adevărat independent de platformaharwareutilizată. Prima conexiune ARPANET a fostrealizatăîn 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles șiInstitutul de Cercetare Stanford și a decursastfel: cei de la un capat al rețelei au tastat un “L” șiapoi, printelefon, au cerutconfirmareafuncționăriitransferului de date de la cei de la celalaltcapat al conexiunii. Reteaua WWW (World Wide Web) esteparteaceamaiimportanta a Internetului. Eaesteformata din serverecegazduiescdocumentenumitepaginiweb .Acesteasuntdocumente HTML (HyperText Markup Language) care continimagini, text, sunet, videoclipuri, etc. Deschidereaacestorpagini se numestenavigare (surfing sau browsing) si se face accesândanumiteelementegraficenumitehiperlegaturi( hyperlinks ) sautastând URL -ul (adresa) paginiidoriteîn bara de adrese a browserului. 2. Comunitatea de rețele Internet. Prezentare generală. Definitie. - O retea de calculatoarereprezinta un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul) interconectateprinintermediulunormedii de comunicatie (cablu coaxial, fibraoptica, linietelefonica, ghid de unde) in scopulutilizarii in comun de catre un numarfoarte mare de utilizatori -chiar la nivelmondial- a tuturorresurselorfizice (hardware), logice(software de bazasiaplicatii) siinformationale (baze de date) asociatecalculatoarelor din retea.Prinastfel de retele de calculatoare se poateasigura o integrareinformatica a unuinumarfoarte mare de utilizatori la nivel local, regional simondial. Definitie. - Mediul Internet este un ansamblu de retele de calculatoareinterconectate care impreuna cu miile de calculatoareindividuale (terminale, statii de lucu) similioane de utilizatori , constituiecomunitatea Internet care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foartemulteserviciiinformaticesiresurse (baze de date diverse,

Upload: nelu-tipik

Post on 16-Sep-2015

59 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Simple

TRANSCRIPT

ntrebri la examenul Proiectarea i crearea paginilor web1. Scurt istoric al apariiei internetului i funcionarea sa. Reeaua WWW.n 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, gsetesoluia de a conectamaimulteterminale la unsingur calculator central: time-sharing (partajareatimpului). Aceastaeste o modalitate de lucrun care maimulteaplicaii (programe de calculator) solicitaccesconcurenial la o resurs (fizicsaulogic), prin care fiecreiaplicaiii se aloc un anumittimppentrufolosirearesurseisolicitate. Aprndapoiprimelecalculatoarenmarileuniversiti se puneproblemainterconectriiacestora. Cercettorul Lawrence Roberts susine o soluie de interconectareprincomutare de pachete (packet switching) nmodelulnumit "client-server". Astfel, pentru a transmiteinformaia, aceastaestemrunitnporiunimici, denumitepachete. nacestfel, Internetulurmasdevin cu adevrat independent de platformaharwareutilizat. Prima conexiune ARPANET a fostrealizatn 29 octombrie 1969, ora 22:30 ntre University of California din Los Angeles iInstitutul de Cercetare Stanford i a decursastfel: cei de la un capat al reelei au tastat un L iapoi, printelefon, au cerutconfirmareafuncionriitransferului de date de la cei de la celalaltcapat al conexiunii.Reteaua WWW (World Wide Web) esteparteaceamaiimportanta a Internetului. Eaesteformata din serverecegazduiescdocumentenumitepaginiweb .Acesteasuntdocumente HTML (HyperText Markup Language) care continimagini, text, sunet, videoclipuri, etc. Deschidereaacestorpagini se numestenavigare (surfing sau browsing) si se face accesndanumiteelementegraficenumitehiperlegaturi( hyperlinks ) sautastnd URL -ul (adresa) paginiidoriten bara de adrese a browserului.

2. Comunitatea de reele Internet. Prezentare general. Definitie. - O retea de calculatoarereprezinta un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul) interconectateprinintermediulunormedii de comunicatie (cablu coaxial, fibraoptica, linietelefonica, ghid de unde) in scopulutilizarii in comun de catre un numarfoarte mare de utilizatori -chiar la nivelmondial- a tuturorresurselorfizice (hardware), logice(software de bazasiaplicatii) siinformationale (baze de date) asociatecalculatoarelor din retea.Prinastfel de retele de calculatoare se poateasigura o integrareinformatica a unuinumarfoarte mare de utilizatori la nivel local, regional simondial.Definitie. - Mediul Internet este un ansamblu de retele de calculatoareinterconectate care impreuna cu miile de calculatoareindividuale (terminale, statii de lucu) similioane de utilizatori , constituiecomunitatea Internet care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foartemulteserviciiinformaticesiresurse (baze de date diverse, biblioteci de programe, documentatii, etc.). Mediul Internet constituieunansamblu complex de arhitecturi, componentefizicesisisteme de operare, care trateaza in mod egalatatminicalculatoarelesauretelele de calculatoare, cat si PC-urilesaumaiframe-urile. Facilitatilemediului au o importantaegala, iarcomponentele sale se comportauna fata de altafaranici o discriminare.

3. Web-site Baza resurselor informaionale. Clasificarea site-urilor WEB.Un site WEB este o colecie de pagini WEB, imagini, video i alte elemente digitale care care sunt gzduite pe servere WEB i sunt accesibile pe Internet.Dupacalitatea beneficiaruluisite-ului WEB (Wikipedia) site-uri personale site-uri comerciale site-uri guvernamentale site-uri ale organizatiilor neguvernamentaleDupa specificul site-ului WEB (Buraga, 2005) Site-uri de tip intranet (instruire, documentare) Site-uri de continut Site-uri de prezentareDupa functia site-ului sisteme de cautare motoare de cautare directoare WEB site-uri tematice portal-uri site-uri corporative site-uri comercialeDupa tehnologia folosita (Wikipedia) site-uri cu continut static site-uri cu continut dinamic

4. Browsere WEB. Conceptul de hipertext.Internet Explorer (prescurtatMSIE, darcunoscutpelarg ca IE), este un browserwebprodusidezvoltat de Microsoft, fiindunuldintrecelemaipopularebrowsere din lume, livratodat cu sistemul de operareWindowspe PC sautelefoaneinteligente. Internet Explorer a fostsauestedisponibilpentru Windows, Windows Mobile i Windows Phone, Mac, Linux i UNIX.Mozilla Firefoxeste un navigatorwebgratuitdezvoltat de Mozilla Foundation. Firefox este al doileanavigator ca numr de utilizatori, dupGoogle Chrome de la Google, fiindfolosit de aproximativ 28.9% (nlunaiunie 2013) din toiutilizatoriiInternetului de pe glob.Firefox are numeroasefaciliti, cum ar fi navigarea cu file, unsistemmpotrivaphishing-uluii al spyware-ului, o facilitate de gestionare a descrcrilor.a.Operaeste o suit Internet gratuitcefuncioneazpe multiple sisteme de operare. Aceast suit conine: Browser web Client e-maili de tiri Agregator de tiri Carte de adrese Client IRC Gestionar de descrcri Client BitTorrentOpera estedezvoltat de Opera SoftwarenOslo, Norvegia. La bazaacestui browser se aflmotorul de afiarenumitPresto, care a fostliceniat de parteneri de afaceriprecumAdobei a fostintegratn Adobe Creative Suite.Google Chromeeste un navigator web de tip open sourcedezvoltat de companiaGoogle. Este celmaiutilizatbrowser la momentul actual, avnd o cot de pia de 52.1% din totalulutilizatorilor de internet. Numelenavigatoruluiestederivat de la interfaagrafic. Chromium estenumeleproiectului de sursliber, iar Chrome numeleprodusului care a aprut sub licena BSD.Conceptul de hypertextHypertextul est eprelucrat cu ajutorul unui program de navigare numite browsere, care descarca paginile web si le afiseaza pe terminal. Prin conceptul de hypertext se intelege, o forma de doc electronice, o forma de organizare a informatiei in care datele sunt memorate intro retea de noduri prin intermediul programelor de navigare interactive si manipulate de un editor structurat. Conceptul de baza in difinirea hypertextului este legatura de tip link.Legatura de tip link permite otganizarea neliniara a informatiilor.

5. Instrumente de navigare n cadrul unui site. Navigarea este folosirea de texte si imagini (sau orice alta metoda) pentru a ghida un utilizator prin site. Navigarea pe un site Web este important pentru a ajuta utilizatorii s gseasc rapid coninutul cutat.. De asemenea, aceasta poate ajuta motoarele de cutare s neleag ce coninut consider webmasterul c este important.Site-urile in general folosesc texte sau imagini pentru navigare.Fiecare dintre ele au beneficii. Textele se incarca mai repede si este usor de inteles, in timp ce imaginile apar mult mai estetice si mai profesionale. Majoritatea site-urilor combina textele si imaginile pentru crearea de link-uri avand o infatisare si profesionala si prietenos cu utilizatorul.Elemente de navigarePagina Ajutor sau IsR (Intrebari si Raspunsuri): acesta este un element esential pentru site-urile bine realizate. Aceasta pagina informeaza vizitatorii despre cum poate sa gaseasca o informatie despre un produs sau cum sa ajunga la harta site-ului.Harta site-ului: utilizatorul ar trebui sa poata sa acceseze structura site-ului fie prin reprezentare grafica sau textual. Harta site-ului ar trebui sa includa fiecare pagina din site, de obicei aranjat pe categorii pentru o mai usoara navigare. Harta site-ului nu numai ca face navigarea mai usoara pentru ca oamenii sa gaseasca informatiile pe care le cauta, de asemenea ele sunt un mod sigur pentru ca motoarele de cautare sa indexeze fiecare pagina a site-ului. Harta site-ului ar trebui sa se gaseasca, in topul paginii pe fiecare pagina.Functia de cautare: daca site-ul este mare, cu multe pagini, sau care vinde o varietate mare de produse, modalitatea de a cauta este foarte folositor vizitatorilor. Daca site-ul este mic,posibilitatea de cautare nu este necesara. Majoritatea site-urilor medii (100 pagini sau mai mult) au nevoie de o functie de cautare.Linkurile de navigare sunt un rnd de link-uri interne n partea superioar sau inferioar a paginii care le permite vizitatorilor s navigheze rapid napoi la seciunea anterioar sau la pagina rdcin (1). Se include mai nti linkul ctre pagina cea mai general (de obicei, pagina rdcin), n partea stng, i seciunile mai detaliate n partea dreapt.

6. Formate grafice n Web Design.Exista o multime de formate grafice digitale: PICT, GIF, TIFF, EPS, BMP, PCX, JPEG si multe altele. Pentru ca WWW este un sistem compatibil cu toate platformele (sistemele de operare: MacIntosh, Windows, Linux etc.) este necesar ca grafica utilizata pe web sa fie independenta de platforma. Formatul HTML in sine este independent de platforma pentru ca este un format simplu text. Formatele grafice care sunt independente de platforma si cele mai utilizate pe web sunt formatele GIF si JPG.Formatul GIF (Graphics Interchange Format) comprima informatia (reduce dimensiunea fisierului) si o traduce in cod binar pentru Internet. Compresia GIF este foarte buna pentru fisiere cu zone adiacente de aceiasi culoare (in special pe orizontala).Al doilea format grafic mult utilizat este JPG sau JPEG (Joint Photographic Engineering Group). Compresia JPG este foarte buna pentru imagini fotografice. Compresia poate fi extrem de mare dar scazand dimesiunea fisierului prin compresie se pierde din calitatea imaginii.Problema principala legata de grafica pe Internet este raportul dimesiune fisier - calitate imagine.Va fi necesar sa folositi anumite programe pentru prelucrarea imaginilor grafice, inainte de introducerea lor pe paginile de web.

7. Web servere. Noiuni i concepte. Limbaje de programare pentru client i server.Daca ar fi sa simplificam mult ideea de internet, am putea considera ca acesta este o retea de calculatoare in care fiecare nod (calculator) gazduieste informatii sau servicii ce pot fi accesate de publicul larg. Aceste calculatoare din internet poarta numele deservere.In sens larg, unservereste un dispozitiv (combinatie de hardware si software) care ofera servicii si/sau informatii utilizatorilor (clientilor).O data cu notiunea de server apare si cea dearhitectura client-server, care se refera la un ansamblu format dintr-un dispozitiv server (furnizor de informatii) si un dispozitiv (calculator) client, conectate prin intermediul unei retele si care fac schimb de informatii.Un tip particular de server, este server-ul web. Un server web este un sistem care gazduieste si ofera pagini web prin intermediul unei retele. Un Web server este un calculator conectat la internet, care livreaz fiiere ca rspuns la cererile primate de la utilizatori. Pentru programarea Web nu este necesar o conexiune la Internet deoarece putem rula scripturi PHP utilind un server local. Adresa IP utilizat va fi 127.0.0.1 sau numele domeniului localhost.Pentru a rula pe calculatorul local un cod PHP este necesar s instalm 3 aplicaii. Server Web (Apache, IIS) Server de aplicaii (PHP) Server de baze de date (MySQL)

8. Proiectarea i planificarea site-ului Web.nainte de a construi un site web, alocai timp pentru analizarea, planificarea i proiectarea ntregului sistem care suport site-ul web. Trebuie s planificai nu doar site-ul dar i sistemul de coninut web care gestioneaz site-ul web i infrastructura necesar pentru sistem. De asemenea, trebuie s definii n avans rolurile i utilizatorii care sunt implicai n construirea site-ului web i instalarea infrastructurii.Definirea proiectului - Este important s avei o nelegere a obiectivelor, livrabilelor i scopului unui sistem de coninut web. Definiia proiectul dumneavoastr subliniaz ce, de ce i cine al proiectului i poate fi utilizat de-a lungul vieii sistemului dumneavoastr coninut.Planificarea resurselor umane - Aceste roluri sunt exemple ale tipurilor de munc realizat de ctre persoane care creeaz i gestioneaz un site web. O singur persoan poate fi responsabil pentru mai multe dintre rolurile prezentate n aceast seciune. Rolurile pe care le implementai n organizaia dumneavoastr pentru a susine site-ul web sunt determinate de mrimea i complexitatea sistemului care este implementat. Nu toate rolurile care urmeaz sunt necesare pentru fiecare site web, dar toate aspectele acestor roluri trebuie s fie luate n considerare n timpul oricrei implementri de sistem.Crearea unui document de analiz -Un document de analiz este utilizat pentru a nregistra informaiile adunate din prile interesate ce determin proiectarea site-ului web, coninutul su, i caracteristicile sale.Proiectarea unui site web prototip utiliznd HTML - nainte de crearea unui document de design pentru sistemul dumneavoastr de coninut web, poate fi util s creai un prototip al site-ului dumneavoastr utiliznd HTML. Acest prototip ar trebui bazat pe conturul definit n planul dumneavoastr proiect i adunarea de date din documentul dumneavoastr analiz. Structura site-ului, designul i codul HTML pe care l-ai dezvoltat pentru prototipul dumneavoastr poate fi utilizat ca baz pentru oricare din articolele definite n documentul de design.Crearea unui document de design - Dup definirea proiectului i crearea unui document analiz, definii cerinele sistemului dumneavoastr de coninut web ntr-un document de design.Documentul de design subliniaz ce tipuri de coninut vor fi necesare pentru site-ul dumneavoastr, cum vor fi ele structurate, cum va fi creat coninutul, cum va arta versiunea final a site-ului web.Traseul pentru construirea unui sistem de coninut web - Pentru a construi un sistem de coninut web avei nevoie s implementai hardware, s configurai servere, s proiectai un sistem creaie, s configurai un mediu de livrare i s activai sindicalizarea. Obinei o privire general a pailor necesari pentru a construi sistemul dumneavoastr de coninut web. Avei n vedere documentele de design i analiz dezvoltate n timpul fazei de planificare a unui proiect cnd examinai harta.

9. HTML standard. Structura de baz a unei pagini.Instruciuni HTML i noiuni de baz.Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntatcateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagulNetscape), aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Cnd navigatorul incarca un document HTML, el "citeste" documentul n cautarea tag-urilor HTML, formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul pentru care acelasi document HTML apare usor diferit cnd este privit utilizand navigatoare diferite. Orice pagin web (document HTML) are n structur trei elementeobligatorii: un element numit HTML, care cuprinde ntregul document, idou sub-elemente ale acestuia: HEAD (antet, cap) i BODY (corp). Tag-ul este primul tag care trebuie s apar ntr-un fiierHTML. El ncadreaz alturi de tag-ul su corespunztor de nchidere ntreaga pagin web. Tag-ul marcheaz partea de antet a documentului. Este untag par cu tag-ul de nchidere . Tag-ul par ncadreaz coninutul paginii webOrice document HTML ncepe cu notaiasi se termina cu notaia. Aceste "chestii" se numesc in literatura de specialitate "TAG-uri".Prin convenie, toate informaiile HTML ncep cu o paranteza unghiulara deschisa" < "si se termina cu o paranteza unghiulara nchisa" > ".Tag-urile intre aceste paranteze transmit comenzi ctre browser pentru a afia pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezint delimitator de sfrit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este opional sau chiar interzis.Intre cele doua marcajesivom introduce doua seciuni:- sectiunea de antet...si - corpul documentului.... Blocul...cuprinde coninutul propriu-zis al paginii HTML, adic ceea ce va fi afiat in fereastra browser-ului.

10. Utilizarea atributelor pentru paragrafe.Etichetea paragraf face posibila trecerea la o linie noua si permite:1.inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;2. inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste delimitatorul (acesta fiind optional);3. alinierea textului cu ajutorul atributului "align", avand valorile posibile "left", "center" sau "right".Exemplu:

Blocuri paragraf

Prima linie Lini generata de un paragraf (implicit paragraful este aliniat la stanga). Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat in centru.

11. Elemente de structur.Structura de baz a unei pagini HTML este urmtoare:

Exemplu1

Acesta este primul exemplu de pagina

Iat i modul n care pagina de mai sus este vizualizat n Internet Explorer:

Din analiza exemplului observm c: O pagin ncepe cu tag-ul i se termin cu tag-ul ; O pagin conine un antet (HEAD) i corpul propriu-zis (BODY); Antetul este cuprins ntre etichetele i ; Corpul este cuprins ntre etichetele i ; Opional, antetul poate conine titlul paginii, cuprins ntre tag-urile i . Titlul apare pe bara de titlu a ferestrei afiate n browser. Corpul poate conine texte i/sau imagini. n exemplu, pagina conine textul Acesta este primul exemplu de pagina... Comentariile, care nu sunt afiate de ctre browser, pot fi scrise ntre tag-urile . Numele tag-urilor nu sunt case sensitive, deci pot fi scrise att cu litere mici ct i cu litere mari. n continuare, pentru a le pune n eviden, le vom scrie cu litere mari.

12. Construirea unui site Web dinamic. Pentru a construi un sait dinamic, se foloses 3 limbaje de programare:-HTML, -PHP, -MySQL. PHP este un limbaj de programare destinat internetului aducind dinamica unei pagini web. Rolul de baza a unui script PHP consta in aceea ca scriptul poate prelua date trimise de catre o pagina web de la un client si de a executa o segventa de program in urma caruia va rezulta un cod HTML, cod pe care clientul il va primi sub forma unei pagini web. Constantele recunoscute de catre limbajul PHP sunt asemanatoare cu cele ale limbjului C si anume: -constante intregi numerice si reale; -constante de tip caracter si sir de caractere; - constante boolene. In PHP identificatorii rezervati variabilelor incep cu caracterul $. In continuare se respecta aceleasi specificatii din C. Imediat dupa caracterul $ trebuie sa fie o litera sau o liniuta de subliniere. Multi din operatorii limbajului C++ se folosesc si de limbajul PHP. Operatorul de conversie explicita ca si in C++ se aplica pefixat. Exista: -int-reprezinta conversia catre o valoare intreaga;-string-conversia catre un sir; - double-conversia catre un numar real.

13. Stiluri CSS. Aspecte de baz. Configurarea fonturilor i setarea textului. Configurarea blocurilor de text. Avantaje i dezavantaje.Cu HTML 4.0 au aparut specificatiile pentru modele de stiluri, cunoscute ca Modele de Stiluri in Cascada (Cascading Style Sheets - CSS). Acestea ajuta la afisarea grafica si incadrarea continutului in pagina. Pana la acea data, forma, culoarea si marimea textului puteau fi date cu instructiunea "font" si cu atributele sale: "face", "color", "size".Modelele de stiluri pot fi aplicate in mai multe moduri:Intern - direct in eticheta HTML- Pentru adaugarea unui STYLE intern la un element se foloseste atributul style urmat de proprietati si valori, folosind urmatorul exemplu:Exemplu h4In antetul (header-ul) fisierului- In acest caz se adauga in sectiunea HEAD a documentului HTML urmatoarea sintaxa ... . Aceasta spune browser-ului ca sunt adaugate elemente de stil CSS.- Aceasta metoda este utila cand se doreste folosirea acelorasi stiluri pentru mai multe elemente din pagina astfel sunt scrise o singura data si nu la fiecare element. - Proprietatile si valorile de sti CSS se introdul in acest element STYLE, dupa cum puteti vedea in exemplul urmator:

titlu

- Conform acestui cod, toate textele "h2" din pagina vor avea culoarea albastra si vor fi subliniateExtern- Aici proprietatile si valorile pentru diverse stiluri sunt specificate intr-un fisier extern special, de obicei cu extensia "css" (pe care il putem construi cu un editor de simplu texte gen Notepad).- Avantajul folosirii fisierelor externe CSS este faptul ca aceleasi coduri de stil pot fi folosite de mai multe pagini din site, chiar tot site-ul, fiind scrise o singura data. In plus ajuta la micsorarea ca marime (in bytes) a documentului HTML care astfel se incarca mai repede.- In fisierul extern CSS se scriu direct elementele cu proprietatile si valorile dorite, NU se mai adauga eticheta "style".Exemplu de model pentru creare unui fisier ".css" :Se scrie intr-o pagina noua, deschisa cu NotePad, urmatoarele, si se salveaza fisierul cu extensia ".css" (intre ... )- unde la "href" se scrie calea si numele fisierului css folosit.14. Inserarea imaginilor.Imaginile sunt foarte importante intr-o pagina web. De aceea este recomandat sa le folosesti in mod corect. Inserarea lor se face cu ajutorul tag-ului .

Atributul "alt" este folosit pentru a afisa un text in locul imagini, in cazul in care browser-ul pentru un oarecare motiv nu poate afisa imaginea sau in cazul in care un user are deselectata functia "ShowImage".

Pentru a stabili inaltimea si latimea unei imagini sunt folosite atributele height si widith.

HTML - Alinierea orizontala si verticala a unei imaginiIn acest sens, sunt folosite atributele align si valign. Obtiunile oferite de aceste atribute sunt:1. Align (orizontal)- right- left- center2.Valigh (vertical)- top- bottom- center

15. Extinderi are limbajului HTML standard: HTML dinamic, script-uri.HTML dinamic (DHTML - Dynamic Hyper Text Markup Language) este tehnologia de construire a paginilor HTML interactive. DHTML este un ansamblu a ctorva tehnologii: HTML 4.+JavaScript+CSS. Aceast tehnologie se aplic atunci cnd este nevoie de a imprima dinamism paginii la modificarea ctorva condiii (de exemplu, la plasarea cursorului asupra unui obiect acesta i poate schimba culoarea sau dimensiunile; la trecerea focusrii pe alt cmp din forma se verifica corectitudinea datelor introduse n cmpul precedent etc.).O aplicare foarte frecventa a tehnologiei DHTML se ntlnete la crearea meniurilor, care nu numai bucur privirea vizitatorilor prin dinamism, ci considerabil reduc spaiul pe care acestea l ocup.Avantaje Mrirea potenialului de concuren a resursei un site care conine culori ce se pot modifica in mod dinamic, grafic animat, meniuri tip dropdown 1 sau alte elemente ale interfeei utilizatorului, firete c sunt mai atrgtoare pentru acesta dect paginile statice obinuite. Bineneles c trebuie de folosit acestea cu msur, respectnd principiile generale ale designului. Simplitate n ntreinere DHTML permite plasarea elementelor tipice de formatare a paginilor n tabele de stiluri i scenarii separate, apoi includerea lor ntr-un mod similar n toate paginile. Aceasta permite o administrare centralizat a stilurilor i evita riscul de greeli, care apare la scrierea acestora pe fiecare pagina separat.Neajunsuri: Aplicaiile DHTML sunt destul de autonome n browser, fr suport din partea serverului, adic nivelul de productivitate i de rapiditate al executrii aplicaiei depinde n cea mai mare msura de posibilitile calculatorului vizitatorului.Un script la client este un program care poate acompania un document HTML sau poate fi incapsulat direct in el. Programul se executa pe masina clientului cand documentul se incarca sau la alt moment cum ar fi cand un link este activat. Suportul HTML pentru scripturi este independent de limbajul de scripturi.Scripturile ofera autorilor un mijloc de extindere a documentelor HTML in moduri foarte active sau interactive. De exemplu:Scripturile pot fi evaluate in timp ce documentul se incarca pentru a modifica dinamic continutul documentului.Scripturile pot acompania o forma pentru a procesa datele de intrare pe masura ce sunt introduse. Designerii pot completa dinamic parti ale unei forme bazandu-se pe valorile altor campuri. Ei pot deasemenea sa se asigure ca datele de intrare se conformeaza domeniilor de valori predeterminate, ca si campurile sunt consistente mutual, etc.Scripturile pot fi activate de evenimente care afecteaza documentul, cum ar fi incarcarea, descarcarea, focusul elementelor, miscarea mouselui, etc. Scripturile pot fi legate la controalele formelor (de ex. butoane) pentru a produce elemente de interfata grafica pentru utilizatorExista doua tipuri de scripturi pe care autorii le pot atasa la un document HTML: Acelea care sunt executate o singura data cand documentul este incarcat de catre agentul utilizator. Scripturile care apar in interiorul elementului SCRIPT sunt executate cand documentul este incarcat. Pentru agentii utilizator care nu pot sau nu vor gestiona scripturile, autorii pot include continut alternativ via elementul NOSCRIPT. Acelea care sunt executate de fiecare data cand un eveniment specific se intampla. Aceste scripturi pot fi atribuite unui numar de elemente via atributele evenimentelor intrinseci.

16. Formatarea textului. Instrumente de editare a textului.Fomatarea texlui in html se face cu tagurile -.Tag-urile acestea accepta atributul ALIGN cu ajutorul caruia titlul va putea fi aliniat la stanga, la centru sau la dreapta. Pentru alegerea caracteristicilor unui text, putem folosi tag-ul .Acest tag accepta mai multe atribute (color, face, size) care ne vor ajuta in formatarea textelor. Atributul COLOR se refera la culoarea textului ce va fi incadrat de tag-urile si , atributul FACE arata tipul fontului, iar atributul SIZE arata marimea fontului. Daca vrem ca textul nostru sa fie scris cu caractere ingrosate, folosim perechea de etichete si . Pentru ca textul sa fie scris cu caractere italice, folosim perechea de etichete si Pentru ca textul sa fie subliniat, folosim perechea de etichete si Daca vrem ca textul sa fie afisat in centrul paginii putem folosi perechea de etichete si

17. Bare de separare.Bara de separare, al crei tag este reprezint un element decorativ. De obicei se folosete pentru a separa anumite seciuni ale paginii web. Atributele sale sunt: width permite specificarea lungimii sale. Poate fi dat n pixeli sau n procente. Dac acest atribut lipsete, atunci lungimea sa va fi maxim (din marginea stng i pn marginea dreapt a ferestrei); size permite specificarea nlimii barei. Se specific n pixeli; color permite specificarea culorii sale.

Exemplu (apl024.html):

O linie clasica:

O linie de lungime 50%

O linie de lungime 200 de pixeli, grosime 10 pixeli, de culoare rosie

18. Liste. Noiuni i marcaje utilizate. Liste ordonate, neordonate, de definiie.Listele permit ca anumite enunturi s fie numerotate sau marcate ntrun anumit fel. n HTML sunt 3 feluri de liste Liste ordonate - Sunt listele n care elementele sunt numerotate. nserarea lor n cadrul documentelor HTML se face prin tagurile . Elementele lor fiind introduse ntre aceste dou taguri prin . Listele pot fi modificate prin folosirea atributului type n cadrul tagului . Acesta poate lua una dintre valorile:a/- numerotarea se face cu litere miciA/- numerotarea se face cu litere marii/-numerotarea se face cu litere romane miciI/- numerotarea se face cu litere mari romane1/- numerotarea se face cu numere arabe Liste neordonate - Sunt listele n care elementele nu snt numerotate iar n dreptul fiecrui element este afiat un marcator. nserarea lor n cadrul documentului HTML se face prin tagurile . Elementele ntroduse ntre aceste taguri snt . Marcarea se face prin cerculee pline. Listele pot fi modificate prin folosirea atributului type n cadrul tagului . Acesta poate lua una dintre valorile:Disc marcarea se face cu cerculee plineSqare marcarea se face cu ptreleCircle marcarea se face cu cerculee goale Liste de definiie - Au rolul de a descrie o list de definiie. nscrierea lor n cadrul documentului HTML se face prin tagurile . Elementele lor sunt de doua tipuri:Termenul care este definit este ntrodus ntre tagurile .Definiia propriuzis n tagurile .

19. Tabele. Noiuni i marcaje utilizate. Crearea unui tabel simplu.Tabelele reprezint un element important a unei pagini web. n foarte multe cazuri tabelele au chenar vizibil, sunt folosite ca schelet al paginii. Tagul pentru descrierea unui tabel este . n cadrul acestor taguri trebue descrise liniile tabelului, iar n cadrul liniilor trebue descris fiecare celul. Descrierea unei linii se face ntre tagurile . Celulele din cadrul liniilor se descriu ntre tagurile . Un prim atribut al taagului este: border=grosime-pixeli.Atributele Tagului Table -bgcolor = defineste culoarea tabelului -width = specifica lungimea tabelului (In pixeli sau procente din lungimea paginii) -border = grosimea liniei (in pixeli) ce defineste tabelul si nconjoara fiecare celula -cellspacing = spatiu dintre celule (in pixeli) -cellpadding = spatiu dintre linia celulei si continutul acesteia (in pixeli) -align = controleaz poziionarea tabelului in pagina, cu urmtoarele atribute:left, right,saucenter -bordercolor = culoarea liniei din jurul tabeluluiAtributele tagului TR Align determin pentru toate celulele de pe linie modul alinierii coninutului pe orizontal n interiorul celulelor. Poate lua valorile: left, right, center, justifay. Valign - determin pentru toate celulele de pe linie modul alinierii coninutului pe vertical n interiorul celulelor. Poate lua valorile: top, bocan, midle. Bgcolor determin pentru toate celulele de pe linia respectiv culoarea de fundal.Atributele tagului TD Width i height determin pentru celula respectiv limea i nlimea. Poate fi dat n % sau pixeli. Align i valign stabilesc modul n care este aliniat coninutul n interiorul celulei pe orizontal i vertical. Colspan=n stabilete ntinderea celulei respective n dreapta cu n coloane Rowspan=n - stabilete ntinderea celulei respective n jos cu n coloane Bgcolor determin pentru celula respectiv culoarea de fundalTHPoate nlocui tagul TD. Atributele sunt aceleaCAPTIONPermite scrierea unui titlu pentru tabel. Acest tag trebue s se gseasc imediat dup tagul de nchidere Table. Acesta poate lua valorile: left, right, top, batn. Crearea unui tabelPentru a crea un tabel, trebuie sa folosim tag-urilesi. Tot ce va fi scris intre aceste tag-uri va forma un tabel. Dupa tag-ulurmeaza tag-ulcare vine de la "Table Row" (randul tabelului) si reprezinta introducerea unui rand in cadrul tabelului. Tot ce va fi scris intre tag-urilesiva forma un rand al tabelului. Dupa crearea unui rand, trebuie sa adaugam in cadrul acestuia cateva celule, cu ajutorul tag-urilorsi.

20. Operarea cu obiecte. Introducerea imaginilor, sunetelor i videoclipurilor.Adaugare ImaginiHTML contine si elemente pentru adaugarea de imagini in pagina web.1. Formatul imaginilor care pot fi folositeCele mai folosite formate pentru imaginile adaugate intr-o pagina HTML sunGIFsiJPEG(JPG ; JPE), avantajul acestora este ca imaginile care au aceste extensii au o marime mica (in bytes), avand maximum 256 de culori.Alte tipuri de formate (folosite mairar) sunt: PNG, BMP, TIFF, PCX2. Adaugarea unei imagini intr-o pagina webPentru a introduce o imagine intr-un format HTML se folosete elementul ... mpreuna cu urmatoarele atribute : -src - Valoarea acestui atribut determina locatia fisierului care contine imaginea. -alt - La acest atribut se scrie textul care va aparea daca imaginea nu e afisata (de unele browsere) sau cand utilizatorul va pozitiona, in browser, mouse-ul peste imagine. -align - Acest atribut permite asezarea imagini in locuri diferite pe pagina. Pot fi folosite urmatoarele optiuni: Bottom , Middle , Top , Left , Right , TextTop , ABSMiddle , Baseline , ABSBottom -width - Valoarea acestui atribut reprezinta lungimea imaginii, in pixeli. Daca nu este scris imaginea va fi prezentata cu lungimea originala. -height - Valoarea acestui atribut reprezinta inaltimea (latimea) imaginii, in pixeli. Daca nu este scris imaginea va fi prezentata cu inaltimea originala. -border - Prin adaugarea acestui atribut imaginea va aparea nconjurata de un chenar, valoarea acestui atribut reprezinta grosimea chenarului, in pixeli. -hspace - Acest atribut este pentru spatiu orizontal pe ambele parti ale imaginii, specificat in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va pune un spatiu invizibil, de 5 pixel, in prtile orizontale ale imaginii. -vspace - Acest atribut este pentru spatiu vertical pe ambele parti ale imaginii, specificat in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va pune un spatiu invizibil, de 5 pixel, in prtile verticale ale imaginii.ntroducerea sunetelorIntroducerea unui fundal sonor ntr-un document HTML se realizeaz cu ajutorul etichetei .Adresa URL a fiierului audio este introdus prin atributulsrcal etichetei. Alte atribute ale tag-uluisunt: autoplay(autoplay=autoplay) stabilete dac muzica va ncepe automat; controls(controls=controls) permite afiarea controalelor audio (play / pauza etc.); loop(loop=loop) permite rularea de la nceput a muzicii dup ce aceasta se termin; preload specific cum va fi ncrcat fiierul audio. Atributulpreloadeste ignorat dac se adaugautoplay.Valorile pe care le poate lua atributulpreloadsunt:1. auto ncarc tot fiierul audio la ncrcarea paginii web;2. metadata ncarc numaimetadataatunci cnd se ncarc pagina web;3. none fiierul audio nu se ncarc la ncrcarea paginii web.ntroducerea videoIntroducerea unui fiier video ntr-un document HTML se realizeaz cu ajutorul marcajului. Cele mai des utilizate extensii pentru fiierele video sunt: .mpeg, .swf, .wmv, .mp4. Atributele suportate de tag-ulsunt: src introduce adresa URL a fiierului video; height stabilete nlimea ferestrei n care va rula secvena video, n pixeli; width stabilete limea ferestrei n care va rula secvena video, n pixeli; utoplay permite fiierului video s ruleze imediat dup ncrcarea paginii, dac valoarea atribuit esteautoplay; muted sunetul din film nu va fi redat, dac valoarea atribuit estemuted; loop permite rularea fiierului de la nceput atunci cnd ajunge la final, dac valoarea atribuit esteloop; controls vor fi afiate butoanele de control (play, pauz etc.), dac valoarea atribuit estecontrols.

21. Referine. Referine interne i externe. Principala caracteristica a hipertextelor o constituie legaturile (links).Un links este o conexiune catre alta resursa Web, resursa care poate fi accesata din fereastra browser - ului printr-un singur clic.Link-urile pot fi de doua tipuri: interne si externe.Marcajul principal att pentru referintele interne ct si pentru cele externe este: .(anchor- ancora), acesta trebuie sa contina parametrul HREF=valoare, fara de care nu are nici un sens.Pentru a crea o legtur se folosete marcajul ancor.Coninutul dintre marcajele i poate fi text i/sau imagine, este afiat de browser sub form de legtur, i poate accepta comenzi de la mouse sau de la tastatur (ENTER). Cnd este deasupra unei legturi, cursorul grafic ia forma unei mini, indicndu-ne astfel c browser-ul este pregtit s descarce resursa Internet de la adresa URL indicat. Atributele tag-ului sunt:href;target;title;name;Atributul hrefeste obligatoriu pentru tag-ul legtur, are sintaxa href="adresa URL" i are rolul de a identifica o adres URL de pe Internet sau localAtributul target-cnd utilizatorul activeaz o legtur, browser-ul nlocuiete fereastra care conine legtura cu o nou fereastr, specificat de adresa URL din href. Atributul target face s se schimbe aceast operaie implicit i el are sintaxa target="nume", unde nume definete fereastra n care va fi ncrcat noua pagin. Numele este orice ir de caractere sau valori constante:_blank pagina va fi ncrcat ntr-o nou fereastr;_parent pagina va fi ncrcat n fereastra printe;_top pagina va fi ncrcat n fereastra top a cadrului;_self pagina va fi ncrcat n aceeai fereastr(implicit).Atributul title-are un caracter general i poate fi ataat la majoritatea elementelor HTML. Sintaxa acestui element este: title="valoare". Atributul name-este utilizat pentru a defini o ancor n interiorul unei pagini. Referinte externeReferine ctre alte pagini WebDac se dorete accesarea unei pagini de pe alt site, valoareaatributului href este o adres URL absolut. Referine cu imaginiCa i n cazul n care coninutul unei legturi este un text, i n cazul n care coninutul este o imagine, accesarea paginii se face cu un clic, sau un ENTER pe imagine.Un link poate fi format i din text i din imagine adic:.Referine cu adrese URL relativeAdresele URL relative sunt acele adrese care fac referire la pagini de pe calculatorul propriu, indicnd cale/nume-fiier, fr a fi prefixate de protocol i nume calculator. n adresele relative putem folosi caracterele ../ pentru a urca un nivel n structura de directoare(ctre directorul printe).Referine ctre informaii non WebSe pot face referine i la adrese URL absolute de pe Internet, care nu sunt resurse Web. n adresele URL absolute se nlocuiete protocolul http cu alte protocoale non Web (ftp, telnet, gopher etc.).Referine ctre fiiere non HTMLSe pot stabili legturi ctre orice tip de fiiere, nu numai html, ca de exemplu .pdf, .txt, .gif, .rar, .zip, etc. n aceste condiii se ntlnesc dou situaii:Browser-ul nu poate lucra cu fiierul ntlnit i atunci ncearc s-l descarce, executnd operaia download.Browser-ul cunoate tipul de fiier i acesta va fi deschis n fereastra sa.Referine interne Dac documentele HTML sunt prea lungi i sunt greu de parcurs, pentru a evita parcurgerea cu bara de defilare, se definesc ancore. Ancorele ne permit s ne deplasm rapid ntr-un loc din document. Ancora este un identificator al nceputului unui element dintr-o pagin web. Dac au fost definite ancore ntr-o pagin, se pot crea legturi ctre respectivele ancore.Ancorele se pot defini n dou moduri:utiliznd orice element HTML, inclusiv elementul utiliznd tag-ul cu atributul namePentru a crea o legtur la o ancor se folosete tag-ul ... cu atributul href, care are ca valoare o referin de ancor, precedat de simbolul #, astfel:Trimiterea automat a unui e-mailDac dorim s trimitem un e-mail dintr-o pagin, se creeaz o legtur la o adres e-mail. Legtura va avea atributul href a crui valoare este mailto (protocol pentru pot), urmat de: i de o adres de e-mail valid, de exemplu: Puteti sa-mi scrieti Se poate folosi elementul de formatare logic, care are rolul de a evidenia o adres (mesajul se va scrie la nceput de linie), aa cum reiese din exemplu de mai jos. Sintaxa elementului este: Puteti sa-mi scrieti O referin poate fi n una din strile:activ, vizitat, nevizitat

22. Formulare. Noiuni i marcaje utilizate. Crearea unui formular. Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane ,casete de selecie,cmpuri de editare etc. Formularele va asigura construirea unori pagini Web care permit utilizatorilor s introduc efectiv informaii i s le transmit serverului. Formularele pot varia de la o simpl caset de text, pentru introducerea unui ir de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic tuturor motoarelor de cutare din Web - pn la o structur complex ,cu multiple seciuni, care ofer faciliti puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagin web ce conine un formular cuprinde urmtoarele etape:Utilizatorul completeaz formularul i l expedieaz unui server;O aplicaie dedicat de pe server analizeaz formularul completat i (dac este necesar) stocheaz datele ntr-o baz de date;Dac este necesar serverul expedieaz un raspuns utilizatorului.Un formular este definit ntr-un bloc delimitat de etichetele corespondente i .Atribute eseniale ale elementului Exist dou atribute eseniale ale elementului :1. Atributul action precizeaz ce se va ntampla cu datele formularului odat ce acestea ajung la destinaie. De regul ,valoarea atributului action este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primete datele formularului, efectueaz o prelucrare a lor i expedieaz ctre utilizator un rspuns..Script-urile pot fi scrise n limbajele Perl, C, PHP, Unix shell.2. Atributul method precizeaz metoda utilizat de browser pentru expedierea datelor formularului. Sunt posibile urmtoarele valori:get (valoarea implicit). n acest caz, datele din formular sunt adugate la adresa URL precizat de atributul action;- nu sunt permise cantiti mari de date (maxim 1 Kb);- intre adresa URL i date este inserat un "?".Datele sunt adugate conform sintaxei: nume_camp = valoare_camp. ntre diferite seturi de date este introdus un "&".Exemplu: "http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi?nume1 = valoare1&nume2 = valoare2";Pentru ca un formular s fie funcional, trebuie precizat ce se va ntmpla cu el dup completarea i expediere. Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este expedierea acestuia prin pota electronic (e-mail). Pentru aceasta se folosete un atribut al etichetei : i anume action care primete ca valoare " mailto: " concatenat cu o adres valid de e-mail ctre care se va expedia formularul completat.Un formular cu un cmp de editare i un buton de expediereMajoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul etichetei . Pentru a preciza tipul elementului se folosete atributul type al etichetei . Pentru un cmp de editare, acest atribut primeste valoarea "text". Alte atribute pentru un element sunt:name - permite ataarea unui nume fiecrui element al formularului;value - care permite atribuirea unei valori iniiale unui element al formularului.Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei , n care atributul type este configurat la valoarea "submit".Acest element poate primi un nume prin atributul name. Pe buton apare scris "Submit Query" sau valoarea atributului value, dac aceast valoare a fost stabilit.Pentru elementul de tipul cmp de editare (type = "text") , alte doua atribute pot fi utile:size - specific lmea cmpului de editare ce depete aceast lme ,atunci se execut automat o derulare acestui cmp;maxlength - specific numrul maxim de caractere pe care le poate primi un cmp de editare, caracterele tastate peste numrul maxim sunt ignorate. Observaii: - dac atributul type lipsete ntr-un element , atunci cmpul respectiv este considerat n mod prestabilit ca fiind de tip "text"; - formularele cu un singur cmp (de tip text) nu au nevoie de un buton de expediere, datele sunt expediate automat dupa completarea i apsarea tastei ENTER.Butonul ResetDaca un element de tip are atributul type configurat la valoarea "reset", atunci n formular se introduce un buton pe care scrie "Reset". La apsarea acestui buton, toate elementele din formular primesc valorile prestabilite (definit odata cu formularul ), chiar dac aceste valori au fost modificate de utilizator. Un buton Reset poate primi un nume cu ajutorul atributului name i o valoare printr-un atribut value. Un asemenea buton afieaz textul "Reset" dac atributul value lipsete, respectiv valoarea acestui atribut n caz contar. Cmp de editare de tip "password"Dac se utilizeaz eticheta avnd atributul type configurat la valoarea "password" , atunci n formular se introduce un element asemntor cu un cmp de editare obinuit introdus prin type="text". Toate atributele unui cmp de editare rmn valabile. Singura deosebire const n faptul c acest cmp de editare nu afieaz caracterele clar, ci numai caractere *, care ascund de privirile altui utilizator aflat n apropiere valoarea introdus ntr-un asemenea cmp. La expedierea formularului ns, valoarea tastat ntr-un cmp de tip "password" se transmite clar.Butoane radioButoanele radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta cu atributul type avnd valoarea "radio".Casete de validareO caset de validare(checkbox) permite selectarea sau deselectarea unei opiuni. Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaz eticheta cu atributul type configurat la valoarea "checkbox". Butoanentr-un formular pot fi afiate butoane. Cnd utilizatorul apas un buton, se lanseaz n execuie o funcie de tratare a acestui eveniment. Limbajul HTML nu permite scrierea unor astfel de funcii (acest lucru este posibil dac se utilizeaz limbajele Javascript sau Java).Pentru a nsera un buton ntr-un formular, se utilizeaz eticheta avnd atributul type configurat la valoarea "button". Alte dou atribute ale elementului sunt:name - permite ataarea unui nume butonului;value -primete ca valoare textul ce va fi afiat pe buton.Atributele posibile ale elementului "button" sunt:name - acord elementului un nume;value - precizeaz textul care va fi afiat pe buton;type - precizeaz aciunea ce se va executa la apsarea butonului dac acesta este inclus ntr-un formular.Valorile posibile pentru acest atribut sunt:o"button";o"submit";o"reset".

23. Ferestre (cadre, frame). Marcaje utilizate. Comenzi de construire a cadrelor.Ferestrele sau cadrele ne permit s definim n fereastra browser-ului subferstre n care s fie ncrcate documente HTML diferite. Ferestrele sunt definite ntr-un fiier HTML special , n care blocul ... este nlocuit de blocul .... n interiorul acestui bloc, fiecare cadru este introdus prin eticheta . Un atribut obligatoriu al etichetei este src, care primete ca valoare adresa URL a documentului HTML care va fi ncrcat n acelframe. Definirea cadrelor se face prin mprirea ferestrelor (i a subferestrelor) n linii i coloane:1.mprirea unei ferestre ntr-un numr de subferestre de tip coloan se face cu ajutorul atributului cols al etichetei ce descrie acea fereastr;2.mprirae unei ferestre ntr-un numr de subferestre de tip linie se face cu ajutorul atributului rows al etichetei ce descrie acea fereastr.Valoare atributelor cols i rows este o list de elmente separate prin virgul, care descriu modul n care se face mprirea. Elementele listei pot fi:un numr ntreg de pixeli;procente din dimensiunea ferestrei(numr ntre 1 si 99 terminat cu %);n* care inseamna n pari din spaiul rmas;Culori pentru chenarele cadrelor i dimensionarea chenarului unui cadruPentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaz atributul bordercolor. Acest atribut primete ca valoare un nume de culoare sau o culoare definit n conformitate cu modelul de culoare RGB. Atributul bordercolor poate fi ataat att etichetei pentru a stabili culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse, ct i etichetei pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual.Atributul border al etichetei permite configurarea limii chenarelor tuturor cadrelor la un numr dorit de pixeli. Valoarea prestabilit a atributului border este de 5 pixeli. O valoare de 0 pixeli va defini un cadru fr chenar.Pentru a obine cadre fr chenar se utilizeaz border="0". n mod prestabilit, chenarul unui cadru este afiat i are aspect tridimensional. Afiarea chenarului unui cadru poate fi dezactivat dac se utilizeaz atributul frameborder cu valoare "no".Acest atribut poate fi ataat att etichetei (dezactivarea fiind valabil pentru toate cadrele incluse) ct i etichetei (dezactivarea fiind valabil numai pentru un singur cadru). Valorile posibile ale atributului frameborder sunt:yes - echivalent cu 1;no - echivalent cu 0; Bare de defilareAtributul scrolling al etichetei este utilizat pentru a adaug unui cadru o bar de derulare care permite navigarea n interiorul documentului afiat n interiorul cadrului. Valorile posibile sunt:yes - barele de derulare sunt adugate ntotdeauna;no - barele de derulare nu sunt utilizabile;auto - barele de derulare sunt vizibile atunci cnd este necesar.Atributul noresize al etichetei (fr nici o valoare suplimentara) dac este prezent, inhib posibilitatea prestabilit a utilizatorului de a redimensiona cadrul cu ajutorul mouse-ului.Cadre interneUn cadru intern este specificat prin intermediul blocului .... Un cadru intern se insereaz ntr-o pagina Web n mod asemntor cu o imagine sau n modul n care se specific marcajul , aa cum rezult din urmtorul exemplu:

24. Redactarea culorilor prin nume sau valoarea RGB.CuloriO culoare poate fi precizata n dou moduri:printr-un nume de culoare.printr-o constant conform standardului de culoare RGB (Red, Green, Blue). O astfel de constant se formeaz astfel: #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale.HTML - Sistemul de culori RGBAcest cod de culori nu este recomandat, deoarece Intenet Explorer este singurul Browser care suporta valorile RGB in HTML.RGB este prescurtarea pentru: Red, Green, Blue. Fiecare dintre aceste culori poate lua orice valoare intre 0 (nu coloreaza deloc) si 255 (in totalitate acea culoare). Am alaturat mai jos forma de scriere a culorilor in RGB. Daca folosesti un browser care nu este Internet Explorer nu vei avea nici un rezultat.Sistemul hexazecimal este cel mai utilizal pentru crearea paginilor. Acesta este compatibil cu majoritatea browser-elor, in acest fel interfata pagini web nu va fi distorsionata. Pentru a adauga o nota de siguranta este recomandatde folosit culorile imperechiate (sau true colors) precum: "#0011EE", "#44HHFF", sau "#117788. Conform statisticilor acestea nu vor fi schimbate indiferent de browser.Cu toate ca aceste culori sigure (true colors) de mai sus, sunt cele recomadate pentru a fi folosite de catre webmasteri, a fost demonstrat ca doar 22 dintre cele 216 culori sunt cu adevarat sigure si nu vor fi in absolut modificate in reprezentare de catre nici un browser.

25. Limbajul PHP- facilitile acestuia.PHP este un limbaj de programare destinat n primul rnd Internetului, aducnd dinamic unei pagini web. Este unul dintre cele mai importante limbaje de programare web open-source (este gratuit i, n plus, utilizatorii pot aciona liber asupra procesului de dezvoltare) i server-side (codul surs nu se ruleaz pe calculatorul celui care vizualizeaz pagina, ci pe serverul web). Numele su este un acronim recursiv: Php este un Hypertext Processor. Limbajul a fost nceput n 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, i apoi ca o serie de CGI-uri compilate, de ctre Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae i pentru a urmri numrul de vizitatori ai unui site. A evoluat apoi n PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a nceput s ia amploare dup ce Zeev Suraski i Andi Gutmans au lansat o nou versiune a interpretorului PHP n vara anului 1998, aceast versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat numele n acronimul recursiv amintit mai sus, pn atunci PHP-ul fiind cunoscut ca Personal Home Page tools. n prezent este utilizat versiunea 6 a acestui limbaj. Prin CGI (Common Gateway Interface) se nelege o interfa a unui server de web, care extinde funcionalitile acestuia. CGI nu se refer la un anumit limbaj de programare, ci definete un modul standardizat, prezent n cadrul unui server HTTP. Prin intermediul acestui modul se stabilesc regulile prin care server-ul va pasa datele primite de la un utilizator ctre o aplicaie scris ntr-un anumit limbaj de programare, pentru ca apoi s ntoarc rezultatele acestei aplicaii napoi la utilizator. Limbajul PHP, n marea majoritate a cazurilor, se folosete sub form de secvene de cod inserate n cadrul unui document HTML. Din acest motiv, vom prefera termenul de script PHP celui de program PHP. Structura unui script PHP este foarte asemntoare cu cea a unui cod scris n limbajul C, mai ales n sensul n care structurile de programare au aceeai sintax i aceeai funcionalitate. Rolurile de baz ale unui script PHP constau n aceea c scipt-ul poate prelua date trimise de ctre o pagin web de la un client (n general, datele pot fi trimise de ctre o pagin web prin intermediul formularelor) i de a executa o secven de program n urma creia va rezulta un cod HTML, cod pe care clientul l va primi sub forma unei pagini web. Clientul nu va avea acces la codul efectiv al script-ului, ci, prin faptul c acesta se afl pe server i se ruleaz tot pe acesta, va primi direct HTML-ul generat de script.

26. Dezvoltarea site-urilor Web dinamice. Construirea unui siteWeb cu PHP.Crearea primului script php123

Obs:echo - afieaz un mesaj

Combinarea codului HTML cu cod PHPAcest lucru se ntmpl foarte des. n interiorul unui script HTML poate exista script PHP delimitat de etichetelens fiierul final trebuie s fie PHP.Exemplu:12345678

Text combinat HTML cu PHP

Comentarii n scripturi:# - un tip de comentariu pentru un rnd;// - un alt tip de comentariu pentru un rnd;/* i */ - pentru mai multe rnduri.Instruciunile PHP sunt asemntoare cu cele din C. Din acest motiv, ne vom limita la o scurt prezentare a lor i la cteva exemple de utilizare.

27. Construirea i utilizarea formularelor n PHP.Preluare date din formular i adugare n baza de date MySQLFormularele HTML se folosesc n general pentru ca utilizatorii unui site s poat transmite comentarii i diferite date personale la server, care de obicei sunt nregistrate i stocate ntr-o baz de date.Modul depreluare a datelor dintr-un formularcu diferite cmpuri iadugarea acestora ntr-un tabel MySQL conine etapele urmtoare:1. Trebuie sa fie creat tabelul MySQL cu, coloanele n care s fie adugate datele din formular.2. Se verific dac sunt primite date de la formular.3. Dac sunt primite, se filtreaz de posibile spaii exterioare i tag-uri.4. Se verific dac au fost completate toate cmpurile din formular, n caz contrar se definete mesaj de eroare pentru fiecare.5. Dac sunt completate toate cmpurile, se preia valorile din ele i apoi se filtreaza cu "mysql_real_escape_string()".6. Ultimul pas, executarea unei comenzi SQL INSERT pentru adugarea datelor n tabelul MySQL.Sunt necesare 3 fiiere: conn.php- Conine datele pentru conectare la MySQL i selectarea bazei de date; tabel.php- Conine codul pentru crearea tabelului MySQL; adauga.php- Codul PHP pentru formular, preia datele din el i le adaug n baza de date.

28. Aplicaii necesare experimentrii programrii WEB n PHP. Pentru a putea rula scenarii php(scripturi) avem nevoie s programm calculatorul n calitate de server Web, server de aplicaii PHP i nu n ultimul rnd server de BD MySQL. Aceste componente software de baz necesare (MySQL, Apache i PHP) sunt gratuite (din categoria "open source") i pot fi descrcate de pe site-ul oficial al prodductorului. Dup instalarea fiecruia din aceste aplicaii apare necesitatea configurrii lor, care uneori este dificil pentru nceptori. Pentru a evita problemele configurrii, putem instala un pachet complet ce conine Apache + PHP + MySQL + PHPMyAdmin care se numete XAMPP (PHPTriad, EasyPhp, Base, WampServer, Denver, ...). Aplicaia PHPMyAdmin inclus n pachetul XAMPP permite administrarea comod a BD MySQL. nainte de a rula scripturi PHP vom lansa aplicaia XAMPP i anume din Start/All Programs/Apache Friends/XAMPP/XAMPP Control Panel, dup care se va lansa panoul de control al aplicaiei XAMPP.Pentru a lansa serverul Apache acionm butonul start la modulul Apache i respectiv dac lucrm cu BD acionm butonul start la la modulul MySql. Pentru a nchide serverele deschise vom aciona respectiv pe butoanele stop iar pentru a nchide aplicaia XAMPP vom aciona exit.Pentru a verifica dac funcioneaz aplicaiile instalate, vom lansa browserul iar n cmpul de adrese scriem: http://localhost/xampp n loc de localhost se poate de scris i IP calculatorului sau 127.0.0.1 .Pentru a rula scripturile ele trebuiesc salvate(copiate) n C:\xampp\htdocs.Editoare PHPntruct sintaxa limbajului PHP este relativ simpl, iar structura codului surs nu este una impus, codul PHP poate fi scris cu orice editor text, cum ar fi Notepad. n realitate, acest lucru este posibil doar pentru scripturile de cteva linii de cod; pentru fiiere mari i complexe, un editor PHP specializat este aproape indispensabil.Exista mai multe editoare de cod-surs ce pot fi folosite pentru PHP, de la IDE-uri complexe pn la editoare simple. Toate ofer highlight pentru cuvintele cheie, completare automat a instruciunilor, faciliti avansate de cutare i altele. Putei folosi pe oricare dintre ele, n funcie de nevoile voastre.1. Dreamweaver - un program fascinant pentru creare de pagini web. Potenialul su este mai larg dect celelalte editoare de pagini web. Dreamweaver v permite s creai obiecte i pagini web folosind DHTML, sprijin Cascading Style Sheets, precum i straturi i JavaScript.2. PHP Designer - un mediu de dezvoltare pentru limbaje ca PHP, HTML, XHTML, CSS i SQL (suporta Ingres, Interbase, MSSQL, MySQL, Oracle si Sybase). Pachetul mai include un browser, un client FTP, un file manager, biblioteci de coduri (pentru PHP, SQL si HTML) i un modul pentru conversia documentelor n formate ca LaTex, HTML si RTF.3. Notepad ++ - un editor de coduri surs, care indeplinete foarte bine i funciile "Notepad" din windows. Limbajele de programare suportate sunt foarte variate ( ASP, Ada, ASCII art, Assembly, AutoIt, CSS, doxygen, FORTRAN, HTML, Haskell, Java, JavaScript, BAT, C, C#, C++, Caml, KiXtart, Lisp, Lua, makefile, Matlab, Objective-C, Pascal, Perl, PHP, Smalltalk, SQL, Tcl, TeX, Verilog, VHDL, VB/VBScript, XML, PostScript, Python, Ruby, Scheme, Unix Shell Script), suport "drag and drop" i poate fi folosit n locul clasicului "Notepad" pentru editarea de texte fr nici un fel de problem. Programul nu necesita resurse hardware mai mari decat "Notepad-ul" din Windows.Un plus n ceea ce privete editarea codurilor surs este faptul c programul poate modifica (edita) acelai fiier n mai multe formate de vizualizare avnd loc sincronizarea fiierului n ambele formate i de asemenea se pot tipri codurile surs pe hrtie.Notepad++ - un notepad mult mai complex. Proiectul include foarte multe plug-in-uri ajutatoare pentru anumite editari complexe. Softul este gratuit (licenta GPL).4. ConTEXT - un editor mic, rapid i puternic de text freeware, dezvoltat pentru a servi ca un instrument secundar pentru dezvoltatorii de software.5. Zend Studio - un mediu de dezvoltare pentru limbajul de programare PHP, care include optiuni pentru editare cod, diagnosticare i testare.6. Eclipse - o platform integrat de dezvoltare (IDE) extensibil, ce dispune de o multitudine de funcionaliti. Folosit iniial pentru dezvoltarea n limbajul Java, a fost ulterior extins i la alte limbaje de programare.Eclipse PDT (Eclipse PHP Development Tools) reprezinta la ora actuala cel mai avansat editor PHP. Este gratuit i poate rula pe orice sistem de operare.Mai multe informaii pot fi gasite pe site-ul proiectului Eclipse PDT.7. Netbeans - vine din zona programrii n Java. Este un IDE complet ce a fost extins recent pentru lucrul n PHP. Ca i Eclipse poate fi folosit pe orice sistem de operare ntruct ruleaz pe platforma Java.Poate fi descrcat gratuit de la http://netbeans.org/downloads/ (alegeti pachetul PHP).Modul de lucru n Netbeans este similar cu cel din Eclipse. Avem i aici conceptul de proiect iar pentru a putea crea scripturi PHP este nevoie s creai n prealabil un proiect de tip PHP. Toate celelalte observaii fcute la editorul Eclipse rmn valabile i aici.8. Sublime Text - Sublime Text 3 este un editor de text care e la mod de ceva timp, datorit faptului c reuete s mbine o mulime de aspecte pe care i le-ai dori de la un editor ntr-un program mic, dar foarte puternic. Sublime Text 3 folosete un sistem de API Python pentru pluginuri i teme, care sunt incredibil de folositoare.

29. PHP ca limbaj de elaborare a scripturilor. Variabile i constante n PHP. VariabilePrincipala modalitate de stocare temporara a datelor intr-un program PHP este reprezentata de utilizarea variabilelor. Iata cele mai importante caracteristici ale acestora: sunt precedate de simbolul dolarului ($); numele lor incep(imediat dupa simbolul dolarului) cu o litera sau cu caracterul underscore(_), pot contine oricate caractere alfanumerice si liniute de subliniere si sunt case sensitive(ex. $variabila si $VARIABILA sunt variabile diferite); spre deosebire de alte limbaje(ex. C, C++, Java), declararea variabilelor PHP inainte de atribuire nu este obligatorie(ex. Primul pas in utilizarea unei variabile PHP este atribuirea unei valori); valoarea unei variabile este rezultatul celei mai recente atribuiri; tipul unei variabile este tipul valorii cel mai recent atribuite, ceea ce inseamna ca acesta se poate modifica la oricare noua atribuire, neexistand unul intrinsec.ConstanteO constanta este un indeficator pentru o valoare simpla. Sunt folosite urmatoare reguli de definire si utilizare: numele constatenlor nu sunt precedate de simbolul dolar. Ele trebuie alcatuite la fel ca si numele variabilelor. Acestea sunt implicit case sensitive, motiv pentru care, prin conventie, se scriu intotdeauna cu majuscule; valoarea unei constante, odata definita, nu mai poate fi schimbata pe parcursul executiei unui script, cu exceptia unor constante predefinite(built-in), dintre care amintim _FILE(indica numele fisierului curent) si _LINE(indica numarul liniei pe care se afla ea insasi),nmite si constante magice. Dintre celelalte constante predefinite pot fi amintite si PHP_VERSION (indica versiunea interpretorului PHP) si PHP_OS (valoarea sa este numele sistemului de operare al calculatorului pe care ruleaza interpretorul PHP); constantele pot fi accesate de oriunde din interiorul scriptului in care au fost definite, nepunandu-se probleme legate de domeniul de existenta al acestora; constantele pot fi evaluate numai la valori scalare.

30. Operatori PHP. Operatori aritmetici, de comparaie i logici n PHP. Operatorii aritmeticisunt: adunare, scadere, inmultire si impartire.adunare$a+$b

scadere$a-$b

inmultire$a*$b

impartire$a/$b

modulo (restul impartirii celor 2 valori)$a%$b

Operatorii logicisunt:NOT!$aTRUE daca $a nu este TRUE

AND$a && $bTRUE daca si $a si $b sunt TRUE

AND$a and $bTRUE daca si $a si $b sunt TRUE

OR$a || $bTRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE

OR$a or $bTRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE

XOR$a xor $bTRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE dar nu amandoua

Operatorii de comparatiesunt:egalitate$a==$bTRUE daca $a este egal cu $b

identic$a===$bTRUE daca $a este egal cu $b si sunt de acelasi tip

inegalitate (diferit)$a!=$bTRUE daca $a este diferit de $b

inegalitate (diferit)$a$bTRUE daca $a este diferit de $b

neidentic$a!==$bTRUE daca $a este diferit de $b si nu sunt de acelasi tip

mai mic$a$bTRUE daca $a este mai mare decat $b

mai mic sau egal$a=$bTRUE daca $a este mai mare sau egal cu $b

31. Funcii. O functie este un bloc de instructiuni, care are un nume, si care prin aceste instructiuni executa o tema data, pe baza unui set de valori alocate ei, ca parametri sau argumente, si care au posibilitatea sa intoarca un singur rezultat la apelarea acelui nume.Utilizarea functiilor economiseste timp la compilare - se compileaza o singura data, indiferent de cate ori este apelata functia. Functiile, de asemenea cresc posibilitatea fixarii erorilor intr-un singur loc si usureaza citirea programelor.PHP are sute, daca nu mii, de functii interne, prin care putem sa realizam cele mai diverse lucruri, dar da posibilitatea proiectantilor sa-si faca si propiile functii, asa numitele functii definite de utilizatori.Sintaxapentru a definii o functie este:function nume_functie($arg1, $arg2,...) {bloc_instructiuni}nume_functie- este denumirea sub care vom putea apela functia; poate fi orice sir de caractere, care incepe cu o litera sau liniuta inferioara (_), urmata de litere, numere, liniuta inferioara, sau nimic. Numele functiilor sunt case-insensitive.$arg1, $arg2,...- sunt argumentele functiei, sunt numele unor variabile interne, care sunt baza de prelucrare a functiei; numarul lor nu este limitat. Vom vorbii despre ele mai in detaliu, putin mai tarziu in cursul acestei lectii bloc_instructiuni- sunt instructiunile care determina functionarea functiei. Nici numarul lor nu este restrictionatFunctiile, in general pot fi definite oriunde intr-o pagina web, deci si dupa ce sunt apelate, exceptie este cazul cand este definita conditional.In principiu, functiile trebuie sa intoarca o valoare. Pentru a intoarce o valoare, trebuie sa avem o instructiunereturnin blocul de instructiuni. Atentie insa, instructiuneareturnopreste rularea functiei, deci daca nu aveti alte motive bine intemeiate, instructiuneareturntrebuie sa fie ultima instructiune a functiei. In cazul instructiunilor multiplu conditionale (if - elseif - else sau switch) pot fi mai multe instructiunireturn. In caz ca vrem sa intoarcem mai multe valori dintr-o functie, putem folosi variabilele matrice.

32. Structurile de control. Luarea deciziilor prin structuri condiionale. Instruciunile IF ELSE. Structuri de controlInstruciunea if. - Una dintre cele mai importante structuri n orice limbaj este cea alternativ. n PHP sintaxa acestei structuri este urmtoarea:if(expresie) instruciune1; [else instruciune2;] Deci, dacexpresia este evaluat ca fiind adevrat (sau diferit de 0) se execut instruciune1. Dac este fals (sau 0) iar ramura else este prezent, se va executa instruciune2. La fel ca i n C, dac n loc de o singur instruciune sunt mai multe, se vor grupa ntr-un bloc. Instruciunea else - n foarte multe cazuri dorim s se execute alte instruciuni dac valoarea expresiei condiie este false. n PHP putem utiliza o construcie de tipul else n acest scop.Sintaxa este:if (conditie) {instructiuni #1;} else {instructiuni #2;}Instructiunea Iif else - fata de instructiunea else, aceasta instructiune ajuta la adaugarea mai multor conditii in caz in care prima conditie nu este indeplinita.

33. Structuri repetitive. Bucla WHILE. Structura FOR.O structura repetitiva este o secventa de cod ce permite realizarea repetata a aceleiasi operatii de un anumit numar de ori. O structura repetitiva este definita de 2 elemente: operatia care este executata si conditia de oprire a executiei. In unele cazuri se cunoaste si numarul de executii (sau iteratii). Instructiunea WHILE - Majoritatea scripturilor PHP vor contine cicluri. Pentru a folosi o bucla anterior conditionata, vom utiliza structura while. Sintaxa este: while (conditie) {instructiuni;} Efectul acestei instructiuni este executarea instructiunii atit timp cit valoarea expresiei conditiei este true. Trebuie observat faptul ca este posibil ca instructiunile din acolada sa nu fie executate niciodata. Principiul de executare este:1) se evalueaza expresia; 2)daca aceasta este adevarata se executa instructiunea subordonata dupa care se revine la pasul 1. In caz contrar se termina executia repetitivei while, trecindu-se la instructiunea urmatoare in codul sursa. Instruciunea FOR - Au aceeasi forma si functionalitate ca si in C: for (expresie #1; conditie; expresie #2) {instructiuni;}Prima expresie este executata o singura data inainte de a incepe executia ciclului.

34. Instruciuni uzuale n PHP. Instruciunea expresie. Instruciunea bloc.Instructiuniile uzuale de afisare sint:echo,print,printf. Sintaxa de declarare a lui print si echo.