Pagina 1 din 31

TEORIE SI PRACTICA BANCARA SUPORT DE CURS

1. CONTURI

Definitii: a) Consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale’’ b) Comerciant - orice Client al Bancii care intr-o anumita relatie de afaceri nu are calitatea de consumator c) OUG113/2009 privind serviciile de plati – implementarea in legislatia nationala a Directivei 2007/EU/64 privind serviciile de plati, ce reglementeaza transparenta conditiilor si a cerintelor de informare privind serviciile de plata Contul curent In vederea obtinerii de produse si servicii bancare, precum si pentru efectuarea de operatiuni, Clientul trebuie sa deschida/detina un cont curent deschis pe numele sau la Banca. Banca aloca fiecarui cont curent un cod unic de identificare - cod IBAN, pe care clientul in va comunica partenerilor/tertilor in vederea executarii corecte a operatiunilor. Prin contul curent deschis la banca se pot efectua operatiuni, precum:

- operatiuni de incasari in numerar si prin virament, la unitatile bancii, in cadrul programului de lucru;

- operatiuni de plati in numerar, la unitatile bancii, in cadrul programului de lucru. - operatiuni de plati prin virament, la unitatile bancii , pe suport hartie, sau prin Internet

banking , pentru detinatorii acestui serviciu in cadrul programului de lucru. - operatiuni efectuate de Banca, fara acordul Clientului, in urmatoarele cazuri: plati la

scadenta datorate Bancii si/sau alte angajamente asumate anterior fata de Banca de catre Client; stornarea operatiunilor efectuate eronat de catre Banca, inclusiv dobanzile si comisioanele aferente sumelor stornate; plati efectuate de Banca in baza titlurilor executorii, in cadrul procedurii de executare silita, prin poprire pe cont, s.a.

Prevederi privind garantarea depozitelor Conform legislatiei romane intreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250; b) realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pâna la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situatii financiare aprobate. Prin active totale se întelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans”; Depozitele negarantate sunt: 1.Depozite, altele decât cele care se încadreaza în prevederile art. 6 alin. (3), ale unei institutii de credit facute în nume si cont propriu 2. Instrumente care se încadreaza în definitia fondurilor proprii, conform reglementarilor Bancii Nationale a României privind fondurile proprii ale institutiilor de credit

Pagina 2 din 31

3. Depozite ale institutiilor financiare, asa cum sunt acestea definite în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia institutiilor financiare nebancare din categoria caselor de ajutor reciproc 4. Depozite ale asiguratorilor si reasiguratorilor si ale intermediarilor în asigurari, asa cum sunt acestia definiti în legislatia privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor 5. Depozite ale autoritatilor publice centrale, locale si regionale 6. Depozite ale organismelor de plasament colectiv, asa cum sunt acestea definite de legislatia pietei de capital 7. Depozite ale fondurilor de pensii 8. Depozite la institutia de credit apartinând, dupa caz, administratorilor acesteia, directorilor, membrilor consiliului de supraveghere, auditorilor, actionarilor semnificativi 9. Depozitele deponentilor cu statut similar celor de la pct. 8 în cadrul altor societati din grupul institutiei de credit 10. Depozitele membrilor familiilor persoanelor fizice mentionate la pct. 8 si 9, respectiv sot/sotie, si rudele si afinii de gradul întâi, precum si ale tertelor persoane care actioneaza în numele deponentilor mentionati la pct. 8 si 9 11. Depozitele la institutia de credit ale companiilor din acelasi grup 12. Depozite nenominative 13. Valori mobiliare de natura datoriei emise de institutia de credit, precum si obligatii care izvorasc din acceptari proprii si bilete la ordin 14. Depozite ale entitatilor economice care, prin dimensiunile lor, nu intra în categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici si mijlocii"

Pagina 3 din 31

2. OPERATIUNI DE INCASARI SI PLATI Receptia, acceptarea si executarea instructiunilor de plata Definitii: a) Receptia reprezinta procedura prin care banca recunoaste ca a primit un ordin de plata în vederea verificarii autenticitatii acestuia printr-o procedura de securitate, a acceptarii si executarii ordinului de plata. b) Acceptarea reprezinta procedura prin care banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, în vederea executarii, obligându-se sa execute serviciul de a transfera fondurile corespunzatoare sumei prevazute în ordinul de plata, la termenele si în conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata respectiv. c) Executarea Un ordin de plata acceptat va fi executat pana cel tarziu in ziua bancara urmatoare datei acceptarii. Executarea platii reprezinta punerea in aplicare, respectiv transmiterea printr-un sistem de plati a unui ordin de plata acceptat anterior. Instrumente de plata 1.Ordinul de plata Definitie Ordinul de plata reprezinta o instructiune neconditionata, data bancii de catre client ,in scopul punerii la dispozitia unui beneficiar a sumei de plata ,prin creditarea unui cont al acestuia deschis la institutia destinatara ,in conditiile in care banca dispune de fondurile necesare (fie prin debitarea contului clientului ,fie prin incasarea in numerar ) si instructiunea nu prevede ca plata trebuie sa fie efectuata la cererea beneficiarului.

Pagina 4 din 31

Elemente obligatorii ale OP in LEI Ordinul de plata contine urmatoarele elemente obligatorii: a) identificarea ca ordin de plata; b) identificarea platitorului ,prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia , codul IBAN atribuit centralei sau unitatii teritoriale a institutiei initiatoare); c) identificarea beneficiarului ,prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia destinatara, codul IBAN atribuit centralei sau unitatii teritoriale); d) identificarea institutiei initiatoare, prin denumirea centralei sau ,dupa caz,a unitatii teritoriale si/sau codul BIC,in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare; e) identificarea institutiei receptoare, prin denumirea centralei ,sau ,dupa caz,a unitatii teritoriale si/sau codul BIC,in cazul in care beneficiarul difera de institutia receptoare; f) suma ,exprimata in cifre si litere si denominarea sumei ; g) data emiterii ordinului de plata, care trebuie sa fie unica, posibila si certa; h) semnatura emitentului sau semnaturile persoanelor autorizate de client In cazul platilor efectuate in relatia cu Trezoreria Statului, ordinul de plata va contine in plus urmatoarele elemente obligatorii: a) codul de identificare fiscala al platitorului; b) codul de identificare fiscala al beneficiarului; c) numarul ordinului de plata dat de catre client ; d) referinte privind continutul economic al operatiunii; e) data debitarii contului platitorului de catre banca. Elemente obligatorii ale OP in VALUTA Ordinul de plata in valuta trebuie sa contina urmatoarele date: - numele /denumirea ordonatorului, CNP/codul unic de înregistrare/IBAN-ul contului care se debiteaza; - suma ordonată si valuta; (*) - banca beneficiarului (Denumire/ Adresa/BIC); - denumirea beneficiarului (denumire, adresa); - IBAN beneficiar - in cazul in care beneficiarul este dintr-o tara care a aderat la IBAN - cont beneficiar - se va completa numai in cazul in care beneficiarul este dintr-o tara care nu a aderat la IBAN - codul de tranzacţie, completat conform Ghidului de tranzactii; - numarul din Registrul datoriei externe (daca este cazul); - documentele prezentate: contracte, facturi (daca este cazul); - optiunea de plata a comisioanelor şi spezelor: SHA/OUR (unde este cazul); - descrierea tranzacţiei pentru care se dispune / efectuează plata; - data livrării (se va completa numai unde este cazul); - data emiterii care trebuie sa fie unica, posibila si certa; - mentiunea urgent – bifarea acesti rubrici reprezinta ordinul expres al platitorului ca Banca sa execute transferul intr-un termen mai scurt fata de termenul consacrat procesarii obisnuite acestei operatiuni; - semnatura platitorului.

Pagina 5 din 31

Ordine de plata in valuta - detalii Operatiunile de incasari si plati in valuta se executa cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Pentru clarificarea unor situatii referitoare la efectuarea operatiunilor valutare, banca poate solicita orice informatii, bazate pe documente justificative, din care sa rezulte legalitatea operatiunii. In ceea ce priveste notiunea de “rezident” si “nerezident”, vor fi avute in vedere, in scopul efectuarii operatiunilor valutare, prevederile regulamentului valutar, iar pentru scopuri fiscale, cele ale legislatiei aplicabile. Prevederile regulamentului valutar aferente persoanelor juridice se vor aplica si operatiunilor valutare dispuse de clientii din categoria ‘’alte entitati’’, precum PFA, asociatii familiale, societati civile, liber profesionisti, etc. La stabilirea calitatii de rezident/nerezident criteriul de baza este domiciliul. Domiciliul unei persoane fizice este la adresa unde îsi are locuinta statornica (resedinta este adresa la care persoana fizica locuieste temporar mai mult de 15 zile, alta decât cea de domiciliu). Operatiuni valutare intre rezidenti Categoriile de rezidenti si situatiile in care acestia pot efectua operatiuni in valuta cu alti rezidenti sunt cele cuprinse in Regulamentul valutar in vigoare, care se considera autorizate prin reguament. Mai pot fi efectuate in valuta, pe baza acordului de vointa al partilor, operatiuni intre rezidenti, care nu fac obiectul comertului cu bunuri si servicii precum: credite/imprumuturi, donatii, mosteniri, cadouri,depuneri/majorari de capital social. Nu se incadreaza in aceasta categorie chiriile, vanzarile/cumpararile de terenuri si imobile intre persoane juridice sau intre persoane juridice si persoane fizice.

Pagina 6 din 31

INSTRUMENTE DE DEBIT Cecuri, bilete la ordin si cambii Cecurile, biletele la ordin si cambiile sunt instrumente de debit si vor fi denumite in continuare ca atare (ID). Definitii

a) Cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul crearii sale, trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o banca, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent, aflat in pozitie de beneficiar.

Cecul cuprinde urmatoarele elemente obligatorii : 1.denumirea de cec trecuta in textul titlului (lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului) 2.ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani 3.numele celui care trebuie sa plateasca (lipsa numelui trasului,duce la nulitatea cecului) 4.aratarea locului unde plata trebuie facuta (in cazul lipsei acestei mentiuni,locul aratat langa numele trasului este considerat loc de plata;daca si acesta lipseste,cecul este platibil la adresa sediului principal al societatii bancare trase) 5.aratarea datei si a locului emiterii (data emiterii trebuie sa fie unica,posibila si certa;daca mentiunea referitoare la locul emierii lipseste,acesta se considera ca a fost semnat la locul aratat langa numele tragatorului) 6.semnatura celui care emite cecul (tragatorul). In cazul in care exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea scrisa in litere, suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere.In cazul in care suma de plata este inscrisa de mai multe ori pe fata cecului, fie in cifre, fie in litere, suma care se plateste este suma cea mai mica. Cecul este platibil la vedere (la prezentare). Termenul de prezentare la plata al unui cec emis si platibil in Romania este 15 zile. Termenul de prezentare este exprimat in zile calendaristice si se calculeaza incepand cu ziua datei emiterii cecului. In functie de clauza sau mentiunea pe care o contine, cecul poate fi transmis prin:

Pagina 7 din 31

• Girare – pentru cecurile care au inscrisa sau nu clauza “ la ordin”. Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant , transfera altei persoane, numita giratar, toate drepturile rezultate din cec • Cesiunea ordinara – pentru cecurile care au inscrisa clauza “nu la ordin” • Simpla remitere – pentru cecurile care, in momentul emiterii, nu contin numele sau denumirea beneficiarului, sau care poarta mentiunea “la purtator”. b) Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul.Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani fixa, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumita beneficiar care are calitatea de creditor.

Biletul la ordin cuprinde: • denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea titlului • promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata • aratarea scadentei. • numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta • aratarea datei si a locului emiterii. • semnatura emitentului. Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiile de mai sus nu va fi socotit bilet la ordin. Exceptii : • in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu,se va considera biletul la ordin ca fiind platibil la vedere; • in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe titlu ,se va considera ca loc de plata al biletului la ordin ,locul emiterii titlului,care este in acelasi timp si loc al domiciliului emitentului. • in situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a fost emis,se considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele emitentului. c) Cambia este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata.

Pagina 8 din 31

Cambia este un titlu de credit , sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Pentru a fi valabila, cambia trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in Legea nr 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin asa cum a fost completata si modificata . Acceptarea este angajamentulluat de catre tras, fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte dar, daca accepta, el devine debitorul (obligatul) principal. Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica speciala pe cambie. Ea se exprima prin cuvantul „acceptat” sau orice alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare. Cambia poate fi transmisa A) prin gir B) prin cesiune de creanta ordinara. Banca poate deconta cambiile in care tragatorul este clientul bancii, prin sistemul electronic de plati (PAID) si in cazul in care acestea nu pot fi procesate prin trunchiere, prin conventia interbancara, respectand regulile de decontare stabilite pentru ID. d)Incidente de plati raportate la CIP Incidentul de plata reprezinta neindeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor emitentului,inainte sau in timpul procesului de decontare a instrumentelor ,obligatii rezultate prin efectul legii a caror neindeplinire este adusa la cunostinta CIP. Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor specifice incidentelor de plăţi produse de titularii de cont cu cecuri, cambii şi bilete la ordin. Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare. Baza de date a CIP este organizată în două fişiere: 1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP) care are trei componente: Fişierul naţional de cecuri (FNC), Fişierul naţional de cambii (FNCb), Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO) şi

2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP. Fişierul naţional al persoanelor cu risc colectează informaţiile privind incidentele de plăţi majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă, cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicţie bancară) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice, rezidente sau nerezidente. Anularea incidentelor de plată din această bază de date poate fi efectuată numai de către aceeaşi persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti executorii. Interdicţia bancară este regimul impus de către o instituţie de credit unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de un an începând cu data înregistrării la CIP a unui incident de plată major şi asigură prevenirea producerii unor noi incidente de plăţi şi sancţionarea titularilor de cont care le generează în sistemul bancar. Suspendarea sau reluarea interdicţiei bancare se realizează de către persoanele declarante, doar în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii prin care este dispusă suspendarea, respectiv reluarea unei interdicţii bancare a unui cec.

Pagina 9 din 31

În baza informaţiilor recepţionate de la persoanele declarante, CIP are obligaţia să transmită tuturor persoanelor declarante „Notificarea CIP privind interdicţia bancară", în cazul inserării/anulării unui incident de plată major cu cec şi, respectiv „Notificarea CIP privind suspendarea/reluarea interdicţiei bancare", în cazul suspendării/reluării interdicţiei bancare pentru un cec . Persoanele declarante au obligaţia distribuirii acestor informaţii în propriul sistem intrabancar. Sediul central al instituţiei de credit sau unitatea teritorială a instituţiei de credit unde respectiva persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, are cont deschis are obligaţia recuperării formularelor de cec necompletate sau greşit completate eliberate anterior. Utilizatorii informaţiilor existente în baza de date a CIP sunt:

a. Banca Naţională a României; b. instituţiile de credit, în mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont; c. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Administraţiei şi Internelor cu unităţile lor teritoriale, instanţele judecătoreşti, alte instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control; d. persoanele fizice şi alte persoane juridice, rezidente sau nerezidente, prin intermediul instituţiilor de credit, în condiţiile legii.

Informaţiile înscrise în FNPR pe numele unei persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente, alături de analizele specifice efectuate de instituţiile de credit, pot contribui la fundamentarea deciziei de deschidere de cont curent pentru un nou client sau de acordare a unui credit. Cecuri in valuta Cecul este un instrument de plata utilizat si in decontarea operatiunilor internationale.

Cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente obligatorii:Denumirea de cec cuprinsa in textul titlului si exprimata in aceeasi limba ca si cea intrebuintata pentru redactarea cecului-lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului. De precizat este faptul ca potrivit legilor din SUA, mentiunea cec in cuprinsul textului nu este obligatorie fiind suficient ordinul neconditionat dat unei banci de a plati o suma; • Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma; • Valoarea scrisa in cifre si litere si denumirea corecta si completa a monedei in care este emis • Numele trasului-banca sau institutia de credit care trebuie sa efectueze plata; • Locul platii-adresa bancii unde trebuie sa se faca plata ,tara,localitatea .In lipsa unor asemenea indicatii se considera ca atare locul indicat langa numele trasului.Daca nici acest loc nu este indicat ,cecul este platibil la locul unde banca (trasul) isi are sediul principal;

Pagina 10 din 31

• Data si locul emiterii.Pentru data emiterii se indica ziua, luna si anul. Pentru locul emiterii, daca acesta nu se mentioneaza, atunci se considera cel de langa numele emitentului.Cecul poate sa fie postadat.Ofiterul de clientela nu va prelua un cec postdatat si va informa clientul ca acesta va putea fi prezentat in vederea remiterii la incasare doar la data respectiva; • Semnatura tragatorului-emitentul cecului; • Beneficiarul cecului. Cecuri in valuta neonorate la plata Exista situatii in care cecurile remise la incasare se returneaza neincasate din anumite motive: • fonduri insuficiente • andosament necorespunzator /contrafacut • lipsa andosament • cec falsificat • semnatura emitentului necorespunzatoare • cec oprit la plata • cont inchis • cec expirat • cec antedatat • lipsa beneficiar • cec anuntat pierdut/furat • nu se poate localiza contul • nu se poate localiza banca trasa • lipsa data Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată Informatii generale Ordonanta de urgenta nr 113 privind serviciile de plati vine in implementarea Directivei Serviciilor de Plati (2007/EU/64) – “DSP” si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 2009. Ordonanta solicita prestatorilor de servicii de plata (inclusiv institutiilor de credit) sa adere la un set standard de reglementari privind tranzactiile (de ex platile prin conturi), tranzactiile cu carduri, cat si anumite tranzactii cash. Scopul acestei directive este sa sprijine crearea unei zone unice de plati in UE care va duce la cresterea competitiei si va proteja consumatorii datorita unui cadru legal comun bazat pe transparenta, si drepturi si obligatii comune ale participantilor. Se supun prevederilor Ordonantei platile efectuate cu carduri de credit/debit, transferurile de credit (ordinele de plata), debite directe, remiteri de bani si depuneri/ retrageri numerar dintr-un anumit cont. OUG nu reglementeaza tranzactiile cu cecuri si bilete la ordin (instrumente de debit). Ordonanta prevede diferite nivele de protectie pentru utilizatorii serviciilor de plati, in functie de tipul acestora, daca sunt consumatori (PF) sau non-consumatori sau comercianti (PJ). Principalele teme ale Ordonantei se refera la: 1. Transparenta conditiilor si a cerintelor in materie de informare (titlul III) 2. Prestarea si utilizarea serviciilor de plata: termenul de executie, data valutei, transmiterea integrala a sumelor si comisionarea (titlul IV) Transparenta conditiilor si a cerintelor in materie de informare (titlul III al OUG 113) In ceea ce priveste prevederile privind transparenta, Banca trebuie sa asigure un inalt nivel de transparenta catre client, atat inainte, cat si dupa executarea tranzactiilor. Banca trebuie sa informeze clientii asupra termenului maxim de executare tranzactii si sa furnizeze detalii privind comisioanele aplicabile. Prin aceasta ordonanta sunt stabilite drepturi ale consumatorilor de a

Pagina 11 din 31

primi anumite informatii cu o anumita frecventa. In toate situatiile, banca trebuie sa poata face dovada ca a respectat cerintele de informare prevazute in titlul III. Exista totusi o abordare diferita a principiilor de transparenta aplicate consumatorilor (PF) fata ce cele aplicate nonconsumatorilor (PJ). Implementarea titlului III se traduce, de asemenea, si prin urmatoarele masuri:

- clientii primesc informatii prealabile (oferte) cu cel putin 15 zile inainte de a intra in relatie contractuala cu banca, putand renunta la acest termen la solicitarea lor expresa. In acest scop s-a introdus noul formular “Cerere de solicitare servicii de plata si furnizare informatii prealabile”, ce va fi inmanat clientilor insotit de: Conditii generale de afaceri valabile din data de din 01.11.2009; Termene limita de primire a ordinelor de plata (transmis in II email); Extras din OUG 113/2009 privind serviciile de plati

- clientii primesc, la cerere, informatii concrete privind tranzactiile efectuate atat

inainte , cat si dupa executarea tranzactiei. In acest scop, unitatile BANCA vor fi instructate in privinta furnizarii de informatii catre clienti.

- Banca transmite platitorilor extrasele de cont pe suport hartie, o data pe luna,

gratuit. Platitorul poate solicita sa primeasca extrasele de cont printr-o alta modalitate, precum: ridicarea de la ghiseul bancii, serviciul electronic banking.

Prestarea si utilizarea serviciilor de plata: termenul de executie, data valutei, transmiterea integrala a sumelor si comisionarea (titlul IV al OUG) Se supun acestei Ordonante, platile efectuate in EUR sau in alte valute UE, in care atat platitorul cat si beneficiarul sunt domiciliati in UE,si anume in: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franta, Ungaria, Irlanda, Islanda, Italia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Letonia, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Suedia, Slovenia, Slovacia, Marea Britanie. Aceasta inseamna ca platile in alte valute sau in afara tarilor UE/ Spatiului Economic European nu se supun prevederilor Directivei. Conform acestui titlu, banca trebuie sa garanteze clientului anumite conditii de executare a platilor, in special in ceea ce priveste comisionarea si termenul de executie. Modul in care BANCA a decis sa implementeze prevederile titlului IV se regasesc atat in noile CGA cat si Manualul de plati, care va transmis clientilor.

Pagina 12 din 31

3. SISTEME DE PLATI SI DECONTARI

Mijloace de plată fără numerar Mijloacele de plată fără numerar, respectiv instrumentele de plată (transfer credit, debitare directă, card de plată, cec, cambie şi bilet la ordin), permit transferul fondurilor deţinute în conturi deschise la instituţii de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei instrucţiuni de plată. Efectuarea unei plăţi fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar implică o serie de operaţiuni bancare care, în prezent, sunt permise doar instituţiilor autorizate şi supravegheate prudenţial (respectiv instituţiilor de credit) şi Trezoreriei Statului. Principalele etape ale unei plăţi fără numerar sunt următoarele:

Faza tranzacţională cuprinde iniţierea, validarea şi transmiterea unei instrucţiuni de plată. În funcţie de tipul de instrument, instrucţiunea de plată poate fi iniţiată de debitor (spre exemplu, în cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debitării directe). În aceasta fază au loc o serie de operaţiuni, care vizează în principal verificarea identităţii părţilor implicate în tranzacţie, a autenticităţii instrumentului de plată utilizat şi a integrităţii datelor aferente tranzacţiei. În faza de compensare şi decontare, instituţiile (instituţiile de credit şi Trezoreria Statului) schimbă între ele creanţele rezultate din plăţile fără numerar, prin intermediul sistemului de plăţi pentru plăţi de mică valoare şi volum mare, şi decontează soldurile nete ale acestor creanţe prin intermediul sistemului ReGIS. Mecanisme de decontare Un sistem de plăţi reprezintă un ansamblu de instrumente, proceduri bancare şi reguli care asigură transferul de fonduri între participanţii la sistem (instituţii de credit sau instituţii financiare). Sistemul se bazează pe un acord între participanţii la sistem şi operatorul de sistem, iar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei infrastructuri tehnice agreate. (Sursa: raportul CPSS intitulat "Core Principles for Systemically Important Payment Systems", Banca Reglementelor Internaţionale, ianuarie 2001)

Pagina 13 din 31

Un depozitar central pentru instrumente financiare ("central securities depository", sau CSD) reprezintă un sistem (sau o instituţie) pentru depozitarea instrumentelor financiare, care realizează procesarea tranzacţiilor cu instrumente financiare pe bază de înregistrare în conturi. Instrumentele financiare pe suport fizic pot fi imobilizate de către depozitar sau pot fi dematerializate (astfel încât acestea există doar sub formă de înregistrări electronice). În afară de păstrarea în custodie a instrumentelor financiare, un depozitar central pentru instrumente financiare poate asigura şi funcţiuni de împerechere a ordinelor de transfer, de compensare şi decontare a acestora. Un sistem de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare ("securities settlement system" sau SSS) reprezintă un sistem care permite transferul de instrumente financiare fără plată ("free of payment", "free delivery", sau FoP), spre exemplu în cazul executării garanţiilor, sau contraplată ("delivery versus payment", sau DvP). Decontarea instrumentelor financiare se realizează în conturile de depozit pentru instrumente deschise în evidenţele unui CSD (care poate fi entitate privată, sau o bancă centrală naţională care acţionează în calitate de CSD), sau ale băncii centrale (în conturi operaţionale de custodie). În cazul din urmă, banca centrală acţionează în calitate de intermediar custode al instrumentelor financiare. Custodele final este, de regula, un CSD. Decontarea fondurilor aferente tranzacţiilor cu instrumente financiare are loc în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri ("interbank funds transfer system", sau IFTS), prin intermediul unui agent de decontare. (Sursa: "Glosar de termeni utilizaţi în sistemele de plăţi şi de decontare", elaborat de Comitetul pentru Sisteme de Plăţi şi de Decontare (CPSS) al băncilor centrale ale statelor membre ale grupului G-10, Banca Reglementelor Internaţionale, Basel, martie 2003, www.bis.org). În România există trei sisteme de plăţi, respectiv unul pentru plăţi de valoare mare în lei (ReGIS), unul pentru plăţi de valoare mică şi volum mare în lei (SENT), precum şi un sistem de plăţi de mare valoare în euro (TARGET2-România). De asemenea, există un sistem de depozitare şi decontare pentru titluri de stat şi certificate de depozit emise de banca centrală (SaFIR) şi două sisteme de compensare/decontare a valorilor mobiliare - RoClear şi SIBEX, care decontează prin sistemul ReGIS. Toate sistemele menţionate decontează în sistemul prin conturi ale instituţiilor de credit deschise la BNR. Ce este un sistem ACH?

Pagina 14 din 31

ACH (Casa de Compensatii Automata) are rolul de a primi de la participanti instructiuni de transfer credit care pot fi procesate electronic(OP). Transmiterea instructiunilor se va face intr-un singur punct de acces pentru fiecare participant. Sistemul aplica o schema de acoperire a riscurilor prin constituirea de garantii unilaterale ale participantilor in favoarea casei de compensatie automata in sistemul titlurilor de stat si prin rezervarea voluntara de lichiditate pentru decontarea sumelor nete rezultate din compensarea automata. Participantii vor putea trimite la compensare instructiuni de plata,astfel incat suma totala de plata sa nu depaseasca nivelul garantiilor constituite in sistem.

Ce este un sistem RTGS?

Pagina 15 din 31

Un sistem cu decontare pe bază brută în timp real (RTGS) este un sistem de plăţi în care procesarea şi decontarea au loc în mod continuu (în timp real) şi nu pe pachete de instrucţiuni. Astfel, tranzacţiile pot fi decontate cu finalitate imediată. Decontarea pe bază brută înseamnă că fiecare transfer este decontat individual şi nu pe bază netă.

Sistemul de plati din Romania

Sistemul A, B - instituţii de credit SENT SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor interbancare în lei, de valoare mică şi volum mare transmise între participanţi, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice. Sistemul a intrat în funcţiune în anul 2005, fiind dezvoltat şi implementat în cadrul proiectului Phare RO-0005.02 - "Interbank Payment System". Sistemul este operat de Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TRANSFOND S.A. , societate comercială constituită în anul 2000 de către BNR (care deţine 33,33% din capitalul social al acesteia) şi un număr de bănci (care deţin 66,67% din capitalul social al societăţii). În prezent, societatea are ca acţionari, în afară de BNR, un număr de 23 instituţii de credit. Sistemul procesează atât transferuri credit şi debitări directe interbancare de valoare mică cât şi instrumente de debit de tipul cecuri, cambii, bilete la ordin, asigurând: schimbul de instrucţiuni de plată între participanţi, desfăşurat în mod continuu pe parcursul

sesiunii de compensare;

Pagina 16 din 31

compensarea multilaterală a instrucţiunilor de plată ale participanţilor, desfăşurată în mod continuu pe parcursul sesiunii de compensare;

iniţierea automată a decontării finale în sistemul ReGIS a poziţiilor nete la sfârşitul fiecărei sesiuni de compensare;

gestionarea automată a garanţiilor pentru decontare (prin intermediul interfeţelor automate cu sistemele ReGIS şi SaFIR).

Acest sistem se distinge prin numărul mare al instrucţiunilor procesate zilnic (aproximativ 95% din totalul plăţilor interbancare) şi valoarea individuală redusă a acestora, precum şi utilizarea reţelei virtuale TFDNet pentru schimbul de mesaje între participanţi şi sistem. Participanţi - Instituţii eligibile:

Instituţii de credit din Spaţiul Economic European, inclusiv când acestea acţionează printr-o sucursală înfiinţată în Spaţiul Economic European;

Instituții financiare nebancare; Furnizori de servicii poştale giro; Instituții de plată.

Tipuri de tranzacţii procesate:

Ordine de plată de mică valoare (inclusiv in format SEPA); Debit Direct interbancar; Instrumente de debit (cecuri, cambii, bilete la ordin).

Specific SENT este şi faptul că transmiterea instrucţiunilor de către participanţi către sistem se face în formă de fişiere (pachete), fiecare fişier conţinând maximum 1000 de instrucţiuni. Sistemul pune la dispoziţia participanţilor două moduri de procesare alternative, fiind dreptul participantului de a alege varianta care i se potriveşte: Modul de procesare manual (sau controlat de utilizatori): este nevoie de acţiunile a doi utilizatori (semnare şi transmitere, apoi aprobare) pentru compensarea fişierelor; Modul de procesare STP (straight through processing) sau procesare automată: nu este nevoie de intervenţia utilizatorului participantului, semnarea şi transmiterea făcându-se automat). Compensarea instrucţiunilor se efectuează la nivel de fişier, ţinând cont permanent de limita de garantare a fiecărui participant (poziţia netă este permanent acoperită de nivelul garanţiilor constituite voluntar de participanţi). Compensarea unui fişier cu OPv validat (şi din punct de vedere al formatului şi din cel al garanţiilor) se efectuează pe parcursul perioadelor de compensare prestabilite prin orarul SENT, prin operarea în timp real (imediat după validare) în conturile tehnice ale participanţilor implicaţi (iniţiator şi destinatar). Sistemul îndeplineşte condiţiile pentru a fi sistem de plăţi de importanţă sistemică şi, în consecinţă, este desemnat prin Ordinul Guvernatorului Băncii Naţionale a României nr.637/15.06.2011 ca intrând sub incidenţa Legii nr.253 din 16 iunie 2004 privind caracterul definitiv al decontarii în sistemele de plati si în sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare (care transpune în legislaţia română Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare). Sistemul REGIS Sistemul ReGIS este sistemul RTGS naţional (Real Time Gross Settlement - sistem cu decontare pe bază brută în timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă, în timp real, a plăţilor de mare valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între participanţi, instrucţiuni recepţionate de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care asigură decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare. Acest sistem se distinge prin numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de

Pagina 17 din 31

ordinul miilor), valorile individuale mari ale tranzacţiilor, precum şi prin utilizarea reţelei SWIFT pentru transmiterea ordinelor de transfer. Participanţi Banca Naţională a României (BNR) Băncile şi casele centrale ale cooperativelor de credit sau alte instituţii de credit (ex: societăţile de credit ipotecar) autorizate de BNR Trezoreria Statului Sistemul SaFIR Casele de compensare autorizate de BNR (SENT, RoClear, DSClear) Casele de compensare ale VISA şi MASTERCARD Funcţionalităţi de bază ReGIS este sistemul RTGS naţional pentru plăţi în lei oferit de BNR. Sistemul este folosit pentru decontarea operaţiunilor băncii centrale, a transferurilor interbancare, precum şi a plăţilor în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigură procesarea în timp real (respectiv pe o bază continuă) şi decontarea în banii băncii centrale, cu finalitate imediată. Sistemul îndeplineşte condiţiile pentru a fi sistem de plăţi de importanţă sistemică şi, în consecinţă, este desemnat prin Ordinul Guvernatorului Băncii Naţionale a României nr.637/15.06.2011 ca intrând sub incidenţa Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare (care transpune în legislaţia română Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare). Scurt istoric Sistemul a fost dezvoltat şi implementat în cadrul proiectului Phare RO 0005.02 Interbank Payment System derulat de BNR şi TRANSFOND S.A. şi a intrat în funcţiune la 8 aprilie 2005. De la implementare, ReGIS a furnizat un serviciu de procesare a plăţilor în lei în timp real şi cu finalitate în cursul zilei pentru toate instituţiile de credit care operează în România. Mai mult, operaţiunile de politică monetară ale BNR sunt decontate prin intermediul acestuia şi contribuie la reducerea riscului sistemic. În anul 2012, sistemul ReGIS a procesat un număr de 3.173.000 plăţi, în valoare totală de 7.608.328 mil. lei. Numărul mediu zilnic al plăţilor procesate în ReGIS a fost de 12.541 tranzacţii, cu o valoare medie zilnică de 30.072 mil. lei, valoarea medie a unei plăţi iniţiate în sistem fiind de 2,40 mil. lei. Managementul sistemului Sistemul ReGIS este administrat de BNR. În această calitate, BNR gestionează şi controlează funcţionarea sistemului, autorizează participarea la sistem, stabileşte şi modifică regulile de sistem, urmăreşte respectarea acestora de către participanţi şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor. Operarea tehnică a sistemului este externalizată către TRANSFOND S.A., societate comercială constituită în anul 2000 de către BNR (care deţine 33,33% din capitalul social al acesteia) şi un număr de instituţii de credit (care deţin 66,67% din capitalul social al societăţii). În anul 2012, au fost înregistraţi ca acţionari ai acestei societăţi, în afară de BNR, un număr de 23 instituţii de credit. Participarea la sistemul ReGIS Sunt eligibile pentru a participa la sistemul ReGIS următoarele categorii de instituţii:

instituţii de credit din Spaţiul Economic European, inclusiv când acestea acţionează printr-o sucursală înfiinţată în Spaţiul Economic European;

instituţii de credit din afara Spaţiului Economic European, cu condiţia ca acestea să acţioneze printr-o sucursală înfiinţată în Spaţiul Economic European;

Banca Naţională a României; Trezoreria Statului; organizaţii din Spaţiul Economic European care prestează servicii de compensare sau

decontare şi sunt supravegheate de o autoritate competentă.

Pagina 18 din 31

Pentru a participa la ReGIS, o instituţie solicitantă trebuie:

să îndeplinească cerinţele de eligibilitate de mai sus; să dovedească că au capacitate operaţională corespunzătoare; în cazul instituţiilor de credit guvernate de o legislaţie străină, să pună la dispoziţie o opinie

juridică privind capacitatea (cu excepţia cazului în care informaţiile şi declaraţiile ce urmează să fie furnizate printr-o astfel de opinie juridică au fost deja obţinute de către BNR în alt context);

în cazul instituţiilor de credit din afara Spaţiului Economic European, dar care acţionează printr-o sucursală înfiinţată în Spaţiul Economic European, să pună la dispoziţie o opinie juridică privind ţara (cu excepţia cazului în care informaţiile şi declaraţiile ce urmează să fie furnizate printr-o astfel de opinie juridică au fost deja obţinute de către BNR în alt context).

În prezent, sistemul ReGIS are înregistraţi ca participanţi: 40 de instituţii de credit, Trezoreria Statului, BNR şi 6 sisteme auxiliare. Tipuri de tranzacţii ReGIS procesează transferuri credit în lei, la nivel naţional. Categoriile de tranzacţii de plată procesate în ReGIS sunt următoarele:

plăţi aferente operaţiunilor băncii centrale (operaţiuni de politică monetară, de piaţă valutară şi de creditare, operaţiuni cu numerar etc.);

operaţiuni de decontare a poziţiilor nete calculate în cadrul sistemelor auxiliare care procesează plăţi în lei (SENT, RoClear, VISA, MasterCard, DSClear);

plăţi interbancare şi ale clienţilor de valori mari (peste 50 000 lei) sau urgente; plăţi pentru decontarea fondurilor aferente operaţiunilor cu instrumente financiare; debitarea directă a comisioanelor aferente participării la cele trei componente ale sistemului

electronic de plăţi (ReGIS, SaFIR şi SENT). Transferurile credit se iniţiază în sistem de către participanţi prin mesaje SWIFT, folosind serviciul SWIFT FIN Y-Copy (MT202, MT202 COV şi MT103). Disponibilitatea sistemului În anul 2011, disponibilitatea generală a sistemului a fost de 99,99% (valoare înregistrată şi în anul anterior). Disponibilitatea ReGIS este un indicator obţinut prin raportarea perioadei reale de funcţionare la durata programată de funcţionare. Managementul lichidităţii În ReGIS, lichiditatea poate fi gestionată într-un mod foarte flexibil. Rezervele minime, pe care instituţiile de credit sunt obligate să le menţină la banca centrală, reprezintă fonduri depozitate în contul de decontare din sistemul ReGIS şi pot fi utilizate pentru decontare pe parcursul zilei. În plus, BNR acordă participanţilor la ReGIS credite pe parcursul zilei fără dobândă (facilitatea de lichiditate pe parcursul zilei - intraday credit), colateralizate cu aceleaşi tipuri de active care sunt eligibile şi pentru operaţiunile de politică monetară ale BNR. Principalele instrumente de management al lichidităţii în sistemul ReGIS puse la dispoziţia participanţilor sunt:

- prioritizarea plăţilor; - managementul activ al cozii de aşteptare; - controlul activ (on-line) al informaţiilor aferente lichidităţilor proprii; - stabilirea de rezerve pe contul propriu.

Instrucţiuni de plată în sistemul ReGIS Următoarele instrucţiuni de plată sunt procesate şi decontate definitiv în sistemul ReGIS : a) instrucţiuni de plată de tip transfer credit aferente plăţilor de mare valoare sau urgente iniţiate

Pagina 19 din 31

de participanţi,; b) instrucţiuni de plată pentru decontarea poziţiilor nete rezultate din sistemele de compensare; c) instrucţiuni de plată pentru decontarea fondurilor aferente operaţiunilor cu instrumente financiare; d) instrucţiuni de plată aferente anumitor operaţiuni efectuate de BNR; e) instrucţiuni de plată aferente comisioanelor SEP. Toate instrucţiunile de plată procesate şi decontate în sistemul ReGIS sunt exprimate în moneda naţională. Instrucţiunile de plată de tip transfer credit sunt iniţiate de participanţi în sistem sub formă de mesaje de plată prin intermediul reţelei SWIFT. În acest scop, participanţii vor utiliza serviciul SWIFT FIN Y-Copy. Instrucţiunile de plată sunt iniţiate de participanţi în sistem sub formă de mesaje de plată prin intermediul reţelei proprietare TFDNet. Mesaje de plată SWIFT utilizate în sistemul ReGIS În sistemul ReGIS sunt utilizate următoarele tipuri de mesaje de plată: a) MT102 – Transfer credit multiplu (pentru mai multi clienti) - Multiple Customer Credit Transfer ; b) MT103 – Transfer credit în numele clientului - Single Customer Credit Transfer; c) MT202 şi varianta acestuia MT202COV – Transfer credit între instituţiile financiare - General Financial Institution Transfer. Mecanismul cozii de aşteptare Procesarea instrucţiunilor din coada de aşteptare În cazul în care fondurile disponibile din contul de decontare al unui participant nu sunt suficiente pentru a deconta o instrucţiune de plată, sistemul ReGIS introduce instrucţiunea de plată respectivă în coada de aşteptare. Ori de câte ori are loc creditarea contului de decontare al participantului care are instrucţiuni în coada de aşteptare, sistemul reiniţiază procesarea acestora după următorul algoritm: - instrucţiunile sunt procesate în ordine cronologică (conform principiului FIFO), dacă instrucţiunile din coada de aşteptare au alocată aceeaşi prioritate; - instrucţiunile cu o prioritate mai mare sunt întotdeauna procesate înaintea instrucţiunilor cu prioritate mai mică; acestea din urmă vor fi decontate numai dacă în coada de aşteptare nu mai există instrucţiuni cu o prioritate mai mare; - instrucţiunile aflate în coada de aşteptare vor fi decontate conform principiului by-pass FIFO (adică FAFO – primul disponibil, primul decontat) numai dacă instrucţiunile respective au aceeaşi prioritate şi nu există instrucţiuni cu prioritate mai mare în coada de aşteptare. Participanţii vor monitoriza instrucţiunile iniţiate de aceştia care se află în coada de aşteptare şi vor lua măsurile necesare pentru decontarea acestor instrucţiuni înainte de închiderea zilei de operare a sistemului ReGIS.

Pagina 20 din 31

4. SEPA – SINGLE EURO PAYMENTS AREA

Zona unică de plăţi în euro – Single Euro Payments Area – SEPA este o zonă geografică în care nu vor mai exista diferenţe între plăţile interne şi transfrontaliere în euro, în care clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid şi eficient ca în contextul naţional, folosind un cont unic şi un set de instrumente standardizate, pentru operaţiuni de transfer de credit, debitare directă, plăţi cu carduri, alte instrumente prin care un client să poată face plăţi în euro din contul propriu către orice altă destinaţie din zona SEPA. SEPA reprezintă spaţiul european în care cetăţenii, companiile, administraţiile publice şi alţi participanţi la activitatea economică vor putea transmite şi primi plăţi transfrontaliere în moneda euro la fel de uşor, rapid şi sigur cum se efectuează în prezent plăţile în cadrul teritoriului naţional. SEPA este un proiect de consolidare şi definitivare a Pieţei Comune şi presupune uniformizarea pieţei plăţilor fără numerar la nivel european, astfel încât participanţii la activitatea economică să poată efectua atât plăţile domestice, cât şi cele transfrontaliere în aceleaşi condiţii de bază,

utilizând un set de instrumente standardizate, având aceleaşi drepturi şi obligaţii indiferent de localizarea lor geografică în Cadrul SEPA. Scopul înfiinţării SEPA este acela de a crea o economie europeană mai competitivă şi mai transparentă, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin asigurarea unei pieţe competitive de plăţi de mică valoare în euro, care să aducă o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente şi alternative mai ieftine de efectuare a plăţilor. Fundamentele SEPA se regăsesc în obiectivele stabilite de Agenda Lisabona, menită să transforme, până în 2010, Uniunea Europeana în “cea mai dinamică şi competitivă economie din lume bazată pe cunoaştere” şi să pregătească tranziţia către o economie informatizată. Premisele realizării SEPA sunt lansarea monedei euro în anul 1999, punerea în circulaţie a monedei unice în ţările din zona euro în anul 2002, precum şi lansarea sistemului de plăţi de mare valoare în euro TARGET la 1 ianuarie 1999, urmată de lansarea TARGET2 la 19 noiembrie 2007. SEPA este un proiect de armonizare, standardizare şi restructurare majoră, cu impact asupra pieţelor de plăţi naţionale şi reprezintă un proces continuu, cu scopul de a unifica într-o singură piaţă internă toate pieţele de plăţi de mică valoare în euro, în prezent fragmentate. SEPA va deveni realitate atunci când persoanele fizice şi corporaţiile vor putea efectua plăţi în euro fără numerar, în SEPA, dintr-un cont unic deschis la o instituţie din SEPA, folosind un singur set de instrumente de plată, în aceleaşi condiţii de eficienţă şi siguranţă în care se derulează în prezent plăţile la nivel naţional. Următoarea etapă va fi dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată în vederea acoperirii viitoarelor cerinţe specifice ale clienţilor, stimulării unei zone de plăţi

Pagina 21 din 31

electronice fără suport hârtie, cu procesarea automată integrată end-to-end (E2E STP) a tuturor instrucţiunilor de plată conforme cu cerinţele SEPA. Care sunt componentele SEPA ? Componentele SEPA sunt următoarele:

moneda unică euro, un set unic de instrumente de plată în euro, infrastructuri de procesare eficiente pentru plăţile în euro, standarde tehnice comune, practici comune, un cadru legal armonizat şi dezvoltarea continuă de noi servicii oferite consumatorilor.

Proiectul defineşte reguli specifice, practici şi standarde – aşa numitele scheme SEPA – pentru operaţiunile de transfer credit şi debitare directă. Acestea vor fi adoptate şi introduse de toate părţile implicate în lanţul tranzacţiei de plăţi. Infrastructurile pentru compensarea şi decontarea plăţilor trebuie de asemenea să se adapteze noilor cerinţe.

Pentru plăţile cu carduri, nu va fi introdusă o nouă schemă de carduri, dar s-a definit un cadru european care va trebui să fie adoptat de toate schemele de carduri SEPA şi de băncile care emit carduri. Cadrul de lucru pentru SEPA Cards susţine introducerea cardurilor cu chip si PIN în zona euro pentru a permite securizarea autorizării tranzacţiilor cu carduri, fiind proiectat pentru a asigura cea mai largă acceptanţă posibilă a cardurilor la POS-uri şi ATM-uri în interiorul SEPA. Care sunt ţările SEPA ? Ţările implicate în proiectul SEPA sunt:

Statele membre ale Uniunii Europene:

Pagina 22 din 31

Statele zonei euro: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania şi Slovenia;

Statele zonei non-euro: Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Suedia şi Marea Britanie;

Statele membre ale Spaţiului Economic European (European Economic Area – EEA): Islanda, Liechtenstein, Norvegia;

Elveţia şi Monaco. SEPA se va extinde şi în următoarele teritorii, considerate parte a Uniunii Europene (Art.

299 Tratatul de la Roma): Martinica, Guadalupe, Guiana Franceza, Reunion, Gibraltar, Azore, Madeira, Insulele Canare, Ceuta si Melilla si Insulele Aland.

Ce este Consiliul European al Plăţilor (EPC) ? Consiliul European al Plăţilor – European Payments Council (EPC) este organismul de decizie şi coordonare al industriei bancare europene în domeniul plăţilor. Înfiinţat în iunie 2002, EPC a adoptat structura actuală de conducere la jumătatea anului 2004. Obiectivul său este sprijinirea şi promovarea creării zonei unice de plăţi în euro – SEPA, o piaţă europeană inter-operabilă, deschisă şi armonizată a plăţilor interne, realizată prin auto-reglementarea industriei plăţilor. Conform documentului White Paper semnat în martie 2002 de cele trei asociaţii ale sectorului de credit – European Association of Cooperative Banks (EACB), European Savings Bank Group (ESBG), European Banking Federation (EBF) – împreună cu Euro Banking Association (EBA) şi 41 de bănci europene, viziunea EPC este: “Noi, băncile europene şi asociaţiile sectorului de credit:

împărtăşim viziunea comună că plăţile în spaţiul euro sunt plăţi interne, ne unim forţele să implementăm această viziune în beneficiul clienţilor, industriei şi

băncilor, şi în consecinţă lansăm zona de plăţi unică în euro. “

EPC are rolul de a conduce şi de a întreţine cadrul de lucru SEPA, de a dezvolta continuu reguli de afaceri şi standarde, de a comunica cu toate părţile implicate, de a susţine şi monitoriza progresul proiectului. EPC numără în prezent 74 de membri: bănci şi asociaţii bancare din 32 de ţări (27 ţări din Uniunea Europeană, la care se adaugă Norvegia, Islanda, Lichtenstein, Monaco şi Elveţia). Peste 360 de specialişti reprezentând instituţii de credit de toate mărimile şi din toate sectoarele pieţei europene sunt direct angajaţi în programul de lucru al EPC. Cine sunt participanţii la implementarea SEPA ? Participanţii sunt instituţiile de credit, băncile centrale naţionale, infrastructurile de plăţi şi autorităţile publice din fiecare ţară implicată. Rolul principal în derularea şi implementarea proiectului SEPA la nivel naţional revine băncilor comerciale şi asociaţiilor bancare din statele membre. Succesul proiectului depinde în mare măsură de cooperarea şi dialogul dintre instituţiile de credit, corporaţii şi administraţiile publice. Dialogul dintre comunitatea bancară pe de o parte, corporaţii şi comercianţi pe de altă parte este esenţială. Guvernele şi administraţiile publice din zona euro trebuie să sprijine SEPA prin promovarea şi adoptarea rapidă a schemelor SEPA. În toate ţările SEPA au fost înfiinţate organisme de coordonare, care cuprind cu precădere reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, ai asociaţiilor bancare naţionale şi ai băncilor centrale naţionale. Obiectivul lor este garantarea implementării principiilor de bază ale SEPA şi a faptului că sistemele bancare naţionale deţin informaţii suficiente despre SEPA şi sunt pregătite pentru apariţia acesteia. Proiectul este atent monitorizat de Eurosystem şi Banca Centrală Europeană – European Central Bank (ECB), fiind considerat următorul pas logic în continuarea integrării economice europene şi introducerii Euro. SEPA va creşte competiţia europeană, va încuraja integrarea şi consolidarea. Oportunităţi şi beneficii

Pagina 23 din 31

Deşi complexitatea proiectului şi numărul mare de participanţi implicaţi generează multe provocări până când SEPA va deveni realitate, în timp SEPA va aduce importante beneficii. Unul dintre ele va fi creşterea eficienţei, datorită armonizării plăţilor implicate în aproape fiecare tranzacţie economică care se desfăşoară în societate. Eliminarea barierelor va genera noi oportunităţi pentru inovaţie şi competiţie. În viziunea Comisiei Europene, SEPA va creşte competiţia europeană, va încuraja integrarea şi consolidarea. Sistemele de plăţi integrate vor sprijini dezvoltarea euro, prin creşterea încrederii în această monedă şi întărirea relaţiilor economice în interiorul SEPA. SEPA încurajează înlocuirea treptată a tranzacţiilor cu numerar prin cele electronice. Obiectivul pe termen lung este stimularea unei zone de plăţi electronice fără suport hârtie, cu procesarea automată integrată E2E STP a tuturor instrucţiunilor de plată conforme cu cerinţele SEPA, prin utilizarea instrumentelor SEPA exclusiv în format electronic, astfel plăţile putând fi asociate serviciilor cu valoare adăugată atât înainte, cât şi după decontarea unei plăţi. Conform unui studiu al Comisiei Europene privind implementarea SEPA, beneficiile potenţiale ale SEPA pe pieţele de plăţi ar putea depăşi 123 miliarde euro în următorii şase ani şi alte 238 miliarde euro, dacă SEPA ar fi utilizată ca o platformă pentru facturarea electronică. Beneficiile aduse de implementarea SEPA pot fi rezumate astfel:

Consumatorii şi corporaţiile vor avea posibilitatea de a alege dintre mai mulţi oricărui furnizori de servicii de plăţi din Europa, în funcţie de cerinţele proprii privind calitatea serviciilor, conţinutul acestora şi costurile implicate;

Va exista posibilitatea de a efectua plăţi în euro dintr-un cont unic bancar, deschis la orice bancă din Europa;

Gama de servicii va avea o calitate îmbunătăţită, datorită posibilităţii de a proiecta şi oferi servicii adiţionale, destinate unor grupuri ţintă de clienţi;

Pentru toate categoriile de participanţi, vor apărea noi oportunităţi de afaceri şi creşterea eficienţei, prin integrarea ciclurilor comerciale şi financiare.

Care este cadrul legal ? Cadrul legal al SEPA este constituit de Directiva Serviciilor de Plăţi – Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne. Directiva stabileşte un cadru legal unitar pentru susţinerea iniţiativei de creare a SEPA, care se bazează pe trei piloni:

Dreptul de a furniza servicii de plăţi către populaţie, Cerinţe referitoare la transparenţă şi informare, Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor şi furnizorilor de servicii de plăţi.

Directiva incorporează într-un act unic recomandări ale Comisiei Europene, care vizează plăţile electronice, precum şi dispoziţiile Directivei 97/5 privind transferurile – credit transfrontaliere. Astfel, Directiva modifică:

Directiva 97/7/CE, privind protecţia consumatorilor cu privire la contractele la distanţă, Directiva 2002/65/CE, privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum, Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării

banilor şi finanţării terorismului, Directiva 2006/48/CE privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit Directiva Serviciilor de Plăţi abrogă Directiva 97/5/CE privind transferurile de fonduri

transfrontaliere. Alte reglementări europene în domeniul plăţilor sunt:

Regulamentul CE nr. 1781/2006, privind informaţii asupra plătitorului ce însoţesc transferurile de fonduri,

Regulamentul CE nr. 924/2009, privind plăţile transfrontaliere în euro (care înlocuieşte Regulamentul CE nr. 2560/2001),

Recomandările FATF privind finanţarea terorismului – recomandarea VII pentru transferuri electronice (2004).

Directiva Serviciilor de Plăţi acoperă toate tranzacţiile de plată în euro, precum şi cele denominate într-o monedă a unui stat membru al Uniunii Europene.

Pagina 24 din 31

Prevederile sale urmăresc: armonizarea diferitelor cerinţe existente la nivel naţional în statele membre, aplicabile

furnizorilor ne-bancari de servicii de plată, stabilirea unor cerinţe prudenţiale unitare şi a unui regim de autorizare şi supraveghere

pentru aceste entităţi, armonizarea unui set de reguli, aplicabile în egală măsură furnizorilor – bancari şi ne-

bancari de servicii de plată. Conformitatea cu SEPA înseamnă respectarea atât a manualelor de reguli, cât şi a Directivei Serviciilor de Plăţi, precum şi a altor cerinţe legale, precum Regulamentul nr. 924/2009 privind plăţile transfrontaliere în euro, Regulamentul nr. 1781/2006 privind informaţiile despre plătitor ce însoţesc transferurile de fonduri, recomandările FATF asupra transferurilor electronice şi altele. Aceste reglementări legale acoperă însă şi alte domenii decât instrumentele şi infrastructurile SEPA. Proiectul SEPA şi Directiva Serviciilor de Plăţi afectează în mod diferit instrumentele şi infrastructurile de plăţi din ţările Uniunii Europene implicate în proiectul SEPA. Astfel, în zona euro, toate produsele şi instrumentele de plăţi naţionale vor fi treptat înlocuite de produse şi instrumente SEPA. Acest proces a început deja, prin adoptarea instrumentelor SEPA: SEPA Credit Transfer, lansat la data de 28 ianuarie 2008 şi SEPA Direct Debit lansat la 1 noiembrie 2009. Instrumentele de plăţi existente şi practicile actuale la nivel naţional în fiecare ţară a zonei euro vor continua să funcţioneze în timpul perioadei de tranziţie, în paralel cu instrumentele SEPA. Pe lângă prioritatea implementării şi migrării la noile scheme SEPA, Directiva Serviciilor de Plăţi a fost deja adoptată în legislaţiile ţărilor din zona euro, ea fiind aplicabilă şi instrumentelor şi infrastructurilor naţionale non-SEPA. În restul ţărilor din Uniunea Europeană, începând cu 2008, băncile au început introducerea noilor scheme SEPA – pentru plăţile în euro. Directiva Serviciilor de Plăţi a fost deja adoptată şi în legislaţiile ţărilor din zona non-euro,fiind aplicabilă atât pentru plăţile în euro, cât şi pentru cele în moneda naţională. În luna februarie 2012, Parlamentul şi Consiliul European au aprobat Regulamentul (UE) nr. 260/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 – Regulamentul SEPA. Acesta este obligatoriu pentru toate statele membre UE şi nu necesită adoptare în legislaţia naţională. Regulamentul SEPA stabileşte termene finale pentru migrarea la instrumentele de plată SEPA. Documentaţie şi standarde SEPA Documentele elaborate până în prezent pentru implementarea SEPA sunt: • Schemele de plăţi în euro, reprezentate prin manuale de reguli, ghiduri de implementare, specificaţii tehnice, documentaţie de aderare: - SEPA Credit Transfer – SCT - SEPA Core Direct Debit – Core SDD - SEPA Business-to-Business Direct Debit – B2B SDD • Un format global de mesaje pentru plăţile în euro: - ISO 20022 XML • Identificatoare unice pentru contul bancar şi furnizorul de servicii de plată: - International Bank Account Number (IBAN) - Business Identifier Code (BIC) • Un cadru armonizat pentru infrastructurile de compensare şi decontare la nivel european: - SEPA Clearing & Settlement Mechanisms – CSM Framework • Un cadru armonizat pentru plăţile prin card-uri: - SEPA Cards Framework (SCF) - SEPA Cards Standardization Volume • Un cadru armonizat pentru numerar : - Single Euro Cash Area – SECA Framework • Servicii electronice adiţionale bazate pe instrumentele SEPA – standarde în curs de elaborare: - e-payments

Pagina 25 din 31

- m-payments - e-invoicing. SEPA Credit Transfer – SCT Schema SEPA Credit Transfer (SCT) este o schemă interbancară de plăţi care defineşte un set comun de reguli şi procese aplicabile operaţiunilor de transfer credit în euro. Schema SCT stabileşte un nivel comun de calitate a serviciilor şi un interval de timp în care instituţiile financiare participante la această schemă trebuie, ca o condiţie minimă, să proceseze operaţiunile de transfer credit SEPA. Caracteristicile principale ale schemei SCT sunt:

moneda plăţii este euro, este necesară asigurarea accesibilităţii la nivelul întregii zone SEPA, suma de plată trebuie să fie integral creditată în contul beneficiarului, eventualele

comisioane fiind debitate din contul clientului beneficiar separat (transparenţa comisioanelor),

nu este stabilită o limită pentru valoarea plăţii, termenul maxim de decontare este de 3 zile lucrătoare (1 zi lucrătoare din 2012, conform

Directivei Serviciilor de Plăţi), procesarea plăţii se face automat Straight-Through-Processing STP (fără intervenţie

manuală), standardul pentru mesajele de plată este standardul UNIFI ISO 20022 (XML) Credit

Transfer, elemente de identificare obligatorii: codurile IBAN pentru conturile clienţilor şi codurile BIC

pentru identificarea furnizorilor de servicii de plată, formatul de mesaje include o zonă destinată detaliilor de plată extinse(140 caractere), care

poate fi personalizată de comunităţile naţionale, pentru automatizarea proceselor interne şi a comunicării informaţiilor privind tranzacţiile financiare cu clienţii,

s-a definit un set de mesaje şi reguli aplicabile plăţilor respinse şi returnate, pentru a permite procesarea complet automatizată a transferurilor credit SEPA.

Utilizarea standardelor SEPA este recomandată pe segmentul client-instituţie de credit şi este obligatorie pe segmentul inter-bancar, în compensarea şi decontarea interbancară a plăţilor mecanismele de compensare şi decontare conforme SEPA. SEPA Direct Debit (SDD) Schema SEPA Direct Debit (SDD) este o schemă interbancară de plăţi care defineşte un set comun de reguli şi procese aplicabile operaţiunilor de debitare directă exprimate în euro. Schema SDD stabileşte un nivel comun de calitate a serviciilor şi un interval de timp în care instituţiile financiare participante la această schemă trebuie să fie în măsură, ca o condiţie minimă, să acţioneze ca bănci debitoare. Caracteristicile principale ale schemei SDD sunt:

moneda plăţii este euro, Concept: “I request money from someone else, with their pre-approval, and credit it to

myself” este necesară asigurarea accesibilităţii la nivelul întregii zone SEPA, sunt incluse plăţile prin debitare directă, atât periodice cât şi ocazionale, mecanismul de colectare se bazează pe mandate de debitare directă semnate, debitorul şi creditorul trebuie să deţină fiecare câte un cont într-o instituţie de credit din

SEPA, iar instituţiile de credit care executa tranzacţia de debitare directă trebuie sa fie participante la schema de debitare directă SEPA,

mandatul este dematerializat pentru creditor, fiind transmis electronic de la banca creditorului către cea a debitorului, împreună cu primul ordin de debitare directă,

banca debitorului nu are obligaţia verificării mandatului, dar poate oferi servicii cu valoare adăugată aferente autorizării debitării,

Pagina 26 din 31

perioada maximă de decontare de cinci zile lucrătoare pentru prima plată şi două zile lucrătoare pentru plăţile periodice,

nu este stabilită o limită pentru valoarea plăţii, procesarea plăţii se face automat Straight-Through-Processing STP (fără intervenţie

manuală), standardul pentru mesajele de plată este standardul UNIFI ISO 20022 ( XML) Direct Debit, elemente de identificare obligatorii: codurile IBAN pentru conturile clienţilor, codurile BIC

pentru identificarea furnizorilor de servicii de plată, număr unic al mandatului, formatul de mesaje include o zonă destinată detaliilor de plată extinse(140 caractere), care

poate fi personalizată de comunităţile naţionale, pentru automatizarea proceselor interne şi a comunicării informaţiilor privind tranzacţiile financiare cu clienţii,

s-a definit un set de mesaje şi reguli aplicabile plăţilor respinse şi returnate, pentru a permite procesarea complet automatizată a debitărilor directe SEPA.

Utilizarea standardelor SEPA este recomandată pe segmentul client-instituţie de credit şi este obligatorie pe segmentul inter-bancar, în compensarea şi decontarea interbancară a plăţilor mecanismele de compensare şi decontare conforme SEPA. În prezent, schema SDD acoperă toate cerinţele debitorilor şi băncilor debitoare. EPC a introdus caracteristici suplimentare schemei SDD, pentru a răspunde cerinţelor de securizare a mandatelor şi a lansat o schemă suplimentară pentru debitare directă business-to-business (B2B). Schema SEPA Business to Business Direct Debit (B2B SDD) serveşte ca bază pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor specifice de debitare directă care permit corporaţiilor cu rol de debitori sa efectueze plăţi prin debitare directă, ca parte a tranzacţiilor proprii de afaceri. Principalele diferenţe faţă de schema de debitare directă de bază (Core SDD) sunt:

în schema B2B SDD, debitorul nu este autorizat să obţină o rambursare a unei tranzacţii autorizate,

Schema B2B SDD cere băncilor debitoare să se asigure că se face colectarea prin verificarea informaţiilor legate de mandat; băncile debitoare şi debitorii trebuie sa agreeze verificările care trebuie făcute asupra fiecărui mandat,

O banca debitoare nu poate oferi schema B2B unui debitor care este un consumator conform legislaţiei ţării unde banca debitoare furnizează serviciile de plată,

Schema B2B SDD asigură perioade mai mici de procesare a tranzacţiilor ISO 20022 UNIFI

În prezent, operaţiunile de plăţi la nivel naţional sau internaţional utilizează diferite formate de date, în funcţie de mai multe elemente: plată în segmentul client-bancă, bancă-bancă sau bancă-client; plată locală sau externă; transfer credit, debitare directă sau tranzacţie cu card; tranzacţii prelucrate individual sau în bloc. Formatele diferă în ceea ce priveşte tipul şi dimensiunea datelor necesare, în lipsa unui set comun şi a unui model logic de date. Din anul 2004, Organizaţia Internaţională pentru Standardizare – ISO – lucrează la modelarea mesajelor financiare într-un mod uniform. Astfel, standardul ISO 20022 este proiectat pentru a înlocui diversele formate existente astăzi cu o familie unică de mesaje destinate industriei financiare. UNIFI – ISO 20022 – UNIversal Financial Industry message scheme – este platforma propusă de ISO pentru a dezvolta mesageria financiară. UNIFI nu descrie mesaje în sine, este o ‘metodă’ de dezvoltare de standarde de mesaje, compusă dintr-o metodologie de dezvoltare, un proces de înregistrare şi un depozit central. Schemele SEPA vor utiliza mesaje bazate pe ISO 20022, cu obiectivul de a îndeplini cerinţele SEPA şi de a susţine procesul complet de automatizare al plăţilor SEPA. În viitor, mesajele ISO 20022 pot fi folosite în plăţile internaţionale, în piaţa plăţilor non – Euro, conducând către folosirea unor formate unice pentru toate plăţile, ceea ce va simplifica lucrurile, atât pentru clienţi, cât şi pentru instituţiile de credit. Pentru a permite procesarea integrată a tuturor plăţilor exprimate în euro, EPC a adoptat o poziţie comună în elaborarea standardelor: Cerinţele operaţionale care descriu informaţiile care urmează a fi schimbate între intermediarii financiari sunt precizate în setul de reguli (rulebooks) pentru operaţiunile de transfer credit şi debitare directă SEPA. Cerinţele operaţionale au fost transpuse în elemente de date logice, cuprinse în SEPA Data

Pagina 27 din 31

Model. Elementele de date logice au fost transpuse de Organizaţia de standardizare ISO în standarde de mesaje UNIFI (Universal Financial Industry Message Standards): standarde de mesaje UNIFI (ISO 20022) XML, care stau la baza construirii mesajelor standardizate, în baza unui set de instrucţiuni de implementare SEPA care stabilesc utilizarea standardelor de mesaje UNIFI. Standardele UNIFI sunt obligatorii pe segmentul bancă – bancă şi sunt recomandate pe segmentul client – bancă. IBAN şi BIC În SEPA va fi obligatorie folosirea codurilor IBAN – International Bank Account Number şi BIC – Bank Identifier Code, împreună cu formatele de date SEPA. Codul IBAN identifică în mod unic un cont la o instituite financiara dintr-o ţară, conform standardului internaţional ISO 13616, publicat de ISO în 1997 şi promovat ulterior de European Committee for Banking Standards (ECBS) pentru facilitarea plăţilor în Uniunea Europeană. Codul IBAN facilitează automatizarea procesării tranzacţiilor de plăţi transfrontaliere. În ianuarie 2007, ISO a aprobat a nouă ediţie a ISO 13616. SWIFT a fost desemnat de ISO ca Autoritate de înregistrare pentru formatele IBAN naţionale. Codul BIC identifica in mod unic o instituţie financiara sau o entitate în cadrul unei instituţii financiare. Structura codului BIC este descrisă de standardul ISO 9362. Codul BIC constă din 8 (BIC8) sau din 11 (BIC11) caractere. SWIFT este Autoritatea de înregistrare pentru codurile BIC. SEPA Cards Framework – SCF Cadrul armonizat SEPA pentru plăţile prin card (SEPA Cards Framework – SCF) este un set de principii şi reguli pe care vor trebui să le respecte atât băncile emitente, băncile acceptante, schemele de carduri, cât şi procesatorii. Conform principiilor cuprinse în SCF, deţinătorii de carduri vor avea posibilitatea să-şi utilizeze cardurile pentru a efectua plăţi şi pentru a retrage numerar în euro, în spaţiul SEPA, cu aceeaşi uşurinţă şi în aceleaşi condiţii ca pe teritoriul naţional. SCF acoperă tranzacţiile prin carduri având următoarele caracteristici :

tipuri de tranzacţii: plăţi comerciale şi retrageri de numerar, efectuate în spaţiul SEPA, cu carduri emise de bănci SEPA ;

moneda: moneda tranzacţiei euro;moneda de clearing dintre Acceptator şi Emitent: euro. Valuta contului de card nu face obiectul reglementarilor SCF.

garantarea plaţilor către comercianţi: pentru tranzacţiile de tipul „card present” ( cardul -deţinătorul de card – comerciantul sunt prezenţi în acelaşi loc la momentul efectuării tranzacţiei).

tehnologia utilizată : în vederea prevenirii fraudelor, SCF a decis ca standardul EMV, împreună cu capabilitatea terminalelor de a accepta PIN, să fie tehnologia utilizată pentru tranzacţiile prin card.

Conform SCF, caracteristicile plăţilor prin card în cadrul SEPA sunt: Deţinătorii de carduri pot plăti cu un card pe întreg cuprinsul zonei euro; Deţinătorii de carduri şi comercianţii vor avea posibilitatea să efectueze, respectiv să

încaseze plăţi prin card în mod constant şi uniform la nivelul întregii zone euro; Procesatorii de carduri de plată vor putea să concureze şi să îşi ofere serviciile pe întreg

cuprinsul zonei euro. O schemă de carduri care respectă cerinţele SCF trebuie să permită instituţiilor să participe la schemă în baza unor criterii transparente şi ne-discriminatorii: participare deschisă a băncilor autorizate în orice ţară SEPA, participare deschisă pentru comercianţi localizaţi oriunde în SEPA, etc. Conform principiilor cuprinse în SCF, deţinătorii de carduri vor avea posibilitatea să-şi utilizeze cardurile pentru a efectua plăţi şi pentru a retrage numerar în euro, în spaţiul SEPA, cu aceeaşi uşurinţă şi în aceleaşi condiţii ca pe teritoriul naţional. Comercianţii acceptatori de carduri vor avea posibilitatea de a alege schema sau schemele de

Pagina 28 din 31

plăţi pe care doresc să le accepte la plată, de a alege banca acceptatoare de oriunde din spaţiul SEPA. De asemenea, vor avea posibilitatea de a plăti băncii acceptatoare acelaşi comision, pentru tranzacţii efectuate cu acelaşi produs în cadrul unei scheme. SEPA CSM / PE-ACH Framework Cadrul SEPA pentru infrastructurile de compensare şi decontare (Clearing and Settlement Mechanism / Pan-European Automated Clearing House Framework CSM & PE-ACH Framework) defineşte principiile pe baza cărora furnizorii de infrastructuri vor facilita operaţiunile de transfer credit şi debitare directă SEPA, separând rolurile şi responsabilităţile schemelor (de exemplu regulile aplicabile diverselor instrumente de plată) şi cele ale infrastructurilor (de exemplu furnizorii care oferă servicii de procesare instituţiilor financiare). Obiectivul acestui cadru este crearea unei infrastructuri în care toate plăţile în euro să poată fi efectuate, primite şi decontate, în mod direct sau indirect. Un obiectiv complementar îl reprezintă asigurarea transparenţei depline în ceea ce priveşte serviciile şi preţurile furnizorilor de infrastructură. Prin urmare, cadrul SEPA de compensare şi decontare va fi astfel proiectat încât să asigure accesibilitatea tuturor băncilor din zona euro şi o separare între schemă şi infrastructură. Cadrul cuprinde, de asemenea, o clasificare a tipurilor diferite de infrastructuri, în funcţie de numărul de participanţi şi de accesibilitate, de la PE-ACH (Pan European Automated Clearing House) şi acorduri în interiorul unui grup, până la acorduri bilaterale şi multilaterale intre participanţi. Au fost definite mai multe criterii pentru evaluarea conformităţii cu SEPA a infrastructurilor de compensare şi decontare. Aceste criterii privesc procesarea plăţilor, interoperabilitatea, capacitatea de primire şi transmitere, precum şi condiţiile de acces şi transparenţa. SECA – Single Euro Cash Area În scopul creării unei zone unice de numerar Single Euro Cash Area – SECA pentru procesatorii de numerar, Banca Centrală Europeană a stabilit un set de măsuri pentru crearea unui mediu concurenţial deschis pentru serviciile de procesare a numerarului în cadrul Eurosystem (Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale din zona euro), precum şi pentru asigurarea unei convergenţe sporite a serviciilor de numerar ale băncilor centrale naţionale pe termen mediu. Aceste măsuri au impact asupra sectorului bancar, principala contrapartidă a Eurosystem în domeniul serviciilor de numerar şi totodată intermediarul acestuia în furnizarea de numerar către populaţie. EPC a adoptat în Plenara din iunie 2004 o strategie bazată pe doi piloni: repoziţionare, prin reducerea volumului de numerar prin promovarea instrumentelor de plată alternative şi eficienţă, prin optimizarea proceselor de manipulare a numerarului. EPC consideră că, pentru ca zona unică de numerar să devină realitate, trebuie ca toate părţile implicate să depună eforturi în mai multe direcţii:

armonizarea condiţiilor operaţionale în zona euro, dezvoltarea de standarde pentru securitatea şi prelucrarea numerarului, desfiinţarea barierelor legale care limitează piaţa liberă şi deschisă pentru numerar, implementarea celor mai bune practici pentru reducerea costurilor de procesare a

numerarului. Servicii opţionale suplimentare în SEPA – AOS (Aditional Optional Services)

Pagina 29 din 31

Bibliografie

Legislaţie financiar-bancară Statutul BNR Legea nr.312 din 28 iunie 2004

Instituţii de credit Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit

şi adecvarea capitalului Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2006

privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului Ordonanţa de urgenţă nr. 25 din 18 martie 2009 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului (Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 23 martie 2009)

Legea nr. 270 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor financiare dintr-un conglomerat financiar

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi a altor acte normative

Norme de implementare Ordonanţa Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului

instituţiilor de credit, cu modificările ulterioare Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale la care statul este acţionar, cu

modificările ulterioare Instituţii financiare nebancare Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare Regulament nr. 20/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare Regulamentul nr.31/2011 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca

Naţională a României, Titlul I, Capitolul I şi Capitolul IV Norme în aplicarea legii

Legislaţie aplicabilă sistemelor de plăţi Regulamentul nr. 2/2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-credit Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare Norma nr. 7/1994 privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri, cu modificările şi completările ulterioare Norma tehnică BNR nr. 4/2008 privind cecul, modificată de Norma tehnică BNR nr. 3/2009 Norma tehnică BNR nr. 9/1994 privind cecul, completată de Circulara BNR nr. 24/1995, modificată de Circulara BNR nr. 33/1995 şi de Circulara BNR nr. 34/1995 Norma tehnică nr. 3/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 4/2008 privind cecul Regulamentul nr. 1/1995 privind principiile şi organizarea avizării tehnice a sistemelor de plăţi şi decontări fără numerar, modificat de Circulara BNR nr. 24/2001 Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare Norma nr. 6/1994 privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin, cu modificările şi completările ulterioare Norma tehnică nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin, modificată de Norma tehnică BNR nr. 4/2009 Norma tehnică nr. 10/1994 privind cambia şi biletul la ordin, modificată de Circulara BNR nr. 34/1995

Pagina 30 din 31

Norma tehnică nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin Regulamentul nr. 6/2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente Regulamentul nr. 3/2005 privind debitarea directă executată prin casa de compensare automată, rectificat in 2005 Circulara nr. 23/1996 privind procedurile de decontare ale Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare Circulara nr. 26/1995 privind înfiinţarea contului 50BBX99.10 "Disponibilităţi blocate de instanţele judecătoreşti" Circulara nr. 35/2002 privind aplicarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României în domeniul sistemelor de plăţi şi organizaţiilor cooperatiste de credit Circulara nr. 36/1996 privind conturile curente ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi ale Băncii Comerciale Române - S.A. Circulara BNR nr. 7/2005 privind măsurile care trebuie luate de instituţiile de credit/Trezoreria statului pentru aplicarea Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, modificata prin Circulara BNR nr. 24/2006 Circulara BNR nr. 9/1998 privind comisioanele încasate de Banca Naţională a României pentru serviciile de plăţi fără numerar, cu modificările şi completările ulterioare Circulara BNR nr. 39/2008 privind interzicerea utilizării instrumentelor de plată de debit de tipul cecului, cambiei şi biletului la ordin în format vechi, rectificată în 2008 Circulara BNR nr. 40/2008 pentru modificarea Circularei Băncii Naţionale a României nr. 9/1998 privind comisioanele încasate de Banca Naţională a României pentru serviciile de plăţi fără numerar, rectificată în 2008 Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare Norma nr. 1/2005 privind modul unitar de completare a menţiunilor din ordinele de plată în mesajele electronice utilizate în sistemul ReGIS şi în casa de compensare automată Norma nr. 10/2003 privind perioada maximă de întrerupere a funcţionării sistemului de plăţi şi decontări şi a pieţelor monetară şi valutară Norma nr. 11/2007 privind raportarea de date şi informaţii statistice referitoare la plăţi, sisteme de plăţi şi sisteme de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare Norma nr. 16/2004 privind tehnicile echivalente pentru garantarea autenticităţii semnăturii Norma nr. 7/2002 privind transferurile de fonduri în cadrul unei reţele cooperatiste de credit Ordinul nr. 34/2008 pentru desemnarea sistemelor care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare Ordinul Guvernatorului BNR nr. 637/2011 pentru desemnarea sistemelor care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plaţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare Ordinul BNR nr. 4/2011 privind funcţionarea sistemului de plăţi TARGET2-România Ordonanţa Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanţie financiară, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 222/2004 Regulament nr. 12/2008 pentru completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 10/1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hârtie Regulament BNR nr. 9/2007 privind monitorizarea sistemelor de plăţi , a sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare şi a instrumentelor de plată Regulamentul BNR nr. 1/1996 privind comisioanele pentru prestarea serviciilor de încasări şi plăţi cu şi fără numerar, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul BNR nr. 1/2005 privind sistemele de plăţi care asigură compensarea fondurilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 596/29.08.2007 Regulamentul nr. 16/2011 privind procedura de administrare a riscului de decontare şi facilităţile acordate de Banca Naţională a României în scopul fluidizării decontării în sistemul ReGIS Regulamentul nr. 2/2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România, cu modificările şi completările ulterioare

Pagina 31 din 31

Directiva 2009/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare şi a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanţie financiară în ceea ce priveşte sistemele legate şi creanţele private Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 97/5/CE Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare Regulamentul (CE) Nr. 1781/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informaţiile privind plătitorul care însoţesc transferurile de fonduri Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plăţile transfrontaliere în Comunitate şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 Regulamentul (CE) Nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competenţa Băncii Centrale Europene de a impune sancţiuni Regulamentul (CE) Nr. 2533/1998 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informaţiilor statistice de către Banca Centrală Europeană Resurse electronice: http://www.bnro.ro http://www.arb.ro http://www.arb.ro/proiecte/sepa/sepa-obiective-componente-implicatii.html http://www.transfond.ro/