1

PREȚURI ȘI CONCURENȚĂ

Mecanismul preţurilor

Piaţa perfectă Piaţa presupune:

existenţa unor unităţi economice autonome, între care există legături directe de vânzare-cumpărare;

existenţa preţului liber, determinat de cerere şi ofertă; manifestarea liberă a concurenţei economice concrete şi active. Preţul de echilibru presupune egalitatea valorică între cerere şi ofertă.

1. Funcţia de ofertă

exprimă relaţia (direct proporţională) dintre diferitele preţurile posibile şi cantităţile care s-ar vinde la aceste preţuri (notate QO):

)p(gQO , unde funcţia g este crescătoare în raport de preţ ( 0dpdg ).

Pentru o mai uşoară înţelegere, se foloseşte reprezentarea liniară a funcţie de ofertă: Qo = -a + b*p, semnificaţia parametrilor!!!

Deplasarea funcţiei ofertei spre dreapta / stânga (creşterea / scăderea ofertei la acelaşi

preţ) este determinată de modificarea condiţiilor de producţie şi de vânzare pe piaţa fiecărui produs.

determinarea ofertei individuale

Producătorii – comportament raţional – urmăresc realizarea unui obiectiv bine definit: maximizarea profitului. Funcţia de profit a unui producător depinde de nivelul producţiei (q):

CF)q(qp)CFCV(qpCTqp)q( ,

unde p=preţul de vânzare, CV=costul variabil total, exprimat ca o funcţie de nivelul producţiei, CF=costul fix total.

Condiţia de ordin 1: Odată determinată funcţia costului total, firma trebuie să decidă cantitatea care va asigura maximizarea profitului. Nivelul optim al producţiei (pentru care profitul este maxim) se obţine prin egalarea cu 0 a derivatei profitului în raport cu q. In situaţia pieţei cu concurenţă perfectă, preţul reprezintă o variabilă exogenă (este determinat la nivelul de echilibru), astfel că se obţine:

2

0)q('pq

)CF)q(qp(

q

,

de unde se determină cantitatea optimă q* care asigură egalitatea dintre preţ şi costul marginal1

)p('q)q('p1**

.

Condiţia de ordin 2: 0dq

d2

2

Prag minim al preţului:

P=Cmg>CTM, unde Q

CFCVCTM

. Dacă P = CTM → Pmin

Deci,

min

min

1

_,

_),('

ppdacăoQ

ppdacăpQ

determinarea ofertei totale pentru un produs

însumarea funcţiilor de ofertă individuală.

2. Funcţia de cerere exprimă relaţia (invers proporţională) dintre diferitele preţuri posibile (notate p) şi cantităţile care s-ar cumpăra la aceste preţuri (notate QC):

)p(fQC , unde funcţia f este descrescătoare în raport de preţ ( 0dpdf ).

Qc = c - d*p, semnificaţia parametrilor!!! Deplasarea funcţiei cererii spre dreapta / stânga (creşterea / scăderea cererii la acelaşi

preţ) se realizează prin schimbarea preferinţelor consumatorilor, modificarea veniturilor disponibile pentru consum etc., adică sub influenţa altor factori decât preţul.

determinarea cererii totale pentru un produs

însumarea funcţiilor de cerere individuală.

3. Indicatori de elasticitate

1 Costul marginal reprezintă costul suplimentar generat de creşterea producţiei cu o unitate(

q

CT

); pentru variaţii

foarte mici ale cantităţii, se calculează ca )q('q

CV

q

CT

3

pentru o funcţie f(x), elasticitatea funcţiei în raport cu x se defineşte ca reprezentând modificarea relativă a funcţiei ca urmare a modificării variabilei x cu 1%:

)(

)(

)(

)()(

)(

)(

%

)(%

0

0

0

01

0

01

00

/xf

x

x

xf

x

xx

xf

xfxf

x

x

xf

xf

x

xfe xf

0x : elasticitatea punctuală modificării substanţiale a variabilei x: elasticitatea arc

10

01

10

01

1010x/f

xx

xx

)x(f)x(f

)x(f)x(f

2

xx

x

2

)x(f)x(f

)x(fe

3.1. Elasticitatea ofertei

numai în funcţie de preţ

arc) ate(elasticit pp

pp

)p(g)p(g

)p(g)p(g

punct)un -într ate(elasticit)p(g

p

dp

)p(dg

p

p

)p(g

)p(g

e

10

01

10

01

0

0

pp

00

p/g

0

Deoarece funcţia ofertei este crescătoare în raport cu preţul, elasticitatea ofertei în raport

cu preţul este pozitivă, oferta fiind - elastică, pentru cazul în care eg/p>1 - de elasticitate unitară, pentru cazul în care eg/p=1 - inelastică, pentru cazul în care 0<eg/p<1

3.2. Elasticitatea cererii

în funcţie de preţ elasticitate directă: în raport cu preţul respectivului bun

Deoarece funcţia cererii este descrescătoare în raport cu preţul, elasticitatea cererii în raport cu preţul este negativă, cererea fiind:

- elastică pentru cazul în care ef/p<-1 - de elasticitate în modul unitară pentru ef/p=-1 - inelastică pentru cazul în care -1<ef/p<0

elasticitate încrucişată: surprinde relaţia existentă între două bunuri, se

analizează legătura dintre cererea unui bun şi preţul altui bun. elasticitatea cererii bunului x faţă de preţul bunului y

4

0

C

x

0y

y

C

x

0y

y

0

C

x

C

xy/x

Q

p

p

Q sau

p

p

Q

Qe

elasticitatea cererii bunului y faţă de preţul bunului x

0

C

y

0x

x

C

y

0x

x

0

C

y

C

y

x/yQ

p

p

Q sau

p

p

Q

Qe

În funcţie de valorile acestor elasticităţi, bunurile x şi y pot fi:

- substituibile, dacă ex/y şi ey/x sunt pozitive, - complementare, dacă ex/y şi ey/x sunt negative, - independente (nu există între ele relaţie de complementaritate sau

substituibilitate), dacă ex/y şi ey/x au semne diferite.

în funcţie de venit

0

C

C

00

C

C

V/CQ

V

V

Q sau

V

V

Q

Qe

În funcţie de valoarea elasticităţii în raport cu venitul, bunurile se clasifică în : - bunuri inferioare, cu eC/V <0, pentru care cererea scade odată cu creşterea venitului, - bunuri normale, cu 0<eC/V<1, pentru care cererea creşte, dar în proporţii mai mici, odată cu creşterea venitului, - bunuri al căror consum creşte proporţional cu venitul, cu eC/V=1, - bunuri superioare, cu eC/V >1, pentru care cererea creşte în proporţii mai mari la creşterea venitului.

4. Aplicaţii

1. În vederea unei eventuale modificări a preţului la ţigări, firma producătoare studiază piaţa şi constată următoarea funcţie a cererii: Q=150.000 - 1,25p; în prezent preţul practicat este de 54.000 lei/pachet. Analizaţi impactul unei creşteri a preţului asupra cantităţii cerute! Rezolvare

P0=54.000 Q0=82.500

ΔP/ P0 → ΔQ/ Q0

818,0500.82

000.5425,125,1

0

0

/ Q

Pe PQ

Interpretarea: la o creştere cu 1% a preţului la ţigări, cantitatea cerută va scădea cu 0,818%,

cererea pentru ţigări fiind inelastică.

Producătorul se orientează spre pieţe cu cerere inelastică, pentru ca, în urma creşterii de

preţ, cantitatea cerută dintr-un bun să scadă procentual mai puţin decât creşterea preţului.

2. Pe piaţă cu concurenţă perfectă a bunului X se manifestă cererea Q= 10-0,2p si oferta

5

Q = -5+p. Pe această piaţă, îşi desface produsele şi firma Yuco, firmă caracterizată prin costul fix de 20 şi costul variabil de Q2-Q. Care va fi cantitatea produsă de această întreprindere (în condiţiile maximizării profitului) ? Rezolvare:

Firma Yuco doreşte maximizarea profitului:

2

121012

)(

20)( 2

pQQpQp

Q

Q

QQQpCTQpQ

Fiind pe o piaţă perfectă, preţul se determină de condiţiile pieţei, la egalitatea dintre cerere şi

ofertă.

Preţul de echilibru: 10 – 0,2p = -5 + p → 15 = 1,2 p → p = 12,5

În consecinţă, cantitatea produsă de firma Yuco este Q = 6,75.

3. Funcţia de cost pentru firma ALFA, care acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă este

dată de componentele costului: CV=2q3-6q2+5q şi CF=10. În vederea fundamentării deciziei de achiziţionare a produsului vândut de firma ALFA, un consumator analizează care ar fi impactul unei modificări a preţului asupra cantităţii vândute, prin elasticitatea ofertei în raport cu preţul. Care este valoarea elasticităţii, dacă preţul actual este de 23 u.m. Rezolvare:

Acţionând pe o piaţă cu concurenţă perfectă, oferta (q) a firmei ALFA satisface relaţia

0p5q12q65q12q6dq

dCTCmgp 22

Cum preţul nu poate lua valori negative, pentru orice valoare a preţului, această ecuaţie de gradul

2 are rădăcini reale:

12

p242412q 2,1

, unde, pentru un preţ de minim 5, se reţine doar rădăcina

12

p242412q1

(cealaltă având valori negative).

Funcţia de ofertă există doar pentru un preţ minim, respectiv pentru un preţ la nivelul căruia

p=Cmg=CTM q105q6q25q12q6 22 . Pentru aflarea preţului (respectiv a

cantităţii) minim(e) este necesară rezolvarea acestei ecuaţii de gradul 3, ceea ce este uneori

dificil, motiv pentru care verificăm dacă pentru un preţ de 23 se respectă inegalitatea

CTMCmgp :

Pentru un preţ de 23 u.m., cantitatea produsă şi vândută de firma ALFA este de 3,

înregistrând un cost total mediu de 8,33<costul margimal=p=23, deci preţul de 23 u.m. se

situează peste nivelul minim.

24

1

)23(

2424

1

24242

24

12

1)2424(

12

1

pp

Q

ppp

p

Q

6

În aceste condiţii, elasticitatea ofertei în raport cu preţul este de

319,03

23

24

1/ pQe , ceea ce implică o ofertă inelastică pentru acest preţ (o creştere/scădere

cu 1% a preţului determină creşterea/scăderea ofertei cu doar 0,3194%).

4. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, oferta unui bun este asigurată de 15 întreprinderi

de două tipuri: 5 de tip A şi 10 de tip B; costul total al unei întreprinderi este: CTA=0,4QA

2+2QA+90 CTB=0,5QB

2+QB+50. Se cunoaşte funcţia cererii pentru acest bun: Q= -7,5p+200. Determinaţi: a) funcţia de ofertă pentru fiecare tip de întreprindere; b) preţul de echilibru.

Rezolvare:

a) La nivelul fiecărei firme, oferta (Q) este dată de:

min

min

pppentru ,0Q

pppentru ,dQ

dCTCmgp

, unde preţul minim reprezintă acel nivel pentru care

p=Cmg=CTM (este nivelul preţului sub care firma ar obţine pierdere).

Firma de tip A: CTA=0,4QA

2+2QA+90

Cantitatea care asigură maximizarea profitului respectă egalitatea:

8,0

2pQ2Q8,0pCmgp AAA

,

pentru )Amin(pp , unde pmin(A) respectă relaţia

142158,0p15Q

Q/902Q4,02Q8,0CTMCmgp

)Amin()Amin(

AAAAA

În consecinţa, oferta firmei de tip A este:

14p,0

14p,8,0

2p

QA

Firma de tip B: CTB=0,5QB

2+QB+50

Cantitatea care asigură maximizarea profitului respectă egalitatea:

1pQ1QpCmgp BBA ,

pentru )Bmin(pp , unde pmin(B) respectă relaţia

11p10Q

Q/501Q5,01QCTMCmgp

)Bmin()Bmin(

BBBBB

În consecinţa, oferta firmei de tip B este:

11p,0

11p,1pQB

b) preţul de echilibru este acel preţ pentru care oferta şi cererea sunt egale.

7

Funcţia globală a cererii este Q= -7,5p+200.

Funcţia globală a ofertei este

14p,5,22p25,16)1p(10)5,2p25,1(5

14p11,10p10)1p(10

11p,0

14p,Q10Q5

14p11,Q10

11p,0

Q

BA

B

Discuţie:

1. P = 0 şi Q = 0

2. 11 ≤ p < 14:

10p – 10 = -7,5p + 200 →17,5p = 210 → p*= 12, ce aparţine [11,14) → Q

* = 110

3. p >= 14 :

16,25p – 22,5 = - 7,5p + 200 → 23,75p = 222,5 → p = 9, ce nu aparţine intervalului analizat.

Bibliografie: Moșteanu, Tatiana (coordonator) (2005), ”Prețuri și concurență. Sinteze teoretice și aplicații practice”, Editura Universitară, București. Moșteanu, Tatiana (coordonator) (2000),“Prețuri și concurență”, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti