fezabilitatea preturilor tema ii-iii

19
Tipuri de estimare a costurilor proiectelor Estimarea costurilor se face pe baza specificatiilor proiectului. Posibilitatea de a face estimari gresite este mai mica daca proiectul este bine definit înca de la început. Probabilitatea erorilor nu poate fi însa eliminata, proiectul ca orice constructie noua contine surprize. Estimarile facute cu un grad ridicat de precizie ajuta la stabilirea unor preturi competitive si sporesc eficienta bugetelor de costuri si a planificarii resurselor. În practica curenta, multe firme de constructii clasifica estimarile de costuri de proiect în functie de încrederea în precizia pe care o pot avea estimatorii de costuri. Desi exista deosebiri de la o organizatie la alta, se pot face câteva exemplificari tipice: - Estimari aproximative, sunt facute înaintea începerii proiectului, când nu exista decât informatii vagi si trebuie stabilite toate detaliile activitatilor viitoare. Sunt utile pentru verificarile preliminare privind necesar de resurse, selectarea cererilor de oferta si pentru alte decizii de planificare în faza initiala. Nu se pot folosi însa ca baza de pret fix în licitatii. Se apreciaza ca o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acuratete de +/- 25%. - Estimari comparative, se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate în trecut. Se pot face înainte sa înceapa proiectarea detaliata, când nu exista liste de materiale sau calendare precise de activitati. Estimarile de acest tip pot atinge o acuratete de cca. 15%. - Estimari de fezabilitate, se fac dupa efectuarea unor activitati de conceptie preliminara a proiectului. Este necesar sa existe specificatiile cladirilor, amplasamentul, scheme provizorii pentru servicii, preturile furnizorilor de echipamente, listele de achizitie de materiale si celelalte planificari care pot ajuta la estimarea costurilor materiale. Aici factorul de încredere în acuratetea estimarilor de fezabilitate poate ajunge la +/- 10%. - Estimari definitive, sunt efectuate la sfârsitul proiectarii, dupa ce s-au lansat principalele comenzi de achizitie , la preturi cunoscute, iar activitatea de constructie sau asamblare în cadrul proiectului se afla într-o faza avansata. Acest tip de estimare poate fi facuta distinct sau prin actualizarea estimarilor comparative sau de fezabilitate facute anterior. Estimarile sunt definitive atunci când acuratetea declarata este de +/- 5% . Legata de precizia stabilirii costurilor si atentia acordata respectarii acestora, este vulnerabilitatea profitului. Sa ne imaginam ca un proiect se contracteaza cu un pret fix de 200 de milioane de lei, iar costul acestuia este de 180 de milioane lei. Profitul preconizat este de 20 de milioane lei, adica 10% din pret. Daca precizia stabilirii costului a fost redusa si costul efectiv sa presupunem ca va fi de 190 de milioane lei, diferenta dintre costul estimat si cel efectiv va fi de numai 5,55%. Dar efectul erorii de estimare asupra profitului va fi mult mai mare, în valoare absoluta profitul scade la 10 milioane lei, adica la o eroare de 5,55% profitul se diminueaza cu 50%.

Upload: nicolae-topal

Post on 10-Jul-2016

241 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

TRANSCRIPT

Page 1: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Tipuri de estimare a costurilor proiectelor

• Estimarea costurilor se face pe baza specificatiilor proiectului. Posibilitatea de a face estimari gresite este mai mica daca proiectul este bine definit înca de la început. Probabilitatea erorilor nu poate fi însa eliminata, proiectul ca orice constructie noua contine surprize. Estimarile facute cu un grad ridicat de precizie ajuta la stabilirea unor preturi competitive si sporesc eficienta bugetelor de costuri si a planificarii resurselor.

• În practica curenta, multe firme de constructii clasifica estimarile de costuri de proiect în functie de încrederea în precizia pe care o pot avea estimatorii de costuri. Desi exista deosebiri de la o organizatie la alta, se pot face câteva exemplificari tipice:

• - Estimari aproximative, sunt facute înaintea începerii proiectului, când nu exista decât informatii vagi si trebuie stabilite toate detaliile activitatilor viitoare. Sunt utile pentru verificarile preliminare privind necesar de resurse, selectarea cererilor de oferta si pentru alte decizii de planificare în faza initiala. Nu se pot folosi însa ca baza de pret fix în licitatii. Se apreciaza ca o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acuratete de +/- 25%.

• - Estimari comparative, se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate în trecut. Se pot face înainte sa înceapa proiectarea detaliata, când nu exista liste de materiale sau calendare precise de activitati. Estimarile de acest tip pot atinge o acuratete de cca. 15%.

• - Estimari de fezabilitate, se fac dupa efectuarea unor activitati de conceptie preliminara a proiectului. Este necesar sa existe specificatiile cladirilor, amplasamentul, scheme provizorii pentru servicii, preturile furnizorilor de echipamente, listele de achizitie de materiale si celelalte planificari care pot ajuta la estimarea costurilor materiale. Aici factorul de încredere în acuratetea estimarilor de fezabilitate poate ajunge la +/- 10%.

• - Estimari definitive, sunt efectuate la sfârsitul proiectarii, dupa ce s-au lansat principalele comenzi de achizitie , la preturi cunoscute, iar activitatea de constructie sau asamblare în cadrul proiectului se afla într-o faza avansata. Acest tip de estimare poate fi facuta distinct sau prin actualizarea estimarilor comparative sau de fezabilitate facute anterior. Estimarile sunt definitive atunci când acuratetea declarata este de +/- 5% .

• Legata de precizia stabilirii costurilor si atentia acordata respectarii acestora, este vulnerabilitatea profitului. Sa ne imaginam ca un proiect se contracteaza cu un pret fix de 200 de milioane de lei, iar costul acestuia este de 180 de milioane lei. Profitul preconizat este de 20 de milioane lei, adica 10% din pret. Daca precizia stabilirii costului a fost redusa si costul efectiv sa presupunem ca va fi de 190 de milioane lei, diferenta dintre costul estimat si cel efectiv va fi de numai 5,55%. Dar efectul erorii de estimare asupra profitului va fi mult mai mare, în valoare absoluta profitul scade la 10 milioane lei, adica la o eroare de 5,55% profitul se diminueaza cu 50%.

Page 2: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

DEFINIŢII

• In DEX costul este definit ca fiind suma de bani cheltuită pentru producerea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu.

• In ramura construcţiilor costul de execuţie a unei lucrări de construcţie este definit ca fiind expresia valorică a consumului de resurse – forţă de muncă, materiale, utilaje de construcții – necesare pentru executarea unei lucrări de calitate, în condiţii organizatorice şi tehnologice stabilite de beneficiar.

Page 3: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

structura costului de deviz

Structura costului unei construcţii depinde de destinaţia şi particularităţile soluţiei constructive adoptate.

De exemplu, în cazul unei clădiri de locuit cu pereţii din zidărie, structura costului se prezintă astfel:

pereţi portanţi interiori şi exteriori, cu soclu şi fundaţii, finisaje interioare şi exterioare, tâmplărie şi trotuare: 32-35%

planşee cu tencuieli, zugrăveli şi pardoseală: 32-25%

şarpanta cu învelitoare şi izolaţie termică: 3-4%

pereţi despărţitori cu tencuieli şi zugrăveli: 7%

diverse alte lucrări de construcţii: 10%

instalaţii interioare (încălzire, electrice, sanitare, etc.): 24-20%

Page 4: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

structura costului de deviz pe capitole de lucrări realizate la o construcţie:

• lucrările de roşu reprezintă 45% (din care: materiale- 65%, manoperă - 15%, utilaje - 3%, indirecte - 17%);

• lucrările de finisaj – 35% (din care: materiale - 55%, manoperă - 25%, utilaje - 2%, indirecte - 18%);

• instalaţiile – 20% (din care: materiale - 60%, manoperă - 15%, indirecte - 25%).

Page 5: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Structura costului de deviz după categorii de cheltuieli

1. Cheltuieli Directe……………………….......... 75 – 80 % 65-80%

inclusiv

Costul materialelor..........……………………. 45 – 55 % 50-60%

Costul forței de muncă......................………. 15 – 25 % 10-17%

Costul utilajelor de construcții.............……….. 8 – 10 % 5-10%

2. Cheltuieli indirecte............…………………….12 – 18 % 12-20%

3. Beneficiul de deviz.......………………………… 5 – 8 % 8-10%

Page 6: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Structura costului de deviz după structura tehnologică al investițiilor capitale

• Costul lucrărilor de construcții - montaj............52%

• Costul utilajului tehnologic, mobilei..................42%

• Alte cheltuieli......................................................6%

Cdeviz = CD + CI(R) + BD +CL+TVA

Page 7: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

I. Structura și componența costului direct

CD = Cm + Sb + Cemm + CAS + CAM

Cm – costul materialelor

Sb – salariul de baza al muncitorilor

Cemm – cheltuielile de exploatere al masinilor si mecanismelor

CAS – contributiile pentru asigurari sociale

CAM – contributiile pentru asigurari medicale

Costurile directe sunt costurile nemijlocit legate de

executarea proceselor de construcţie şi sunt constituite din

expresia valorică a consumurilor de materiale, forţă de

muncă, utilaje şi echipamente de construcţie, şi anume:

Page 8: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Costul materialelor cuprinde următoarele elemente primare:

PF - materialele de bază, materii prime, semifabricate, prefabricate, etc. la preţul de livrare al furnizorului;

CA - cheltuielile de ambalare şi amenajare a diferitelor dispozitive în mijloacele de transport;

Ct, Cmd - cheltuielile de transport şi manipulare - depozitare;

c1) cheltuielile de transport a materialelor cuprind:

– transportul (auto, CF, naval) al materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, etc. pe distanţele de la locurile prevăzute în condiţiile de livrare legal stabilite sau de la locurile de preparare sau confecţionare, după caz, până la depozitul intermediar sau la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijlocului de ridicat (în cazul lucrărilor liniare);

– taxele şi tarifele pentru operaţiunile auxiliare şi adiacente, aferente transporturilor, prevăzute în tarifele în vigoare, şi anume:

• taxele pentru recântăriri;

• taxele pentru spălarea, dezinfectarea sau curăţarea vagoanelor, după caz;

• tarifele pentru avizele de expediţie;

• taxele pentru manevre în raport cu distanţa şi numărul de vagoane, etc.

Cm = PF + CA + Ct + Cmd + P

Page 9: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

c2) cheltuielile cu manipularea materialelor cuprind:

– încărcările şi descărcările în /din mijloacele de transport ale materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, confecţiilor, etc.;

– apropierea materialelor în raza de încărcare a mijloacelor de transport şi îndepărtarea acestora de la locul de descărcare a autovehiculelor, pentru asigurarea gabaritului de acces la punctul de descărcare;

– manipulările şi transporturile manuale locale (prin purtat direct, cu roaba, etc.) în magazii, depozite şi şantiere şi de la locurile de depozitare la obiectele de construcţie în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, respectiv până la locurile de punere în operă (în cazul lucrărilor liniare);

– salariul însoţitorilor mijloacelor de transport;

– aşezarea materialelor în stive, figuri sau în rafturile magaziilor sau depozitelor, precum şi orice operaţiuni de manipulare care intervin în timpul transportului materialelor de la locurile de livrare, în condiţiile de livrare legal stabilite, până la obiectul de construcţie în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, respectiv până la locurile de punere în operă, indiferent dacă materialele trec prin unul sau mai multe depozite sau magazii.

P - pierderile de materiale (pe timpul transportului, manipulării) în limita normelor legale de perisabilitate.

Page 10: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

• Salariul muncitorilor cuprinde salariul cîștigat al muncitorilor, nemijlocit implicaţi în procesul de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru condiţii nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc.), premii, inclusiv taxele sociale aferente: – salariul net pentru lucrările executate; – impozitul pe salariu(venit);Vi < 27852 lei/an(2321lei/luna)-

7% Vi > 27852 lei/an - 18% Scutirea personală – 9516lei/an, (793 lei/luna) Scutirea pentru persoanele întreținute – 2124 lei/an,(177 lei/luna)

– contribuţiile pentru asigurări medicale (4,0%); – contribuţiile pentru asigurări sociale sau cota pentru pensii(6%); cota pentru şomaj;, etc.

Sb = Sn + Iv + Cp + CAM

Page 11: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

o Orice salariat are dreptul la un salariu minim garantat. o Începînd cu 1 mai 2013, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la

întreprinderi, organizaţii, instituţii cu autonomie financiară, indiferent de tipul de

proprietate şi forma de organizare juridică, în continuare – unităţi) se stabileşte în mărime

de 8,28 lei pe oră sau 1400 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru de 169

ore în medie pe lună. (HOTĂRÎRE Nr. 165 din 09.03.2010).

o Salariul minim reprezintă mărimea minimă a retribuţiei evaluată în monedă naţională,

mărime stabilită de către stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia

angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră îndeplinită

de salariat.

o În salariul minim nu se includ adaosurile, sporurile, plăţile de stimulare şi compensare.

o Cuantumul salariului minim este obligatoriu pentru toţi angajatorii persoane juridice sau fizice

care utilizează munca salariată, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de

organizare. Acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv de muncă, nici

prin contractul individual de muncă.

o Cuantumul salariului minim se garantează salariaţilor numai cu condiţia executării de către ei

a obligaţiilor (normelor) de muncă în orele de program stabilite de legislaţia în vigoare.

Salariul minim

Page 12: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Salariul mediu

o Salariul mediu include toate drepturile salariale din care, conform

legislaţiei în vigoare, se calculează contribuţiile de asigurări sociale de

stat obligatorii, cu excepţia plăţilor cu caracter unic.

o Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de

legislaţia în vigoare, de contractele colective şi/sau cele individuale de

muncă.

o Modul de calculare a salariului mediu al salariatului este unic şi se stabileşte de Guvern.

• Salariul mediu pe economie va crește în 2014. Potrivit deciziei luate la 13 decembrie, de Guvern, acesta va ajunge la 4225 de lei.

• Respectiv, mărirea va fi de 375 de lei. În prezent, salariul mediu pe

economie este de 3850 de lei.

Page 13: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei utilaj-ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul utilajelor şi echipamentelor cuprinde costurile aferente utilajelor folosite pentru executarea lucrărilor de construcţie, care sunt:

• cheltuielile iniţiale: – cheltuielile ocazionate de încărcarea-descărcarea şi transportul utilajelor de

construcţii la /de la şantier; – montarea, demontarea şi proba de funcţionare a utilajului; – mutarea utilajului în cadrul şantierului; – construirea şi demontarea instalaţiilor provizorii, ajutătoare necesare funcţionării

utilajului, etc.

• cheltuieli anuale: – amortizări; – reparaţii capitale; – modernizări.

• cheltuieli de exploatare: – deservire tehnică, reparaţii curente; – costul materialelor de întreţinere, uleiurilor, combustibililor, energiei electrice; – salariul muncitorilor şi mecanicilor ocupaţi cu conducerea şi întreţinerea utilajelor.

Cemm = Cin + Ca + Cex

Page 14: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Normarea muncii

Salariaţilor li se garantează, în domeniul normării muncii :

• aplicarea sistemelor de normare a muncii stabilite de angajator împreună cu reprezentanţii salariaţilor şi

stipulate în contractul colectiv de muncă sau în alt act normativ la nivel de unitate.

Prin norme de muncă se înţeleg normele de producţie, de timp, de deservire, de personal care se stabilesc de

către angajator pentru salariaţi în concordanţă cu nivelul atins al tehnicii şi tehnologiei, al organizării producţiei

şi a muncii, astfel încît să corespundă condiţiilor concrete din unitate şi să nu conducă la suprasolicitarea

salariaţilor.

La retribuirea muncii în acord, tarifele se stabilesc pornindu-se de la categoriile de muncă, salariile

tarifare (salariile funcţiei) şi normele de producţie (normele de timp) în vigoare.

Tariful pentru munca plătită în acord se stabileşte prin împărţirea salariului tarifar pe oră (pe zi),

care corespunde categoriei muncii prestate, la norma de producţie pe oră (pe zi). Tariful pentru munca

plătită în acord poate fi stabilit, de asemenea, prin înmulţirea salariului tarifar pe oră (pe zi), care

corespunde categoriei muncii prestate, cu norma de timp în ore sau zile.

Page 15: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Normarea muncii

• Angajatorul are obligaţia să asigure permanent condiţiile tehnice şi

organizatorice care au fost puse la baza elaborării normelor de muncă şi

să creeze condiţii de muncă necesare îndeplinirii normelor de producţie

(de deservire). Aceste condiţii sînt:

• a) starea bună a maşinilor, a maşinilor-unelte şi a dispozitivelor;

• b) asigurarea la timp cu documentaţie tehnică;

• c) calitatea corespunzătoare a materialelor şi instrumentelor necesare

pentru prestarea muncii, precum şi aprovizionarea la timp cu ele;

• d) alimentarea la timp a procesului de producţie cu energie electrică, cu

gaze şi cu alte surse de energie;

• e) asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă şi securităţii de producţie.

Page 16: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Normarea muncii Conform obiectivului urmărit, normarea este de 3 tipuri:

• normarea consumului de materiale;

• normarea muncii manuale (manoperei);

• normarea folosirii utilajelor.

In activitatea de normare trebuie tratate separat materialele, manopera şi utilajele. Pentru a corespunde in intregime scopului pentru care au fost elaborate, normele de muncă trebuie să indeplinească următoarele condiţii:

să reflecte nivelul actual al tehnicii şi al organizării producţiei şi muncii;

să ţină seama de toţi factorii de influenţă asupra duratei de execuţie a fiecărui element component al operaţiei;

să conţină indicaţii precise in legătură cu condiţiile tehnico – organizatorice in care trebuie să se desfăşoare lucrarea respectivă;

să fie prezentate intr-o formă clară pentru a putea fi uşor accesibile celor care le folosesc la calcularea normelor de muncă.

Page 17: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

CI = CD x 14,5%/100% - LCM

Cheltuielile indirecte reprezintă totalitatea cheltuielilor legate de crearea condiţiilor pentru

execuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora.

Cheltuielile indirecte se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.

Cheltuielile indirecte sunt divizate în 4 capitole:

•cheltuielile generale şi administrative;

•cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii;

•cheltuielile pentru organizarea de şantier;

•alte cheltuieli generale şi de antrepriză.

Costurile administrativ-auxiliare cuprind :

a) salariul de bază şi suplimentar al personalului de conducere, administrativ, economic, tehnic,

auxiliar, precum şi impozitul şi contribuţiile la asigurările sociale aferente;

b) costurile legate de activităţile cu caracter tehnic şi economic din birourile firmei de construcţie;

c) costurile pentru întreţinerea clădirilor şi încăperilor de serviciu (încălzirea, iluminatul,

canalizarea, alimentarea cu apă etc.), pentru reparaţiile curente a acestora, precum şi a

inventarului cu destinaţie administrativă şi gospodărească;

d) costurile pentru întreţinerea şi exploatarea transportului auto de serviciu;

e) costurile privind compensaţiile (în limitele normelor stabilite) personalului administrativ pentru

utilizarea în interes de serviciu a autoturismelor personale;

f) costurile privind deplasările în interes de serviciu ale personalului administrativ-auxiliar;

g) amortizarea fondurilor fixe destinate deservirii aparatului administrativ;

h) costurile de întreţinere şi deservire a tehnicii de calcul, dactilografiat, multiplicat etc.;

CI = Sb x 76% /100% - MUT, LET

CI = Sb x 60% /100% - LRD

Page 18: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Costurile pentru organizarea de şantier cuprind: decontările de amortizare (plata de arendă), costurile pentru reparaţiile curente şi dislocarea

utilajului şi echipamentelor, incluse în componenţa mijloacelor fixe sau arendate, întreţinerea cărora

nu este inclusă în costurile directe;

costurile pentru reparaţia sculelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

costurile privind reparaţia, întreţinerea, montarea şi demontarea construcţiilor provizorii, a

dispozitivelor şi instalaţiilor (birourile şi magaziile şefilor de şantier şi a maiştrilor, încăperile de

depozitare şi şoproanele de pe şantier, baracamentele muncitorilor, schelele, eşafodajele, scările,

gardurile şi parapetul de protecţie etc.);

costurile pentru întreţinerea serviciilor de pază şi antiincendiare;

costurile de întreţinere şi amenajare a şantierului, a drumurilor provizorii din incinta şantierului;

costurile în legătură cu predarea lucrărilor terminate la beneficiar (evacuarea materialelor

neconsumate şi a deşeurilor, lucrări de curăţenie, lucrări pentru măsurători şi verificări etc.);

Costurile pentru deservirea lucratorilor din ramura construcţiilor sunt constituite

din: costurile privind transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale;

costurile pentru asigurarea condiţiilor sanitaro-igienice;

costurile cu protecţia muncii, etc.

Alte costuri indirecte: transportul obiectelor de inventar şi de interes general, cazarmament de la depozit la şantier;

costurile legate de aprovizionare cu apă a baracamentelor;

impozitul pe clădiri şi prime de asigurare;

taxe de circulaţie;

Page 19: Fezabilitatea Preturilor Tema II-III

Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor

cheltuieli generale ale întreprinderii de antrepriză, un plus de valoare, care constituie partea

normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea

producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, etc).

BD = (CD + CI) x 6%/100%

Cheltuielile limitate - sunt rezerva beneficiarului şi se determină printr-un rând aparte:

K = 1,015 x 1,005 x 1,0066 x 1,015 = 1,042,

unde: 1,015 – cheltuielile pentru organizarea de şantier (1,5 %);

1,005 - plata pentru energia electrică (0,5 %);

1,0066 - scumpirea de timp friguros (0,66 %);

1,015 - cheltuielile neprevăzute (1,5 %).

CL = (CD + CI + BD) x 4,2%/100%

Taxa pe valoarea adăugată – impozit direct, se include conform legislaţiei în vigoare:

TVA = (CD + CI + BD + CL) x 20%/100%