formarea preturilor in economie

8/12/2019 Formarea preturilor in economie

1/51

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIUFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ECONOMIE GENERAL

PARTICULARITI ALE FORMRIII APLICRII PREURILOR N

DIFERITE DOMENII DE ACTIVITATE

COORDONATOR TIINIFIC:LECT. UNIV. DR. ILIE MOGA

ABSOLVENT:BUCE ANAMARIA

SIBIU2012


2/51

C!"#$%

Introducere.................................................................................................................2

Capitolul 11.PREUL&P'RG(IE IMPORTANT N DECIZIA FINANCIAR AFIRMEI....................................................................................................................)1.1 Conceptul de pre................................................................................................41.2 Funciile preului................................................................................................51.3 Sistemul preurilor..............................................................................................71.4 Sistemul de tarife................................................................................................9 1.4.1 Tarifele pentru sericii tradiionale !i arti"anale........................................1# 1.4.2 Tarifele pentru sericii cu caracter de mas$...............................................11

1.4.3 Tarifele pentru sericii cu caracter de creaie% inoaie..............................13 1.4.4 Tarifele pentru prestaiile de sericii &n sectorul a'ricol............................13 1.4.4 Tarifele pentru sericii socio(culturale !i administratie )))))......131.5 Cate'oriile de preuri !i structura lor &n economia concurenial$ rom*neasc$.141.+ Formele preurilor !i tarifelor...........................................................................17 Capitolul 22. D*+*",#$-"*- !"*/# $ $3### 3* $"*$4...........................................202.1 ,fectele modific$rii cererii !i ofertei asupra preului de ec-iliru...................2#2.2 Influena concurenei asupra preurilor............................................................24

2.3 /ocul iniiatorului de pre pe piaa concurenial$.............................................2+ Capitolul 35. P-"+#/-"#+4# -/* 6",4"## 7# -!/#4"## !"*"#/" /- S.C. ICOS S.A S#8#.. 293.1 0ate de identificare ale a'entului economic....................................................273.2 Scurt istoric.......................................................................................................293.3 rincipalele produse reali"ate !i pieele de desfacere.......................................313.4 rincipalii furni"ori de materii prime ..............................................................333.5 rincipalii clieni actuali interni !isau eterni.................................................343.+ rincipalii concureni .......................................................................................353.7 nali"a S6T.................................................................................................3+3. Strate'ia de mar8etin'......................................................................................37 3..1 Strate'ia de produs.....................................................................................37 3..2 Strate'ia de pre..........................................................................................37

3..3 Strate'ia de distriuie................................................................................37 3..4 Strate'ia de promoare...............................................................................33.9 elaia dintre cost !i pre..................................................................................393.1# ntecalculaii de pre......................................................................................39Conclu"ii.................................................................................................................4+

:ilio'rafie ............................................................................................................49

2


3/51

I$+"3*"*

;n iaa de "i cu "i% preul este omnipre"ent% &ncep*nd cu preul p*inii "ilnice!i continu*nd cu preul unui ilet de c$l$torie% al unor oiecte de folosin$&ndelun'at$ sau c-iar al timpului% &n relaiile interpersonale% totul are un pre.

;n actiitatea oric$rei &ntreprinderi produc$toare de unuri !i sericii% preuldeine un rol special% de maim$ importan$ pentru atin'erea oiectiului final pecare aceasta !i(l propune% !i anume maimi"area profitului% iar din dorina de asurprinde metoda prin care o firm$ cu actiitate de producie &!i atin'e scopul final%am ales aceast$ tem$% anali"*nd modul de determinare al preurilor pentru

principalele produse &n ederea acoperirii costurilor de producie !i oinerii de

profit.0efinit &n termenii cei mai 'enerali% preul repre"int$ o sum$ de ani primit$sau pl$tit$ pentru cedarea% respecti oinerea unui un sau sericiu. cesta esteunul dintre cele patru componente ale miului de mar8etin'% al$turi de produs%

plasament !i promoare% care are cea mai mare influen$ asupra actiit$ii&ntreprinderii &n 'eneral% afect*nd nemi


4/51

a a'entului economic% principalele produse !i pieele de desfacere% principaliifurni"ori de materii prime% principalii clieni actuali !i principalii concureni.

Scurtul istoric reali"at ne de"$luie firma S.C. IC6S S.. ca rima Faric$om*n$ de Cuite !i 6el$rii% fondat$ &n 1923 !i a*nd ca principal oiect deactiitate faricarea produselor de t$iat !i de u" casnic. ;n decursul anilor% firma a

mai ad$u'at la "estrea companiei !i un atelier de lemn% faric*nd astfel% &n pre"ent%!i produse stratificate din lemn. Ca urmare% am efectuat antecalculaii de prepentru principalele produse din lemn% urm$rind eoluia preurilor la acesteproduse pe parcursul ultimilor trei ani &nc-eiai% respecti 2##9% 2#1# !i 2#11.;ntreprinderea s(a adaptat &n decursul celor trei ani supu!i anali"ei% condiiilor de

pe pia$% modific*ndu(!i preurile astfel &nc*t s$ &!i acopere inte'ral costurile deproducie !i s$ oin$ un profit c*t mai satisf$c$tor.

dapt*ndu(!i constant actiitatea la cerinele consumatorilor s$i% S.C. IC6SS..% prin calitate !i preuri rentaile% deine o cot$ de pia$ de aproimati +#A%

iar firma se m*ndre!te cu faptul c$ &n om*nia nu eist$ o 'ospod$rie care s$ nuai$ cel puin un produs IC6S.

4


5/51

CAPITOLUL 1

1.PREUL& P'RG(IE IMPORTANT N DECIZIA FINANCIAR A

FIRMEI

1.1 C$*!+/ 3* !"*0efinit &n termenii cei mai 'enerali% preul repre"int$ o sum$ de ani primit$

sau platit$ pentru cedarea% respecti oinerea unui un sau sericiu 1. cesta esteunul dintre cele patru componente ale miului de mar8etin'% al$turi de produs%

plasament !i promoare% care are cea mai mare influen$ asupra actiit$ii&ntreprinderii &n 'eneral% deoarece el afectea"$ indiscutail profitul% olumul*n"$rilor% cota de pia$ precum !i po"iia pe care or'ani"aia o ocup$ pe piaa

naional$. ;n iaa de "i cu "i% preul este omnipre"ent% &ncep*nd cu preul p*inii"ilnice !i continu*nd cu preul unui ilet de c$l$torie% al unor oiecte de folosin$&ndelun'at$ sau c-iar al timpului% &n relaiile interpersonale% totul are un pre.

Su aspect economic% preul este epresia $neasc$ a alorii m$rfurilor !isericiilor care fac oiectul sc-imului !i constituie totodat$ o cate'orieeconomic$2. ;n sensul acesta% preul eprim$ acea cantitate de ani necesar$ a fi

platit$ &n ederea ac-i"iion$rii de unuri !i sericii% &n cadrul tran"aciilorilaterale care au loc pe pia$% astfel c$ &n cele mai multe situaii% preul esteelementul -ot$r*tor al deci"iei de cump$rare.

Istoric orind% conceptul de pre a ap$rut odat$ cu apariia produciei !i asc-imului de m$rfuri% eolu*nd apoi &n funcie de le'ea cererii !i ofertei.

Ca o cate'orie economic$% preul eprim$ relaiile $ne!ti care apar !i sederulea"$ &ntre firme% &ntre acestea !i instituii !i populaie% &ntre cet$eni% &ntrefirme !i state etc. cu priire la eprimarea &n ani a alorii m$rfurilor care facoiectul sc-imului3. ;ns$% &n economia de pia$% preul nu presupune doar aloarea

unurilor !i sericiilor care fac oiectul sc-imului% ci cuprinde &n sfera sa !i alteacte% precum @ preul aciunilor !i al oli'aiunilor% preul anilor &mprumutaiBdo*nda%preul concesiunilor Bredeena% preul capitalului utili"at B amorti"area%c-iria etc. Totodat$% c-iar dac$ se re'$sesc su denumiri diferite% &n esen$% multe

noiuni repre"int$% de fapt preuri% put*ndu(se ori astfel de@ preul munciiBsalariul % preul apartenenei la o or'ani"aie Bcoti"aie % preul unei intermedieriBcomisionul% preul unei consultaii Bonorariul % preul &nc$lc$rii le'ii Bamenda %iar lista poate continua.

D$rimea preurilor depinde &n totalitate de aloarea etalonului preurilorBmoned$ !i de m$rimea alorii m$rfurilor. ;ntre moned$ !i pre eist$ ointerdependen$ reciproc$% cei doi termeni afl*ndu(se &ntr(un raport iners

proporional. ;n acest sens% o depreciere a monedei B prin reducerea cursului ei desc-im &n raport cu alte alute% determin$ cre!terea preurilor !i a inflaiei %

1Ilie Do'a (>reuri !i concuren$>% ,ditura ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.92Iidem 13Iidem 1

5


6/51

precum !i sc$derea nielului de trai al populaiei% stimul*nd totu!i eporturile. ede alt$ parte% realori"area sau aprecierea monedei Bcre!terea cursului ei de sc-im&n raport cu cursurile altor alute influenea"$ &ntr(un mod po"iti preurile% faptce duce la sc$derea sau staili"area acestora% reducerea inflaiei% sc$dereaeportului !i facilitarea importurilor. rin urmare% modificarea puterii de

cump$rare a monedei% determin$% &n sens iners% oscilaii ale preului% care lar*ndul lor% prooac$ sc-im$ri &n ceea ce prie!te puterea de cump$rare !i de plat$a monedei.

;n le'$tur$ cu relaia pre( aloare% putem meniona c$ &ntre pre !i aloareeist$ un raport de proporionalitate% ele eolu*nd &n acela!i sens.

F$c*nd referire la factorii de formare a alorii m$rfurilor B !i a preurilor% aueistat mai multe opinii% mai multe teorii@

(Teoria alorii munc$% a fost elaorat$ de repre"entanii economiei politiceen'le"e@ illiam etE % dam Smit- !i 0aid icardo. eferindu(se la aloarea

m$rfii% 0aid icardo conclu"iona c$% m$rfurile% a*nd utilitate Bpe care oconsidera esenial$ pentru aloarea de sc-im% &!i tra' aloarea din dou$ i"oare @din raritatea !i cantitatea de munc$ necesar$ pentru oinerea lor4.

( Teoria alorii munc$ susinuta de arl Dar. cesta afirm$ c$ rolul munciieste unul asolut !i des$*r!it &n crearea alorii !i reduce utlitatea unurilor la osimpl$ premis$ f$r$ rol determinant al alorii. rin urmare% munca este a"ut$ casin'ura masur$ real$ de apreciere si comparare a alorii tuturor m$rfurilorconstituind preul real sau natural al unei m$rfi.

( Teoria utilit$ii mar'inale. Conform acestei teorii% aloarea Bpreul uneim$rfi este determinat$ de utilitatea mar'inal$% m$rimea ei fiind &n funcie deraritatea m$rfii respectie iar mecanismul concret de stailire se a"ea"$ pe le'eacererii !i ofertei@ cererea este o funcie de utilitate !i oferta o funcie de raritate.ceasta din urm$ Braritatea determin$ m$rimea sacrificiului pentru oinerea

unului respecti. Galoarea unei m$rfi% dup$ aceast$ teorie% este cu at*t mai marecu c*t ultima unitate consumat$ din acea marf$ are o utilitate mai mare5. !adar%

putem spune c$ &n formarea alorii !i a preurilor% importante sunt utilitatea caredetermin$ cererea !i preul de cerere% precum !i costul de producie care eprim$raritatea factorilor de producie !i care determin$ oferta !i preul de ofert$.

stfel% &n economia de pia$% preurile se formea"$ &n funcie de

specificitatea societ$ilor% ca urmare a modului &n care acestea reu!esc s$ cunoasc$suficient de ine piaa pe care actiea"$ astfel &nc*t sa &!i adapte"e actiitatea lacerinele consumatorilor s$i.

1.2 F$##/* !"*/#;n orice economie a"at$ pe producie !i sc-im de m$rfuri% necesitatea

eistenei !i utili"$rii preurilor nu se poate pune la &ndoial$% &ntruc*t preurileconstituie un factor oiecti% &ndeplinesc anumite funcii !i eercit$ un rol actiat*t &n economie% c*t !i &n societate. Se cunosc diferite opinii &n literatura de

specialitate &n ceea ce prie!te num$rul !i coninutul funciilor preurilor. Ca40aid icardo H=6pere alese>% ol. I% ,d. cademiei om*ne% :ucure!ti% 1959% p.+15Ilie Do'a H=reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.11

6


7/51

urmare% unii economi!ti susin c$ preul ar aea dou$ funcii% alii declar$ c$ araea trei% sau c-iar !apte funcii. ;ns$% &n opinia celor mai muli speciali!ti%

preurilor le sunt recunoscute funcia de instrument sintetic de m$surare a aloriim$rfurilor !i funcia de p*r'-ie economic$. cei economi!ti care atriuie preurilormai multe funcii au considerat ca funcii separate diferitele forme concrete prin

care se manifest$ prima funcie.Treuie suliniat faptul c$ indiferent de num$rul funciilor atriuite preului%folosirea corespun"$toare a acestora treuie s$ conduc$ la @ asi'urarea cre!teriifaoraile a economiei% meninerea stailit$ii economice% stimularea nielului detrai al populaiei.

0up$ cum se cunoa!te% &n cadrul economiei naionale% produsele circul$ fie&ntre unit$ile de stat% fie &ntre acestea !i populaie% fie &n afara economiei naionale

prin intermediul comerului eterior lu*nd forma m$rfurilor. 0esf$!urarea normal$a acestei circulaii presupune eistena sc-imului care impune necesitatea unui

instrument omo'en !i sintetic de masur$.reul% ca instrument sintetic de m$sur$ a alorii m$rfurilor% asi'ur$sc-imul de m$rfuri B ec-ialent sau mai puin ec-ialent% eidena costurilor de

producie% a re"ultatelor !i a produciei materiale !i d$ posiilitatea anali"eisituaiei economico( financiare a firmei. rin preuri se reali"ea"$ eprimarea !irepartiia produsului intern rut !i net !i se asi'ur$% &n cele din urm$% ec-ilirareaofertei cu cererea !i re'larea produciei sociale+.

entru a(!i putea &ndeplini corespun"$tor funcia% instrumentul de m$sur$pre treuie s$ reflecte c-eltuielile sociale de producie !i s$ fie determinat% dinpunct de edere al metodei% pentru toate produsele% &n acela!i mod7. Spre deoseirede alte instrumente !i unit$i fi"ice de m$sur$ Bmetru% 8'.% tona% ml% etc % preulacionea"$ ca instrument de m$sur$ aia dup$ ce deci"ia cu priire la nielul s$u

pentru fiecare un in parte a fost adoptat$. ceast$ deci"ie de pre se adopt$ dec$tre firme in*ndu(se cont de condiion$rile normatie si de unele elementeoiectie. ;n ceea ce prie!te elementele normatie% acestea const$ &n le'i% -ot$r*ri!i ordonane 'uernamentale priind c-eltuielile incluse &n pre% componentele

preurilor Bdo*n"i% profit% impo"ite !i tae% adaos comercial% restriciile le'ate deproducie% consum% comerciali"are% import !i eport. D$surile restrictie &ndomeniul preurilor sunt foarte sc$"ute% iar statul interine &n formarea preurilor

&ntr(un mod indirect prin re'lement$rile fiscale% amale% alutare etc.Condiion$rile oiectie ale preurilor re"id$ din eistena !i funcionarea

pieei cu elementele sale componente @ raportul cerere( ofert$% nielul mediu alcosturilor de producie !i al profitului% con% Siiu% 2##9%p.137tefan rsene H=erfecionarea sistemului de preuri &n om*nia>% ,ditura olitic$% p.4

7


8/51

cererea eistent$ pe pia$ determin$ eistena unor stocuri de m$rfuri neandailecare impune o reducere de preuri.

Ca m$sur$ a alorii% preul cuprinde trei componente importante @ unarecuperatorie Badic$ costul eploat$rii care permite recuperarea capitaluluiconsumat J alta remuneratorie a capitalului Badic$ profitul &ncorporat &n pre !i

dup$ ca"% o component$ reparatorie Bo anumit$ desp$'uire pentru nerespectareaoli'aiilor contractuale Bdaune compensatorii sau efectuarea cu &nt*r"iere a pl$iide c$tre cump$r$tori Bdaune moratorii.

;n le'$tur$ cu funcia preului de p*r'-ie economic$% putem spune c$ aceastaeste funcia cea mai des citat$ de oameni de afaceri% 'uernani% consumatori%

produc$tori% etc.% dat fiind faptul c$ repre"int$ un mecanism economic de a"$ !icomple. ceast$ afirmaie se a"ea"$ pe faptul c$ preurile cuprind &n structuralor !i alte elemente alorice $"ute ca p*r'-ii economice la randul lor% precum @salariul% impo"itele% profitul% comisioanele% do*nda% adaosul comercial etc.

semenea cate'orii alorice au doar un caracter potenial de p*r'-ieeconomic$ sau financiar$% aciunea lor &n fapt fiind condiionat$ de reali"area mai&nt*i a preului ca &ntre'. 0eterminarea preurilor% &n special la produsele dinramurile finale% are la a"$ alte =n> preuri ale unor produse din ramurile finale !iintermediare% a*nd !i ele rol de p*r'-ie economic$. Totodat$% se cuine a sesulinia c$ preul unui produs nu se formea"$ &n mod i"olat% ci acesta se &ncadrea"$&ntr(un sistem de preuri al produselor eistente cu care se a afla &n anumiteraporturi de proporionalitate Bdenumite !i preuri relatie9.

reurile particip$ la determinarea 'estiunii unei firme prin implicaiile pecare le are &n reali"area situaiei economico( financiar$ a acesteia ca urmare afaptului c$ acionea"a &n dou$ fa"e importante% !i anume @ &n fa"a aproi"ion$rii

prin intermediul preurilor de intrare a factorilor de producie !i &n fa"a desfacerii %prin preurile de ie!ire a produselor lirate.

Conclu"ion*nd% putem afirma c$ preurile &ndeplinesc funcia de p*r'-ieeconomic$ &n mod deoseit atunci c*nd coincid cu aloarea m$rfurilor% satisf$c*nd&n aceast$ situaie at*t produc$torii% c*t !i cump$r$torii. 6pus acestei situaii% &nmomentul &n care preurile au un niel etrem% ca urmare a aaterii lor de laaloare% acestea stimulea"$ sau faori"ea"$ mai puternic fie pe *n"$tori% fie peconsumatori.

ceast$ funcie de p*r'-ie economic$ este mai eident$ prin modificareapreurilor &n sensul cre!terii% respecti sc$derii lor. rin urmare% &n ca"ul &n care laun moment dat cererea este mai mare dec*t oferta pentru anumite unuri% preurilecap$t$ o tendin$ de cre!tere% determin*nd astfel produc$torii s$(!i m$reasc$ oferta.Iners% dac$ oferta este mai mare dec*t cererea% preurile tind s$ scad$ ceea ce astimula cererea. ;n condiiile acestea% mi!carea preurilor &n economia de pia$determin$ re'larea produciei !i consumului !i asi'ur$ ec-ilirul aloric &ntrecerere !i ofert$% la un pre optim.

1.5 S#%+*,/ !"*"#/"8Ilie Do'a H=reuri !i concuren$>% ,ditura ?niersit$ii = /ucian :la'a>% Siiu% 2##9 p.159Ilie Do'a HKreuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.15

8


9/51

rin definiie% sistemul preurilor se pre"int$ ca o structur$ comple$ cuelemente or'ani"ate !i &n interaciune% ce &ndepline!te funcii specifice naturii sale!i relaiilor &n care intr$ cu alte structuri% ;n aceast$ sfer$ cuprin"$toare a noiunii se

pot distin'e mai multe forme ale acestuia1#. stfel c$% &ntr(un sens mai lar'%sistemul de preuri cuprinde cate'oriile !i formele preurilor% nielul !i relaiile

dintre ele% structura !i principiile de stailire !i formare a lor.;nainte de 199% &n om*nia a eistat !i a funcionat un sistem de preuriconstruit pe principiile determin$rii omo'ene !i armoni"ate a preurilor% unit$ii

preurilor% stailit$ii preurilor precum !i diferenierii preurilor &n funcie decalitatea unurilor. ;ns$% imediat dupa eoluia din 0ecemrie 199% s(a datstartul fenomenului de lierali"are a preurilor % conform art.4 din /e'eanr.15199#11care preedea @ = e'iile autonome !i societ$ile comerciale cu capitalde stat or putea practica &ntre ele !i &n raporturile cu terii% preurile decur'*nd dinaciunea con.

10Constantin Ionete H =reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.1111/e'ea nr. 15199# priind reor'ani"area unit$ilor comerciale de stat% ca re'ii autonome !i societ$icomerciale. L.M. om*niei nr. 11#9199# priind lierali"area preurilor.12Ilie Do'a H=reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.1713Constantin IoneteH=reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.3#

9


10/51

,ercitarea deci"iei de pre presuspune ai"area preurilor de c$treinstituiile speciali"ate !i controlul form$rii !i aplic$rii preurilor% concreti"ate &ndocumente corespun"$toare% specificate &n re'lement$ri sau determinate de

practica economic$.

1.) S#%+*,/ 3* +-"#6*Cate'oria de pre constituit$ &n decursul timpului pentru eprimarea$neasc$ a consumului de munc$ necesar efectu$rii sericiilor poart$ denumirea detarif. 0ac$ sectorul teriar se suprapune pe sfera prestaiilor de sericii% atuncitariful este o unitate de m$sur$ a muncii din acest domeniu14. Natura economic$ a

preului !i tarifului este aceea!i% iar deoseirile care apar re"ult$ din eistenatarifului ca epresie concret$ a cate'oriei de pre &ntr(un domeniu specific deactiitate15. Ilie Do'a afirm$ a!adar c$ = dac$ preul constituie epresia $neasc$ aalorii de sc-im a unei m$rfi &n calitate de oiect% de un material% cu eisten$ de

sine st$t$toare% atunci tariful repre"int$ epresia $neasc$ a alorii unei m$rfi &ncalitate de actiitate B nu de oiect. roducia sericiilor nu are un caracter de sinest$t$tor% nu se poate &nma'a"ina !i nici nu se poate stoca. 0e asemenea% consumulde sericii nu este separat de producia lor% sericiul neput*nd circula ca atare &ntre

produc$tor !i consumator% ci se consum$ prin fiecare prestaie>.;n practica economic$% delimitarea "onelor de aplicare a tarifelor !i a

preurilor se reali"ea"$% de re'ul$% &n funcie de natura re"ultatului unei actiit$i.;n acest sens% &n ca"ul produselor cu caracter de sine st$t$tor% se folose!te conceptulde pre% iar &n ca"ul sericiilor% utili"$m noiunea de tarif. ;ns$% aceast$ delimitarenu este foarte ine preci"at$% astfel c$ eist$ !i ecepii de la re'ul$. ?n eemplu &lconstituie faptul c$ pentru furni"$rile de ap$ sau ener'ie se folosesc tarife% de!iacestea au tr$s$turile unui produs. ;n sc-im% pentru distriuia !i consumul'a"elor naturale se aplic$ preuri B plata se face pentru metrul cu de 'a"% produsulconsumat% iar acela!i lucru e alail !i &n ca"ul spectacolelor sau diferitelor

prestaii pentru care se folosesc de asemenea preuri. ;n aceste condiii se impune odelimitare mai strict$ cu priire la sfera prestaiilor de sericii% dep$!indu(se astfellimitarea la caracterul producti sau neproducti al acestui sector.

Cu toate c$ natura economic$ a preului !i tarifului este aceea!i !i se aplic$acelea!i metode !i principii de fundamentare !i ne'ociere% eist$ !i alte

particularit$i le'ate de structura !i nielul costurilor sericiilor 'enerate defactorii1+ @ ariaia mare a necesit$ilor pentru unele sericii &n timpul anuluiBiluminat% &nc$l"it etcJ dispersarea teritorial$ accentuat$ a unor sericii !ior'ani"area lor &n unit$i mici Bcu unele ecepii@ unit$ile de transport%comunicaii% distriuire a ener'iei electrice etc J efectuarea unor prestaii nu numaila sediul unit$ii% ci !i la domiciliul consumatorilorJ ponderea mare a manoperei !i%&n unele ca"uri% a muncii manuale.

ce!ti factori influenea"$ nielul costurilor% astfel &nc*t !ansele de reducerea lor !i de cre!tere a productiit$ii muncii sunt mai reduse. Ca urmare% &n ca"ul

14Constantin Ionete H=reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.9715Ilie Do'a HKreuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.116Ilie Do'a H=reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.19

10


11/51

preurilor% aloarea materiilor prime &n costuri este semnificati mai mare dec*t &nca"ul tarifelor% acestea din urm$ cuprin"*nd numai acele materiale eseniale pentrureali"area prestaiei. Cea mai mare pondere &n coninutul tarifelor o au salariile%

prin prisma faptului c$ o cre!tere a salariilor determin$ o cre!tere a costurilor totaleale sericiilor% ceea ce conduce ineitail la ma


12/51

1.4.2 Tarifele pentru serviciile cu caracter de masse aplic$ acelor sericiidespersonali"ate% &n sensul c$ nici comanda% nici m$sura% nici preferineleindiiduale ale consumatorului nu sunt eseniale pentru declan!area raporturilordintre furni"ori !i eneficiari. stfel% furni"orii urm$resc satisfacerea la un nieldin ce &n ce mai ridicat a cererii pentru asemenea prestaii% dar acestea nu au un

caracter personal19

. ;n aceast$ cate'orie sunt incluse tarifele pentru transporturi%po!t$ !i telecomunicaii% actiit$i de 'ospodarie comunal$ Bdistriuirea ener'ieielectrice% termice !i a 'a"elor naturale% alimentarea cu ap$% administrarea fonduluilocati% precum !i alte actiit$i% actiit$i -oteliere !i similare etc. Se poateosera c$ aceste sericii sunt de natur$ diferite ins$ au un caracter repetati !isunt caracteri"ate printr(o productiitate mare atins$ &n condiii de dotare te-nic$corespun"$toare% cu ma!ini% utila% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.2122Constantin Ionete H=reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.1#223Ilie Do'a H=reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.22

12


13/51

;n ca"ul +"-$%!"+/# -+% spre deoseire de transportul feroiar%optimi"area costurilor se asi'ur$ pe distane mici !i mi% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.2226Iidem 2427Ilie Do'a H=reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.23

13


14/51

&ntreinerea !i funcionarea unor staii de alimentare cu ap$ !i epurare pentru apemena


15/51

e'ula 'eneral$ de formare a preurilor !i tarifelor &n om*nia este c$acestea se determin$ &n mod lier% prin concuren$% pe a"a cererii !i ofertei 31.reurile !i tarifele practicate &n cadrul unor actiit$i cu caracter de monopolnatural sau al unor actiit$i economice stailite prin le'e 32% se stailesc !i sea% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.235Ilie Do'a H =reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.236Iidem 35

15


16/51

zis, ci mrimea adaosului comercial ce "i revine grosistului i care se cuprinde "npreul facturat ctre detailist.

Ca urmare a particularit$ilor circulaiei m$rfurilor% preurile pot fi de dou$feluri !i cu dou$ nieluri37@

( preuri de lirare ce rein firmelor produc$toareJ

( preuri cu ridicata ce rein firmelor comerciale cu ridicata.rimele sulinia"$ sfar!itul proceselor de producie !i au datoria s$ acoperecosturile de producie% s$ reali"e"e o anumit$ cot$ de profit precum !i s$ oin$acci"ele datorate statului. ceste preuri se folosesc &n ca"ul operaiunilor de*n"are(cump$rare dintre firmele cu specific &n producia material$% dinte acestea!i firmele comerciale cu ridicata si nu &n ultimul r*nd% dintre firmele produc$toare!i ma'a"inele proprii.

reurile cu ridicata ce reine firmelor comerciale cu ridicata repre"int$acele preuri aplicate produselor lirate de acestea firmelor comerciale cu

am$nuntul sau de alimentaie pulic$. Fa$ de preurile cu ridicata ce rein firmelorproduc$toare% ele cuprind !i adaosul comercial aferent 'rosistului.reurile cu am$nuntul sunt cele la care se desfac produsele !i se eecut$

lucr$rile de construcii c$tre populaie. ,le cuprind !i raatul Badaosul comercialdestinat acoperirii c-eltuielilor normale de desfacere a m$rfurilor !i asi'ur$rii unui

eneficiu or'ani"aiilor comerciale3.reurile de alimentaie pulic$ se aplic$ m$rfurilor destinate consumului

final% consum ce se reali"ea"$ &ns$ pe loc% &n cadrul unit$ilor de alimentaiepulic$39. ceste unit$i se aproi"ionea"$% direct de la produc$tori% din comerulcu ridicata sau din comerul cu am$nuntul.0iferenierea adaosului de alimentaie

pulic$ se face de la local la local pe a"a cate'oriei de confort !i &n funcie denielul de preparare al produselor desf$cute prin unit$ile respectie% precum !i &nfuncie de amplasamentul unit$ii Bcentru% ora! mare% centru turistic !.a..

Tarifele se folosesc &n domeniul prest$rilor de sericii efectuate at*t &ntreunit$ile economice !i social(culturale% c*t !i &ntre acestea !i populaie. Tarifele% &nfuncie de cate'oria eneficiarului% au un caracter de pre de producie !i de liraresau de pre cu am$nuntul cand acestea se adresea"$ populaiei4#.

;n ce prie!te preurile cu ridicata ale produselor proenite din import%acestea sunt formate din41@ aloarea &n am$Bre"ultat$ prin transformarea &n lei% la

cursul de sc-im &n i'oare a preului etern% &n condiiile de lirare franco(frontiera rom*n$% taa amal$% alte tae !i acci"e datorate% dup$ ca"% iar la aceste

preuri se calcule"$% de re'ul$% un comision cuenit firmei importatoare.Formarea celorlalte preuri Bcu ridicata% cu am$nuntul% de alimentaie

pulic$ pentru produsele importatoare este similar$ form$rii preurilor produselorinterne B&n funcie de natura unurilor !i circuitul lor% a c$ror structur$ se pre"int$astfel42@

37Ilie Do'a H =reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.238Stefan rsene H =erfecionarea sistemului de preuri &n om*nia>% ,d.olitic$% p.39Ilie Do'a H =reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.2940Iidem 341Iidem 39% p.3#42Ilie Do'a H =reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.32

16


17/51

1. C-eltuieli cu materialeleJ2. C-eltuieli cu munca ieJ3. lte c-eltuieli directeJ4. C-eltuieli indirecte

Total costuri H sau(Cost complet de producie

5. rofitul+. cci"ele Bdup$ ca"

reul de producie alproduc$torului B...( sau( reul de lirare% la care

se adau'$ T.G.7. daosul comercial Bcomisionul%al comerciantului cu am$nuntulBdup$ ca"% al comerciantului cuam$nuntul sau de alimentaie

pulic$% la care se adau'$ T.G..reul cu ridicata al comerciantului cu ridicata B..( C.reul cu am$nuntul al comerciantului cu am$nuntul B..( C..reul de alimentaie pulic$ al unit$ii de alimentaie pulic$B.l. H ?.l.0e asemenea% modul de formare a preurilor produselor interne se mai poate

pre"enta !i &n felul urm$tor43@Cost complet de producieR rofitR cci"e Bdup$ ca"

... reul de producie al produc$torului R U24AT.G..1

..BC.. R daosul comercial al comerciantului curidicata

U24AT.G..2

reul cu ridicata al comerciantului cu ridicataR

U24AT.G..3

R daosul comercial al comerciantului cuam$nuntul sau de alimentaie pulic$ Bdup$ ca"

.. sau.l..

reul cu am$nuntul sau de alimentaie pulic$

43Iidem 42% p.31

17


18/51

Galoarea &n am$ Breul etern de importtransformat &n lei R Taa amal$ R cci"e saualte tae

U24AT.G..1

..I. reul cu ridicata al importatorului R

..BC. R comisionul U24AT.G..2

reul cu ridicata al comerciantului cu ridicataRR daosul comercial cu am$nuntul sau dealimentaie pulic$

U24AT.G..3

.. sau.l.

reul cu am$nuntul sau de alimentaie pulic$

Taelul nr.1.1 Formarea preurilor produselor interne

cest tael cuprinde structura preurilor alc$tuit$ &n funcie de modalit$ilede circulaie a m$rfurilor &nt*lnite cel mai frecent% &ns$ &n realitatea economic$ ne

putem &ntalni !i cu alte situaii.

1.>. F",*/* !"*"#/" 7# +-"#6*/"Cate'oriile de preuri nu pot acoperi dec*t parial sau &n mic$ m$sur$

oiectiitatea condiiilor &n care se formea"$ !i aplic$ preurile &n unele ramuri !i

suramuri ale unei economii Binclusi &n cea rom*neasc$ !i la diferite produse@mi% Siiu% 2##9% p.3345G.:e% ,d.,conomic$% :ucure!ti% 2###% p.33

18


19/51

(reurile libere au cea mai lar'a aplicailitate% oscil*nd &n funcie deaciunea con% Siiu% 2##9% p.3448Iidem 4749Ilie Do'a H=reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.35

19


20/51

2. preuri de contractare i ac%iziie, se folosesc la cump$rarea produselora'ricole de la produc$toriJ

3. preuri de licitaie, se aplic$ &n ca"ul ad% Siiu% 2##9% p.35

20


21/51

;n condiiile concurenei% preul se formea"$ din confruntarea cererii !iofertei pe pia$. ;ntr(un asemenea mediu% preul se formea"$ prin ne'ociere !iconsens% tin"*nd c$tre un pre de ec-iliru al celor dou$ m$rimi complee care seconfrunt$ permanent pe pia$@ oferta !i cererea51.

P"*/ 3* *@#/#8"este definit ca fiind acela la care cantitatea ce se poate

vinde dintr-un bun economic este cea mai mare, cand cererea i oferta seegalizeaz la nivelul cel mai mare volum de v$nzare-cumprare pe pia/0.

Fi'ura 2.1 ,c-ilirul pieei 6ferta

Surplus i C 0

e ,

< :

enurie Cerere

# Vi Ve V< V

Sursa@ 0an opescu ( Suport de curs =Dicroeconomie>% ,ditura ?niersit$ii =/ucian :la'a>%

Siiu% 2##7% p.3

C$nd preul pe pia este (i, cumprtorii sunt dispui s ac%iziioneze 1i "ntimp ce productorii sunt dispui s ofere 12,situaie ce va determina un surplusde produse pe pia &12* 1i' datorit preului ridicat. n acest caz, cantitatea ce seva tranzaciona pe pia va fi 1i, urm$nd ca forele pieei s acioneze asuprareducerii preului "n scopul sporirii cantitii cerute si reducerii cantitii oferite.

3ituaia este invers atunci c$nd preul pe pia este (2 intruc$tcumprtorii sunt dispui s ac%iziioneze 12, iar productorii sunt dispui s

ofere 1i, fapt ce determina o penurie de produse &12- 1i', datorit preului sczut.n acest caz, cantitatea tranzacionat pe pia va fi 1i, forele pieei acion$ndasupra creterii preului pentru sporirea cantitii oferite si reducerea cantitiicerute. (rin urmare, piaa este "n ec%ilibru la intersecia curbei cererii i a curbeiofertei, atunci c$nd preul este (e, punct "n care cantitatea oferit este egal cucantitatea cerut &1e', iar cantitatea tranzacionat este tot 1e. (reul de ec%ilibru&(e' este astfel un pre competitiv, "nc$t nu e)ist nici surplus, nici penurie de

produse i nu e)ist nici o tendin a preului de a crete sau scdea "ntruc$tforele pieei sunt "n ec%ilibru "n punctul #.

51Tatiana Do!teanu (=Concurena. ord$ri teoretice !i practice>% ,d.,conomic$% 2###% p.#52/aura Cisma!% /iana Son% Nicoleta S&r'-i HK,conomie% concuren$% protecie>% ,d. ?niersit$ii deGest% Timi!oara% 2##9% p.+7

21


22/51

Nielul !i eoluia cererii !i% respecti% a ofertei pentru un anumit undepind de nielul !i mi!carea preului acestuia% dar depind !i de muli ali factori 53.stfel% cererea este influenat$ !i de eniturile consumatorilor% respectimodificarea lor% de condiiile de *n"are% de preurile altor unuri etc.% a!a cumoferta% la r*ndul ei este dependent$ de preurile factorilor de producie% de m$rimea

resurselor proprii de care dispun produc$torii etc.Situaia de ec-iliru ce eist$ la un moment dat pe pia$ poate fi modificat$de diferite circumstane le'ate fie de cerere% precum modificarea eniturilorcosumatorilor sau modificarea 'usturilor acestora% fie de ofert$ prin modificareacosturilor in special% fapt care face ca preurile pieei s$ nu mai fie conforme cu

preul de ec-iliru.eenirea la aceast$ stare de ec-iliru se poate reali"a &n mod diferit% &n

funcie de natura factorilor perturatori !i &n funcie de componenta raportului deec-liru care a suferit modific$ri. ;n ultim$ instan$% modificarea ec-ilirului este

determinat$ de modificarea cererii% ori de modificarea ofertei% sau de modificareadeopotri$ a cererii si a ofertei54.eenirea la o nou$ stare de ec-iliru se reali"ea"$ pe a"a a patru tipuri de

perturaii55@. Dodificarea cererii4. Cererea crete, iar oferta este fi)50. Cererea scade, iar oferta este fi)5:. Dodificarea ofertei4. ferta crete, iar cererea este fi)50. ferta scade, iar cererea este fi).. Dodificarea cererii

Cererea pentru un un poate s$ creasc$ sau s$ scad$ &n funcie de aciuneafactorilor ei specifici5+.

1. Cererea cre!te% iar oferta este fi$.;n acest ca"% se a


23/51

preului de ec%ilibru. Cresc$nd preul, oferta valoric, e)primat "n preulma2orat, va spori i ea ec%ilibr$nd cererea. ns, ma2orarea preurilor ani%ileazveniturile suplimentare ale consumatorilor, pe seama crora i-au sporit cererea,"ntruc$t cresc$nd proporional i preurile nu pot ac%iziiona o cantitate

suplimentar de produs, iar prin aceasta se restabilete ec%ilibrul valoric "ntre

cerere i ofert, dar la un alt nivel de pre.e de alt$ parte% soluia cea mai potriit$ !i cea mai s$n$toas$ de corectare ade"ec-ilirului dintre cererea mai mare !i oferta mai mic$ de m$rfuri% estecre!terea ofertei. cest lucru se poate reali"a ca urmare a faptului c$ o cre!tere acererii este &nsoit$ de o cre!tere a preului unului respecti% ceea ce determin$

produc$torul sa &!i sporeasc$ oferta.2. Cererea scade% iar oferta este fi$.

;n acest ca" aem5@ CBpX 6Bp !i CBpH 6Bp X # % ceea ce poate &nsemna c$eist$ un eces de ofert$ sau mai de'ra$ o sc$dere a puterii de cump$rare.

estailirea ec-ilirului &n aceast$ situaie se poate reali"a fie prin sc$dereapreului p*na la nielul pentru care cre!terea cererii asi'ur$ ec-ilirarea acesteia cuoferta% fie prin reducerea ofertei p*n$ c*nd nielul preului de cerere scadesuficient &nc*t sa asi'ure ec-ilirarea cererii% care a cre!te din nou.

re 6 C2 C C1

,1 ,Y1

, ,Y

,2 ,Y2

# Y,2 Y, Y,1 Cantitate

Fi'ura nr.2.2 Formarea preului de ec-iliru &n condiiile modific$rii cererii59

?nde@6 H cura oferteiJC% C1% C2H curele cererii iniiale BC% ma de Ilie Do'a % ,d.?niesit$ii =/ucian :la'a>%Siiu% 2##9% p.45

23


24/51

%ec-ilirul &n urma cre!terii cererii BY,1 !i &n urma reducerii cererii BY,2J,Y% ,Y1% ,Y2H punctele de ec-iliru@ iniial B,Y% modificat prin cre!terea cererii B,Y1 !i prin reducerea cererii B,Y2.

6ceast reprezentare grafic ne arat c pornind de la un ec%ilibru dat al

cererii i ofertei ', o cretere a cererii &curba C4' determin o cretere apreului de ec%ilibru &de la (# la (#4' care conduce la creterea cantitii oferitepe pia &de la 7#la 7#4'. n acest caz, ec%ilibrul se va realiza la un nou pre &(#4'i "ntr-un nou punct de ec%ilibru J'. (e de alt parte, o scdere a cererii pepia &curba C0' produce o reducere a preului de ec%ilibru & la (#0', fapt ce faceca oferta sa scad i ea &la 7#0'.Ca urmare, va e)ista un nou pre de ec%ilibru &(#0'iar punctul de ec%ilibru coboar i el i va fi #70.

:. Dodificarea ofertei6ferta de unuri poate s$ creasc$ sau s$ scad$ &n funcie de un comple de

factori

+#

.1. 6ferta cre!te% iar cererea este fi$.0ac$ oferta cre!te f$r$ s$ creasc$ !i cererea se a


25/51

# Y,2 Y, Y,1 Cantitate

Fi'ura nr.2.3 Formarea preului de ec-iliru &n condiiile modific$rii ofertei+1

?nde@C H cura cereriiJ6% 61% 62H curele ofertei iniiale B6% ma de Ilie Do'a% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>%Siiu% 2##9% p.47620an opescu HSuport de curs =Dicroeconomie>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##7%p.11#63Iidem +264Tatiana Do!teanu H=reuri !i concuren$>% ,d. 0idactic$ !i eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.51

25


26/51

!i f$r$ s$ in$ seama de opiunile clienilor% studiul cererii se efectuea"$ neap$rat &ncondiiile concurenei.

C*nd &n economie un un este faricat de mai muli produc$tori% nici unuldintre ei nu poate s$ influene"e &n mod i"olat piaa. Toi influenea"$ piaaafl*ndu(se &n competiie. Ca urmare ei treuie s$(!i adapte"e preurile la nielul

preurilor pieei. entru a(!i atra'e mai muli clieni% produc$torii pot proceda lacoor*rea nielului preului. Fenomenul se transmite% iar sc$derea preului% ca efectal concurenei% poate s$ atin'$ cel mai coor*t niel% p*na la cel de supraieuire%&n care mar


27/51

potenial mare &n domeniul cercet$rii !i &nnoirii produciei% reea mare dedistriuie% deinerea unui se'ment important de pia$% pro'rame eficiente de

pulicitate !i promoare a produselor !.a.6 firm$ produc$toare poate % ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Siiu% 2##9% p.27#

27


28/51

5.1 D-+* 3* #3*$+#6#-"* -/* -


29/51

S.C. T"-#-L*-%#$< S.A.

elim$r% om$n de Cuite i elrii, o firm$ rom*no(austriac$% pe aciuni% cu un capital inte'ral de 12 milioane lei B1923. Darcafaricii repre"int$ dou$ capete de cai 'emeni !i o aionet$% iar profilul de faricaieal societ$ii% conform statutului% era de faricarea de cuite% tac*muri !i articole dinoel. Sediul societ$ii era &n ora!ul Siiu% &n iaa ?nirii% nr.17% farica a*ndadresa &n 6cna Siiului. /a data &nfiin$rii% farica aea 5+ de muncitori% 1 in'iner

de producie !i un contail.Treuie menionat c$ aceast$ societate f$cea parte din societatea anonim$

edtenac-er din ustria% fondat$ &n 151% care aea farici &n mai multe $ri

29


30/51

europene% precum ?n'aria% Iu'oslaia% Italia% Spania% etc.% !i care era furni"orulmai multor case e'ale. 0atorit$ eperienei de peste 3## de ani a firmei mam$% &nscurt timp dup$ &nfiinare% farica din 6cna Siiului a reu!it s$ creasc$ producia detac*muri !i cuite. stfel% &n anul 1933 se producea lunar 15#.### uc$i tac*muricositorite% 1.2## uc$i tac*muri inoidaile !i peste 5.### uc$i cuite diferite !i

sat*re% la cele mai ridicate ei'ene de calitate !i eecuie.;n anul 1939% societatea mam$ num$ra de


31/51

pia$.ceast$ perioad$ este caracteri"at$ de@ conflicte colectie de munc$%reducerea olumului de producie ca urmare a sc$derii *n"$rilor% reduceri

periodice de personal% olum mic de inestiii datorat lipsei de resurse financiare%lipsa de omo'enitate a ec-ipei de conducere% lipsa unei strate'ii coerente a"ate pele'ile economiei de pia$% etc.

;ncep*nd cu anul 1995 &ncep s$ apar$ primele semne ale unei practicimana'eriale ade$rate% acord*ndu(se mai mult$ atenie pieii !i inestiiilor &nproducie. Se efectuea"$ studii pe dierse proleme !i se caut$ surse de finanarepentru punerea &n practic$ a unui proiect de restructurare te-nolo'ic$.

;n perioada 1995(1997 s(a moderni"at te-nolo'ia de poli"are a tac*murilor!i cuitelor asamlate% prin ac-i"iionarea unor utila


32/51

( saci mena


33/51

C3 D*$,#"* P"3% D#,*$%#$# M-+*"#-/ A,8-/-"* L#"-"*

;nfolietermocontractiil$%cuetic-et$indiidual$%cucod

are!icuinstruciunideutili"are!idepo"itare&nscrisepeerso.

S Suport prosop 2414#125

33


34/51

Taelul nr.3.3 roduse din lemn pentru uc$t$rie

ceste produse sunt conforme din punct de edere al materialului% calit$ii !idimensiunilor standardului intern STI 12##4.

0e asemenea% firma comerciali"ea"$ !i c-erestea de molid% fa' sau ste


35/51

tendine% firma a de"oltat produse cu desi'nuri simple !i a crescut pondereaproduciei de tac*muri din tal$ 11#.

;n priina celorlalte produse de uc$t$rie% se oser$ o orientare tot maii"iil$ spre utili"area materialelor naturale. 0in acest moti% lemnul natural estetot mai utili"at &n producerea suporilor pentru prosoape% a lin'urilor%

cuierelor.Qin*nd cont de aceast$ tendin$% firma a decis etinderea 'amei deproduse din lemn iar eperiena ultimilor ani a demonstrat c$ aceste produse au unreal succes% toate reelele de ma'a"ine dorind aceste produse.

5.) P"#$#!-/## 6"$#"# 3* ,-+*"## !"#,* !* +#!"# 3* ,-+*"## !"#,* %!*#6#-"*- !$3*"## $ ++-// @*/+#*/#/" ,-+*"#-// -!"##$-+

enumire furnizor enumirematerie

prim,materiale

orma deproprietate

(ondere "ntotal c%eltuieli cu

materialulaprovizionat

SC D,T/CS SSC IT/IN6Z SSC ,SC/I SSC S,/ SSC 60 S/SC S/D S/SC S0C6D S

6/SCL IT/ISC SI:ING,ST SSC M6GI/ SSC D,N S/SC ,/,CTIC S

Tal$ inoTal$ inoTal$ ino/emn rotund/emn rotundC-eresteaC-erestea

Soluii de lustruitra"iimala


36/51

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. C6 S/ :ucure!ti roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. INT,,Z loie!ti roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rie

S.C. 6FI om Food Timi!oara Tac*muri% cuite% pun'i alimentareS.C. SIC6 ID,Z S/ :ucure!ti Tac*muri% cuiteS.C.N6D,T S.. 6radea roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. C6ID,Z S. Craioa Tac*muri% cuite%S.C. ,, om*nia roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. 66D :IM S/ Constana Tac*muri% cuite% produse din lemnS.C. mient S/ Siiu roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. ,/SI: S/ Siiu Tac*muri% cuite% produse din lemnS.C. /I0I S/ Ia!i roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. ,D,T,I S/ :ac$u roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. D,MC6D S/ e!ia roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. T,C\T6?/ S/ Suceaa roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieS.C. N6C6D S Clu< Napoca roduse din lemn pentru uc$t$rie%

tac*muri% cuite de uc$t$rieTaelul 3.5 rincipalii clieni

;n ceea ce prie!te produsele din lemn pentru buctrie% acestea seadresea"$ &n 'eneral persoanelor fi"ice din ar$ !i din str$in$tate. ;n ar$ pondereacea mai mare din *n"$ri o ocup$ reelele@ Detro% ennE ZZ/% Carfour% aufland%Cora !i Intere. Clienii acestora sunt &n 'eneral persoane cu enituri medii !i mari

pentru Detro% Carfour% Intere% aufland !i cu enituri sc$"ute &n ca"ul ennEZZ/% Dini Da% iar pentru aceste doua tipuri de clieni% IC6S a de"oltat produsespecifice.

entru c%eresteaua de molid, fag sau ste2areist$ &n pre"ent o cerere foartemare &n $ri% precum Turcia% C-ina% Q$rile rae% Oaponia% etc. ceast$ c-eresteaeste folosit$ de c$tre faricile de moil$ din $rile respectie sau &n construcii.

;n ca"ul butenilor de molid% cel mai mare ac-i"itor de u!tean fasonat demolid este firma Lol" Industrie din See! la% care eploatea"$ din u!tean

parc-ete% &ns$ nu reu!e!te s$ a


37/51

( 0irecia Silic$ de la care se cump$r$ lemnul pe picior &n edereacomerciali"$rii lui c$tre populaie sau firmeJ

( populaie% pentru &nc$l"it locuine &n "onele &n care nu eist$ 'a" metanJ( firme produc$toare de / melaminat !i 0F. ;n acest ca"% cel mai mare

produc$tor de / este Frati See! Bactual ronospan% care are or'ani"at

un sofisticat sistem de ac-i"iii% &ntins &n &ntrea'a ar$% pun*nd de asemeneala dispo"iia firmelor ce produc de!eu lemnos containere speciale.

5.> P"#$#!-/## $"*$# -+-/# !* +E 3.6.% importator din ItaliaJ( dierse firme care import$ din C-ina.

. pentru cuite de uc$t$rie@

( IC6S este unicul produc$tor de cuite din om*niaJ( firme importatoare din C-ina% etc.c. pentru produsele din lemn pentru uc$t$rie@

( D+>6; 6C# radCoasna% care produce cantit$i foarte mici de cutii dep*ine% do'uri !i lin'uri din lemn. Firma lucrea"$ numai pentru eport !iinde &n ar$ numai produsele declasateJ

( D>+36radea% produce numai lin'uri din lemn eclusi pentru clieni dinMermania. rodusele declasate !i de calitatea a doua sunt *ndute &n ar$ sau&n ?n'ariaJ

( (#>+D 6radea% produce do'uri din lemn de dimensiuni mici% co"i dem$tur$% cutii de p*ine% '$rdulee din lemn% mese de 'radin$J

( ;n rest sunt produc$tori indiiduali% &n special din "ona Coasna% care dein&n atelierele de acas$ c*te un utila6% etc.

e. pentru u!tean de fa'@ cel mai mare concurent &n Siiu este+(IT$lmaciu.f. pentru c-erestea@

( &n om*nia eist$ multe firme care produc c-erestea de dierse esene.( competitori sunt@ >6, D+>6; 6C# rad, T#+HI% etc.

5.9 A$-/#- SHOT)uncte tari )uncte sla*e

firma deine aproimati +-ectare de teren% din care aproimati 3

sunt construiteJ acestea constituie oun$ a"$ de etindere a actiit$iiactualeJ

situarea firmei la 4 8m distan$de ora!ul 6cna Siiului !i 15 8m fa$

de SiiuJ acest lucru impune asi'urareatransportului personalului de la !i sprelocul de munc$J

37


38/51

firma lucrea"$ de mai muli ani&n domeniuJ cunoa!te foarte ine piaa%concurena !i neoile consumatorilorJ deine ateliere mecanice !i de&ntreinere% cu personal calificat% care

pot asi'ura una funcionare autila


39/51

ceast$ strate'ie se refer$ la conduita adoptat$ de firm$ &n ceea ce prie!tedimensiunea% structura !i eoluia 'amei de produse &n raport cu cererea !iconcurena.

stfel% S.C. IC6S S..% fiind continuu preocupat$ de neoileconsumatorilor% de"olt$ produse noi sau le modific$ pe cele eistente% astfel &nc*t

oferta sa s$ mulumeasc$ un num$r c*t mai ariat de cump$r$tori. entru clieniiimportani% IC6S produce dup$ specificaiile clienilor !i de asemenea creea"$'ame de produse diferite &n funcie de eniturile consumatorilor.3.+.2 !trategia de pre

Strate'ia de pre repre"int$ un mod concret de aordare a prolematicii depreuri% o conduit$ a unei firme fa$ de produsele sale pe o perioad$ mai&ndelun'at$+9.

Firma% &n pre"ent% lucrea"$ &n funcie de preferinele clienilor pentruma% Siiu% 2##9% p.5#

39


40/51


41/51

e"ult*nd &n urma ec-ilir$rii cererii cu oferta% preul nu se fiea"$ &nfuncie de nielul costului% ci &n funcie de posiilit$ile de ec-iliru% la un anumitniel al s$u% a celor dou$ componente ale pieei. ?n aspect ce &i deran 1)9>Danopera direct$ 1##uc 11%4+1 12%4+1CS 1%5#A 2%12# 2#%#A 2%592CSS 5%2#A #%59+ 5%2#A #%+4FN?SS #%5A #%#97 #%5A #%1#+F0.6DO #%5#A #%#57 #%5#A #%#+2Contriuie accident !i oliprofesionale #%371A #%#43 #%371A #%#4+

Comision itm ITD #%25A #%#29 #%25A #%#31Fond de premiere 2A #%229 2A #%249Fond de a


42/51

T+-/ ,-$!*"4 85) ?9?2Cot$ c-eltuieli comuneU #%75A 72%25 #%75A 73%44T+-/ @*/+#*/# 3* !"3#* 1>;? 1915>Cot$ c-eltuieli 'eneraleU #%34A 32%75 #%34A 33%29C%+ ,!/*+ 2015; 20)>;:eneficiu 5A 1#%#7 5A 1#%23P"* 3* !"3#*1008 211)1 21)?P"* 3* /#"-"*1008 211)1 21)?P"* 3* /#"-"* TVA10081? 2;1; 2;;92

Taelul nr.3. ntecalculaie de pre 0(1

09.02.2011E/*,*$+ !"* NC100 PUUM VALOAREC-erestea fa' 25 mm #%145 5## 72%5##0e!eu # # #%###

,tic-et$ 1## #%#3 3%###Folie #%31 7 2%22+Cutie 2%5 1%5 3%75#T+-/ ,-+*"#-/* 1)9>Danopera direct$ 1##uc 13%4+1CS 2#%#A 2%##CSS 5%2#A #%7##FN?SS #%5A #%114F0.6DO #%5#A #%#+7Contriuie accident !i oliprofesionale #%371A #%#5#Fond de premiere 2A #%2+9

Fond de a1Cot$ c-eltuieli 'eneraleU #%34A 33%73C%+ ,!/*+ 2095):eneficiu 2#A 41%47P"* 3* !"3#*1008 2)1P"* 3* /#"-"*1008 2)1P"* 3* /#"-"* TVA10082) 50;5

Taelul 3.9 ntecalculaie de pre 0(1Hnde!

J Kanopera direct * include procesele te%nologice de prelucrare a lemnului,printre care! retezat, frezat coluri, lefuit contur i muc%ii, lefuit plan, C.T.C,ters i ambalat precum i transportul la magazia de finite5 toate aceste operaiite%nologice se deruleaz la un anumit tarif i "ntr-un anumit interval de timp,astfel rezult$nd valoarea manoperei direct5J C.6.3. * Casa de 6sigurri de 3ntate5J C.6.3.3.- Casa de 6sigurri 3ociale de 3tat5J .D.H.6.3.3.- ondul Daional Hnic de 6sigurri 3ociale de 3ntate5

42


43/51

J Comision +TK * reprezint un comision pltit de ctre firm pentru avizareacrilor de munc5J ond de premiere * reprezint un fond conform cu Contractul +ndividual de

Kunc din care se acord de ctre firm anga2aiilor, prime cu ocazia diferitelorsarbtori5

J .6.3. * ond de 62utor 3ocial 5 din acest fond conform Codului iscal sepltesc bilete de tratament pentru anga2ai, abonamente pentru transportulpersonalului, se acord a2utor anga2aiilor care au copii la cre, etc.J C%eltuielile comune * sunt c%eltuieli ocazionate de plata facturii la electricitate,"ntreinerea utila2elor, salariile pentru personalul au)iliar & ef de ec%ip. maistru,etc.'5J C%eltuielile generale * cuprind ta)ele i impozitele pentru cldiri, salariile,c%eltuieli cu "ntreinerea cldirilor, licene pentru produse, programele decontabilitate, etc.

U

C-eia de reparti"are este c-eltuiala direct$.Calculele se fac pe 1## de uc$i pentru c$ toate cosumurile sunt foarte micipe ucat$ !i ar treui s$ se lucre"e cu foarte multe "ecimale% e"i consum dec-erestea la care unitatea de m$sur$ este m3iar consumul de c-erestea pe 1## de

uc$i este #%145m3. /a un pre de 5## lei m3re"ult$ 72%5# lei materia prim$. eucat$ ar treui s$ fie #%725 lei% rotun


44/51

E:/.#- !"*."#/" /- D< /*,$

50IB;5

2;;B922;1B;I 20M

;M

;M

0

50

100

150

200

250

300

350

2009 2010 2011

lei

0%

5%

10%

15%

20%

25%

Pre

Beneficiu

Mraficul nr. 3.1

*. Toctor de vinete din lemn -T/

09.02.200? 09.02.2010E/*,*$+ !"* NC100 PUUM VALOARE NC100 PUUM VALOARE

C-erestea fa' 25 mm clasa:C #%132 4%33 +4%4+# #%132 4%33 +4%4+#T+-/ ,-+*"#-/* >))>0 >))>0Danopera direct$ 1##uc 45%914 45%914CS 1%5#A %494 2#%#A 9%55#CSS 5%2#A 2%3 5%2#A 2%3FN?SS #%5A #%39# #%5A #%39#F0.6DO #%5#A #%23# #%5#A #%23#Contriuie accident !i oliprofesionale #%371A #%17# #%371A #%17#Comision itm ITD #%25A #%115 #%25A #%115Fond de premiere 2A #%91 2A #%91

Fond de a0;?T+-/ @*/+#*/# 3#"*+* 12)00 12;0;Cot$ c-eltuieli comune #%75A 93%## #%75A 93%79T+-/ @*/+#*/# 3* !"3#* 21900 21)Cot$ c-eltuieli 'enerale #%34A 42%1+ #%34A 42%52C%+ ,!/*+ 2;?1; 2>15>:eneficiu 5A 12%9+ 4A 1#%45P"* 3* !"3#*1008 29211 2912P"* 3* /#"-"*1008 29211 2912P"* 3* /#"-"*

TVA1008 1? 5251 525)>Taelul nr.3.1# ntecalculaie de pre TG

44


45/51

09.02.2011E/*,*$+ !"* NC100 PUUM VALOAREC-erestea fa' 25 mm clasa :C #%132 4## +4%4+#T+-/ ,-+*"#-/* >))>0Danopera direct$ 1##uc 44%914CS 2#%#A 9%342

CSS 5%2#A 2%33+FN?SS #%5A #%32F0.6DO #%5#A #%225Contriuie accident !i oliprofesionale #%371A #%1+7Fond de premiere 2A #%9Fond de aT+-/ @*/+#*/# 3#"*+* 125>2Cot$ c-eltuieli comune #%75 92%72T+-/ @*/+#*/# 3* !"3#* 21>5)Cot$ c-eltuieli 'enerale #%34 42%#3

C%+ ,!/*+ 2;59:eneficiu 1A 2%5P"* 3* !"3#*1008 2>0?;P"* 3* /#"-"*1008 2>0?;P"* 3* /#"-"* TVA10082) 525;

Taelul nr.3.11 ntecalculaie de pre TG

E:/.#- !"*."#/" /- T4+" 3* :#$*+* 3#$ /*,$

5%

4%

1%

17%5#A

2#%7#A

2#%7#A

525B)>

525BI1

525B;I

323 323,2 323,4 323,6 323,8 324 324,2

2009

2010

2011

leiPre Beneficiu C.A.S

Mraficul nr.3.2

reurile de *n"are pentru Toc$tor de inete din lemn BTG nu au fostmodificate din 2##9% p*n$ &n 2#11% a!a cum reiese !i din 'raficul de mai sus% dec*t&ntr(o m$sur$ foarte mic$% nesemnificati$ de #%35 lei. rin antecalculaia de pre s(a $"ut dac$ produsul respecti r$m*ne rentail la preul de *n"are practicat. ;ns$deoarece cererea a sc$"ut pentru acest produs% preul de *n"are nu s(a sc-imat iar

cre!terea contriuiilor sociale a fost suportat$ prin diminuarea eneficiului peprodus. 0e asemenea s(au redus c-eltuielile indirecte !i 'enerale prin reducere depersonal% renunarea la anumite c-eltuieli cu prime de acan$% de s$r$tori% tic-ete

45


46/51

de mas$% economii la ener'ie electric$% consum de 'a" metan% c-eltuieli cudeplas$ri% telefoane% etc.

c. "uier de lemn -"0

09.02.200? 09.02.2010E/*,*$+ !"* NC100 PUUM VALOARE NC100 PUUM VALOAREC-erestea fa' 25 mm Bmc clasa:C #%197 4## 7%## #%197 4## 7%##,tic-et$ Buc 1## #%#3 3%### 1## #%#5 5%###Folie B8' #%59 7 4%13# #%59 7%1 14%19Cutie Buc 2%57 2%3 +%571 2%57 2%4 +%57T+-/ ,-+*"#-/* ?2;01 ?))>Danopera direct$ 1##uc 25%23+ 21%23+CS 1%5#A 4%++9 2#%#A 4%417CSS 5%2#A 1%312 5%2#A 1%1#4FN?SS #%5A #%215 #%5A #%11

F0.6DO #%5#A #%12+ #%5#A #%1#+Contriuie accident !i oliprofesionale #%371A #%#94 #%371A #%#79Comision itm ITD #%25A #%#+3 #%25A #%#53Fond de premiere 2A #%5#5 2A #%425Fond de a


47/51

T+-/ @*/+#*/# 3#"*+* 1211Cot$ c-eltuieli comuneU #%75A 91%3+T+-/ @*/+#*/# 3* !"3#* 21519Cot$ c-eltuieli 'eneraleU #%34A 41%42C%+ ,!/*+ 2;);:eneficiu 1A 2%55P"* 3* !"3#*1008 2;915P"* 3* /#"-"*1008 2;915P"* 3* /#"-"* TVA10082) 51)

Taelul nr. 3.13 ntecalculaie de pre C/

52

9B02

2>1B92

2;B25>

520BI9

2;>BI

21B25>

5

1IBI)

2;)B;I

20B25>

0

50

100

150

200

250

300

350

lei

2009 2010 2011

E:/.#- !"*."#/" /- C#*" 3* /*,$ DCL

P"*. C%+ ,!/*+ M-$!*"- 3#"*+4

Mraficul nr.3.3

Comparati cu preurile celorlalte produse anali"ate% preul de *n"arepentru Cuier de lemn de dimensiunea 475#53% a suferit modific$ri din 2##9p*n$ &n 2#11% fiind mic!orat de la an la an ca urmare a unor sc$deri continue ale

cererii de pe pia$. 0e!i c-eltuielile cu materia prim$ au sporit% contriuiile socialeau crescut !i ele% firma a reu!it s$ reduc$ c-eltuielile le'ate de manopera direct$ !iinclusi c-eltuielile comune !i cele 'enerale prin reducere de personal% renunareala c-eltuieli cu prime de acan$% tic-ete de mas$% etc. 0e asemenea% &ntreprinderea!i(a diminuat de la 5A &n 2##9 !i 2#1# la 1A &n 2#11% eneficiul pe produs pentrua se asi'ura reducerea preurilor &n ederea stimul$rii cererii pentru produsulrespecti. ceast$ reducere de pre a fost reali"at$ de c$tre firm$ &n scopulsatisfacerii &n condiii superioare a consumatorilor% acesta fiind unul dintreoiectiele de a"$ ale companiei.

C$/##

47


48/51

Su aspect economic% preul este epresia $neasc$ a alorii m$rfurilor !isericiilor care fac oiectul sc-imului !i constituie totodat$ o cate'orieeconomic$. ;n sensul acesta% preul eprim$ acea cantitate de ani necesar$ a fi

pl$tit$ &n ederea ac-i"iion$rii de unuri !i sericii% &n cadrul tran"aciilorilaterale care au loc pe pia$% astfel c$ &n cele mai multe situaii% preul este

elementul -ot$r*tor al deci"iei de cump$rare.Istoric orind% conceptul de pre a ap$rut odat$ cu apariia produciei !i asc-imului de m$rfuri% eolu*nd apoi &n funcie de le'ea cererii !i ofertei. D$rimea

preurilor depinde &n totalitate de aloarea etalonului preurilor Bmoned$ !i dem$rimea alorii m$rfurilor. ;ntre moned$ !i pre eist$ o interdependen$reciproc$% cei doi termeni afl*ndu(se &ntr(un raport iners proporional% &n timp ce&ntre pre !i aloarea eist$ un raport de proporionalitate% ele eolu*nd &n acela!isens.

Nu se poate pune la &ndoial$ necesitatea eistenei !i utili"$rii preurilor &n

orice economie a"at$ pe producie !i sc-im de m$rfuri% &ntruc*t preurile&ndeplinesc anumite funcii !i eercit$ un rol acti at*t &n economie% c*t !i &nsocietate. ;n literatura de specialitate% se cunosc diferite opinii &n ceea ce prie!tenum$rul !i coninutul funciilor preurilor% &ns$ potriit celor mai muli speciali!ti%

preurilor le sunt recunoscute funcia de instrument sintetic de m$surare a aloriim$rfurilor !i funcia de p*r'-ie economic$.

Nielul !i eoluia cererii !i% respecti% a ofertei pentru un anumit undepind de nielul !i mi!carea preului acestuia. Situaia de ec-iliru ce eist$ la unmoment dat pe pia$ poate fi modificat$ de diferite circumstane le'ate fie decerere% precum modificarea eniturilor consumatorilor sau modificarea 'usturiloracestora% fie de ofert$ prin modificarea costurilor &n special% fapt care face ca

preurile pieei s$ nu mai fie conform cu preul de ec-iliru.;n economia de pia$% preurile se formea"$ &n funcie de specificitatea

societ$ilor% ca urmare a modului &n care acestea reu!esc s$ cunoasc$ suficient deine piaa pe care actiea"$ astfel &nc*t s$ &!i adapte"e actiitatea la cerineleconsumatorilor s$i. Fiecare a'ent economic este preocupat pentru conducereaactiit$ii sale% astfel &nc*t firma lui s$ fie cea mai competiti$% iar c*!ti'ul net s$fie cel mai un. ;n funcie de nielul concurenei% fiecare produc$tor &!i poateorienta producia prin costurile de eploatare% urm$rind permanent ec-ilirul dintre

resurse !i c-eltuieli.Consider c$ dintre toate elementele miului% preul este ariaila cea mai

puin controlail$ de c$tre &ntreprindere% deoarece nielul s$u se staile!te pe pia$&n funcie de o serie de factori oiectii sau suiectii pe care ea nu &i poatedetermina% ci doar influena prin cantitatea de produse oferite !i nielulc-eltuielilor de producie efectuate. 0e!i preul este ariaila complet astract$ &ncadrul miului de mar8etin'% mai ales pe perioade scurte% el constituie arma tactic$cea mai eficient$% pentru c$ este sin'ura component$ care aduce enit. 0e aceea

pentru produc$tor% fundamentarea lui este etrem de &nsemnat$% de m$rimea lui

depin"*nd direct profitailitatea &ntreprinderii.Dodul de determinare Bformare a preului &n actiitatea de producie% &nederea oinerii de profit maim% constituie oiectul studiului de ca"% reali"*nd &n

48


49/51

acest sens antecalculaii de pre pentru principalele produse din lemn ale firmeiS.C. IC6S S.. Siiu.

S.C. IC6S S.% Siiu a fost &nre'istrat$ la Triunalul Siiu &n anul 1923% carima Faric$ om*n$ de Cuite !i 6el$rii% o firm$ rom*no( austriac$% pe aciuni%cu un capital inte'ral de 12 milioane lei. Darca faricii repre"int$ dou$ capete de

cai 'emeni !i o aionet$% iar profilul de faricaie al societ$ii% conform statutului%este de faricare de cuite% tac*muri !i produse de u" casnic. rin eforturi proprii%firma a mai ad$u'at% la sf*r!itul anului 2##1% la "estrea companiei !i un atelier delemn% astfel c$ &n pre"ent% firma produce !i o 'am$ lar'$ de articole din lemn.

rodusele reali"ate de &ntreprindere sunt conforme din punct de edere almaterialului% calit$ii !i dimensiunilor standardului intern STI 12##4.

;n ceea ce prie!te piaa de desfacere a produselor IC6S% aceasta oconstituie &ntrea'a ar$.cest lucru se datorea"$ &n mare parte tradiiei firmei B9de ani% c*t !i cotei de pia$ pe care firma o deine Baproimati +#A. rodusele

IC6S sunt foarte cunoscute !i apreciate datorit$ calit$ii lor !i se adresea"$ at*tpieei de consum% c*t !i celei industriale.rodusele din lemn pentru uc$t$rie se adresea"$ &n 'eneral persoanelor

fi"ice din ar$ !i din str$in$tate. ;n ar$% ponderea cea mai mare din *n"$ri o ocup$reelele Detro% ennE ZZ/% Carfour% aufland% Cora !i Intere. Clienii acestorasunt &n 'eneral persoane cu enituri medii !i mari pentru Detro% Carfour% Intere%aufland !i cu enituri sc$"ute &n ca"ul ennE ZZ/ !i Dini Da% iar pentru acestedou$ tipuri de clieni% IC6S a de"oltat produse specifice.

Fiind continuu preocupat$ de neoile consumatorilor% IC6S de"olt$produse noi sau le modific$ pe cele eistente% astfel &nc*t oferta sa s$ mulumeasc$un num$r c*t mai ariat de cump$r$tori. Firma% &n pre"ent% lucrea"$ &n funcie de

preferinele clienilor pentru ma


50/51

mic$% folosindu(se astfel ca unitate mii uc$i% sut$ uc$i% etc. 0e asemenea% c*ndse lansea"$ &n lucru% cantit$ile sunt &ntotdeauna peste o sut$% &n 'eneral o mie de

uc$i% elierarea de materiale din depo"it pentru producie fiind pentru cantit$imari.

;n urma antecalculaiilor de pre reali"ate% am constatat faptul c$ &n decursul

ultimilor trei ani &nc-eiai% respecti 2##9% 2#1# !i 2#11% firma !i(a modificatpreurile de la un an la altul. stfel% pentru unele produse din lemn% preurile de*n"are au fost ma


51/51

CRI

rsene tefan% )erfecionarea sistemului de preuri n omnia% ,d.olitic$J :e% Siiu% 2##7.

ACTE NORMATIVE

/e'ea nr.15199# priind reor'ani"area unit$ilor comerciale de stat% ca re'iiautonome !i societ$i comerciale J /e'ea concurenei nr.21199+% cu modific$rile !i complet$rile ulterioare J 6.?.M nr.3+2##1.

formarea preturilor in economie

Documents