h 1960 h Dbt+ jude+rl Cluj) aILqr r LldrE:dqii BrbcS-Botfi din

hso ldrcIini in 1990, a fostCodirhi FSN Sar !r{re in deccmbrierEm lfi) 1ffm pmc din Cmisia gu-b milntnrdc din &ctobrie I 989 de

gr ffidt o llarisia sa din procu_ntr de bloctea y'sau teryorizarea

nerrolqti.ti pfoa h2008 aactivatinmedia sitnl-l'at,.lvertisment din Nord-Vest) qi a

h poblica+ii naqionale (Expres, Rondniap{rr'$r AdeviimD. Unele dintre anchetele.rtrEl abuzud ale administraliei publi-

i eirrnlrcne s-au soldat cu demisii saupcotu cateva luni al judeplui Satu Mare

ffi5), gi tot p€ntru cdteva luni director detri Cmsiliului Judefean Satu Mare (februa,llir membru al PSD in vara anului 2008 giFtodoun legislaturi succesive (2008 9i 2012).dqreSedinte, apoi (2012) membru al Comi-nahsurilor, combaterea corupliei gi peti(ii,rrtiv itr alte organisme parlamentare, s-a dis-ftprin z*,i de inifiative legislative, declara-ti, intreberi, moliuni gi lu6ri de cuvdnt.tr!rce, curajul gi tenacitatea cu care a militatI incompetenfei, nepotismului qi abuanrilor* statului l-au adus in conflict gi cu propriaff preseAinte al Organizaliei judegene a PSD

l in martie 2013, arenuntar s6 candidezeFfurlui, constatdnd apoi c6 este impiedicatf,;ad PSD din aprilie 2013, iar in iunie, c6

Ipnntr-o procedurE expeditivE, fbr6 expli-l&iale. A fost apoi de asemenea eliminat dinI PSD 9i din comisiile permanente ale Sena-h era intr-un interviu acordat site-ului coti-b 2013 qi-a exprimat intenfia de a abandonarroi in magistratur5. Consider6ndu-se victimilcrlomniere declanqat[ chiar de premieq carelili integitatea facultS{ilor fizice qi psihice,pdn iryofiiva primului-minisfiu Victor Ponta

Valer Marian

Noi merturii despreRomania penale(201 3 -20171

P.oliticd,.justifiesr servicii secretefn ofsaid

PrefafE de Petru Romogan

o16t$cOmpanra

r1f,r'

'''-l)llllllllf, ulntiir,*u,

Slibrltr,s:* r P::r..r Romosani,

t:lrle:- r,1:.:.': . rtbnd) Fabrica de guruburilb.!; ::, ? .:inia ilustratd,septembrietfiE::.. .+lS. p. 145

lsg:fida J:=4.ca

ireti : $sgdan Constantinescu, Vlad Predescu

po

Llotecii \agionale a Rominiei

;re RomAnia penali (2013-2017). Politici,:nte in ofsaid / Valer Marian. - Bucuresti :

[Clarobscur)80-008-:

rrr \r. 1". Sector 1, 011153 BucureqtiFar : 011 223 23 24

l*1 :-r -r-. 0:1 223 23 25

pani:.; srail.ro

Cupri ns

Triunghiul morfii : politicS, justiqie,servicii secrete - prefaf5 de Petru Romogan

A spune adevlrul, chiar dacl e trist

PoliticiDemocralie sub caschetS gi sub cizm6 SRI

Trioul Maior-Ponta-chif5 qi proiectul pRU

Sprijinit de Dragnea, urmErit pentru traficde influengE, condamnat pentru furt. tnfractorulBddiliu, al doilea om in PSD gi in Senat

RomAnii trebuie si aleagE intre dou5 odraslede miliqieni

Statul mafiot apud Traian B5sescu

Statul polilienesc apud Traian Bisescu

Legalitatea gi urgenga deplas5rii soldatecu decesul polilistului Bogdan Gigina

PSD ajunge un partid al repetengilor 9i impostorilorTiieturi finalE in cazul Ponta

Pl6ngere penalS impotriva primului-ministruVictor Ponta

Reforma anticomunist5 din PSD : o ceauqist5 coafatiin fruntea Consiliului Nafional

Scrisoare deschis5 c5tre pregedintele Romdniei,Klaus lohannis. Nu vi lisali inconjurat !

Marea deformare a PSD de citre Victor Ponta

O triadi pentru Ponta : Ardelean, Rus qi firiac

8

13

36

47

56

67

69

75

2722

28

32

102

106

137

146

93

6 Noi mirturii despre Rom6nia penalS (2013-2017!,

De la GufE Tet5rescu la Gugufi T5tiriceanu

Jocul perfid al Ungariei 9i al UDMR

De la revolufionarul la contrarevolufionarul Ponta

Premierul Ponta a tr5dat Transilvania

De la grupul de la Cluj Ia grupul pentru Gherla

USL = Uniunea Superficiali LacunarE

UDMR pune carul inaintea boilor

Servicii secreteAranjament tacit pentru aprobarea contestateiordonan(e a intercePttrrilor

Jocul dupllcitar al ulror ambasadori occidentali

O dovadl clartr a polifiei politice practicate de DNA

Apel pentru luare'aminte la precedentulHoria Georgescu

SRI gi DlPl ar trebui trase la rispunderepentru fraudele de la ANRP

Bravi oengiqti de azi, urmaqi ai bolqevicilor de ieri

Modul de absolvire a studiilor juridiceqi profesia juridici Practicata

Adevirata fafi a Puiului Vulpii sau

De ce a fost schimbat din funcfie geful

serviciului secret al MAI

Tata-socru, turnator in !ar5, acoperit afari

Pete din biografia directorului SRI

Un altfel de bilang al SRI

inci un ofiler acoPerit Pentru CEDO

Amestec nepermis in treburile Guvernuluiqi ale Parlamentului

Statul incompetent qi imPotent

Preqedintele ANl, acuzat de incompatibilitate'coruptie, abuz in serviciu 9i evaziune fiscali

155

159

162

165

177

176

180

185

186

192

r96

202

209

212

216

217

222

228

232

236

239

244

247

(.upr lrrr

Justilie 2ttt)Fafa intunecat5 a DNA: incompetenfa, coruptiagi imoralitatea unor procurori anticorupfie 26ll

Reverificarea urgente de cEtre CNATDCUa acuzafiilor de plagiat la adresa tezei de doctorata procurorului-qef al DNA, Laura Codrufa Kiivesi 316

Constitufionalitatea gi legalitatea asistenfei oferitede SUA Direcfiei Nafionale Anticorupfie 323

Fonfleuri pripite qi neavenite ale rninistrului Justifiei 325

Verificarea qi sanclionarea abuzurilor in cazulMariana Rarinca yersus Livia Stanciu 337

DacE procurorul-gef al DNA n-ar fi trecut dreptulconstitulional ca vodl prin lobodi 344

Megadosarul Microsoft-EADS poate declangaMani pulite made in Romania 349

Un alt nag al liganilor : Grebla premieruluide la Curtea Constitufionali 356

Componenfa, calificarea gi eficlenla lnspeclieiJudiciare din Consiliul Superior al Magistraturii 350

Justifia gi integritatea, pe mAna odrasleloropresiunii ceauqiste 362

Dreptate pentru comisarul-qef Berbeceanu 369

Retrocedarea satului Nad59 372

t! ,ugururatrriceanul!', at UDMR

;irrarevoluIionarul Ponta

Ipdnsilvania

gruPul pentru Gherla

LacunarE

6oilor

occidentali

itice practicate de

p Precedentul

l, rispundere

i ai bolqevicilor de ierijuridice

saugeful

acoperit afari

SRI

CEDO

Guvernului

incompatibilitate,evaziune fiscalil

185

186

192

DNA 195

202

209

212

216

217

222

228

232

236

239

244

247

,6nia penale Q013'20171

155

159

t62155

177

176

180

,pfobarea contestatei

Justif ie

Cuprlnr 7

259

337

356

350

362

369

372

Fafa intunecatA a DNA: incompetenfa, corup+iagi imoralitatea unor procurori anticorupfie 260

Reverificarea urgente de c5tre CNATDCUa acuzafiilor de plagiat la adresa tezei de doctorata procurorului-gef al DNA, Laura Codruqa Kiivesi 316

Constitufionalitatea gi legalitatea asistenfei oferitede SUA Direcfiei Nafionale Anticorupfie 323

Fonfleuri pripite gi neavenite ale ministrului Justifiei 325

Verificarea Ei sancfionarea abuzurilor ln cazulMariana Rarinca yersus Livia Stanciu

DacE procurorul-gef al DNA n-ar fi trecut dreptulconstitulional ca vodi prin lobodiMegadosarul Microsoft.EADS poate declangaMani pulite made in Romania

Un alt nag al jiganilor: Grebla premieruluide la Curtea Constitufionale

Componenfa, calificarea gi eficienfa lnspec(ieiJudiciare din Consiliul Superior al Magistraturii

Justifia li integritatea, pe mAna odrasleloropresiunii ceaugiste

Dreptate pentru comisarul-gef Berbeceanu

Retrocedarea satului Nadig

344

Triunghiul mor(ii : politic5, justifie,servicii secrete

Este Romdnia astdzi un stat equat, un rogue state, un Etatvoyou ? Nu. DupI criteriile acceptate in toati lumea, Romdnia

nu este un stat equat, e un stat UE, integrat in institu{iile im-periului european, cu o economie de pia[[ func]ionald. Dar,

dupd ce vom parcurge aceast5 a doua culegere de texte a luiValer Marian, vom avea un rispuns mai aproape de realitatea

din teren, de adevlr.Cele doud mari idealuri de dup5 1989, care, de fapt, ne-au

fost induse din exterior de cei interesafi, integrarea in NATOqi in UE, iqi arati in ultimii ani adevSratul confinut. Dup[ ovizitdlaWashington declaratl istoricE, noul qi neobignuitul pre-

qedinte american Donald Trump i'aprezentat nota de plati ne-

obiqnuitului preEedinte rom6n actual, Klaus Iohannis, sas luteranultraminoritar intr-o [ari ultramajoritar ortodoxS. Acesta a ac-

ceptat-o imediat, deqi nu avea vreun mandat in acest sens. Darnu mult dupi intoarcerea acas[, << nota de plati > a fost avali-zatd de intreaga clasi politicd, confirm6ndu-se astfel inc[ o

dat[ statutul nostru recent de protectorat american. AEa cumau fost dupd cel de-al doilea rdzboi mondial Germania, Italia,Japonia, liri care pierduserd rizboiul, dar qi Filipine sau Coreea

de Sud qi c6te altele mai pu{in la vedere or mai fi. Dupi cdderea

comunismului, incep6nd de prin 1998, sub preEedintia Constan-

tinescu, Rom6nia a trecut de sub protec{ia URSS, a Rusiei, de

fapt, sub protec{ie americani, in aceleaqi condilii subalteme.C6t privegte cel de-al doilea mare ideal, acelaal integrdrii

politice qi economice in UE, lucrurile par si stea, incep6nd de

prin 2010, chiar mai r5u. Daci SUA au trecut prin diverse maricrize, economice in primul r6nd, dar qi politice qi militare - intretimp a apdrut colosul chinez la orizont -, UE, controlati eco-

nomic Ei politic de Germania qi de c6{iva fideli asociali (Fran!a,

Olanda, Luxemburg, Austria, Finlanda), e perceput[ tot mai mult

itic5, justitie,

\ vn rogue state, un Etutte in toatd lumea, Rom6nia, integrat ?n instituliile im-& piala funcfionali. Dar,xra culegere de texte a luir mai aproape de realitatea

6 1989, care, de fapt, ne-aurcsa1i, integrarea in NATObvirarul conlinut. DupX oci, noul qi neobiqnuitul pre-

Irezentat nota de plati ne-,Klaus Iohannis, sas luteranitar ortodoxS. Acesta a ac-r mandat in acest sens. Darnta de plat5 > a fost avali-nErm6ndu-se astfel incd ortorat american. Aga cumr mondial Germania, Italia,L dar si Filipine sau Coreealere or mai fi. DupS cddereaE. sub preqedinlia Constan-otectia IIRSS, a Rusiei, deeleasi condilii subalterne.rre ideal, acela alintegr[riiile par sd stea, incep6nd de,au recut prin diverse mari;i politice qi militare -intrerxrt -. UE, controlati eco-{ir a tideli asociali (Fran!a,h)- e perceputa tot mai mult

Triunghiul morqii : politici, justifie, servicii secrere 9

ca o noul Uniune Sovieticb, ca un nou imperiu opresiv penrunaliuni, mai ales cele din Est ;i din Sud. Romdnia nu face partedin Schengen, e sub MCV (Mecanismul de Cooperare qi Vsrifi-care) qi cu patru spre cinci milioane de romAni (cei mai tineri.cei mai preg[tifi, cei mai hamici) plecali peste granild. Atetadoar poate cd MCV-ul pervers qi umilitor, absenla noastr6 dinSchengen qi existenla monedei proprii pot fi instrumente foarteutile, salvatoare pentru momentul dezintegrdii acestui ( para-dis civilizalional >> care incepe si semene de cdqiva ani buni cuun coJimar. Marea Britanie il p5rbseqte chiar in aceqti ani.

In cartea lui Valer Marian este scos la lumina zilei < triun-ghiul morlii > care stipdneEte astdzi Rom6nia : PoliticS-Justilie-Servicii secrete. Ca sd explici de ce oamenii care populeaziacesttriunghi sunt at6t de corup{i, atdt de incompetenli, atdt de lipsi{ide patriotism, ar trebui s[ povesteqti toatd istoria RomAniei,mai veche, fanarioti, de exemplu, dar qi mai nou5, cei 45 de anide comunism. S[ ne rezum[m la cdteva momente. Mai intdi,majoritatea istoricilor qi comentatorilor serioqi recunosc cd dic-tatura lui Nicolae Ceauqescu nu a fost r[sturnati de romdni, cutoatl participarea lor entuziast[. Apoi, implozia aproape instan-tanee a Partidului Comunist conducbtor a deschis un larg bule-vard Securitfiii, care a preluat toat[ puterea. $i ea, Securitatea,a inventat rapid o noui clas[ politicd < democratici > din foqtiiei informatori, colaboratori, agenfi sau ofiferi acoperili. Ce in-cepe atAt de prost nu poate continua decAt catastrofal. Lucrucare se vede foarte limpede in cele doub c6r{i ale lui ValerMarian. La capdtul a2B de ani apar < binomul >>, << statul para-lel > qi alte nenorociri ajunse azilamaturitate. Dar toate aces-te nenorociri atdt de actuale s-au n6scut din spuma otr[vit6 afalsei revolu{ii din 1989-1992. < Marile idealuri > de dup5 1989,integrarea europeand qi integrarea euroatlanticS, au fost nego-ciate de o clas[ politicd aflatd sub mdna Securitifli, in intere-sul principal al acesteia qi, bine?nleles, al puterilor occidentale.Securiqtii gi politicienii lor scoqi la inaintare, slujindu-se deaparatul de justi{ie qi de celelalte structuri de fo45, s-au pus laaddpost de popula{ia pe care auteroizat-o zeci de ani. $i-audeschis drumul spre marile qcoli vestice pentru copiii lor, laspitalele din Viena (vezi canil pregedintelui Traian B6sescu).

10 Noi m5rturii despre Rom6nia penali 12013'2017l

din toat6 Europa Occidentali gi din SUA, qi accesul la bdnci qi

marele business capitalist occidental.Cine este Valer Marian (n6scut in 1960 la Ddbdca, pre-

supusa reqedin{i a voievodului Gelu), autorul acestei cirfi( negre ) pe care o lineti in mdni ? 56-1 lSsbm sI se prezintesingur : << Am intrat in politic6 Ei in Parlament cu cinci ani inurm6, dupd qase ani de procuraturd, un an de administra{iepublicl qi gaptesprezece ani de pres6. Ca procuror, am avut oca-zia sd-i cunosc indeaproape pe reprezentanfii nomenclaturii co-muniste locale sau centrale in anchetele pe care le-am iniliat laSatu Mare dupl Revolufie sau la care am participat in calitatede membru al Comisiei guvemamentale de ancheti a eveni-mentelor din decembrie 1989 de la Sibiu, al cdrei cap de afiqa fost fiul dictatorului Nicolae Ceauqescu, Nicu. Am putut ob-serva atunci nemijlocit nivelul intelectual precar, lipsa de ver-ticalitate, incompetenfa, imoralitatea qi obedienta mai tuturoractiviqtilor comuniqti > (din < Cuvinte in sprijinul viitorului >,

Romdnia penald vdzutd de un senator fost procuror, EdituraCompania, Bucureqti, 2013, p. 9).

$i s6-i d[m cuvAntul qi jurnalistului Cornel Nistorescu,directorul site-ului cotidianul.ro, cel care a publicat de-a lungulanilor aproape toate < declaraliile politice gi de pres6, inter-pel6rile qi scrisorile deschise > ale curajosului fost politician,azi doar autor : < Prima sa dezvdluire publicati in revist[lEryres - n.n.] era despre dosarele Revolutiei. De la inceput,Valer Marian qi-a dat seama c[ lucrurile nu bat. Sau nu puqc[,vorba polilistului. Serialul s[u de impact s-a numit ,,Un pro-curor acuz6". A continuat apoi numere la rdnd, contribufia sa

la cunoagterea unei imagini din interiorul unui sistem de abu-zuri frind una de referintE. L-am cunoscut abia peste un an. inlocul expresiei de lup rlu care se pohivea unui procuror, amcunoscut fa{a ursului de treab5. Cordial, prietenos, mai multtdcut gi cu o privire de om care surdde qi binuieqte in acelaqitimp, cu aerul s[u de om de ffeabd, Valer Marian n-a speriat pe

nimeni. Din aceast6 cauzi nu l-au aruncat pe geam. $i nici nus-a potrivit cu sistemul. Aproape tofi au crezttt ci scapi foarteuqor de el. DupE dezvlluirile despre procurorii din anii comu-nismului, Valer Marian a incercat jurnalistica qi politica. A

Triunghiul morgii : pd

intrat in PSD, unde a detadversar al grupurilor &Romdniei. Valer Marim rinfeleagi ceilal1i cI el nlscard larg6. $i atunci, gi r

afacere. Valer Marian a Iinadaptabil, un nebun, qpentru cd ia incurcat pclbube in cap. N-au inlelertil int[rit5 qi mai tu" $r,Ide moarte. Cdt a stat in tcei opt ani de mandat, afrcritice c6te n-a adunat iraleqii neamului. Pe cele trnul qi au fost reluate ilreferin{a mai sus - n.n.)raqi jumalistice decdt a fostiperioad[, cu to{i procuruidin nordul Romdniei. ldltdosare temeinice, pe carelrs[ le fac6. Sau c6nd le potllupt[tor cumnu ammaivl

Intr-adevir, Valer Mrsenator, dar scriitor pentruqtiin{i autentic6, urm6nd ci-a dat firE intrerupere Andeleand (Petru Maior, StBudai Deleanu), marii pqnutiu, Timotei Ciparira E!lalli), memorandiqtii (IorVasile Lucaciu, Aurel Suila marii cdrturari dar gi uqi din preajma lui 1918 (lSlavici, diplomatul VasilcCorneliu Medrea gi at6;iar4 m a pErintelui Vasile lrrm[n5, poate, cel mai muXmutEri succesive (Bucurefl

FDaIE |.2013-20171

$[,JA, qi accesul la b6nci giLr fo 1960 la Ddbdca, pre-*u), autorul acestei cdrlir36-l ldsdm sE se prezinteiklament cu cinci ani inI, un an de administra{ie, Ca procuror, am avut oca-mtanfii nomenclaturii co-:*e pe care le-am iniliat lap em participat in calitateilale de anchetl a eveni-Sibiu, al cirei cap de afiqtsscu, Nicu. Am putut ob-ronl precar, lipsa de ver-r gi obedien{a mai tuturorrc in sprijinul viitorului >,br fost procuror, Editura

bnrlui Cornel Nistorescu,cre a publicat de-a lungulpolitice gi de presd, inter-nrajosului fost politician,hire publicatd in revist6Roroluliei. De la inceput,rile nu bat. Sau nu pugc6,

ryact s-a numit ,,IJn pro-:re la rdnd, contribufia sarinrl unui sistem de abu-mcut abia peste un an. infrivea unui procuror, amrdial. prietenos, mai multl& 9i bdnuieqte in acelagihbr Marian n-a speriat pereat pe geam. $i nici nuI an crezut cd scap6 foartet;rocurorii din anii comu-irnalistica gi politica. A

Triunghiul morfii : politici, justilie, servicii secrete 1 'l

intrat in PSD, unde a devenit repede un soi de oaie Mgr4 deadversar al grupurilor de interese din zona de nord-vest aRom6niei. Valer Marian a rezistat in politicd doar atit cat seinfeleagE ceilalli cI el nu face parte din mizeria practicatii pescari largi. $i atunci, qi acum ! Adic6 tdrguialE, inv6rteala,afacere. Valer Marian a fost dat afarh, din PSD ca fiind rminadaptabil, un nebun, un om cu care nu te po{i ?nfelege. $ipentru ci i-a incurcat pe tofi, au incercat s6-i fabrice gi nigtebube in cap. N-au ?n{eles cd pe misurd ce-l actzdpe nedrept,il intir6ti qi mai tare qi, astfel, igi intdresc singuri un adversarde moarte. Cit a stat in Senatul Rominiei, Valer Marian, incei opt ani de mandat, a formulat atdteadeclarafii gi interpel[ricritice cdte n-a adunat institu{ia in doui mandate de la tofialegii neamului. Pe cele mai multe i le-am publicat in Cotidia-nul qi au fost reluate intr-o carte. ,,Romdnia penal6..." [vezireferinfa mai sus - n.n.)reunegte mai multe investigafii politiceqi jumalistice decdt a fost in stare DNA sI intocmeasci in aceeaqiperioadd, cu toli procurorii, ofilerii acoperili qi oamenii de filajdin nordul Romdniei. Mirturiile lui Valer Marian au valoare dedosare temeinice, pe care, de obicei, procurorii nu sunt in staresi le fac6. Sau cdnd le pot face, se tem si le dea drumul > (< Unlupt5t^or cum nu am mai vdztfi >>, cotidianul.ro, 19 martie 2017).

Intr-adev6r, Valer Marian, fost procuror, fost ziarist, fostsenator, dar scriitorpentru istoria lung[, e un luptdtor qi o,con-qtiint6 autentic5, urmdnd calea marilor eroi civilizatori pe carei-a dat fEr[ intrerupere Ardealul romAnesc. Cei din $coala Ar-deleani (Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe $incai, IonBudai Deleanu), marii paEoptiqti (Awam Iancu, Simion Bir-nu{iu, Timotei Cipariu, Eftimie Murgu, Andrei $aguna qi cei-lalli), memorandigtii (Ioan Ra{iu, Gheorghe Pop de B[segti,Vasile Lucaciu, Aurel Suciu, Aurel C. Popovici qi ceila\i) pdnEla marii cdrturari dar qi oameni de ac{iune politic6 dinainteaEi din preajma lui 1918 (Andrei Mureqanu, Iosif Vulcan, IoanSlavici, diplomatul Vasile Stoica, Octavian Goga, sculptorulCorneliu Medrea qi at6{ia allii). Statuia in bronz inalti de peste4 m a plrintelui Vasile Lucaciu, cel cu care Valer Marian sea-mbnd, poate, cel mai mult, o statuie cu o fabuloasl istorie demutdri succesive (Bucuregti 1 935-Satu Mare I 936-Lugoj I 940-

W

1I

72 Noi mErturii despre Rom6nia penalS (2013-20171

Alba Iulia L942-Btrcuneqti 1958-Satu Mare 1968), se g5seqte

tot la Satu Mare, acolo unde Valer Marian a activat cei maimulli ani. Ca si nu ne mai aducem aminte de wemuri tragice,cele ale lui Gheorghe Doja sau Horia, Cloqca gi CriEan. Cre-dem cI efortul imens al lui Valer Marian, riscurile nem6suratepe care gi le-a asumat nu vor fi fost {ErE rost, vor avea ( unrisunet >> (cum bine spune titlul lui Andrei Mureqanu, devenitimn na{ional, pe muzica lui Anton Pann), chiar dac[ acumtoate speran{ele pentru lara noastri par a fr pxalizate.

Chiar dac6 tr[im in wemea in care artelor qi literelor fru-moase li se impune < mizerabilismul >>, wemea mediocritilii,iar oamenilor politici li se dI voie sI fie doar pigmei, corup{iqi incompeten{i, Valer Marian ne reaminteqte qirul giganfilornaliunii romdne, mai ales transilvbneni, pe care i-am enumeratmai inainte ca oglindi Ei contrapondere la dec[derea de azi.

Petru RomoSan

A spune adevdrul,

Cu aproape patru ani in uncat carlea Romdnia penaldcare cuprinde declaratii p<

fbcut in Senatul Romdnieimulte dintre ele ii priveaucalii (preEedintele Traian BiRdzvan Ungureanu, ministpalelor unit6{i de parchet (Iserviciilor secrete (SRI. Slforld (MAI, ANAF, ANI. Opul regimului Bbsescu a forganizat la cel mai inalt niveinstitulii din lara noastri arlui nulitililor controlabile,precar6, mediocr[ qi experqantajabili qi au manifestattorii lor politici. Cartea sedin 2013 in care i-am awPSD, respectiv pe Victor Pogi prim-ministru al guvertruin calitate de secretar genoal Dezvoltdrii Regionale.

Majoritatea afirmaqiilo

liile ulterioare, inclusiv delui deputat Sebastian GhipDragomir qi ale jurnalistuhEv enimentu I zile i. Ftomdnitcele doui mandate prezidogi acesta a recunoscut anul

t:..!i l2ol3-20171

E Mare 1968), se gdseqter Marian a activat cei mairrrints de wemuri tragice,ril, Cloqca qi Criqan. Cre-kian, riscurile nemlsuratei fire rost, vor avea ( unAndrei Mureqanu, devenitn Pann), chiar dac6 acumpar a fi paralizate.cue artelor qi literelor fru-Dl r>, wemea mediocrit[1ii,i fie doar pigmei, corupfiEminte$te qirul giganfilor:ni, pe care i-am enumeratfue la deciderea de azi.

Petru RomoSan

iW

A spune adevdrul, chiar dacl e trist

Cu aproape patru ani in urmb, Editura Compania mi-a publi-cat cartea Romdnia penald vdzutd de un senator.fost procuror,care cuprinde declaralii politice qi interpelSri pe care le-amfrcut in Senatul Rom0niei in perioada 2010-2013. Cele maimulte dintre ele ii priveau pe protagonigtii guvernlrii porto-calii (preqedintele Traian B5sescu, premierii Emil Boc qi MihaiRizvan Ungureanu, ministresa Elena Udrea) qi pe gefii princi-palelor unit5li de parchet (Parchetul General, DNA, DIICOT),serviciilor secrete (SRI, SIE, SPP, STS) qi ai altor institulii defo([ (MAI, ANAF, ANI, CCR). Concluzia c54ii era cI in tim-pul regimului Blsescu a fost constituit un grup infraclional or-ganizat la cel mai inalt nivel statal gi ci in fruntea principalelorinstitulii dinlara noastr[ au fost promovali, inbazaprincipiu-lui nulitSlilor controlabile, oameni relativ tineri, cu pregitireprecard, mediocri gi experienfi redus5, care erau, de regul5,qantajabili gi au manifestat obedien!5 fali de tutorii Ei protec-torii lor politici. Cartea se incheie cu declaralii gi interpelbridin 2013 in care i-am avut in cdtare pe liderii principali aiPSD, respectiv pe Victor Ponta, in calitate de preqedinte al PSDgi prim-ministru al guvernului Rom0niei, qi pe Liviu Dragnea,in calitate de secretar general al PSD, vicepremier gi ministrual Dezvoltbrii Regionale.

Majoritatea afirma{iilor mele au fost confrmate de evolu-liile ulterioare, inclusiv de dezvSluirile mai recente ale fostu-lui deputat Sebastian Ghit6, a1e fostului colonel SRI DanielDragomir qi ale jurnalistului DanAndronic, directorul ziaruluiEvenimentul zilei.Romdnia a devenitun stat aproape equat dupbcele doui mandate preziden[iale ale lui Traian Bisescu. Chiar$i acesta a recunoscut anul trecut ci Romdnia a devenit un stat

14 Noi m6rturii despre RomAnia penali (2013-2017\

mafiot $i un stat polifienesc. De la statul clientelar din timpulguvernlrii Nlstase s-a ajuns la statul mafiot sub pregedintia luiBdsescu, iar in ultimii ani tendinla este evolutia spre un stat dis-ciplinar, poli{ienesc. Statul de drept a intrat sub controlul bino-mului SRI-DNA, care adominat Parlamentul, guvernul, justifia,administrafia public6 gi presa. $efi de servicii secrete in tandemcu qefi de unitSli de parchete au ajuns s6 destructurcze partidepolitice qi si constituie partide noi, de tip balama, ca UNPR,pentru a configura noi majoritdli politice, qi chiar s6 impuni li-derii unor partide, ca in cazul fostului preEedinte al PSD, VictorPonta. Lupta anticorupfle a derapat spre rSfuieli politice qi a intratintr-o funddtur[ dupb denunfarea protocoalelor care au institu-

lionalizatbinomul SRI-DNA. Justilia scd46ie din toate inche-ieturile qi trebuie resetatd, dupd cum a spus-o insuqi actualulministru de Justifie, Tudorel Toader. Increderea rominilor injusti{ie qi in institutiile de for{[ a sc[rut considerabil.

Institulionalizarea gi eficien{a binomului SRI-DNA aufost confirmate de rapoartele de activitate ale SRI pe anii2009qi 2013, in care au fost menlionate echipele operative mixteprocurori-of4eri SRI qi s-a consemnat cI juriqtii SRI i-auajutat pe procurorii DNA sI instrumenteze 462 de dosare in2013, inclusiv sub aspectul incadrdrii juridice. Conform uneianalize realizate de profesorul universitar gi avocatul RaduChiri{6, intre 2010 qi 2015 in Rominia au fost adresate in-stan{elor de judecatl t09 946 de solicit6ri pentru mandate de

interceptare telefonicd, din care au fost aprobate 102729 (93 %),ceea ce inseamnl ci au fost interceptate minimum 300 000 depersoane (lu6nd in calcul o medie de trei persoane intercep-tate pe un mandat). Potrivit rapoartelor anuale de activitate aleSRI, in perioada 2005-2015 Serviciul a pus in executare peste

250 000 de autoriz6ri pentru interceptarea comunica{iilor, numS-rul acestora crescdnd de la un an la altul qi ajung6nd in 2014sE fie de 11 ori mai mare decdt in 2005. SRI a devenit cam-pion mondial la ascultat, daci avem in vedere analiza statis-ticil a Fundatiei Friedrich Ebert Stiftung Romdnia, potrivitc6reia SRI a solioitat qi a obtinut de 16 ori mai multe mandatede siguranf[ nationalE decAt FBI, raportat la populatia Rom6-niei, care este de circa 16 ori mai micE dec6t cea a Statelor Unite

A sprr

ale Americii, in condiliile ifrunt5 cu ameninliri la sigroase qi mai grave.

Increderea in politiciVictor Ponta a fost o mare d

stanti qi amatorism, acoperitehnocrat, condus de < bnueqec lamentabil. Guvernulde Liviu Dragnea, cu Sorinunul dintre cele mai slabe Sicare-qi disputi << lanterna r

UDMR, condus de Mihai Ritea mandatului, preqedintelnivelul aqteptirilor qi nu a ctPresa autohtond a devenit tbil[, fiind controlati de anrmFostul director George Maiacoperili in presd - a circulziarigti acoperili. Bisericqincrederea romdnilor, a inegrave de coruptie qi de hon

Personaj ele principaletimp in istorie, iar unele dir{qedinte Traian Bdsescu a fichetul de pe l6ng6 inalta Gin vizorul DNAin anumite acoruptie a f6cut insE ravagiitele siu, Mircea, a fost arestiar ulterior a fost inculpati q

ginerele sdu, avocatul RadDragoq B6sescu. Mai mu[iTraian Bisescu, ca fostul r

fostul preqedinte al ANAF,ANI, Horia Georgescu, fbeftcuror-qef al DIICOI Alina

iudecatl de DNAin mai mrIn unele dinhe aceste dosastanf6 la pedepse cu execrfr

tE lr 12013-20t7)

iltrl clientelar din timpullmafiot sub preqedinlia luiEwolufia spreun stat dis-:aintrat sub controlul bino-hentul, guvernul, j usti{ia,b servicii secrete in tandemr si destructtxeze partide, & tip balama, ca IINPR,[tice, gi chiar sE impundli-ipregedinte al PSD, Victorre rafuieli politice Ei a intratotocoalelor care au institu-lir scar{aie din toate inche-E a spus-o insuqi actualulx. lncrederea romdnilor infurt considerabil.r binomului SRI-DNA auivitate ale SRI pe anii 2009r echipele operative mixtemat cd juriqtii SRI i-auE€nteze 462 de dosare inkii juridice. Conform uneiivusitar qi avocatul Raduninia au fost adresate in-iliciteri pentru mandate derryrobate 102729 (93%),ptate minimum 300 000 dedc trei persoane intercep-dor anuale de activitate alell a pus in executare pestetEta comunicafiilor, num[-rrhrl 9i ajungdnd in 2014il05. SRI a devenit cam-n in vedere analiza statis-ffiung Rom6nia, pohivitI 16 ori mai multe mandatelportat la populafia Rom6-ildecdt cea a StatelorUnite

aleAmerici,, t ."r;;;; -. ;;, ffiH: .::fruntI cu ameninlXri la siguran{a na{ionalX mult mai nume-roase gi mai grave.

Increderea in politicieni a ajuns din nou intr-un impas.Victor Ponta a fost o mare dezand,gire, dovedind lips5 de sub-stan{6 qi amatorism, acoperite cu demagogie qi tupeu. Guvernultehnocrat, condus de < bruxellezul > Dacian Cioloq, a fost uneqec lamentabil. Guvernul PSD-ALDE, constituit qi condusde Liviu Dragnea, cu Sorin Grindeanu premier formal, a fostunul dintre cele mai slabe qi efemere guverne postdecembriste,care-qi disput[ << lanterna roqie > cu guvernul PDL-LINPR-UDMR, condus de Mihai Rdzvan Ungureanu. Ajuns la jumita-tea mandatului, preqedintele Klaus Iohannis nu s-a ridicat lanivelul aqteptirilor qi nu a confirmat speran[ele suporterilor s6i.Presa autohton6 a devenit tot mai pulin independentd gi credi-bil5, fiind controlati de anumi{i moguli sau de serviciile secrete.Fostul director George Maior a recunoscut cd SRI are agenfiacoperiti in presl - a circulat ideea ci ar exista peste 200 deziariEti acoperili. Biserica, aflatd altidati pe primul loc inincrederea romdnilor, a inceput si fie afectatl de scandalurigrave de corup{ie gi de homosexualitate.

Personajele principale ale primei mele c5rfi au ajuns intretimp in istorie, iar unele dintre ele chiar in puqcdrie. Fostul pre-qedinte Traian Bdsescu a fost qi este luat la intreblri de Par-chetul de pe l6ngl lnalta Curte de Casafie qi Justilie gi se afl6in vizorul DNAin anumite anchete anticoruplie. Campania anti-coruptie a f6cut insd ravagii in familia fostului pregedinte : fra-tele siu, Mircea, a fost arestat, trimis in judecati gi condamnat,iar ulterior a fost inculpat6 qi rimis[ in judecatE fiica sa loana,ginerele sdu, avocatul Radu Pricop, qi nepotul s[u de frate,Dragog B[sescu. Mai mulli foqti colaboratori apropiafi ai luiTraian Bisescu, ca fostul consilier qi ministru Elena Udrea,fostul pregedinte al ANAF, Sorin Blejnar, fostul preqedinte alANI, Horia Georgescu, fostul minisffu adjunct de Justilie gi pro-curor-qef al DIICOT, Alina Bica, au fost arestafi gi trimigi iniudecatb de DNAin mai multe dosare penffu fapte de corupfie.In unele dintre aceste dosare au fost condamnali in primb in-stanti la pedepse cu executare (intre 3 qi 6 ani de inchisoare).

,M' Hi