Tincula OJOG

Motrvur, ConaBrEr iN OpERA

STANTULUT IoaN GunA DE Aun

iNtnn TnlDrTrE gr INovATTE

Volum publicat cu binecuvintareaPreafericitului Pirinte

DANIETPatriarhul Bisericii Ortodoxe Rom6ne

BASILICABucuregti -2015

CUPRINS

CuvAnt inainte....... .....................7

r. uN ASPECT pUTrN ABORDAT iN BXECEZAHRISOSTOMICA: MOTIVUL CORABIEI qI FUNCTIILELUr ETrCE gr ESTETrCE................ ........... 11

Ll. Sfhntul Ioan Gur[ de Aur in exegeza modern[ ..... l1I.2.Onou[abordareexegetice.................. ...................16

II. PROBLEMATICA ORNAMENTELOR STILISTICEiN poBtrcA gr RETORTCA ANTTCA .....34

III. ATITUDINEA PARINTILOR GRECI $I LATINIAI BISERICII DIN SECOLELE X-IVFATA DE ORNAMENTELE STTLTSTTCE ...................74

IV ARS RHETORICA iN VTZUUBESFANTULUI IOAN GURA DE AUR..... ................... 131

V UN STILEM RETORIC ANTIC: MOTIVUL CORABIEI.............. 166V.1. Motivul corabiei in scrierile plgAne greco-latine..................167V2. Motivul corabiei in scrierile vetero- qi neo-testamentare.......l72V.3. Motivul corabiei in literatura eclesiastici

din secolele II-IV.......... ...174

VI. MOTIVUL CORABIEI iN OPERA SFANTULUI IOAN GURADE AUR: IPOSTAZE ALE METAFORISMULUI NAUTIC. ....... t96

VI.1. 8iserica............... ............. t97

\

i1't\

CUPRINS VI.2. Virtu{i gi vicii...... .............20L

VI.3. Sufletu1................. ............21IVI.4. Personajele biblice gi Sfinlii :............215

VI.5. Universu1............. .............220

VII. IZOTOPIE METAFORICA CONEXA MOTIVULUICORABIEI fN OPBNE SFANTULUI IOAN GURA DE AUR......240

VII.I. Marea................. .............240

VII.2. Pira1ii................. ...........---249

VII.3. Limanul sau portu1........ ...................253

VII.4. Ancora............... .............261

VII.5. Comertul pe mare - metaforl a cAqtigului spiritual..........263

BIBLIOGRAFIE.............. ............288

rt

III

uN ASPECT PUTIN ABoRDAT iru rxrcrznH RISOSTOMICA: MOTIVU L CORABI EI

5r ruNCT|rLE LUr ET|CE 5r ESTETTCE

1.1. SfAntul Ioan Guri de Aur in exegeza moderni

iala gi perioada in care a triit Sf. Ioan Gur[ de Aurau fb.cut obiectul a numeroase lucrlril. in studii spe-

ciale sau de sintezi, atdt istoricii literaturii sau ai vielii cultu-rale, sociale, religioase a Antichitefli tdrzii, cit qi teologii au

abordat diverse aspecte politice qi sociale din vremea acestuia,

precum relaliile dintre armat[, Biserici gi stat2, relalia Sf. IoanGuri de Aur cu imp[rlteasa Eudoxia3, relalia cu ascultltoriia gi

consecintele ei in procesul de cregtinares, intransigen{ain mate-

rie de diplomalie politicl a Sf. Ioan Guri de Aur6, experienlasa asceticiT, numirea qi activitatea sa in scaunul arhiepiscopalde la Constantinopolt, presupusul siu misoginisme, grija pas-

torali (in Antichitatea tdrzie)to sau limbajul folosit in catehi-

zarea unei societili ce credea inc[ in superstiliill. O serie de

cercetltori, precum Emmanuel So1er12, ].C.8. Petropoulosl3,

D.A. O'Roark1a, Ottorino Pasquatols Ei Alain Natali16, au vlzutin opera Sf. Ioan Guri de Aut in special in omilii, adevlratesurse pentru istoria sociali a Antichititliitirzii.

Interesul pentru teologia, exegeza gi morala teologu-lui antiohian a continuat si se manifeste gi in ultimele doul

11

Tincu!aoloG

decenii. Dat fiind faptul ci publicaliile in toate cele trei dome-

nii de cercetare - teologic, exegetic gi moral - sunt destul de

numeroase, le vom menliona in continuare, pe cele mai impor-,

tante gi vom insista asupra autorilor care au avut o contributiesemnificativl.

in ceea ce priveEte exegeza biblicl, metoda interpretativia Sf. Ioan Gur[ de Aur rlmine un domeniu de interes aparte

pentru autorii interesali de comentariile gi omiliile hrisosto-

mice la Vechiul gi Noul Testament. in aceasti privinli, inultimele doul decenii s-au remarcat Barbara Alandl7, Elaine

Pagelsrs, Frances Youngle gi Elizabeth CIarlCO. Exegeza hri-sostomici este pentru Robert C. Hi1l21 principala preocu-

pare, intrucAt a tradus aproape toate omiliile hrisostomice la

Vechiul Testament. Dedicindu-se mai mult studiului teologiei

dec6t exegezei hrisostomice, Sergio Zincone a publicat multin acest domeniu22. Lucrarea lui Margaret M. Mitchell despre

interpretarea paulini intilniti la exegetul antiohian merit[ oatenlie deosebit[, mai ales pentru reinterpretarea teoriei exe-

gezei antiohiene23. Amintim, de asemenea, lucrarea de docto-rat a lui Hagith Amirav despre exegeza hrisostomici in inter-pretarea Potopului2a, studiul lui Catherine Broc despre rolulfemeii lui Iov in predica hrisostomici2s, studiul lui GuillaumeBady despre interpretarea Pildelof6 sau cel al lui Bradley

Nassif referitor la exegezaantiohiani a Sf. Ioan Gur[ de Aur27.

in ceea ce privegte teologia Ei morala hrisostomice, mul1i

cercet[tori au abordat in lucr[rile lor diverse aspecte, pre-

cum preo1ia28, pedagogiaze gi catehizarea baptismal630, scla-

via31, femeia32, euharistia33, botezul3a, eclesiologia, hristolo-gia3s, martirologia36, condescendenla37, filantropia divin[38,

eshatologia3e, pneumatologiaaO, mistagogiaal, familiaa2, cLsL-

toriaa3, importanla educaliei copiiloraa, ascetismulas, sexua-

litateaa6, imaginea lui DumnezetJa7, mAnia gi agresivitateaa8,

tristefeaae, fiIosofias0, deznddejdeasl, milostivireas2, vorbirea

cu indrlznealls3 g.a.ta in aceeagi direclie trebuie menlionate

t2

gi contribuliile lui Sergio Zincones',Laurence Brottiers6, AdolfMartin RittersT gi Aideen Hartneyss.

in centrul atenliei istoriografiei din striinltate s-a aflat,de asemenea, problematica mogtenirii culturii clasice, care i-afurnizat sf. Ioan Gurr de Aur atdt structura argumentirii sale,c6t gi procedeele stilistice ale retoricii plgdne greco-latine gigenurile literare. stabilirea influenlei retoricii clasice asuprascrierilor hrisostomice este o mare gi dificili responsabili-tate, de aceea ne vom limita la citeva observalii. Pe aceastltemi existl, de altfel, numeroase qi valoroase studii, care suntlnsi departe de a o fi epuizat. Majoritatea lucririlor asupraexpresivitllii qi stilului operei exegetului antiohian au avutln vedere cu precldere influen]a retoricii clasice asupra sti-lului hrisostomic. Aim6 Puech il prezintd. pe Sf. Ioan Gur[de Aur ca pe un autor ostil educaliei grecegti Ei artei retorice5e.Marele clasicist Eduard Norden era de pirere ci Antiohianulse impotrivea folosirii ornamentelor retoricii din cauza unoridei preconcepute fa{i de cultura elenistici60. Anton Naegeleli contrazice pe cei doi, argumentAnd ci exegetul antiohian areprezentat el insugi un mediator intre cultura elenistic[ qi ceacrestini5l. De asemenea, Thomas E. Ameringer a evidenliat inlucrarea sa faptul ci exegetul antiohian utilizeazd.aceleagi pro-cedee stilistice intAlnite la retorii ,,celei de-a doua sofistici"62.Studiul acestuia l-a indemnat pe Harry M. Hubbell s6 cerce-teze, pentru prima dat6, influenla retoricii clasice nu numaiasupra stilului hrisostomic, ci gi asupra argumenti.rii gi a for-mei operei literare63. Unii cercetitori, precum S. Skimina6a,Marry A. Burns6s, Marius Soffraf6, William A. Maat67, M.Zitnik68, Manlio Simonetti6e, Robert E. Carter70, AntonioCioffi7l, ]. Alissandratos72, F. Asensiorr,I.P. RyanTa, s-au ocu-pat de preluarea de citre Sf. Ioan Guri de Aur a unor forme,motive, licenfe, procedee tehnice specifice retoricii clasice.Robert E. Wilken, intr-un studiu despre retorica Sf. IoanGuri de Aur, nu a mai socotit necesar sL polemizeze cs cei

MOTIVULCORABTEIiN opERA

SFANTULUIIOANGURADEAUR

1NTRETMDITiE

$i rNo\4qrE

13

t

Tincu{a ce criticau faptul c[ un episcop creqtin s-ar fi putut folosi deoloc

- procedeele retoricii ,,p[gind'. El e de plrere ci exegetul antio-

hian gtia exact ce face cind igi admonesta oponenlii folosind

argumente, expresii gi procedee stilistice preluate din retorica

greco-latiniTs.

$i Ottorino Pasquato se ocupi de unele vestigii ale tradilieiretorice clasice in De inani gloria et de educandis liberis76.

Agadar, ideea c[ Sf. Ioan Gur[ de Aur a folosit terminologia

retoricl ftri si o inleleagl este absurdi, cu atlt mai mult cu

cAt este bine cunoscut faptul c[ acesta a primit o temeinic[

educalie retorici de la reputatul orator antiohian LibaniusTT.

|anet Fairweather observa ci exegetul antiohian,,folosegte

frecvent terminologia retoric[" Ei ci limbajul folosit pentru a

explica gi interpreta Epistola cdtre Galateni a Sf. Ap. Pavel era

cel pe care l-a invilat inpaideia greaci7g.

Frances Young,la rAndul s[u, a argumentat c[ regula debazi

a exegezei antiohiene era insiEi aplicarea metodelor critico-lite-

rare ale gcolilor de gramaticl gi retorici textelor bibliceTe.

in studiile 1or, Margaret M. Mitchell gi Blake Leyerle abor-

deazd controversata problematic[ a mogtenirii culturii clasice

in opera hrisostomic[ dintr-o altl perspectivl. Margaret M.

Mitchell igi propune s[ demonstreze importanla encomium'

ului Sf. Apostol Pavel nu numai in interpretarea exegetici

hrisostomicl, dar Ei in programul slu social 9i catehetics0, iar

Blake Leyerle nu face doar o analizd,retorici a operei hrisosto-

mice, ci o disculie de ansamblu asupra contextului societlliicontemporane autorului, care ar explica recurenla anumitor

motive tematiceSl.

La fel a procedat gi Alexandra Retzleffin studiul siu des-

pre metaforele acvatice pentru teatru identificate in Omilia a

VII-ala Mateis2. Studii despre imaginile simbolice prezente inopera hrisostomicl ap[rute in ultimele doul decenii au fost

publicate de Laurence Brottiers3 9i Frangois-Xavier Druet8a.

Acestora li se adaugi numeroase lucriri despre moqtenirea

T4

clasici in opera Sf. Ioan Guri de Aur semnate de Adele MonaciCastagnoss, Vappu Pyykko86, Sherry LongoszsT, pr. panayiotis

Papageorgiouss, Lauri Thur6n8e, G. Nataf gi P. Sultaneo.

Ceea ce are in comun exegezamoderni asupra operei ht'i-sostomice este sublinierea faptului c[ Sf. Ioan Guri de Aur,instruit in retorici de oratorul pigin Libanius - unul dintrercprezentanlii de seam[ ai curentului literar-filosofic numit,,a doua sofistici" -, a devenit celebru pentru talentul sluoratoric, fapt care i-a motivat pe admiratorii sli s[-i atribuiecognomenul Chrysostomos (,,Gur[ de Aur"); ales patriarh alConstantinopolului in 398, a continuat s[ predice cu acelasientuziasm gi patos retoricel.

Trebuie spus insi ci marele orator cregtin nu si-a alessubiectele gi exemplele numai pebaza educaliei sale retorice,iar popularitatea cdgtigati prin elocvenfi nu a fost un scop insine. El nu cluta sI strlluceasci doar prin frumuselea expre-siei, ci gi prin temeinicia ideilore2. Prin urmare, nu atribuiaintdietate formei asupra fondului, stilului asupra ideilor, arti-ficiului oratoric asupra con{inutului invi}[turii crestine. Eraostil formei goale, nu celei destinate a conferi o expresie preg-nanti invl]iturilor crestinee3. Aproape toate omiliile hrisosto-mice sunt rostite intr-un limbaj dulce si armonios, abundindin metafore, uneori prea lungi, cu numeroase digresiuni, incare retorica este lesne sesizabiliea. Folosirea unui limbaj acce-sibil, inteligent manipulat din grija sa deosebitl pentru mAn-tuirea sufl etelor ascultltorilor, eviden liazit dorinf a omiletuluiantiohian de a-i sensibiliza gi de a-i determina si-gi schimbemodul de viali imoral. EI considera c6, folosind imagini gi

cuvinte prin care ii determina si plAngi sau s[ aplaude, ascul-titorii sii vor reline mai uqor conlinutul predicilores. Se poateafirma ci limbajul hrisostomic se datoreazl, atdt efortuluipredicatorului de a se face inleles de ascultitorii s[i, c6t qi con-troverselor gi disculiilor teologice care l-au obligat s[-gi per-feclioneze gi s[-gi glefuiascl permanent vocabularul gi stilule6.

MOTIVULCORABIEIiNoppne

srANtururroaxcunArseutiurnrrnlntlin

$i rNovAIrE

15