ENACHE, Marian

Studii: I-icenliat in Drept, Universitatea,,Alexandru Ioan Cuza" lagi, Facultatea de Drept (1977)

Specializiri: Doctor in Drcpt specialitatea Drept constitulional - Universitatea din Bucuregti,

Facultatea de Drcpt (1997);bocumentarc drept constilufional comparat (Franta, Spania, ttalia J 990)

pcnrru redactarea Proiectului Constituliei Rominiei din 1991, impreund cu profesorii Vasile Gionea,

Antonie Iorgovan gi Florin Bucur Vasilescu.Activitate: Juiecdtu al Curlii Constitugionale a Romdniei desemnat prin Hotir€rea Senatului

Rom6niei, pentfu un mandat de 9 ani (13 iulie 2016-prezent); Deputat Camera Deputalilor,parlamentui Romdniei Comisia pentru invdtdlnent, gtiinfd, tineret 9i sporl (2012-2016); Secrctar

General Adjunct al Camerei Depuialilor (201 l-2012); Deputat Camera Deputalilor, Parlamentul

Romdniei ,'Ctomisia juridicd, dJdisciplind !i imunitdti, Comisia de validare (1996-2000); Consilier

prezidenlial Direclia juridicd a Prrcgedinliei Ronaniei, Ambasador al Romaniei in Republica

ir,lotaova (tgS3-t996);-Depurat - Camera Deputalilor, Parlamentul Romd'iei,Vicepre;edinteAdunarea Deputalilor, Vicepregedinte al Comitetului Adunfuii Constitumte, Comisia de redactare a

Proiectului Constitt4iei Romdniei, Comisia de redactare a proiectului de Regulament al AduniriiDeputalilor ( I 990- I 992); Avocat Baroul lagi, Vaslui, Iaqi, Bucureqti ( I 977-20 I 0).

lrublicrfii: Iisle autor snu coautor a utui numir de peste l5 lucrdri, dintre care, menfiondm: ,,Controlulprrlr11c11irr". ,,llcna$terea parlamentarislnului in Romdnia", ,,lnterpretarea Constituliei -)octrini Ei

jrrrrcticr-i'. ,,llevizuirca Cmstituliei", ,,Reloma justiliei romdneqti", ,,Democrafia parlanentara",

..Mrxlrrtiralilc controlului parlamentar",,,Misiune diplomaticd irr Republica Moldova 1993-1997"

A clrrlxrrrr ;i publicat in calitate de autor qi coautor, peste 100 de studii si arlicole in reviste de

rlu irrlitrrtc irrritlica. ctt prccirdere in dorneniul dreptului public

I'rtirrii 5i rlistinctii: l,rcrriLrl ,,Altlrci lldclulescf in domeniul istoriei drcptului pentru lucrarea

. Irrtr.r lrr r.rrrr err ( 6rrst itrr{ie i"' (corLrt(n ), con l'crit tle Uniunea Jurigtilor din Romdnia (2002); Diplomd de

' ',,.r ir

1 r'rr r r rr ..( '(n)tribr r{irr inrlr)rlirrtli Lr edi licarea statului de drept in Romdnia", acordati de Uniunea

lrrr t ltrl.t I )i rrrx rrr(i tlirr llorrrrlrrirr ( lt)()-l)-

l)l \( ( )NI I, Slcl:ril

:irrrlrr Lr,,rlr rt, ',1, I )r, l,l I llr\, r rl.ri,.r,lrr llri rr( rlr ( l()1)li)',t,,,i,,tir,',' t,,,tr ,l,,,tLil,,lrr, rr't,,rr!rrrrl,lr,l,trrlrrr I'rrlrlii ,,i rrl;tiirrl,lrr lrrlitiee lil Iiacultateade

' , I. l',, ,,1 ,1", ,,1r,1 , , l,' I '1,,,,,,1, ,1, r rrrl li,lrlr,, , '\,lrrrrrrr:rlr;rtrr',-(.1{X)0); Institutul de

l ,l ,L ,, 1,,, , r,r,, l,',1'Ll,,,,Lr I {rrl llr)ll l rrr\,, il,rlt,rlrl.rllorrirlirllrAlllirarc,ColegiUl

I , r ,,,,,.r r "1.,,',, 1,,r,,,,,r,,',r'1, 'l lr,,ltt,rrr.llllrll{rrrrltl. Irrrrisia(2008);CUrst,,,r,, L, L, L,,trrr.,,1, Ilr, ,tl'ollt l,,,.ril,;rl'ililifcill,,Dlept"la

r l! .,, l,,LrLr , l. lr,,t,li !l l

...r.,...., I ,.,.r ,,r L l,,,rll,r' r,1, ll,l,l:r lllliversitilii dini , r rl,, ,1, \rl Llr.rt t ,,rrrcrr t,rl lrlcrrtit{itlnal de pe

. r. I L,,,,,, r 1r 1,, ,rl).rl,1lrrrrr,,r,lrrrl(rrrliidcArbitrajr ,,, r,,,,, t tt r \{ ( ttl I t,rr.rrr) rr irl ( rrrlii dc Arbitraj

!.. r, ,i!.,i, 'r ,1, ,, !rlr,'r,rr' .r tli prrtelrrr 1Al)lt) din cadrulI ,ir, ,, r ,,' rl'r 1,r,'r,l,rr{r:rl(r00l.l{)ll);consilierdestat

. ,, , r, , L , r, rr'l,r.rrr' ,l',,rr1,il, ){)0lr). (lircetor ill cadrul Senatului.r, lr r rl li rr;rlnlrti I{orttrltrici ( I 998-200'{); membru al

' r, r ,,, ( '),f, '{){)!). rccrctirr Stiir4ific al Centrului de Drept., r , ,1, I 'r,r,, r( lx ll') ,lrrr ,;(trrrl l'lcuitilii de Drept a Universitilii din

. ,r,,,,,, "rr1r .rri,trlr(.rlli,rr,tcr..l)rcp{rtl",al,,llevisteideDreptConstitulional",r,r,,,',,t,.r',lrLIlrrt.r.rlt:rrrrl.,ltcvistciRotninedePafteneriatPublic-Privat",

| ,!, , iL,,1,,,,,,,,,,1,1rrr1,1, r,rLrrlrerrlllcvistci,,CurierulJudiciar".r'.,r,r,, ,,1,i , ,r,,, ., , i,.,,,r,,, ., lx ,t( .) , rle luctrri, rlitrttc cart:,,Drept constitulional";,,lnstituqii politice",

,,,,1, ,,,,.Lrrrlu,r.rl ( rrrr,lilrrliilc statclu menbre ale LIE", ,,Arbitration in Rornania.

\ l', ,L i,rr.,rt r' ( irrrrl, , ,.('rrt:rtilLt(ia l{ontiniei. Comentariu pe arlicole"; autor a peste 50 de arlicole,.r,,,in,.r(r.rr(r,rl,iuul( rrrcvislctlcprcstigiu,inprincipalindomeniuldreptuluipublic

I'rrrrrrr 1i rlrstirrr'(ii: l'rcrrirrl ,,Vespasian Pella" acordat de Uniunea Jurigtilor din Romdnia (2006);

I'r, rrrrrrl .,( rrrlcrr lrrnii" acordat de Ministeml Al'acerilor Externe din Romdnia peltru lucrarea

..1'rirreilrirrl lrrrrrei vecirlti{i in dreptul romenesc" (2005);,,Ordinul Coroanei" in grad de,,Mare( )li1er'' rrcrrclal tle M.S. Alberl II, Regele Belgiei (2009); Ordinul Nalional ,,Steaua RomAniei" in grad

rlc,"('avaler" acorclat de Pregedintele Rom6niei (2009).

Marian Enache $tefan Deaconu

Drepturile gi libert5{ilefundamentale in jurisprudenfa

Curfii Constitufionale

Volumul I

Editura C.H. BeckBucuregti 2019

n{-}*-htlll rnrenzerr lllll,!--- ---Jil _

AVERTISMENT!Avdnd in vedere amploarea luatd de fenomenul fotocopierii lucrdrilor de specia-litate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentria c[, pohivit art. 14 qi 196 dinLegea nr. 8/1996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, republicatd, repro-ducerea operelor sau a produselor purtdtoare de drepturi conexe, dacd respectivareproducere a fost efectuata ftrd autorizarea sau consimldmantul titularului dreptu-rilor recunoscute de legea menlionat5, constituie infracJiune pi se pedepseqte cu inchi-soare sau cu amendS. Prin reproducere, conform legii, se in{elege realizare4 integraldsau pa4iala, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect,temporar ori permanent, prin orice mijloace qi sub orice formd.

Nu vd faceli pirtagi la distrugerea c[4ii!

Editura C.H. Beck este acreditatn CNATDCU gi este considerati edituri cuprestigiu recunoscut.

Drepturile 9i libertifile fundamentale in jurisprudenfa Curfii ConstitufionaleMarian Enacheo $tefan Deaconu

Copyright @ 2019 - Editura C.H. Beck

Toate drepturil e rezetvate Editurii C.H. BeckNicio parte din aceasti lucrare nu poate fi copiatd ftrd acordul scris al EdituriiC.H. Beck.Drepturile de distributie in strdindtate aparfin in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiENACHE, MARIAN

Drepturlle 9l llberttrfile lundamentale in jurisprudenfa Cur{iiConstltuflonale / Marian Enache, $tefan Deaconu. - Bucureqti : EdituraC,ll, Beck, 2019-

3 vol,lsrlN 978.606- I 8-0853-3Vol. 1..2019, . Conline bibliografie, - lndex. - ISBN 978-606-18-0854-0

l, Deaconu, $tefan

34

Editura C.H. BeckCalea Plevnei, nr.172, et. 3-4, Sector 6, BucuregtiTel.: 021.410.08.47; 021.410.08.73Fax: 021.410.08.48E-mail : comen zi@beck.r o

Redactori: Andreea Stdnciulescu, Claudiu OniqoariTehnoredactor: Cdtdlin Mantu

Cuprins

CuvAnt-inainte.................. ................... VII

Listd de abrevieri...... .........XI

I. Egalitatea in drepturi... .........................1

II. Accesul liber la justifie................. ........................54

IIL Libertatea individuald ...................128

IV. Dreptul la libera circulalie ............160

V. Dreptul laapdrare.... .......................182

VI. Dreptul la viald Ei la integritate fizicd qi psihicd.... ...............205

VIL Dreptul la grevd....... ................,,.,240

VIII. Dreptul la munci qi la protecJia socialS a muncii...... .........257

IX. Dreptul la ocrotirea sdndtdlii.............:...................................318

X. Dreptul la rur mediu sdndtos........ .......................357

XI. Protecfia copiilor qi a tinerilor ......381

Index a1fabetic................ .....................405

I. Egalitatea in drepturi

@ Articolul 16 din constitufie

Art. 16. Egalitatea in drepturi(1) Cetdtenii sunt egali in fala legii 9i a autoritdlilor publice,

fhrd privilegii 9i fbrd discrimindri.(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

?S- comentariu

Egalitatea in drepturi este un principiu general al dreptuluiintdlnit in toate ramurile de drept. Ea este prevdzutd ca principiu pilrr Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, in art.ZO.Acest principiu este exprimat atdt legal, cdt qi doctrinar qi juris-prudential. De-a lungul timpului, egalitatea s-a cristalizat atAt caprincipiu de drept, cAt.gi ca drept fundamental qi categorie juridicd.A9a se face cd pe'scard evolutivd s-a trecut de la inegalitate lacgalitate gi mai apoi chiar la asa numita ,,discriminare pozitivd" sau

,,drept la diferenfS", ca mijloc de proteciie a anumitor categoriidefavorizate . Egalitatea este un principiu constitutional complex cesc definegte atAt prin raportare la diferen{i, cdt gi prin raportare ladiscriminare. Egalitatea nu inseamn5 uniformitate, pentru cd ingigioamenii nu sunt egali de la natur5.

Egalitatea inseamni in primul rdnd oferirea de qanse egaletuturor cetdtenilor. Complexitatea acestui principiu a condus in.jurisprudenla Curfii ConstituJionale a Rom6niei la proclamareaunui drept la diferenjd ca expresie a egalitdlii cetdlenilor in fatalcgii. Legea trebuie sd ofere qanse egale tuturor cetllenilor. Acesta

). Drepnrile Si libertdlilefundammtale in jurisprudenla CCR

este sensul prevederii constitutrionale conform cdreia cetdlenii suntegali tn fala legii Si a autoritdlilor publice, Jdrd privilegii Si Jdrddiscrimindri. Faptul cd nimeni nu este mai presus de lege ne al:atd cdintenlia legiuitorului este de a crea un stat de drept in care legea este

cea care guvemeazL, gi nu vointa arbitrard a indivizilor. Doar legeapoate fi egal6 pentru to!i. Voinla fiecdrui individ exprimd nevoilefieciruia in firnctie de situalia in care se gdseqte fiecare persoanS.

in al doilea rdnd, egalitatea inseamnl nediscriminare. inacest fel, art.l6 din Constitulia.Romdniei trebuie interpretat qi

aplicat in concordanld cu art. 4 alin. (2) din Constitu{ie conformcdruia ,,Romdnia este patria comund Si indivizibild a tuturorcetdlenilor sdi, fdrd deosebire de rasd, de nalionalitate, de origineetnicd, de limbd, de religie, de sex, de opinie, de apartenenld poli-ticd, de ayere sau de origine sociald". Aceste criterii de nediscri-minare, prevdzute gi in art. 2l din Carta drepturilor fundamentale aUniunii Europene, stau la baza aplicdrii principiului egalitSlii.Raportul dintre art. 16 gi art.4 nu este un raport de la normd gene-raldla normd particulard (specialS), ci este, mai degrab6, un raportde coordonare intre cele doud nonne, prin care se completeazdreciproc. in timp ce art.16 instituie principiul egalild\ii, art.4stabileqte criteriile dupd care se realizeazd aceastd egalitate. Egali-tatea poate insemna, pe de o parte, o egalitate pur formali(de exemplu, orice salariat are dreptul la salariu sau la munc[ egald,b5rba{ii qi femeile au acelagi salariu), dar qi o egalitate relativi,lindndu-se cont de situatia in care se gdseqte o persoani (de exemplu,dreptul la un nivel de trai decent, care este un drept cu un continutdiferit pentru fiecare individ in parte).

Egalitatea pur formald poate fi numitd gi nediscriminare. Dinpunct de vedere etimologic, nediscriminarea inseamnd interdicfia dea face distinctie intre obiecte, de a stabili intre ele o separa{ie, o dife-renliere plecdnd de la trdsdturile lor distinctive. A discrimina inseamnda separa iernhizlnd. pe diverse criterii. Discriminare ?nseamnd oricedistinctie, excludere, limitare sau preferinli bazatd pe rasd,nalionalitate, origine etnicd, limbd, religie, sex, opinie, apartenenldpoliticd, svere sau origine sociald. Rezultatul unei discrimindri este

reprezentat de suprimarea sau alterarea egalitalii de tratament.in jurisprudentra sa, Curtea ConstitulionalS a Romdniei a consi-

derat cd egalitatea inseamni gi posibilitatea instituirii unui drept

) Drepturile;ilibertdyile.fundamentaleinjtrisprudenlaCCR

este sensul prevederii constitutionale conform cdreia cetdlenii sunt

egali in fala legii Si a atioritdlilor publice, Jdrii privilegii Si fdrddiscrimindri. Faptul cd nimeni nu este mai presus de lege ne aratd cA

inten{ia legiuitorului este de a crea un stat de drept in care legea este

cea care guvemeazd, gi nu voinja arbitrard a indivizilor. Doar legea

poate fi egald pentru to{i. Voin{a fiecdrui individ exprimi nevoile

fiec[ruia in func{ie de situalia in care se gdseqte fiecare persoand.

in al doilea rAnd, egalitatea inseamni nediscriminare. Inacest fel, aft.16 din Constitu{ia RomAniei trebuie interpretat qi

aplicat in concordan{d cu art. 4 alin. (2) din Constitulie conformcdrvtia ,,Romdnia este patria comund Si indivizibild a tuturort'clti(enilor ,sdi, fdrd deosebire de rasd, de nalionalitate, de originet'tnit't"t, tla limbd, de religie, de sex, de opinie, de apartenertldpoli-lit'ti, tla uvcre sau de origine ,sociald". Aceste criterii de nediscri-rrrirrrrc, prcvdzute gi in art. 21 din Carla drepturilor fundamentale a

tJrriunii Errropene, stau la baza aplicdrii principiului egalitalii.l{aporlul clintre art. 16 gi art. 4 nu este un rapofi de la normd gene-

ral6 la normd particulard (speciald), ci este, mai degrab5, un raportde coordonare intre cele doud norme, prin care se completeazd

reciproc. in timp ce art. 16 instituie principiul egalita$i, art.4stabilegte criteriile dupd care se realizeazd aceastd egalitate. Egali-tatea poate insemna, pe de o par1e, o egalitate pur formali(de exemplu, orice salariat are dreptul la salariu sau la muncd egald,

bdrba{ii qi femeile au acelagi salariu), dar qi o egalitate relativl,{inAndu-se cont de situalia in care se gdseqte o persoand (de exemplu,

dreptul la un nivel de trai decent, care este un drept cu un conlinutclif-erit pentru fiecare individ in parle).

Egalitatea pur formald poate fi numitd gi nediscriminare. Dinpunct de vedere etimologic, nediscriminarea inseamni interdiclia de

a face distinc{ie intre obiecte, de a stabili intre ele o separalie, o dife-renliere plecdnd de la trdsdturile lor distinctive. A discrimina inseamnd

a separa ierarhizAnd pe diverse criterii. Discriminare inseamnd orice

distincJie, excludere, limitare sau preferinld bazald, pe rasd,

na\ionalitate, origine etnicd, limbd, religie, sex, opinie, apartenenld

polilicd, qvere setu origine socialii. Rezultatul unei discrimin[ri este

reprezentat de suprimarea sau alterarea egaiitSlii de tratament.

in .iurispruden{a sa, Curtea Constitulionald a RomAniei a consi-

dcrat cii ogalitatca inscttmni qi posibilitatea instituirii unui drept

Egalitatea in drepturi 3

l:r rlif'erenfi pentru situalii juridice diferite. Aga se face cd in cazul

1rt'rrsionirii bdrbatilor qi al femeilor la vArste diferite, Curtea Consti-trr(ionald a ajuns la concluzia ca egalitatea in drepturi inseamn[rrrlerzicerea discrimindrii negative, dar nu gi a discrimindrii pozitive(:r sc vedea Deciziile CurJii Constitufionale a RomAniei nr.l01l1995';t nr,2l11996). in momentul de fa{5, chiar Carta drepturilorIrrrrtlirrnentale a Uniunii Europene, in art.23, prevede cd principiul,'r';rlitir{ii nu exclude menlinerea sau adoptarea de mdsuri care sd

I'rc"vuclI avantaje specifice in favoarea sexului sub-reprezentat.

llilrliografia utilizati pentru comentariu

, ('. Birsan, ConvenJia europeand a drepturilor omului. Comentariuprc articole, vol. I, Ed. All Beck, Bucureqti, 2005.

, ^.1.

Bdlan, Drept constitu{ional qi institulii politice, vol. I,l'itl. I{amangiu, Bucuregti, 2015, p. 35 1 -356.

, Xl. Conslantinescu, L Muraru, I. Deleanu, F. Vasilescu, A. Iorgovan,I ltida, Constitufia RomAniei comentatd qi adnotatd, Ed. RegiaAukrnomd ,,Monitorul Oficial", Bucureqti, 1992, p.35-129.

, l).(.1. DdniSor, Drept constitulional gi institufii politice, vol. I,I ld. C.II. Beck, Bucure;ti,2007, p. 518-622.

, ,1. Deaconu, Drept constitufional, ed. a 3-a, Ed. C.H. llcck,I irrcureEti, 2017, p. 17 6-178.

, l)cleanu, Institu{ii qi proceduri constitu(ionale in dreptul ron-rdn qi

irr dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2006, p.452-560., l'. Drdganu, Drept constitu{ional qi institu{ii politice. Tratat

clcrnentar, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 1998, p. 151-191., ('. Ionescu, C.A. Dumitrescer, Constitufia Romdniei. Comentarii gi

cx p licatii, Ed. C.H. Beck, Bucure qti, 20 17, p. 259 -268., ./ Morange, Droits de l'homme et libert6s publiques, Ed. PUF,

I'aris, 1995., A4urarlt, E.S. Tdndsescu, Drept constitu{ional qi institutii politice,

vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2016,p.159., Muraru, E.S. Tdndsescu (coordonatori), Constitu{ia Romdniei.

(lomentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2008, p. 149-161., l{. Pavel, Egalitatea in drepturi a cetdfenilor qi nediscriminarea,

Ild. Universul Juridic, Bucuregti, 2010.

4 Drepturile Si libertdlilefundamentale tn jurisprudenla CCR

> lF. Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului,Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2009.

> B. Selejan-Gulan, Protec\ia europeanl a drepturilorEd. Hamangiu, Bucuregti, 2018.

Y F. Sudre, Drept european gi interna{ional al drepturilor

omului,

omului,Ed. Polirom, Iaqi, 2006.

> Z'.,S. Tdndsescu, Principiul egalitdlii in dreptul rom6nesc, Ed. AllBeck, Bucureqti, 1999.

} Legea nr.3011994 privind ratifrcarea ConvenJiei pentru apdrareadrepturilor omului gi a libertdfilbr fundamentale gi a protocoaleloradilionale la aceastd convenJie (M.Of. nr. 135 din 31 mai 1994).

} Decretul nr.2l2ll974 pentru ratifrcarea Pactului internalional cuprivire la drepturile economice, sociale gi culturale qi Pactuluiintemalional cu privire la drepturile civile (B.Of. nr. 146 din20 noiembrie 1974).

F Ca(a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, publicatd inJ.Of. al Uniunii Europene C 83 din 30 martie 2010.

in continuare vefi regisi extrase relevante din deciziile CurfiiConstitufionale pe urmitoarele tematici*:

V6rsta de pensionare .................. ................5Pensii de serviciu qi alte tipuri de pensii .........................8C[i de atac.............. .............16Tempus regit actum .............20Angajat........ ........................21Angajator..... ........................25Contraven{ii. ........................26Indemniza(ii. ........................27Minorit5,ti nafionale...... .......28Procuror,....,. ......,...,.............28Sarcina probei........... ...........31Persoanejuridice......;...... ..............:.........32Competenla instanlelor judecltoreqti .......33Acliune penal[.......... ...........34Cumul pensie cu salariu ...........................35

* Trimiterea este fbcuti la numdrul de pagind.

{ Drepturile;ilibertdlilefundammtaleinjurisprudenlaCCR

> J.F. Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului,Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2009.

> B. Selejan-Gulan, Protec{ia europeanh a drepturilor omului,Ed. Hamangiu, Bucureqti, 201 8.

D F. Sudre, Drept european gi interna{ional al drepturilor omului,Ed. Polirom, Iaqi, 2006.

> t.,S. Tdndsescu, Principiul egalitdtrii in dreptul romdnesc, Ed. AllBeck, Bucureqti, 1999.

F Legea nr.30/1994 privind ratificarea Conven{iei pentru apdrarea

drepturilor omului gi a libertdlilor fundamentale qi a protocoaleloradi{ionale la aceastd conventie (M.Of. nr. 135 din 31 mai 1994).

F Decretul nr.21211914 pentru ratificarea Pactului intema{ional cuprivire la drepturile economice, sociale qi culturale gi PactuluiintemaJional cu privire la drepturile civile (B.Of. nr. 146 din20 noiembrie 1974).

F Carla drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, publicatd inJ.Of. al Uniunii Europene C 83 din 30 martie 2010.

in continuare vefi regisi extrase relevante din deciziile CurfiiConstitufionale pe urmitoarele tematici.:

Vdrsta de pensionare .................. ................5Pensii de serviciu qi alte tipuri de pensii .........................8Cli de atac... ........................ 16

Tempus regit actum .............20Angajat........ ........................21Angajator..... ........................25Contraven{ii. ........................26Indenrnizafii. ........................21Minoritdqi nationale...... .......28l)rocuror....... ........................28Sarcina probei........... ...........31Persoanejuridice............ .........................32Competen{a instan{elor judecdtore;ti .......33Acliune pena1d.......... ...........34Cumul pensie cu salariu ...........................35

- Trimiterea este licutd la numbrul de pagind.

Egalitatea in drepturi 5

l'r'r r'rrtli"l de prob6....... .........38I )r'1rr1or.......... .......................39t rltlilor ..........43I ut rtlor/colaborator al securitdEii ............45\rrtor itir[i ;i institu{ii publice.,....... ...........48I rcrcitarea demnitdlilor publice......... ...........................49Irrr t'tru'ca demnitdfilor publice ..................51\, t t':;ul Ia func{ii publice ........................52I rr'r t:iturea funcliilor publice ...................53

d% ,,Curtea observd cd dispozi{iile de lege criticate prevdd

I'r'rrcllciul men{inerii in serviciu dupd implinirea vArstei standardrl{'l)cnsionare pentru ambele categorii de poli{igti la care se referi.rrrtor.rrl exceptiei, adicd, pe de-o pafte, chestorii de polilie, chestoriit,rncipali de polilie, chestorii Eefi de polilie qi chestorii generali dey,,,lilic (care pot fi menfinufi in funcfie pdnd la vdrsta de 62 ani), iar1', tlc altd parte, ceilal{i polifiqti (care pot fi menfinufi in func[icl';rrra la vdrsta de 60 ani).

I )c altfel, aceastd posibilitate reprezintd un beneficiu acordat deIt'y,irritor pentru anumite categorii socioprofesionale (de exemplu,rrrilitari, poliligti, magistrati, profesori), neexistdnd un drept alrrrt'rr{inerii in serviciu dupd implinirea v6rstei standard de pensio-rr;rlc. Cu atdt-rnai pufin, acest beneficiu nu reprezintd un dreptlrrrrtlarnental. in consecintd, Curtea re{ine cd dispozijiile de leget rilicate nu instituie un drept, ci doar o vocalie, dacd sunt indepli-rritc conditiile prevdzute de lege, respectiv cererea persoanei pentrurrrcntinerea in activitate qi dacd starea de sdndtate ii permite rezol-vrrlca in foarle bune condilii a atribuliilor ce ii revin, cu aprobarea;rrrrra16 a ministrului administra{iei si intemelor.

Prin urmare, Curtea constatd cd textele de lege supuse contro-lulLri de constitu(ionalitate nu contravin art. 16 din Constitu{ie,clriar dacd instituie o diferen{iere cu privire la mentinerea in

g Drepnrile Si libertdlilefundamentale tn jurisprudenla CCR

serviciu dupd implinirea.v6rstei standard de pensionare intre celedoud categorii de poliligti la care se referd autorul excep{iei,aceasta are la bazd un criteriu obiectiv gi rezonabil gi se explicdprin diferenla de grade profesionale dintre cele doud categorii".

(DCC nr. 117 din I0 martie 2015,M.Of. nr. 303 din 4 mai 2015)

@"% ,,in ceea ce privegte invocarea Deciziei inaltei Cur{i deCasalie qi Justilie nr.4 din 4 aprilie 2011 (M.Of. nr.349 din19 mai 20ll), Curtea Constitulionald a relinut prin Decizia nr. 919din 1 noiembrie 2012 cd solulia instanlei supreme a vizat rezol-varea neconcordan{ei dintre anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000privind sistemul public de pensii gi alte drepturi de asigurdrisociale (M.Of. nr. 140 din 1 aprilie 2000) qi anexa ff. 9 la Normelede aplicare a prevederilor Legii nr. 1912000 privind sistemul publicde pensii gi alte drepturi de asigurdri sociale, cu modificdrile Eicompletdrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii qi

solidaritdlii sociale nr.34012001 vizdnd, astfel, o situalie existentdinainte de intrarea in vigoare a Legii nr.26312010. tn acestecondifii, aspectele rezultate din Decizia inaltei Curfi de Casa{ie qi

Justi{ie ru.4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistd sub actuala regle-mentare, Ei anume Legea nr. 26312010. Pentru a tranqa definitiv pro-blemele legate de luarea in calcul a datei naqterii pentru stabilireavdrstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis cd primao determind pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate intreele. De asemenea, Curtea a relinut cd legiuitorul nu este obligat laadoptarea unei solulii legislative care sd preia cele stabilite indecizia pronunlatd in urma solu{iondrii unui recurs in interesullegii, ci poate adopta o reglementare noud qi neechivocd. Deciziapronunlatd in urma promovdrii unui recurs in interesul legii repre-zintd rczultatul unei activitdli de interpretare a legii, iar nu delegiferare, qi iqi gdseqte aplicabilitate a atdt timp cdt norma interpre-tatd este in vigoare. in concluzie, Curtea a stabilit cd solulia din20t0 a legiuitorului vizeazd,, pe de o parte, asigurarea unui echi-libru intre resursele financiare existente si cheltuielile ocazionate

g Drepturile Ei libertdlilefundamentale in jurispmdenla CCR

serviciu dupd implinirea.vArstei standard de pensionare intre cele

doud categorii de poliliqti la care se referd autorul excep{iei,

aceasta are la bazd un criteriu obiectiv gi rezonabil Ei se explicaprin diferenla de grade profesionale dintre cele doud categorii".

(DCC nr. 1 17 din l0 martie 2015,

M.Of. nr. 303 din 4 mai 2015)

,,M=e! h:\:=% ,,in ceea ce privegte invocarea Deciziei inaltei Curfi de

Casalie qi Justi{ie nr.4 din 4 aprllie 2011 (M.Of. nr.349 din19 mai 20ll), Curtea Constitu{ionald a re{inut prin Decizia nr. 919

din I noiembrie 2012 cd solufia instan{ei supreme a vizat rczol-varea neconcordanlei dintre anexa nr.3 la Legea nr.1912000privind sistemul public de pensii qi alte drepturi de asigurari

sociale (M.Of. nr. 140 din I aprilie 2000) qi anexa nr. 9 la Normelede aplicare a prevederilor Legii nr.1912000 privind sistemul public

de pensii Ei alte drepturi de asigur5ri sociale, cu modificarile qi

completdrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii qi

solidaritSlii sociale nr.34012001 vizdnd, astfel, o situafie existentd

inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.26312010. in aceste

condifii, aspectele rezultate din Decizia inaltei Curfi de Casalie qi

Justilie nr.4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistd sub actuala regle-

mentare, Ei anume Legea nr. 26312010. Pentru a tranqa dehnitiv pro-

blemele legate de luarea in calcul a datei nasterii pentru stabilirea

vArstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis cdprimao determind pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate intre

ele. De asemenea, Curtea a relinut cd legiuitorul nu este obligat la

adoptarea unei solufii legislative care sd preia cele stabilite indecizia pronun{atd in urma solu{iondrii unui recurs in interesul

legii, ci poate adopta o reglementare noui gi neechivocd' Deciziapronunfatd in urma promovdrii unui recurs in interesul legii repre-

zintd rezultatul unei activitdli de interpretare a legii, iar nu de

legiferare, qi iqi gdse;te aplicabilitatea at6t timp c6t norma interpre-

tatd este in vigoare. In concluzie, Curtea a stabilit cd solu{ia din

20 l0 a legiuitorr.rlui vizeazd, pe de o pafte, asigurarea unui echi-

librLr intrc resursele financiare existente $i cheltuielile ocazionate

Egalitatea ln drepturi 7

,i' pl;rlu pcnsiilor, in condifiile unui deficit al bugetului asigurdrilor.,', rrlc in crestere, iar, pe de altd parte, tranqarea definitivd a uneiI'r,'l,lt'rrrc care a dat naqtere unei interpretdri cel pulin discutabile.\',tlcl, rlublul criteriu folosit este de naturd sd satisfacd exigentele,rrt l(r rf in Constitu{ie privind egalitalea in drepturi, dispozi{iilel,1,;rlc rcspective aplicdndu-se persoanelor care se afld in aceeaqi.rIrr;rlic luridicd".

(DCC nr.82 din 26februarie 2015,M.Of. nr. 294 din 29 aprilie 2015)

"-& ?\,,In ceea ce priveqte interzicerea ocupdrii unor func{ii de, i,n(luccrc in universitdlile de stat, parliculare gi confesionale, dupdrr,h'plirrirea vdrstei de pensionare, cu excep{ia mandatelor in' \('rri{iu la data intrdrii in vigoare a legii, Curtea constatd c5 o,rt.rrt' rrr:"rsurd nu este de naturd sd incalce principiul egalitaliil,r,'r,;rzu[ de art. 16 din Constitulie. in acest sens, sunt aplicabiletutttrrti,\ tnutandis considerentele care au stat labaza Deciziei Cur(iit ,'rr:;1 itLr{ionale nr.444 din26 octombrie 2004, precitatd, gi anr,rme,,r rn spcfd, criteriul vdrstei are <doar natura unei condilii legale

l,{'ntru exercitarea unei profesii, aplicabild in mod egal tuturor;',rsollnolor aflate in situalii identice, respectiv acelora care se

r r( ;r(lr.cilz5 in ipoteza prevdzutd de norma juridicil. De asemenea,( urlcil re{ine cd <dreptul la muncd, alegerea profesiei, a meseriei',.ru rr ocr-rpa{iei, precum gi a locului de muncd vizeazd posibilitatea,'rt'lrci persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o,lrrrcs{c, in anumite condilii stabilite de legiuitor, gi nu vizeazd,rlrliga(ia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate1'rol'csiiler> (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.513 din 20 iunie'{)06, M.Of. nr. 598 din 1 1 iulie 2006).

(DCC nr. 2 din 4 ianuarie 20I I,M.Of. nr. 136 din 23februarie 20ll)

Drepturile Si libertdfile fundamentale tn jurisprudenla CCR

,,Cu privire la suslinerea potrivit cdreia dispozi{iiOrdonanlei de urgen!6 a Guvemului nr. 59l20ll ar aveacaracter discriminatoriu, intrucdt au ca efect diminuarea cuantu.mului pensiei, Curtea refine cd principiul pdstrdrii in platd acuantumului pensiei celui mai favorabil, consacrat atdt in art. 180alin. (7) din Legea nr.1912000 privind sistemul public de pensii qialte drepturi de asigur6ri sociale (M.Of. rtr. 140 din I aprilie 2000),cu modificdrile gi completdrile ulterioare, dar qi in art. 169 alin. (5)din Legea nr.26312010, vizeazd numai pensiile intemeiate pesistemul contributiv, intruc6t numai in acest caz cuantumul pensieipoate fi considerat ca fiind un drept c6qtigat. Prin urmare, persoa-nele care au beneficiat de pensii de serviciu $i titularii pensiilor insistemul public de pensii nu se afld in situalii identice, astfel cd trata-mentul juridic diferen{iat nu are semnificalia incdlcdrii principiuluiconstitulional al egalitdlii in drepturi a cetdlenilor. in acest sens s-apronun{at Curtea ConstitulionalS prin Decizia nr.1.270 din27 septembri e 20ll (M.Of. nr. 826 din 22 noiembrie 201 1)".

(DCC nr. 549 din I5 octombrie 2014;M.Of. nr. 908 din l5 decembrie 2014)

,,in acord cu cele statuate prin Decizia nr.736 din24 octonlbrie 2006 (M.Of. nr.4 din 4 ianuarie 2007) qi Decizianr. 820 din 9 noiembrie 2006 (M.Of. nr.39 din 18 ianuarie 2007),Curtea considerd cd nt.47 alin. (2) din Constitulie acordi inexclusivitate legiuitorului atributia de a stabili condiliile qi criteriilede acordare a dreptului la pensie, modul de calcul ;i cuantumulvaloric al acestui drept, precum gi de a modifica aceste reglemen-tdri in concordanfd cu schimbdrile ce se produc in resursele econo-mico-financiare. Aceastd libertate de care se bucurl legiuitorul inreglementarea dreptului la pensie este limitatd insd de obligalia cadispoziliile de lege adoptate sd fie in deplin acord cu toate celelalte

Dr eptur ile ; i libertdlile fundamentale in j urispruden4a CC R

Fensii:ao, ;eiviciu qi a l tip(iil:de, pensii

,'m6S:R1%:N):'4i: % ,,Cu privire la sus{inerea potrivit cdreia dispoziliileOrdonan{ei de urgenld a Guvernului nr. 5912011 ar avea un

caracter discriminatoriu, intrucdt au ca efect diminuarea cuantu-

mului pensiei, Curtea reline cd principiul pdstrdrii in platd a

cuantumului pensiei celui mai favorabil, consacrat atdt in art. 180

alin. (7) din Legea nr.1912000 privind sistemul public de pensii gi

alte drepturi de asigurdri sociale (M.Of. nr. 140 din I aprilie 2000),

cu modificdrile qi completirile ulterioare, dar gi in ar1. 169 alin. (5)

din Legea nr.26312010, vizeazd numai pensiile intemeiate pe

sistemul contributiv, intruc6t numai in acest caz cuantumul pensiei

poate fi considerat ca fiind un drept cdgtigat. Prin urmare, persoa-

nele care au beneficiat de pensii de serviciu gi titularii pensiilor insistemul public de pensii nu se afld in situalii identice, astfel cd trata-

mentul juridic diferenfiat nu are semnificalia incdlcdrii principiuluiconstitulional al egalitalii in drepturi a cetdfenilor. in acest sens s-a

pronunlat Curlea ConstitulionalS prin Decizia nr.1.210 din27 septernbrie 20 I I (M.Of. nr . 826 din 22 noiembrie 20 1 I )".

(DCC nr. 549 din I5 octombrie 2014,

M.Of. nr. 908 din I5 decembrie 2014)

///i,IN1{l=e=ffi.'-:--% ,,In acord cu cele statuate prin Decizia nr. 736 din24 octombrie 2006 (M.Of. nr.4 din 4 ianuarie 2007) qi Decizianr. 820 din 9 noiembrie 2006 (M.Of. nr.39 din 18 ianuarie 2007),

Cr-rrtea considerd cd art.41 alin. (2) din Constitufie acordd inexclusivitate legiuitorului atribulia de a stabili condiliile qi criteriilede acordare a dreptului la pensie, modul de calcul qi cuantumul

valoric al acestui drept, precum Ei de a modifica aceste reglemen-

tdri in concordanf[ cu schimbdrile ce se produc in resursele econo-

mico-financiare. Aceastd libertate de care se bucurd legiuitorul inreglementarea dreptului la pensie este limitata insd de obliga{ia ca

dispozi{iile de lege adoptate sd fie in deplin acord cu toate celelalte

Egalitatea in drepturi 9

tir('vc(lcri ale Constituliei, aqa cum este qi arl. 16 privind egalitatearrr rllcpturi a cetdfenilor.

Itr:f'eritor la principiul constitulional al egalita{ii in drepturi a,,'l:r(cnilor, Curtea Constitufionald a statuat in mod constant inlrrrisprudenfa sa cd acesta presupune aplicarea unui tratamentyrrrirlic identic persoanelor aflate in situalii similare. Pe de altd

I'rute, ins5, acest principiu nu exclude instituirea unui tratamentlrrr itlic diferenfiat persoanelor aflate in situalii diferite.

{'it priveqte tratamentul juridic diferit cdruia se supun persoa-rr, lt' in funcfie de data deschiderii dreptului la pensie, Curtea amin-t'';l('cal, potrivit celor statuate prin Decizia nr.861 din 28 noiem-l'r rt' 1006 (M.Of. nr. 45 din 22 ianuarie 2001), <situafia diferita int ,r(' sc afld cetdfenii in funcfie de reglementarea aplicabild potrivit;'r rrrcilriului lempus regit actum nu poate fi privitd ca o incdlcare a,lr,;pozitiilor constitu{ionale care consacrd egalitatea in fala legii gi

.r :rrrtolitdtilor publice, lird privilegii qi discrimindri>. Prin ullnare,l, y'irritorul era liber sd modifice condifiile de pensionare pentru

l'( r.roirtele care au lucrat in condilii speciale, cu prilejul abrogdriiI ,'r,,ii rrr'. 1912000 privind sistemul public de pensii qi alte drepturi,lt':rsiguriri sociale (M.Of. nr. 140 din I aprilie 2000) qi al adop-t,rr ri l,cgii nr.26312010.

('u toate acestea, Curlea observd cd, desi legiuitorul avea liber-t.rtcr cle a institui o reglementare diferitd in ceea ce priveqte, ,rrtliliile de pensionare cu prilejul abrogdrii Legii nr. 19/2000 gi al.r,lrr;rti-rr-ii Legii nr.26312010, a optat pentru uniforrnizarea trala-nr''ntului juridic in ceea ce priveEte majorarea punctajului lunart', rrllu persoanele care s-au pensionat sub imperiul celor doud legi',r ('iu.e au lucrat in grupe superioare de muncd sau in condi{ii,|,'oscbite, excep{ie ficAnd doar persoanele care au lucrat in,,,rrtlitii speciale. Avdnd in vedere aceast[ tendin][ unificatoare ar,'lrlcnrentdrii, Cufiea apreciazd, cd, in spefd, nu se poate opri lar ; r l i onarnentele anterior exprimate referitoare la constitu{ionalitatealr;rlrrrnentului juridic diferit determinatd de principiul tempus regit,tr'ttut1, ci se impune identificarea ratiunilor pe care legiuitorr-rl le-a,rvrrt in vedere pentru excluderea persoanelor care au lucrat int onclitii speciale de muncd qi s-au pensionat anterior Legiin.26312010 de la beneficiul majordrii punctajului mediu lunar,

l0 Drepturile;ilibertdlilefundamentaletnjurisprudenlaCCR

astfel incat sd poatd determina dacd aceste ra{iuni au fost in modobiectiv justificate gi sunt rezonabile, respectiv dacd au existat unscop legitim qi o relalie rezonabild de proporfionalitate intre mij-loacele implicate gi scopul urmdrit a fr realizat, potrivit criteriilorstatuate de curtea Europeand a Drepturilor omului in Hotdr6readin 18 februarie 2009, pronunlatI in cauza Andrejeva c. Letoniei[parag' 81]. Altfel spus, curtea urmeazd s6 anarizeze dacd insti-tuirea unui tratament juridic diferit pentru persoanele care au lucratin condilii speciale qi s-au pe4sionat sub imperiul a doud legidiferite este justificatd in condiliile in care pentru celelaliecategorii de persoane aflate in ipoteza normelor criticate s-a optatpentru o reglementare unitard.

curtea constatd cd reglementarea Legii nr.26312010 referitoarela condiliile de pensionare a persoanelor care au lucrat in condiliispeciale este diferitd falI de cea a Legii nr. 1912000 qi a Legiinr.22612006 privind incadrarea unor locuri de muncd in condiliispeciale (M.of. nr. 509 din l3 iunie 2006). comparand dispoziJiiieart. 55 alin. (l) lit. b) din Legea rr.26312010 cu cele ale art.43,art. 44 qi art.77 alin. (2) din Legea nr. 1912000 Ei cele ale art. 3 qiart.4 dinLegea rr.22612006, se constatd fie creqterea numdruluide ani reprezent6nd stagiul de cotizare, potrivit noii reglementiri,fie chiar inldturarea totald, a beneficiului oblinerii dreptului lapensie cu un stagiu de cotizare redus. Cu titlu de exemplu, Curteaaminteqte cd, potrivit art. 43 alin. (3) qi art.77 alin. (2) din Legeanr. 1912000, asiguralii care au desfrqurat activitdli de cercetare,explorare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I qi IIde expunere la radialii, puteau iegi la pensie la orice vdrst6 dacd

-aveau un stagiu de cotizare de 15 ani ?n zona I de expunere laradiatii, respectiv de l7 ani in zona II de expunere la radialii.Aparent, dispozifiile art.57 alin. (1) qi (2) din Legea nr.26312010pdstreazd aceeagi solulie legislativd. Alin. (3) al aceluiagi articolprevede insd, in mod suplimentar, c6 <pentru persoanele prevdzutela alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 22 ani Si 6 luni, tncazul celor cqre au des/dsurat activitate tn zona I de expunere laradialii, respectiv de 25 de ani Si 6 luni, tn cazul celor care altdesJd;urat activitate tn zona a II-a de expunere la radialii>.