la udine se pun bazele unei biblioteci româneşti · pdf file“estroverso” -...

1
“ESTROVERSO” - Luogo ideale ed evento multiculturale pagina 6 Diaspora română a comemorat Revoluţia din 1989 pagina 2 pagina 5 E-mail: [email protected] pagina 5 pagina 11 Nevoia de… România Despre OMUL frumos cu Dan Puric la Nürnberg Viaggiate con noi ! Maramures, Romania pagina 10 Concursul internaţional “ESTROVERSO”, în versiune românească pagina 14 pagina 4 EDITORIAL Sunt ani de când trăim cu graiul înăbușit, ani de când vorbim cu pruncii noștri și adesea între noi în limba locu- lui, care nu-i a noastră. Chiar dacă simțim revolta frământându-ne ficații, ne mușcăm până la durere buzele, ca să nu ne revărsăm amarul și umilința. Asta e. Îndurăm. Strângem din dinți și blestemăm în gând că nu ne-am născut franțuji ori nemți, ori mai-știu-eu-ce- seminție. Îndurăm. Nu avem de ales. Răbdăm și vom continua, aici, s-o facem... Și de ce? Pentru că noi am venit... Nu ne-au chemat. Nici irlandezii, nici spaniolii, nici italienii. Nimeni nu ne-a chemat. Am venit nechemați. Va- luri, valuri. Timp de mulți ani. Nu mânați de vreo febră a aurului. Nu din cauza crizei financiare mondiale sau pentru că acasă se petrecuse vreun crah... Nu pentru că, noi, românii, am fi dezvoltat vreun simț al aventurii, necunoscut înainte... Nu suntem nici refugiați de război. Am venit în vreme de pace pen- tru că a trebuit să venim, altfel am fi fost condamnați să trăim și după... ”ca vier- mii”, cum ne spunea tovarășa Elena Ceaușescu. Mai săraci decât înainte ! Ce era să facem? Ne-a adus aici disperarea că nimic nu se schimbase pentru noi. De cum am intrat în lumea lor, am înțe- les că nimeni aici nu era fericit de venirea noastră, fiindcă îi aveau deja pe africani și pe albanezi și pe kosovari, pe sârbii bosniaci si pe alții, prea mulți ca să poată face față. Și, uite-așa am pri- ceput, fără vorbe multe , mai mult din priviri, că dacă vrem să muncim, trebuie să plecăm capul și să facem tot ceea ce aici e disprețuit: munca fizică , adică cea care te face să ai mâinile bătătorite și unghiile rupte, ture nocturne, corvezi, muncă doar pentru casă și masă 24 de ore din 24 sau în flux continuu prin oțelării... asta dacă ne gândim la băr- bați. Femeile ? Pentru ce sunt aici ? Ca fie servitoare în casele și în gospodăriile italienilor, ale spaniolilor, ale englezilor. Indiferent de pregătire, e singura, sau aproape singura ofertă: românca e capabilă să fie menajeră, îngrijitoare de bătrâni ori bonă în case- le italiene, spaniole, franceze. Nu se poate spera mai mult. Atât merităm. E maximum din ceea ce Occidentul e dis- pus să ofere nației noastre. Asta pentru că în fața lor nu suntem cetățeni de ran- gul I ca și germanii ori englezii... Nu sun- tem membri întregi ai ”cetății”. Și cum să fim ? Nici nu am putea aspira la o asemenea cinste, atâta timp cât cei de ACASĂ se prefac a nu ști că AFARĂ sun- tem MI-LI-OA-NE. Nu doar un milion și jumătate cât vehiculează posturile tv din România, ci câteva milioane bune. O spun toate statisticile, rapoartele anuale ale poliției , cercetările CARITAS şi IRES. (continuare în pagina 2) Premiul Nobel pentru Literatură 2009 La Udine se pun bazele unei biblioteci româneşti DESTUL pagina 5 Anul I Numărul 2 16 pagini decembrie 2009 CM YK CM YK Ridicatul copiilor

Upload: vonhu

Post on 06-Feb-2018

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: La Udine se pun bazele unei biblioteci româneşti · PDF file“ESTROVERSO” - Luogo ideale ed evento multiculturale pagina 6 Diaspora română a comemorat Revoluţia din 1989 pagina

“ESTROVERSO” - Luogo idealeed evento multiculturale

� pagina 6 ��

Diaspora română a comemoratRevoluţia din 1989

� pagina 2 ��

� pagina 5 ��

E-mail: [email protected]

� pagina 5 ��

� pagina 11 ��

Nevoia de… România

Despre OMUL frumos cu Dan Puric la Nürnberg

Viaggiate con noi !

Maramures, Romania

� pagina 10 ��

Concursul internaţional “ESTROVERSO”,

în versiune românească

� pagina 14 ��

� pagina 4 ��

EDITORIAL

Sunt ani de când trăim cu graiulînăbușit, ani de când vorbim cu prunciinoștri și adesea între noi în limba locu-lui, care nu-i a noastră. Chiar dacăsimțim revolta frământându-ne ficații,ne mușcăm până la durere buzele, ca sănu ne revărsăm amarul și umilința. Astae. Îndurăm. Strângem din dinți șiblestemăm în gând că nu ne-am născutfranțuji ori nemți, ori mai-știu-eu-ce-seminție. Îndurăm. Nu avem de ales.Răbdăm și vom continua, aici, s-ofacem... Și de ce? Pentru că noi amvenit... Nu ne-au chemat. Nici irlandezii,nici spaniolii, nici italienii. Nimeni nune-a chemat. Am venit nechemați. Va-luri, valuri. Timp de mulți ani. Nu mânațide vreo febră a aurului. Nu din cauzacrizei financiare mondiale sau pentru căacasă se petrecuse vreun crah... Nupentru că, noi, românii, am fi dezvoltatvreun simț al aventurii, necunoscutînainte... Nu suntem nici refugiați de

război. Am venit în vreme de pace pen-tru că a trebuit să venim, altfel am fi fostcondamnați să trăim și după... ”ca vier-mii”, cum ne spunea tovarășa ElenaCeaușescu. Mai săraci decât înainte ! Ceera să facem? Ne-a adus aici disperareacă nimic nu se schimbase pentru noi.De cum am intrat în lumea lor, am înțe-les că nimeni aici nu era fericit devenirea noastră, fiindcă îi aveau deja peafricani și pe albanezi și pe kosovari, pesârbii bosniaci si pe alții, prea mulți casă poată face față. Și, uite-așa am pri-ceput, fără vorbe multe , mai mult dinpriviri, că dacă vrem să muncim, trebuiesă plecăm capul și să facem tot ceea ceaici e disprețuit: munca fizică , adică ceacare te face să ai mâinile bătătorite șiunghiile rupte, ture nocturne, corvezi,muncă doar pentru casă și masă 24 deore din 24 sau în flux continuu prinoțelării... asta dacă ne gândim la băr-bați. Femeile ? Pentru ce sunt aici ? Ca

să fie servitoare în casele și îngospodăriile italienilor, ale spaniolilor,ale englezilor. Indiferent de pregătire, esingura, sau aproape singura ofertă:românca e capabilă să fie menajeră,îngrijitoare de bătrâni ori bonă în case-le italiene, spaniole, franceze. Nu sepoate spera mai mult. Atât merităm. Emaximum din ceea ce Occidentul e dis-pus să ofere nației noastre. Asta pentrucă în fața lor nu suntem cetățeni de ran-gul I ca și germanii ori englezii... Nu sun-tem membri întregi ai ”cetății”. Și cumsă fim ? Nici nu am putea aspira la oasemenea cinste, atâta timp cât cei deACASĂ se prefac a nu ști că AFARĂ sun-tem MI-LI-OA-NE. Nu doar un milion șijumătate cât vehiculează posturile tvdin România, ci câteva milioane bune.O spun toate statisticile, rapoarteleanuale ale poliției , cercetările CARITASşi IRES.

(continuare în pagina 2)

Premiul Nobel pentru Literatură 2009

La Udine se pun bazeleunei biblioteci româneşti

DESTUL

�� pagina 5

Anul INumărul 216 pagini

decembrie 2009

CMYK

CMYK

Ridicatul copiilor