jurnalismul smar1

7/23/2019 Jurnalismul smar1

http://slidepdf.com/reader/full/jurnalismul-smar1 1/3

Oraşele inteligente şi jurnalismul smart

În ultimele decenii, procesul de urbanizare a cunoscut un avânt extraordinar. Dacă în 1!!

doar 1"# din popula$ia lumii trăia în oraşe, specialiştii Organiza$iei %a$iunilor &nite

estimează că până în '!(!, acest procent va atinge )!#, mai ales că, an de an, creşterea

popula$iei adaugă planetei ec*ivalentul a şapte metropole de mărimea %e+ or-ului.

/upraaglomerarea oraşelor are e0ecte nocive asupra mediului şi implicit asupra oamenilor

care îl populează, de aceea este necesar să se încerce optimizarea resurselor 0inite prin

utilizarea noilor te*nologii. n acest context, un nou concept a luat naştere, în strânsă legătură

cu administra$iile publice locale 2 este vorba despre oraşele inteligente 3smart cities4, care

pun bazele noului model de oraş al secolului 55, caracterizat prin e0icien$ă şi

sustenabilitate. Deşi termenul de 6smart cit78 a 0ost utilzat pentru prima oară în 1'', când în

9ouston, :exas au 0ost introduse sistemele de sema0orizare automată a tra0icului rutier,

conceptul a 0ost rede0init pe baza de0ini$iilor propuse de organiza$ii importante la nivel

mondial cum ar 0i %a$iunile &nite, &niunea ;uropeană, <anca =ondială ş.a. Oraşele

inteligente vizează capacitatea conducerii administrative din zonele urbane de a utiliza

te*nologia in0orma$iei şi a comunicării 3:>4 pentru a asigura prosperitatea cetă$enilor şi a

îmbunătă$i condi$iile de via$ă ale acestora. >onceptul de ?/mart >it7? este unul complex şi

implică coexisten$a mai multor arii2 economie 3smart econom74, mobilitate 3smart mobilit74,

mediu 3smart environment4, oameni 3smart people4, condi$ii de trai 3smart living4 şi

guvernarea 3smart governance4. ntrun oraş inteligent, :> este motorul care pune în mişcare

toate mecanismele, stând la baza interac$iunii şi cooperării nu doar între institu$iile de

conducere, ci şi între acestea şi cetă$eni. @rin urmare, cetă$eanul dintrun oraş de tip smart nu

mai este un simplu consumator de date şi servicii, alienat social şi neinteresat de sc*imbările

din sociatate, ci un participant activ în via$a de zi cu zi a oraşului inteligent. :otodată, acesttip de oraş pune accentul pe capacitatea guvernării locale de a colabora cu alte organiza$ii

3companii :, mediul de a0aceri de la nivel local, organiza$ii nonguvernamentale4 pentru a

elabora şi adopta politici care să îmbunătă$ească şi să modernizeze nivelul de trai al

cetă$enilorA re0ormulând, ceea ce 0ace oraşul inteligent este să stabilească rela$ii de

colaborare între guvern, mediul de a0aceri şi cetă$eni pentru a optimiza via$a urbană,

implicândui pe to$i în luarea deciziilor şi con0erindule statutul de 6sta-e*olders8. &n

exemplu concret de cum poate 0i 0olosită :> pentru a îmbunătă$i calitatea vie$ii întrun oraşinteligent îl reprezintă serviciile inteligenteA spre exemplu, în marile oraşe ale lumii



3 =oscova, <arcelona etc4 există plat0orme online care pot 0i 0olosite în diverse scopuri, de

la plata 0acturilor lunare la a a0la in0orma$ii în timp real despre tra0ic, a rezerva un loc întro

parcare, a 0ace o programare la un notar, a vedea in0orma$ii despre prezen$a la şcoală, a 0ace o

cerere de înregistrare a căsătoriei şi c*iar una de sc*imbare a numelui. Dar orasele inteligente

nu sunt caracterizate numai de primatul te*nologiei, şi ci de componenta 6verde8, acordând o

importan$ă deosebită mediului şi având un impact redus asupra acestuia. :ransportul se 0ace

pe bază de carburant bio, clădirile sunt dotate cu panouri solare şi generatoare care

0unc$ionează pe bază de gaze naturale, pentru maximizarea e0icien$ei energetice şi reducerea

emisiilor de >O', iar parcurile şi zonele verzi sunt numeroase.

n acest context, jurnalismul trebuie să devină, la rândul său, inteligent şi să se adapteze la

noile sc*imbări din societate. Dat 0iind importan$a re$elelor de nternet în oraşele inteligente, putem vorbi de expansiunea digital media 3 trecerea presei scrise în 0ormat electronic,

expansiunea televiziunii digitale, dezvoltarea blogurilor şi a re$elelor de social media4.

:otodată, dacă luăm în considerare 0aptul că întrun smart cit7 cetă$enii sunt activi, receptivi

la sc*imbare şi implica$i în via$a socială şi politică, vom constata apari$ia aşanumitului

jurnalism participativ sau jurnalism cetă$enesc, acesta desemnând procesele prin care

cetă$enii obişnui$i contribuie la adunarea, selectarea, publicarea, distribuirea, cometarea şi

dezbaterea publică a ştirilor con$inute de un produs media institu$ional. @ersoane care nu au o pregătire în domenoul jurnalismului preiau, prin comentarii pe +ebsiteurile ziarelor, prin

postări pe social media, prin articolele publicate pe blogurile personale unele din 0unc$iile de

comunicare controlate anterior de institu$iile media 0unc$ia de in0ormare 3 re0eritoare la

diverse evenimente a0late în des0ăşurare pot publica înaintea jurnaliştilor specializa$i, în

calitate de martor4, 0unc$ia de interpretare sau 0unc$ia de liant 3 stabilesc conexiuni între

diverse eveniment4. După 0enomenul Batrina, marile organiza$ii media au început să înc*eie

parteneriate cu diverse comunită$i de jurnalişti cetă$eni, un bun exemplu în acest sens 0iind

agen$ia de presă Ceuters care a realizat un acord cu comunitatea lobal Eoice, prin care

publica pe siteul său sa materiale realizate de jurnalişti cetă$eni, încurajând oamenii să scrie,

să o0ere in0orma$ie şi să îşi exprime opiniile. :rebuie men$ionat însă că jurnalismul

participativ este însă unul prin natura sa subiectiv, căci este practicat dintro pozi$ie

partizană, iar în acest caz principiul obiectivită$ii în relatare nu mai este asigurat. &n alt

pericol în cazul jurnalismului cetă$enesc ar 0i 0aptul că riscul de dezin0ormare creşte şi de

aceea, c*iar şi întrun oraş inteligent, va 0i nevoie de jurnalişti care să veri0ice in0orma$iile, să

le 0iltreze, să încrucişeze sursele şi să o0ere o perspectivă completă asupra unui eveniment,



expunând perspectivele 0iecăreia dintre păr$ile implicate. ;xpansiunea jurnalismului online

presupune în acelaşi timp un mod di0erit de tratare a in0orma iei. =odul de redactare seț

sc*imbă, există elemente care permit intertextualitatea şi interactivitatea 3 lin-uri 4, iar ştirile

sunt actualizate permanent, prin ceea ce numim 6scriitură în direct8. Eiteza cu care este însă

postată o ştire în mediul online poate a0ecta acurate$ea acesteia, pentru că ejurnalismul stă

sub semnul urgen$ei şi în graba de a 0i primii care di0uzează o anumită in0orma$ie, jurnaliştii

pot să strecoare eventuale erori. Fvând în vedere caracteristicile oraşelor inteligente amintite

mai sus, putem de asemenea intui 0aptul că în agenda publică vor intra subiectele ce $in de

protec$ia mediului înconjurător, de educa$ie şi de politică 3guvernare4. >um smart cit7

promovează o politică desc*isă, a transparen$ei, presa va putea monitoriza activitatea

oamenilor politici şi poate 0ace publice eventualele abateri ale acestora. De asemenea, presa

va putea 0i un 0actor de promovare a proiectelor de modernizare a societă$ii, expunând atât

avantajele, cât şi dezavantajele acestora.

n concluzie, sunt de părere că jurnalismul va continua să existe şi în oraşele inteligente, în

cadrul cărora va avea o 0unc$ie de avertizare, conştientizare şi semnalizare a eventualelor

nereguli. Deşi cetă$enii vor deveni activi şi vor putea la rândul lor să 0ie distribuitori de

in0orma$ie prin mijloacele puse la dispozi$ie de mediul online, consider că este necesară o

abordare obiectivă a evenimentelor pe care un jurnalist 6amator8 nu o poate aveael nu poateveni decât cu propria sa perspectivă asupra 0aptelor.

jurnalismul smar1

Documents