e (201 eminescu, jurnalistul jurnalistul cultural... · jurnalismul european in diacronie cultura...

Iulian Bitoleanu. Profesor doctor la Colegrul Najional ,,Anastasescu"(Rogiorii de Vede). Masterat in Juriralism gi Comunicare (Universitatea dinBucuregti), precum gi doctorat in Filologie (Universitatea din Craiova). Aparticipat la congrese gi conferinle universitare, cu flnalizare in volumecolective. A publicat studii gi eseuri in revistele Luceafdrul de dimineald,Tribuna, ArgeS, Oglinda literard, Mozaicul q.a. A editat articole qtiinfifice cuindexare interna{ionald ISI in diverse reviste striine, ca gi in Analeleuniversitare de la Craiova qi TArgu-Mure$. Autor a patru cdrji: Vama candorii(1990), Repere literare, stilistice Si lingvistice (1999), Laoima noplii (2002),Mer i di an e c r i ti c e (201 4).

Iulian Bitoleanu, Eminescu, jurnalistul cultural complet@ 2019 Institutul European Iaqi

INSTITLNULETJROPEANIagi, str. Grigore Ghica Vodd nr. 13,700469, O.P. 6, C.P. [email protected], www. euroinst.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei

BITOLEANU, IULIANEminescu, jurnalistul cultural complet / Iulian Bitoleanu; cuv. inainte:

Elena Filipag. - Iaqi: Institutul Ewopean,2018Con{ine bibliografieISBN 978-606 -24-0239 -6

I. Zaharia-Filipaq, Elena (pref.)

82 1.135.1.09

Reproducerea (parJiald sau totald) a prezentei c8fi1, fdrd acordul Editurii,constituie infracliune gi se pedepsegte in conformitate cu Legea nr.811996.

Printed in ROMANTA

IULIAN BITOLEANU

EMINESCU, JURNALISTULCULTURAL COMPLET

Cuvdnt inainte de Elena Zaharia Filipaq

INSTITUTUL EUROPEAN2019

^t

Cuprins

Cuv0nt inainte / 7

Capitolul IDin istoricul presei euroPene / 9

1. I . Jurnalismul european in diacronie / 91.2. Eminescu versus presa anterioatd / 14

1.3. Gazetarul profesionist gi ,,T(t)impul" (sdu) / 18

1.4. Concepfia iwnalis|icd / 22

Capitolul2Publicistica eminesciani / 27

2.1. Coordonatele istorico'litetate / 27

2. 1. 1. Periodizarea publicisticii emines ciene. Etapa I / 27

2.l.2.Etapa a II-a,,Curierul de lagi"(mai 1876 - octombrie 1877) / 34

2. 1.3 . Etapa a-III-a.,,Timpul",,,Romdnia libetil',,,Fdntdna Blanduziei" / 5l2.1.3.1,,Timpul" / 56

2.1.3.2 Epilogul.,,Rom6nia liberS"I qi ,,Fdntdna Blanduziei" / 64

Capitolul3Tematica I 7l

3.1. Conceptia socio-cultwald / 7 |3.2. Domenii culturale gi artistice / 75

3.2.l.Folclor / 75

3.2.2.Teatru / 79

3.2.3. CulIurE I 87

3.2.4.Lingvisticd / 95

3.2.5.Literchxd I 1093.2.6.Educatie I 127

3.2.7.Preligie / 135

Capitolul4Icoane vechi Si icoune noud I 147

4.1. Oglinda veridicd a politicii inteme I 147

4.1.2. Actualitatea / 1484.1.3. Paralele economice I l5l4.1 .3 . Bdtrdnii Si tinerii / 157

4.1.4. Ilustralii administrative I 1604.I.5. Din abecedarul economic / 1634.1.6. Frazd qi adevdr / 165

Receptarea criticl a gazetdriei eminesciene / 171

Autentificarea unei valori / 17lConcluzii / 171

Bibliografie literarl / 181

Bibliografie critici / 182Bibliografie jurnalistici / 189

-

Cuv6nt inainte

Lucrarea rcprezintd rodul unei cerceteri temeinice qi

ample $i, totodatd, al unei pasiuni pentru Eminescu, demni de

stim6, mai ales in contextul act:oal, cAnd interesul fafi de valorileculturii nationale, ale culturii in general, ascdzut considerabil.Autorul a intreprins o munci de cercetare foarte serioasS, explo-r6nd minu{ios universul publicisticii eminesciene, pebazaediliilorexistente, dar qi prin contact direct cu presa timpului, precum qi

consultAnd numeroase exegeze critice consacrate temei. El reexa-

mineazd atent toate opiniile critice formulate in marginea texte-lor jurnalistice scrise de poet, qi le insuqeqte pe unele, leamendeazdpe altele, neobosit in sdrguinfa qi devo{iunea sa.

Domnul Bitoleanu Ilie este un cercet[tor onest gi harnic,care s-a devotat temei sale de cercetare, parcurgdnd mii de paginide bibliografie qi strdduindu-se sd organizeze coerent rezultatelemnncii sale. Prin amploarea informatiei bibliografice, tinzdndspre exhaustivitate, prin pasiunea cercetdrii in detaliu a uneiimportante componente a operei eminesciene qi mai ales prinincercarea de a incadrz aceastd cercetare in canoanele genuluijumalistic, lucrarea domnului Bitoleanu Ilie se impune atenfiei.

ElenaZaharia Filipag'

I Profesor univ. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureqti.

7

:.

Capitolul I

Din istoricul presei euroPene

1.1. Jurnalismul european in diacronie

Cultura este de neconceput frri dimensiunea ei livrescd,

fdrd aportul ,,slovei fdurite", concretizate in literatur[ artisticd(poezie, proz6, teatru) ori gtiinJificd (tratate, dicfionare).

Tot de zodia culturii, a comunic[rii scrise tine qi presa.

Dupd Victor Viqinescur, patru au fost revolufiile ce au marcat

comunicarea; prima: limbajul articulat (in protoistorie); a doua:

alfabetul qi scrierea (cu mii de ani i.Hr.); a treia: tiparul, inventat

de Gutenberg (sec. al XV-lea, la 1438) 9i ultima: tehnologizareain mass-media, prin Marschall Mcluhan.

Un punct de vedere pertinent au exprimat qi Melvin L.De Fleur gi Sandra Ball-Rokeachz, ce au decelat qase faze ale

comunicdrii in diacronie:1. Epoca semnelor gi semnalelor;2. Epoca vorbirii;

I Victor Viqinescu, O istorie a presei romdneSti, Ed. Victor, Bucureqti,

2004,p.12.2 Melvin L. Du Fleur qi Sandra Ball-Rokeach, Teorii ale comunicdrii

de masd, Ed. Polirom, IaSi, 1999, pp. 21-38.

EMINESCU, JURNALISTUL CULTURAL COMPLET

3. Epoca scrisului;4. Epoca tiparului;5. Epoca mijloacelor de comunicare in mas6;

6. Epoca mijloacelor de comunicare computerizrtL-Anul 1438 rdmdne de referinld in istoria omenirii prin

difiizarea la mii de km. a mesajelor, in circulalia mai npidd a

informa{iilor, inaugurAndu-se, pe drept cuvAnt, galaxia Guten-

berg, dac5 socotim cd Johannes Gensfleisch, alias Johan Guten-

berg de Mainz (1400-1468) a creat la Strasbourg, apoi laMainz,magina de tip6rit, invenfie fascinantd a Erului Mediu, prilej cu care a

imprimat Biblia (1455-1456) 9i alte lucriri fundamentale.

Despre semnifica{ia aparte a evenimentului s-a pronun{at

qi Marschall Mcl.uhans, insist6nd pe valenlele duale de tehno-

logie qi de materie primd, superioard bumbacului qi lemnului.Pdrintele tiparului n-a avut o existenld luminoasd, pe

mdsura descoperirii sale epocale. Legenda spune cd el ar fi dat

faliment, ,,averea" lui spirituald- circa 200 de exemplare din

Bibtie - qi atelierul fiind revendicate de avocatul personal'a

PAnd la ivirea presei mai era doar un pas: fabricaniii de

qtiri qi zvonuri au ndscocit - aratd Pierre Albert5 - niqte foivolante numite fie ocazionale, cu aspectul unor mici caiete (la

' Ct ttlutschall Mcluh an, Galaxia Gutenberg, Ed. Politici,Bucuregti, 1975,p.450. Odatd cu Gutenberg, Europa intrdinfazatehnologicd a progresulut, fazd in care schimbarea insdqi devine

norna arhetipalb a vie{ii sociale. Tipografia a tins sd transforme

limbajul dintr-un mijloc de percep{ie 9i explorare intr-un bun de

consum transportabil.o Cf. Dorin Popa, Mass-media, astdzi, Ed. Institutul European' Iaqi,

2002, p. 108.s Pier:re Albert, Istoria presei, Ed. Institutul European, IaSi, 2002,

pp. t2-13.

10

Din istoricul presei euroqene

finele sec. al XV-lea), relatAnd bdtelii, funeralii, evenimente

mondene, culturale, fie libele, incurajAnd polemica, mai ales

politicd qi religioas6.Comunicarea scris[putea ddinui qi frrdpres6? Categoric,

nu! La originea acesteia au stat - crede Florea Ioncioaia -,,liber-tatea de expresie qi provocare cultural[."6

Nu-i suficient, dar nu insistim.Din istoricul presei, anterioare gazetelot, amintim: afiqe,

pamflete, almanahuri (primul datdnd din 1486), cronologii (un

fel de recenzii asupra evenimentelor majore; 1588, Germania),

broguri religioase qi publica{ii cu caracter popular, botezate

,,canards"1, in FranJa. Ultimele, extrem de spectaculoase, cu

prizd la publicul cititot ahtiat de senza{ional.8

Mostrele de incipientd media scrisb s-au inregistrat inGermania, Ftanla, Anglia, Italia. Toate aceste forme de mani-

festare a comunicirii scripturale au pregdtit terenul pentru

primele gazete: bilunarul,,Nout6!ile din Anvers" ( 1 605- 1 607) qi

un hebdomadar din acelaqi an, 1605, la Strasbourg. Aqadar

leag[nul presei scrise s-a aflat in Jdrile de Jos 9i in limanulfranco-german.

Uqor-ugor, propagarea presei inundd Vestul european:

Stuttgart, Praga (1619), Kciln, Amsterdam (1620), Londra(1620), Florenla (1636), Roma (1640), Madrid (1661)'

Florea loncioaia, Introducere in presa scrisd, Ed. Univ. Al.I. Cuza,

2000,p.29.Dorin Popa, op. cit.,p. ll7.Jean-Noel Jeanney, O istorie a mijloacelor de comunicare,InstifutulEuropean, Iaqi, 1997,p.27: ,,Caracteristic pentru ,,canards" este cd

aduceau la cunogtinfamarelui public toate qtirile reale sau imaginare

care puteau frapa imaginalia qi sensibilitatea: inundaliile, cutre-

murele (...) li, mai ales, crimele spectaculoase..."

11


Un siptdmdnal scdpat de ,,noaptea uitdrii" a fost parizi'anul de doar 4 pagini ,,La Gazelte" (mai 1631) al mediculuiTheophraste Renaudot, cu un tiraj de 1200 exemplare.

Chiar dacd primii jurnaligti proveneau din categoriile

scriitorilor qi filosofilor, au existat qi confraJi criticiqti la adresa

diletantismului presei. Astfel, iluminiqtii J'J. Rousseau qi

Voltairee se ardtau reticenli in privinla extragerii jurnalismului

din marasmul pseudoliteraturii: ,,Ce este un periodic? O lucrare

frrd merit 9i fbrd utilitate, a cdrei lecturd neglijatd qi dispreluitd

a gtiutorilor de carte nu face decdt sd ofere femeilor qi nerozilorvanitate fbrd instruclie." Pe deasupra, presa pdrea ,,o povestire a

unor nimicuri."Avdntul presei din epoca luminilor, explicabil prin recu-

lul monarhiei absolute qi inregimentarea eficient[ a scriitorilorin presd, a facllitat lansarea euforicd a primului cotidian, in1660: ,,Leipziger Zeitung" (extins pdnd in 7921), alert qi diversprin qtiri.

ScrutAnd situalia din Europa prin surse redutabile'0, tre-

buie relinut ci marile ziare se nasc la sfdrqitul secolului al

XVIII-lea: ,,Journal de Paris" (1717), ,,Gazette de France"

,,Quotidienne", ,,Journal des Debats", ,,La Presse" (cu un tiraj de

1 80.000 exemplare),,,Times" (1785),,,Daily Telegraph" (1 855),

,,Al gemeine Zeitung" (17 9 8, la Tubingen), multe supravi efuindprin secole, oferind modele de obiectivitate qi profesionalism.

Privitor la relalia literaturd - pres[, aceasta a avut un aspect

monocolor in Anglia (de adeziune aprozatorilor la gazetirie) qi

altul divergent in FranJa: de acceptare ca hobby, de asumare

ferventd ori de scepticism din parteaenciclopedigtilor Diderot 9i

Apud Pierre Albert, op. cit.,p. 19.

Francis Balle, Mddias et socidtds, Ed. Montchrestien, Paris, 1990.

9

r0

t2

Din istoricul presei euroPene

Montesquieu. Riscurile meseriei se pot solda dramatic cu ares-

tdri (Daniel Defoe) ori tragic (pedeapsa capitald). De pild6, in7794,unnotoriu condeier Simion Liriguet a fost decapitat.l' Ce

mai conteazd cdte un hiatus I accident la un (demi-)secol cu

vreun insolit redactor, cdt timp gazetafii se recrutau nu doar din

sfera scriitorilor, a clasei de mijloc, ci qi din alte straturi sociale,

ducdnd la inflafie,la,,epidemie jumalisticd",iar de mirajul cele-

brit6{ii prin cuvAntul mediatic se simt magnetizati sute qi mii de

condeieri, pentru care sucombarea fizicd, iqi pierde relevan{a infavoarea unui,,arti col-bomb6", r efr actat I a repercus iuni ? !

Cu privire la obdrqia jurnalismului, cAteva concluzii se

impun.Deqi Burke a decretat in 1187 presa ca fiind a patra

putere in stat, totuqi, soarta presei in Anglia (intre 1621 9i 1791)

a fost una agitatd, din pricina instabilitdlii politice, a rdzboiuluicivil. Pentru Pierre Albertl2, secolul al XVIII-lea a fost dominat

de harul pamfletar al lui Daniel Defoe (intemeietor de ,,Revue",intre 1704 qi 1713).

Presa francezd (1653'1678) a cunoscut o dezvoltarelent6, in vreme ce aceea german6, dupd o perioadd de cenzurd, a

inflorit brusc.De remarcat cd in ,,Declarafia drepturilor omului 9i cetd-

feanului", din26 august 1789, articolul 10 proclama dreptul laopinie al fiecdrui cetdtean, iar articolul 11 afirma principiul liber-t6tii de a publica.

rr Dorin Popa, Mass-media, astdzi, Ed. Institutul European, la;i,2002,p.108.

12 PierreAlberl, op. cit.,p.21 .

t3


1.2. Eminescu versus presa anterioarl

Eminescu debuta ca gazetat in 1870, adicd la patru dece-

nii de tradiJie jurnalisticd la noi.ExcluzAnd efemera ,,Fama Lipschii"'3 (7821, Leipzig,

doar cAteva numere, din care unul pdstrat la Sibiu), anul1829marcheazd nagterea presei romAnegti prin ,,Curierul romAnesc"

(hebdomadarul lui LH. Rddulescu, in Muntenia) 9i ,,AlbinaRomAneascd" (bilunarul lui Gh. Asachi in Moldova). Ardealulnu putea rdm6ne mai prejos, numele lui George Bariliu (,,Gazeta

de Transilvania",la 72 martie 1838, Braqov), intrdnd, de buniseam6, in categoria pionierafului gazetdresc.

Spiritualitatea umand se cdntdreqte nu numai in opere

artistice, qtiinlifice, acte de culturS, invenlii etc., ci qi inmass-media. Oglindd arealit5ilii la toate palierele - social, poli-tic, economic, cultural, recreativ -, jurnalismul a inregistrat aicigi dincolo o ascensiune fulminanti, emancipAnd conqtiin{a

colectivd, dinamizdnd mersul istoriei, apostrofAnd, aureoldnd

fapte, indivizi, in confotmitate cu adevdrul.Rolu1 de instan!6 eticd i-a atras in epoca noastri 9i eti-

cheta ,,CAinele de pazd al societ6fii". Revenind, vom spune cd

presapartizand neadevdrului va capota, sine die, iar de redresat

13 Exist5 qi alte puncte de vedere privitoare la ,,strdmo;ul" presei.

Astfel, Radu Tempea consemna un calendar intocmit de Petcu

$oanul, in 1731 (a se vedea Georgeta Raduicb qi Nicolin Raduicd

in Diclionarul presei romdneqti, Ed. $tiinfificb, Bucure;ti, 1955,

p. 5). Victor Viginescu (O istorie a presei, Ed. Victor, 2002, p. 32)amintea de hebdomatarul cu informalii militare ,,Courier de

Moldavie", ini{iat de generalul Potemkin, la IaPi (scris in ftancezdqi rom6nd), precum qi de un periodic rom6nesc din Cemdu{i, 1820.

t4


ar fi foarte greu. A sus(ine consecvent falsul, doar de dragul pole-

micii, insemna o iminentd sinucidere moralS 9i comercialA.Iatitde ce gazetdria trebuie si fie Ochiul Vigilent care sd aten{ioneze

cAnd se greqeqte, sd mustreze qi si spund lucrurilor pe nume'

Deloc asincrond cu ce se intAmpla in Europa, intelectualitatea

rominl din secolul burghez, gcolit[ in Fran{a, apoi in Germania,

sddeqte prinosul cdr{ii pe terenul nalional, ceea ce deschide un

nou tronson comunicational: presa. O fireascd explozie de

gazeteta se va produce in deceniul al IV-lea al secolului al

XIX-lea, cAnd zeci de periodice inundi piafa, iradiind in special

din Iaqi (,,Osiris", ,,Foaia SiteascS", ,,Dacia literarS", 1840,

,,Arhiv a",,,Spicuitorul",,,Dundrea",,,Al6uta RomAneasc6") qi

Bucureqti (,,Muzeul Nalional",,,G azeta Teatrului Nalional",

,,Cuviosul Romdnesc",,,PimAnteanul",,,Mozaicul")'CAt despre Ardeal, nici vorbi de efervescenld, ci de disi-

pare a latenlelor jurnalistice dinspre Braqov (,,Gazeta de

Transilvania", 1838) spre Sibiu (,,Amicul $coalei", 1860), Arad(,,Mugurii") qi Oradea (,,Zorile Bihorului", 1854). Ctitorii de

presd au fost I.H. Rddulescu, Gh. Asachi (deceniul 3), G. Bariliu(deceniul 4), M. Kog[lniceanu, V. Alecsandri (,,RomAnia

Liber6", 1855), D. Bolintineanu (,,DAmb ovi1a" ,1 858), N. Bdlcescu

(cu A.T. Laurian - ,,Magazin istoric pentru Dacia"), Cezar

Bolliac (,,Buciumul", Paris, 1857). Nu insistdm pe publicaJiile

ra Presa paqoptistd la care inserdm gi ,,Popolul Suveran" (;efD. Bolintineanu),,,Pruncul rom6n" (C.A. Rosetti-intemeietor),

,,Reforma" (conceputd de A.I. Crelescu), ,,Bucovina" (gdnditd de

fralii Hurmusachi) aqa idealist5, exuberantS, semnifica - opina

Lumini{a Roq ca,in Formarea identitdlii profesionale a jurnalistilor,Ed. Polirom, 2000 - profesionalizarea gazetdriei, iar peste doud

decenii va surveni institulionalizarea presei.

15


culturale - nu fac obiectul cercetdrilor noastre - nicidecum pe

stabilirea unui top al periodiielor. Altfel, nu vom putea avansa

decAt amintind pe N. Iorgars care a stabilit 7 etape in evoluliapresei rom6neqti, 5 fiind anteeminesciene: 1. ,,Dibuiri qi

inceputuri"; 2. ,,Cele dintAi publicafii juridice. Epoca lui Eliadqi Asachi"; 3. ,,Presa culturald, politica generaliei de la 1840";

4. ,,Presa rom6neascd revoluJionarb qi reformistd de la1848- 1859"; 5. ,,Presa romAneasc[ de dupd Unirea Principatelor".Criteriilor cronologic gi politic le-am addugat qi pe cel tematic,incdt configwaliapresei din veacul burghez ar ardta astfel:

a) Presa conservatoare (,,Timpul", I 5.03. I 866- 1 884;,,! ara",

1869-1870;,,Constitu{iunea", 1867 -1870;,,Convorbiriliterare", 1867);

b) Presa liberalb (promotor-C.A.Rosetti) ilustratd prin:

,,RomAnul", 1856-1951; ,,Trompeta Carpafilor" (a luiCezar Bolliac);,,Traian" ;

c) Presa socialistd (dupd 1872);d) Presa cultural-artisticd (,,Romdnia pentru qtiin!6, litera-

ttJrd, arte", I 86 1 - I 863);e) Presa umoristicd;f) Presa teologicd (palid reprezentatl).

in ceea ce privegte denumirea periodicelor, se constatd

o oarecare stereotipie, predomindnd titluri Qa: ,,Foaia", ,,Gazeta",

,,Curierul"... Un interesant articol eminescian, pe probleme de

presd, s-a intitulat Notile Bibliografce, unde se sanc{ioneaz[

,,limba p[sdreascd", ,,cosmopolit5", impasibilitatea fali de ora-

litatea stilului, lipsa ideilor profunde...

rs N. Iorga, Istoria presei romdneqti, Ed. Muzeul Literaturii Rom6ne,

Bucuregti, 1998.

16


Gazetele prosperaur6, pe c6nd ziariqtii adevdra{i nu prea

existau, poate un RosettirT, un Bolliac...Publicigtii proveneau din categoria literalilor, scriitori-

lor, semn cd profesia nu se institutionalizase' De altfel, pentru

Al. Andriesculs diferen{ele stilistice intte gazetari erau minore,

nesemnificative. Tocmai de aceea vom reitera ideea cd primulgazetar autentic qi, totodatd, cel mai valoros din veacul demo-

cratic a fost Eminescu, mai ales dupi apati\ia sextetului juma-

listic: Icoane vechi Si icoane noud,in,,Timpul".Presa anteeminesciand (p6nd la 1870) este perceputd in

doud maniere:a) severd (,,presb emfatici, hiperdilatati"to) qi retoricd, pas-

tiqdnd elocinla revolutionarilor francezi, cultivAndexclamafia, imprecaJia, enumerafia, epitetul superlativ'2o

t6 La ce bun atAtea publica{ii? Care era felul lor?

Sub masca ziarului informativ, opineazd C-tin Bacalbaqa (a se

vedea N. lorga, O istorie a presei romdneSti, p. 188, <Scopul

ziarigtilor romdni era sd facl politicd na{ionalS>, idee discutabild,

mai pulin plauziblld. decdt pdrerea lui Ion Hangiu, Diclionarulpresei literare romdneqti, 1790-1990, Bucureqti), se intrezdrea promo-

varea idealurilor socio-politice ale romdnilor, cu o reald contribuliela cristalizarea epocii marilor clasici 9i la modemizatea statal6.

r7 Presa angajatd din deceniile 8-9, ,,Timpul" qi ,,Rom6nul" in special,

gi-a clSdit reputa{ia gralie a dou5,,figuri mitice", dup[ expresia luiFlorea Ioncio aia,p. 43 (Introducere tn presa scrisd, Ed. Universitdlii

,,A.I. CLraa",2000,p.43),M. Eminescu 9i C.A. Rosetti.18 Al. Andriescu, S/i/ qi limbai, Junimea, 1977, capitolul Limba presei

romdneSti ln perspectivq stilurilor limbii literare, pp. 239-251.le M. Spiridon, Eminescu, o anatomie a elocvenlei, Ed' Minerva, 199620 $t. Badea, Limbajul publicistic eminescian (,,RomAnia literard"

nr.1, 12-18 ianuarie 2000, pp. 14-15).

I7


b) clementd, generoasS, prin Gh. Bulgdr, unele din atribu-tele de mai sus convertindu-se miraculos in calitdli.Ce preia Eminescu din presa paqoptisd gi postpaqoptist[?

Aproape nimic, deoarece se detaqazd de ceea ce a fost -diletantism publicistic - prima mostrd de profesionalism gaze-

tdresc, fiind escala de la ,,Curierul de Iaqi", care a parcurs rapidtraseul gazetd obscuri - publicafie serioasS, de bun gust, cu prizdla public.

,,Omul orchestr6",,,profesorul" intru jurnalistic[ expune

un alt discurs, logic, coerent, argumentativ,parcd pe canoaneleprescrise de Cicero, rdmAnAnd imun la superficialitate, nu gi laartificiile metaforice, semantice, dotat cu o mare forfd de pene-

traJie, cu o ideaticd uneori fastuoasd...Cunoscitor al subtilitdlilor limbii, publicistul gi-a con-

struit logosul pe fundamentul oralitdlii, acorddnd credit, insi, qi

ne olo gi smel or, expresiilor intelectu alizate, strdine, p e alo curi.Cuprivire launele evaludri, ne distan{bm atAt de $t. Badea

(,,Eminescu nu e un model de limbi") qi C-tin Bacalbaga (deqi ilproslbvea pe gazetarul de la ,,Timpul", totuqi genialul jumalistse numea, surprizS!, Gh. Panu), c6t qi de Al. Andriescu (presa ar fistagnat intre 1848-1860; in rest, opinii corecte), optAnd pentrulinia Cilinescu, Bulgdr, Iordan, Spiridon, traductibili prin:Eminescu e cel mai valoros gazetar romdn pdnb la Pamfil $eicaru.

1,3. Gazetarul profesionist qi,oT(t)impul" (siu)

Cine deschide Diclionarul literar iegean2r - qi pe cel al

lui Ion Hangiu, Diclionarul presei literare romdneSti,1790-1990,

2r xxx, Diclionarul literaturii romdne de la origini pdnd la 1900,F,d.Academiei, Bucureqti, 197 9, pp. 850-852.

18


Ed. Funda{iei Culturale RomAne, 1996 - la litera ,,T", va afla cd

au existat dou[ publicafii cu numele de ,,Timpul".Prima, gazetd sdptimdnald, apdrutd la Bucureqti, intre

l6 decembrie 1854 qi 20 ianuarie 1855, apoi intre 17 decembrie

1856 qi 4 aprilie 1857 , reapSruti de la 22 decembrie 1860 pdnd

la 5 februarie 1 861 , avAnd ca prim redactor pe Gr.R. Bossueceanu,

iar printre semnatari pe C.D. Aricescu, Gh. Sion, B.P'

Mumuleanu...Adoua erao gazetdpolitic[ qi literard, cupatru aparilii sdp-

tim6nale, intre 15 martie gi 16 mai 1876, apoizilnic,intre 17 mai1876 qi 17 aprilie 1884, qi 13 noiembrie-14 decembrie 1900.

Oficiosul Partidului Conservator a avut director de pres-

tigiu, pe Titu Maiorescu, Gr.G. Pducescu, qi redactori-gefi de

calibru, printre ei gi M. Eminescu (decembrie 1880 - februarie

1881), ceea ce spune mult despre qtacheta arlisticS. in cei qase

ani petreculi la ,,Timpul" (1877-1883), Eminescu n-a rdmas un

simplu redactor, un slujbaq al condeiului, executant al politiciide partid, personalitatea lui puternicd nimeni nu i-o putea seches-

tra in tipare ideologice, de aici qi rdbufnirile contra finanfatorilorori independenla logosului, uneori, deranjantl pentru diriguitori.Ziarist rebel, obiectiv, Eminescu gi-a deschis multe arene beli-gerante, excluzdnd solu{ia efemerd a r etr aget ii.

Cdnd adevirul o cerea, qi-a criticat superiorii, de pilddpe influentul lider conservator Al. Lahovari qi chiar pe prieteniijunimigti, Titu Maiorescu gi P.P. Carp.

Patriotismul sdu ardent nu tolera atitudinea obedientd a

politicienilor ,,albi/roqi" fa\6 de marile puteri. Neqtiind ce-i

teama, exigentul gi cutezitorul publicist a criticat adeseori for-

lele imperiale vecine, Rusia gi Turcia.Cei trei clasici ai literaturii romAne, Eminescu, Carugiale

qi Slavici au inscris ,,Timpul" pe traiectori a gazetelot de valoare,

I9

e (201 eminescu, jurnalistul jurnalistul cultural... · jurnalismul european in diacronie cultura...

Documents