TALIBANISM?TALIBANISM?Dup` ce, timp de 10 ani \n regi-

mul securisto-comunist al unui tiranmodern, be]iv, care a f`cut poli]iepolitic`, mincinos, pervers [i needu-cat, care [i-a permis s`-[i bat` joc detot ce \nseamn` civiliza]ie, demo -cra]ie [i stat de drept, de a ne dege-nera cea mai adânc` fibr` anea mului românesc [i de a ne urâ,a ne du[m`ni unii pe al]ii, de a nedistruge \ntre noi prin introducereadihoniei \n familie, \n [coal`, \n ar -

mat`, \n s`n`tate, \n Parlament, \n Justi]ie [i servicii,creând un stat de tip mafiot, ne-am a[teptat la un mo-ment de acalmie [i la revenirea la via]a unei lumi cât decât normale, f`r` excese [i patimi, f`r` ur` [i r`ut`]i greude \n]eles.

De[i am ales un altfel de Pre[edinte, care ne promiteao ]ar` a lucrului bine f`cut, am constatat c`, \n scurt timp,ne-am trezit \n aceea[i perioad` de trist` amintire, pecare ne-am fi dorit s` o uit`m, s` o l`s`m istoriei, ca operioad` neagr` a ei.

Alegerile de la sfâr[itul anului 2016 au dat câ[tig decauz` la cinci partide, dintre care a[ zice doar dou` par-tide, unul PSD, vechi [i cu tradi]ie, [i care, de altfel, acâ[tigat \n mod triumfal aproape 47% din voturile elec-toratului dup` redistribuire [i al doilea, UDMR, partid alminorit`]ilor care, din 1990 \ncoace, e prezent perma-nent \n Parlamentul României, la limita procentului de5%.

Cred c` nu am gre[it atunci când am apreciat c` cele-lalte partide erau de sorginte nou` [i m` explic.

|n ultimul an electoral 2016, vechiul [i istoricul partidPNL a f`cut o fuziune „prin absorb]ie” cu fostul partid allui B`sescu, PDL, având accep]iunea de a trece de la li-berali la populari. Melanjul celor dou` partide se pare c`nu a fost de bun augur, chiar dac` [i-au p`strat p`stratvechiul nume PNL, electoratul nu a putut fi manipulat [inu i-a acordat decât 22% din \ncredere.

Din câte ne aducem aminte, B`sescu a p`r`sit PDL [ia \nfiin]at un nou partid pentru amanta lui, Udrea, pecare a [i impus-o ca pre[edinte al partidului dar cu carechiar a ob]inut abia-abia pragul minim de 5%.

Alt partid nou-ap`rut a fost actualul ALDE, care s-a for-mat \n jurul personalit`]ii lui C`lin Popescu T`riceanu, cuto]i cei care au dezertat din fostul PNL, dar [i din cei careau p`r`sit Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu,condamnat de regimul B`sescu. A ob]inut cam 6%, de-ajuns ca, \mpreun` cu PSD, s` constituie majoritatea \nParlament [i, desigur, s` formeze Guvernul.

A ap`rut [i un partid nou-nou], USR, din a[a-zisa „so-cietate civil`”, pl`m`dit, zic gurile rele, de generalul Flo-rian Coldea, prim-adjunct al SRI, [i care a ob]inut 8% dinvoturile electoratului, \ndeajuns ca s` fac` doar circ \nParlamentul prin noii lui ale[i.

S-au schimbat partidele, dar nu [i n`ravurile. Asist`m,de patru ani \ncoace, de când Pre[edin]ia României estepe mâna lui Johannis, la un bâlci continuu, care, nuodat`, a degenerat \n violen]e verbale, dar [i fizice.

S-a dat drumul la talibanismul stradal. Regulile [i nor-mele democra]iei [i a statului de drept pentru unii nuconteaz`, sunt sfidate minimele norme de bun sim].

Constitu]ia ]`rii este ignorat` [i chiar c`lcat` \n pi-cioare de c`tre unii cona]ionali, fie ei politicieni, intelec-tuali sau agitatori f`r` culoare [i identitate sigur`.

Personajele din vârful politicii se acuz` din orice, folo-sind un vocabular de mahala, uitându c` mai exist` [icopii care, \n loc de educa]ie, aud cuvinte vulgare,\njur`turi [i tot felul de onomatopee, care nu fac altcevadecât s` ne despart` de civiliza]ie.

Se folosesc ”formule” tari de adresare, se jigne[te lagreu, se \njur` [i se amenin]`, uneori mai r`u ca la u[acortului.

Opri]i-v`, oameni buni, a[a nu se mai poate continua,degener`m ca na]iune, ne scufund`m \ntr-o hazna sor-didă, din care s-ar putea s` nu mai ie[im niciodat`!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H I- Pre[edinte fondator OADO -- Pre[edinte fondator OADO -

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l X IXAnu l X IX

AUGUST 2018AUGUST 2018

P a g . 4 , 5 [ i 6

P a g . 3

www.booking.com

Vacan]a Vacan]a la Mamaiala Mamaia

ZIUA MARINEIZIUA MARINEIPr`znuirea Maici i Domnului , la 15 august , este, pr in tradi] ie , [ i Z iuaPr`znuirea Maici i Domnului , la 15 august , este, pr in tradi] ie , [ i Z iua

Marinei Române. Aceast` dubl` s`rb`toare \mi ofer` pl`cutul pr i le j s`Marinei Române. Aceast` dubl` s`rb`toare \mi ofer` pl`cutul pr i le j s`adresez s incere fel ic i t`r i tuturor celor care s lujesc ]ara cu devotamentadresez s incere fel ic i t`r i tuturor celor care s lujesc ]ara cu devotamentpe \nt inderi le albastre, adev`ra] i profesioni[t i care s-au remarcat pr inpe \nt inderi le albastre, adev`ra] i profesioni[t i care s-au remarcat pr ind`rui re tota l` [ i rezul tate memorabi le , care au purtat pe m`r i le [ id`rui re tota l` [ i rezul tate memorabi le , care au purtat pe m`r i le [ ioceanele lumii drapelul României nu doar la catarg, c i mai ales \n suoceanele lumii drapelul României nu doar la catarg, c i mai ales \n su --f let .f let .

For]ele Navale au trecut la o \nzestrare consistent`, cu perspect iveleFor]ele Navale au trecut la o \nzestrare consistent`, cu perspect iveledot`r i i cu noi corvete [ i cu submarine menite, al`tur i de f lota deja exdot`r i i cu noi corvete [ i cu submarine menite, al`tur i de f lota deja ex --is tent` , s` descura jeze or ice atac ost i l Românie i \n zona tot maiis tent` , s` descura jeze or ice atac ost i l Românie i \n zona tot mai„f ierbinte” a M`ri i Negre.„f ierbinte” a M`ri i Negre.

Mesajul nostru, al Organiza] iei pentru Ap`rarea Drepturi lor Omului ,Mesajul nostru, al Organiza] iei pentru Ap`rarea Drepturi lor Omului ,se vrea un semn de pre]uire [ i respect fa]` de aceast` deosebit de imse vrea un semn de pre]uire [ i respect fa]` de aceast` deosebit de im --portant` s t ructur` de ap`rare a ]`r i i , mai a les \n contextul eveniportant` s t ructur` de ap`rare a ]`r i i , mai a les \n contextul eveni --mentelor manifestate \n vecin`tatea României .mentelor manifestate \n vecin`tatea României .

La mul] i ani !La mul] i ani !Pre[edinte fondator al OADOPre[edinte fondator al OADO- comandant e curs` lung` -- comandant e curs` lung` -

Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

CUM CUM S-A ALES S-A ALES PRAFUL PRAFUL DE DE JURNALISMUL JURNALISMUL ROMÂNESCROMÂNESC

Partea 2-aPartea 2-a

S E C U R I { T I I , S E C U R I { T I I , | N F I B R I L A } I I| N F I B R I L A } I I

D E S C I N D E R E | N S Â N U LD E S C I N D E R E | N S Â N U LP O L I } I E I P O L I T I C EP O L I } I E I P O L I T I C E

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Teama \n fa]a mor]ii a lui Octavian Paler era c` Dumnezeu nuexist`. El \[i dorea ca marele Judec`tor s` fie, lungindu-i existen]a cuo \ng`duin]` sau, dac` o merita, cu o pedeaps`.

Absen]a lui, interpretez eu, n`ruia eternitatea. Cine s-o maim`soare [i la ce bun?

Azi, la Sângeru, \n fereastra dintre dou` ploi, am v`zut, cu câtevaminute \nainte de a bubui cerul, bibilicile retr`gându-se sub acoperi[,furnicile, cu mu[uroiul sub un nuc, intrând ca ni[te solda]i la co-mand`, \n tran[ee, sub coviltirul de p`mânt [i paie al mu[uroiului.

Cine le spusese ce mie nu mi-a spus nimeni? Peste câteva minuteun fulger uria[ a spintecat, spre Bra[ov, burta \ntunecat` a cerului,iar eu, \n câteva sute de pa[i pân`-n cas`, am primit botezul integralal potopului. \n timp ce nevasta \mi d`dea alte ]oale, \nlocuindu-lepe cele care depozitaser` \n ]es`tur`, con]inutul a doi nori, am privitvi[inul de sub geam.

Cine-l \nva]` pe el s` \nfloreasc` o dat` pe an [i cine-i aduce am-inte s` lege rod \n iunie, c` nu are calendar?

Cine \nva]` albina s` fac` geometria f`r` gre[eli a fagurilor [i cinea calificat-o architect [i constructor?

Cine \nva]` magnolia s` se desfac` \n petale [i vi]a s`-[i coac`, laplita soarelui, strugurii?

Oaia pa[te \n curte iarba care-i vine, când se odihne[te, \nd`r`tpe gât, s-o rumege, iar mielul ei, odat` suit pe picioare, caut` ]â]a\ntre picioarele din spate ale mamei cu lân`, [i o g`se[te de parc`ar fi absolvit [coala de detectivi.

Cine spune sevei din vi[in, extras` prin r`d`cini, s` se suie prinvasele din coaj` \n frunzele care iau hrana razelor, iau seva p`mân-tului, iau univers, le amestec` bine \n buc`t`ria lor de clorofile f`r`masterate [i le trimit \n l`stari, s` creasc`, [i-n rodul am`rui s` fac`semin]e care vor da al]i vi[ini?

Soacrele mele, dou`, c` n-am avut mai multe, se \nchin` la unDumnezeu portretizat artistic de pictori. Pe unii \i cunosc [i n-au \nei nimic evlavios. Pictorii de biserici, unde predic` b`rba]i \n sutan`,[i l-au \nchipuit pe Dumnezeu alb, cu barb`, b`rbat. St` pe tron [inum`r` p`catele mele [i ale tale.

E prea simplu. Eu cred c` Dumnezeu locuie[te \n frunze, \n furnici,\n dealul care \nverze[te pe un calendar nescris, dar perfect \n mar-gini [i linii, \n pe[tii care se \nmul]esc \n adâncul apelor [i-n curcu -beu. Eu cred c` Dumnezeu e \n albine, e \n mine [i-n tine.

El nu poate fi un mo[ulic`, pe un tron de nori, \n cer, exilat \ntr-ocontabilitate de posturi ne]inute [i de p`cate. El e aceast` minuneuniversal` din care facem parte. E genialitatea din iarb`, din fluturi,care [tiu s` se iubeasc`, din v`zduhul care are slav` [i memorie.

Cred c` Octavian Paler, care [i-a g`sit s` moar` cu aceast` spaim`,n-a avut a se teme. Dumnezeu era [i-n el, cum e \n mine [i-n tine,cititorule.

Dumnezeu e chiar lumea pe care a cl`dit-o din material, vizibil`peste tot, a uria[ei sale min]i. Dumnezeul \nchipuit pe tron, cu \ngericare-l slujesc, nu e atât de departe.

E aproape, e aici. Se face pe sine lume, iarb`, fluturi, iar bun`tateae carnea lui. To]i cei ce construiesc, asemenea albinelor, fac partedin h`rnicia inteligent` a lui Dumnezeu. Doar r`ii, cei ce d`râm`numai, incapabili s` cl`deasc` ceva, insult` inteligen]a divin`. Ei suntf`r` Dumnezeu, iar existen]a lor, \ng`duit` din gre[eal`, d` dovad`c` nimic nu-i perfect – nici m`car Ziditorul.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro 9 Iulie 2018

Dumnezeu exist`, dar nu locuie[te \n cer!

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Pu[c`ria capoli]ie politic`

Un document scos de B`sescu dinvechea lui arhiv` neagr` arat` felul \n careinculpa]ilor li se anuleaz` [ansa unui procescorect.

Asta se face “\n conformitate cu dispo -zi]iile articolului 8 [i 57 din Protocolul de co-operare \ntre Parchetul de pe l\ng` |CCJ [iSRI”.

S\ntem \n noiembrie 2011, \n UM 0198 aSRI, l\ng` cazanul \n care ofi]erii [i procuroriifierb anticorup]ia. Supa e dreas` cu ur` [ipopulism, s` fie pe placul maselor \nfome -tate de justi]ie.

Protocolul nu numai c` exist`, dar e [i in-vocat \n scris, \ntr-o spe]` aplicat`.

Emitentul actului e SRI, condus pe atuncide Maior-Coldea, iar adresantul e ParchetulGeneral, condus de Kövesi. B`sescu citeaz`din document: “datele prezentate s` fie des-tinate inform`rii procurorului de caz potrivitprincipiului necesit`]ii de a cunoa[te f`r` afi introduse \n dosarul cauzei”.

Asta \i cere SRI lui Kövesi, av\nd acordulei deplin. Adic` ofi]erii le arat` procurorilordate despre inculpa]i, f`r` ca avoca]ii sau in-culpa]ii s` le vad`.

Rechizitoriul se construie[te pe la spate,pe date secrete, produse de SRI (f`r` ca SRIs` fie abilitat prin lege s` ac]ioneze \n an-chete penale, dup` cum a stabilit CCR).

Datele (denun]uri, stenograme, intercep -t`ri audio, film`ri) s\nt scoase din circuit deprocurori. Iar inculpatul se confrunt` cu acu -za]ii de care, neauzind, nu se poate ap`ra.

Se vede din document c` protocolul \ntreSRI [i Parchetul de pe l\ng` |CCJ e, de fapt,o combina]ie bazat` pe ac]iuni ilegale, pen-tru a denatura sensul justi]iei, a influen]a odecizie \n defavoarea celui anchetat. Iaraceste fapte le comit dou` dintre institu]iilea c`ror menire e tocmai s` apere statul dedrept [i cet`]eanul.

S` nu uit`m \ns` |nalta Curte de Casa]ie[i Justi]ie. {i cu ea SRI a avut protocol de co-operare.

{i judec`torii au primit de la SRI date de-spre cei pe care urmau s`-i judece, f`r` caaceste date (denun]uri, stenograme, \nre -gistr`ri) s` fie puse la dosar, adic` f`r` caap`rarea [i inculpatul s` [tie de ele.

Mai mult, s\nt multe cazuri cunoscute dejudec`tori care au fost pu[i s` semneze an-gajamente c` vor respecta “secretul de stat”[i nu vor divulga cazurile \n care inculpa]iiau fost judeca]i pe probe necunoscute deei.

La temelia statului de drept se casc` ast-fel un h`u, legal [i moral, un fel de CodPenal paralel, \n care oamenii, f`ptuitori saunu, s\nt acuza]i \n baza unor rechizitorii se-crete, produse de alt` institu]ie dec\t parche-tul, [i primesc sentin]e \n baza unor pre -supuse fapte de care n-au habar.

Cu toate astea, protocoalele \n sine [iactele de barbarie judiciar` nu s\nt lucrul celmai r`u din aceast` poveste tragic`. |ntr-unfel, te a[tep]i ca o popula]ie primitiv`, con-dus` de lideri rudimentari, s` \ncurajezeexis ten]a unor institu]ii de for]` puse pe ile- galit`]i.

Cu adev`rat grav este faptul c`, odat`aceste fapte dovedite, odat` existen]a lorclarificat` [i pus` \n lumina total` a evi -den]ei, odat` urm`rile lor sinistre limpezite,nu se \nt\mpl` nimic.

Dimpotriv`, exist` destui t\mpi]i carespun c` falsificarea justi]iei prin combina]iaSRI-Parchete e “o glum` proast`”. Pre[edin-tele ]`rii [i Opozi]ia, de exemplu, \[i ferescochii de flac`ra acestui adev`r puturos,b`t\ndu-se pe burt` cu fantoma unei Justi]iimoarte de mult, iar masa revolta]ilor, care-itrimite pe corup]i la pu[c`rie \n fiecare slo-gan, se uit` la toat` aceast` tic`lo[ie [i ex-clam`, ca ]`ranul lui Marin Preda c\nd vedegirafa: “A[a ceva nu exist`”.

Doru BU{CUDoru BU{CU

17 Iulie 2018

Vio

rel

Ba

ciu

Vio

rel

Ba

ciu

Sentin]ele din dosarele \n care ro -mânii au fost condamna]i [i arunca]i \n\nchisoare de[i probele au fost f`cutepe baza protocoalelor nelegale deechipele mixte formate din pro curori [iofi]eri de informa]ii vor putea fi re-vizuite.

Anun]ul a fost f`cut de ministrulJusti]iei Tudorel Toader (foto centru)miercuri sear`, 1 august 2018, la „An-tena 3” \n cadrul emisiunii „SintezaZilei” realizat` de jurnalistul MihaiGâdea.

Ministrul Justi]iei a anun]at astfel c`,dup` terminarea concediilor, cel maiprobabil \n septembrie 2018, va pro -pune Guvernului s` adopte o ordo-nan]` de urgen]` care s` prevad`po sibilitatea oferit` persoanelor con-damnate "pe nedrept" \n baza proto-coalelor SRI-PICCJ-ICCJ sau a unorintercept`ri nelegale s` solicite re-vizuirea hot`rârilor judec`tore[ti.

Anun]ul lui Tudorel Toader a provo-cat isterie \n rândul propagandei Bino-mului DNA-SRI, a politicienilor [ima gistra]ilor activi[ti.

Cu aceas` ocazie s-a putut vedea dinnou care sunt uneltele Noii Securit`]i cea condus România cu arma c`tu[elor [icare a atins apogeul \n perioada cândla conducerea DNA [i SRI se aflau LauraKovesi (foto stânga) [i Florian Coldea(foto dreapta).

Cel mai probabil, majoritatea sen -tin]elor supuse revizuirii vor fi analizatela |nalta Curte de Casa]ie, instan]` undeau existat cele mai multe hot`râri decondamnare pronun]ate \n dosaref`cute pe baza colabor`rii dintre pro -curori [i ofi]erii de informa]ii.

Totodat`, ministrul Justi]iei TudorelToader a precizat c` este nedrept c` unom s` execute o pedeps` cu \nchi -soarea pronun]at` \n baza unor proto-coale [i intercept`ri nelegale, fiindnecesar c` fiecare condamnat s` aib`posibilitatea s` se conving` dac` con-damnarea lui este dreapta sau ne-dreapt`.

|n acest sens, Tudorel Toader a expli-cat la „Antena 3” c` un condamnat vaputea solicit` revizuirea hot`rârii, fiindnecesar s` existe "un filtru de admisi-

bilitate", care s` func]ioneze astfel: "Unjudec`tor s` deschid` dosarul s` veri-fice dac` X care se crede condam nat penedrept a fost condamnat pe baza deintercept`ri sau pe baza de protocoale.

S` fac` o procedura de admisibili-tate, [i dac` nu e vorba de protocol [iinterceptare nelegal`, \i res pinge [ir`mâne hot`rârea cum a fost.

Dac` e vorba de protocoale sau in-tercept`ri nelegale, s` devin` admisi-bil` cererea de revizuire [i s` o pun` pecircuit \n procedura de reformare".

Pe de alt` parte, Tudorel Toader s-areferit [i la procedura interviului pentru[efia DNA.

Vorbind despre candidatura procu -rorului adjunct al DNA, Marius Iacob,Toader a sus]inut c` nu putea s` \l nu-measc` \n aceast` demnitate, ]inândcont c` a fost cel care a coordonat,printre altele, DNA Ploie[ti, serviciu de

unde au fost dezv`luite grave abuzuricomise de procurori.

Ministrul Justi]iei a ]inut s` precizezec` nu are "pe cineva \n minte" pentru[efia DNA, \ns` este convins c` exist`procurori care pot aduce la normali-tatea structura condus` pân` recent deLaura Kovesi.

|n schimb, referindu-se la procurorul[ef interimar al DNA, Anca Jurma, dar [ila Procurorul General al României, min-istrul Justi]iei Tudorel Toader a criticatprezen]a acestora la ambasada, ex-plicând c` procurorii nu au ce s` cautela ambasade, motiv pentru care le vasolicita cât de curând explica]ii. (...)

E lena DUMITRACHEElena DUMITRACHE

luju.ro 2 August 2018

Dezastru pentru Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie.Inspec]ia Judiciar` a declan[at un amplu control tem-atic \n cadrul c`ruia va verifica dosarele pe careDirec]ia Na]ionale Anticorup]ie la are \n lucru [i carevizeaz` judec`tori sau procurori. M`sura vine dup`ce Lumeajustitiei.roLumeajustitiei.ro a publicat pasaje din proiectulde management pentru [efia DNA al procurorului [efadjunct al DNA Marius Iacob (foto), \n care a precizatc` \n DNA exist` aproximativ 300 de cauze \n caresunt cerceta]i magistra]i.

Totodat`, verific`rile Inspec]iei Judiciare vor viza [ijudec`torii care au solu]ionat dosare ale DNA \naceea[i perioada \n care erau cerceta]i penal deprocurorii anticorup]ie.

Aceast` m`sur` a fost luat`, cel mai probabil dup`ce, chiar Marius Iacob a opinat c` Serviciul pentrucombaterea infrac]iunilor \n justi]ie din DNA trebuie

desfiin]at, cel mai probabil, fiind con[tient de faptulc` Sec]ia s-a transformat \ntr-un instrument de [antajla judec`tori.

Potrivit comunicatului Inspec]iei Judiciare din datade 30 iulie 2018, verific`rile care vor fi efectuate atâtde Direc]ia de Inspec]ie pentru judec`tori, cât [i deDirec]ia de inspec]ie pentru procurori vizeaz` pe-rioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, adic` fix pe-rioada \n care Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie a fostcondus` de Laura Codru]a Kovesi, revocat` din fun -c ]ia de procuror-[ef al DNA la data de 9 iulie 2018.

Rezultatele controlului vor fi \naintate ConsiliuluiSuperior al Magistraturii pân` la 5 noiembrie 2018:"Inspec]ia Judiciar`, prin inspectorii de la Direc]iilede inspec]ie judiciar` pentru procurori [i, respectiv,

judec`tori, va efectua \n perioada 1 august - 1 oc-tombrie 2018 un control tematic comun privind re-spectarea principiilor generale care guverneaz`activitatea Autorit`]ii Judec`tore[ti \n cauzele decompeten]` Direc]iei Na]ionale Anticorup]ie vizândmagistra]i sau \n leg`tur` cu acestea.

Verific`rile vizeaz` perioada 1 ianuarie 2014 - 30iulie 2018. Raportul va fi \naintat Consiliului Superioral Magistraturii pân` la 5 noiembrie 2018."

Trebuie precizat c` vâlva creat` \n jurul dosarelorprivind magistra]i a pornit de la proiectul de modifi-care a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judi-ciar`, care a prev`zut, printre altele, \nfiin]area \ncadrul Parchetului General a Sec]iei pentru Investiga -rea Infrac]iunilor din Justi]ie. Aceast` Sec]ie, potrivitmodific`rilor urmeaz` s` preia toate dosarele exis-tente la Serviciul pentru combaterea infrac]iunilor \njusti]ie din DNA unde, afl`m de la Marius Iacob,exist` aproximativ 300 de dosare penale privindmagistra]ii. Or, calculând c` \n fiecare dosar exist` omedie de doi judec`tori/procurori viza]i, rezult` c`exist` posibilitatea c` \n România \n prezent s` fiecerceta]i peste 600 de magistra]i.

Pe de alt` parte, ]\nând cont de prevederile noiiLegi 304/2004, Sec]ia pentru Investigarea Infrac]iu-nilor din Justi]ie va func]iona \ncepând cu dat` de 20octombrie 2018 (potrivit legii, sec]ia va \ncepe s`func]ioneze \n termen de trei luni de la intrarea \nvigoare a legii, care a avut loc \n 20 iulie 2018), dat`pân` la care, cel mai probabil, controlul Inspec]iei Ju-diciare va fi finalizat.

E lena DUMITRACHEElena DUMITRACHE

luju.ro 30 Iulie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

Ministrul Justi]iei preg`te[te anularea condamn`rilorMinistrul Justi]iei preg`te[te anularea condamn`rilorabuzive pronun]ate pe protocoale [i intercept`ri nelegale: abuzive pronun]ate pe protocoale [i intercept`ri nelegale:

"Voi propune adoptarea unei OUG... S`-i d`m celui care"Voi propune adoptarea unei OUG... S`-i d`m celui careare sentimentul c` este condamnat pe nedrept posibilitateaare sentimentul c` este condamnat pe nedrept posibilitateas` se conving` dac` condamnarea lui este dreapta... s` se conving` dac` condamnarea lui este dreapta...

Un judec`tor s` deschid` dosarul s` verifice dac` X a fostUn judec`tor s` deschid` dosarul s` verifice dac` X a fostcondamnat pe baza de intercept`ri sau pe protocoale". condamnat pe baza de intercept`ri sau pe protocoale".

Anun]ul lui Toader a provocat panic` printre uneltele BiAnun]ul lui Toader a provocat panic` printre uneltele Bi--nomuluinomului

DESCINDERE |N SÂNULDESCINDERE |N SÂNULPOLI}IEI POLITICEPOLI}IEI POLITICE

MMoonniittoorruull DDrreeppttuurriilloorr OOmmuulluuii

S E C U R I { T I I , S E C U R I { T I I , | N F I B R I L A } I I| N F I B R I L A } I I

Inspec]ia Judiciar` a demarat unInspec]ia Judiciar` a demarat unamplu control dup` ce adjunctul DNAamplu control dup` ce adjunctul DNAMarius Iacob a dezv`luit c` la parcheMarius Iacob a dezv`luit c` la parche--tul anticorup]ie sunt \n lucru 300 detul anticorup]ie sunt \n lucru 300 decauze privind magistra]i. cauze privind magistra]i.

Ancheta Inspec]iei vizeaz` dosareleAncheta Inspec]iei vizeaz` dosareleDNA \n care sunt viza]i judec`tori [iDNA \n care sunt viza]i judec`tori [iprocurori. procurori.

Controlul prive[te inclusiv judec` Controlul prive[te inclusiv judec` --torii care au solu]ionat cauzele DNA,torii care au solu]ionat cauzele DNA,de[i aveau dosar la Direc]ia Na]ional`de[i aveau dosar la Direc]ia Na]ional`Anticorup]ie. Anticorup]ie.

Verific`rile vizeaz` dosarele f`cuteVerific`rile vizeaz` dosarele f`cute\n mandatele lui Kovesi\n mandatele lui Kovesi

- u r m a r e d i n n r . t r e c u t -- u r m a r e d i n n r . t r e c u t -

F`r` gr i j i [ i f`r` bani…F`r` gr i j i [ i f`r` bani……ca la 20 de ani… La 20 de ani, când

n-ai obliga]ii (so], so]ie, copii, p`rin]i vârst-nici, eventual bolnavi, status social etc.) [ie[ti plin de energie, nu prea conteaz`condi]iile \n care lucrezi.

Dar, \n anii de dup` 2000-2005, cândjurnalismul românesc a \nceput s-o ia lavale, marea majoritate a jurnali[tilor careconteaz` trecuser` de 30 sau chiar 40 deani [i se zb`teau s` supravie]uiasc`. Iar dinspatele lor veneau valuri-valuri de absol-ven]i de Jurnalism pentru care afirmareaprofesional` [i calitatea actului jurnalisticpar s` fie printre ultimele preocup`ri.

Când eram la „Cotidianul” a venit la mi -ne un tat` care c`uta de lucru pentru fatalui, absolvent` de Jurnalism. ”Banii nu-s oproblem`”, mi-a zis, ”\i dau eu destui, doar

c` se plictise[te acas`…” \ncercase [i la„Mediafax”, dar, spre stupoarea lui [i adomni[oarei, `ia \i ceruser` s` mearg` peteren!!

Criza [i dec`derea presei române[ti n-au fost provocate de sc`derea apetituluipublicului, nici de plec`rile spre joburi maibune, nici (mai târziu) de Internet. Acelea”fur` ocazia, iar nu cauza”, cum ar spuneNicolae B`lcescu.

Cauza principal` a fost, dup` p`rereamea, dezarmant de simpl`: dispari]ia in-teresului oamenilor care finan]au media.Nu i-a mai interesat, nu-i mai intereseaz`.La drept vorbind, sunt de \n]eles: marelucru nu le ie[ise.

Probabil c`, ici-colo, au f`cut presiuni orim`car au tatonat [i, cum r`spunsul a fostnegativ, s-au oprit. N-au mai pl`tit. Au \n -chis publica]ia, canalul radio sau TV. Unspirit mai cârcota[ decât al meu ar puteasuspecta c` au r`mas pe pia]` cei care n-

au r`spuns negativ…Cum-necum, n-au mai fost [i nu mai

sunt bani decât pentru o mân` de oameni,incluzând aici personalul tehnic [i cel ad-ministrativ.

Destui ziari[ti, chiar de vârf, scriu sau facemisiuni pe gratis; al]ii au salariile nepl`titede 3, 6, poate chiar 12 luni.

De ce o mai fac totu[i? Nu v` gr`bi]i s`arunca]i cu piatra, sunt mult motive:

- pentru c` nu au alternativ`;- pentru c` sper` s` fie pl`ti]i pân` la

urm` (cunosc cazuri \n care s-au strânsrestan]e salariale spectaculoase);

- pentru c` nu vor s` li se uite numele;- pentru c` o fac cu pl`cere;- pentru c` a[teapt` s` apar` ceva [i nu

suport` s` a[tepte acas`.Lista jurnali[tilor de prestigiu care practic

nu mai fac jurnalism este impresionant`.Când spun ”practic” m` refer nu doar la ceicare au p`r`sit cu totul domeniul, \n maitoate direc]iile posibile (publicitate, PR,ONG-uri, administra]ie, partide etc.), ci [i lacei care fac ceea ce s-ar putea numi jurnal-ism de \ntre]inere/ de avarie/ de supra -vie]uire, adic` fie au o emisiune TV (pl`tit`sau nu), fie sunt invita]i \n emisiunile alto -ra, fie \ncearc` marea cu degetul \n spa]iulvirtual (site-uri, bloguri, pagini de Fb), deunde, cu pu]in excep]ii, nu se câ[tig` bani.

Adic`, pe scurt, cei care nu mai tr`iescdin jurnalism.

Lucrurile sunt mult mai dramatice decâtse v`d la suprafa]`, la interfa]a cu publicul,care nu are de unde s` [tie c` exist` re -dac]ii, respectiv sec]ii ale unor publica]iiprincipale, formate din doi-trei oameni.

Ca element decorativ, trebuie s` spun c`am lucrat o perioad` \ntr-o redac]ie careavea 1 (un) redactor [i 7 [efi: 1 patron, 1director, 1 redactor-[ef, 2 editori seniori, 1[ef editor foto, 1 [ef DTP. De muncit mun -ceam to]i, s` ne \n]elegem, chiar pe brânci,dar oricum organigrama era simpatic`.

Ce-a disp`rutCe-a disp`rutÎnainte de toate, trebuie semnalat cu in-

sisten]` c` au disp`rut aproape cu totulmajoritatea genurilor publicistice!

Aceasta este o problem` de fond, nuuna de form`, este un fenomen \n afaraoric`ror discu]ii despre independen]a saufinan]area presei.

Dai cu tunul s` g`se[ti un interviu. Cul-mea, nici m`car cu politicieni sau vedetedin showbiz, care sunt vectori de audien]`.Mai degrab` g`se[ti cinci [tiri despre pisica,pantofii, casa, ma[ina [i vacan]a unuimanelist decât un interviu cu el. Evident,e[ti tentat s` zici ”P`i, n-are nimic de spus!”

Eronat! Oricine are ceva interesant despus – dac` jurnalistul e inteligent.

La fel de rare, aproape inexistente, suntdocumentarele din presa scris`. Acestea

(fapte autentice, cu valoare de document)pot fi – [i erau cândva – atât punctuale(cum ar fi un documentar despre AndreiAlexandrescu, guru mondial \n materie de„C++”, coautor al „limbajului D”, expert \nmeta programare [i altele…), cât [i de sin-tez` (despre softi[tii români \n lume).

Cvasi-disp`rute sunt [i reportajele, genjurnalistic aflat la intersec]ia cu literatura [iarta.

|n fine, putem considera moarte [i\ngropate adev`ratele anchete jurnalistice.Acelea care presupuneau mult` documen -tare, deplas`ri la fa]a locului, discu]ii cupersoanele implicate, tras de limb` etc.

Azi, ”anchetele” se fac exclusiv \n scaun,la calculator [i pe telefon, se bazeaz` pe unpont primit de la adversarii celor viza]i,”scurgeri” controlate din dosare (ori dosarecu totul) [i ceva background sintetizat depe Internet.

De[i nu este propriu-zis un gen, ci un tipde ac]iune \n care pot intra toate tipurilede abord`ri, trebuie s` semnal`m [i raraprezen]` \n spa]iul public a campaniilor depres`: o tem` sau un subiect c`ruia i sededic` s`pt`mâni sau chiar luni \ntregi, cumulte materiale de pres`, de diferite feluri,[i cu o miz` important` pentru societatearomâneasc`. Excep]ii notabile fac aici „Digi24”, cu „Coroana de o]el”, „Româniafurat`” [i altele, precum [i "PRO TV".

Ce-a mai r`masCe-a mai r`masDac` vorbim de presa generalist` – pu -

blica]ii [i canale radio/TV care \ncearc` s`reflecte realit`]i din toate domeniile – aur`mas, \n propor]ie total` de probabil 90%,fix trei genuri, toate \n variante specificromâne[ti:

n {tirea interpretat` [i/sau comentat`.Exceptând informa]iile meteo [i acciden-tele, rar auzi sau cite[ti o [tire de genul ”Xa declarat c` nu e de acord cu aceast`m`sur`”, fiind preferate formele de tipul”\n mod surprinz`tor, X a declarat c` nu ede acord cu aceast` m`sur`, ceea ce pares` dovedeasc` c`…” (cu tot cu cacofonia,de regul`).

n Editorialul. Acesta e un gen clasic,doar c`, prin ]`rile mai avansate (nu numaitehnologic), editoriali[tii se specializeaz` \nunul-dou` domenii [i numai despre aceleascriu, \n vreme ce editoriali[tii no[tri \[i daucu p`rerea despre orice, de la tenis [iROBOR pân` la religie [i zboruri cosmice.

n Talk-show-ul. Prima observa]ie eaceea[i de la editorial. Cel mai dr`gu] ecând e invitat un specialist \n finan]e s` co-menteze infla]ia [i apare un Breaking Newscu o crim` oribil`, drept care finan]istul epus s`-[i spun` opiniile despre unghiul dincare s-a lovit cu cu]itul.

A doua – c` \n loc de dezbateri ni seofer` bateri sau, \n cel mai fericit caz, zba-

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

L U M E A P E D O SL U M E A P E D O S

N o t ` :N o t ` :Cele de mai jos se refer` la cea mai mare parte aCele de mai jos se refer` la cea mai mare parte a

peisajului jurnalistic. peisajului jurnalistic. Sigur c` exist` [i excep]ii, pe unele le voi [i pomeni.Sigur c` exist` [i excep]ii, pe unele le voi [i pomeni.

CUM S-A ALES CUM S-A ALES PRAFUL DE PRAFUL DE JURNALISMUL ROMÂNESCJURNALISMUL ROMÂNESC

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Partea 2-aPartea 2-a

teri. Cu cât mai mult haos, g`l`gie, vorbitunii peste al]ii (inclusiv ”moderatorul”,care, departe de-a modera, e parte dinb`t`lie), acuza]ii f`r` probe, injurii, ]ipete –cu atât mai bine.

Talk-show-urile române[ti nu \i au dreptmodele nici pe David Letterman, nici m` -car pe Jay Leno (ambii oameni cu umor, \nparantez` fie spus, ceea ce lipse[te cudes`v`r[ire din discu]iile televizate auto-htone), ci pe Jerry Springer. Momentul lorde vârf a fost cel \n care un invitat l-a b`gatpe Dan Diaconescu \ntr-o pubel` de gunoispecial adus` pentru acest moment (!),gest cu o profund` semnifica]ie privind ju-rnalismul românesc.

Pe lâng` acestea, avem publica]iile [i(mai pu]ine) posturile de ni[`. Unele foarteserioase, cu adev`rat quality, precum Cap-ital, de pild`, altele tabloide, altele a[a [i-a[a.

|n fine, posturile de radio se bazeaz` \ncea mai mare parte pe muzic` – fiecare cuplay-list-ul lui, ceea ce \nseamn` c` ai[ansa s` auzi aceea[i pies` de 5,6,7,8 oripe zi –, plus câteva talk-show-uri, uneledestul de reu[ite, altele chiar preten]ioase(magazine [tiin]ifice sau culturale).

La capitolul ”ce-a mai r`mas”, un sub-capitol ”ce-a ap`rut nou” trebuie dedicata[a-zisului jurnalism civic, care a transfor-mat fiecare om de pe planet` \n posibilfurnizor de con]inut media: informa]ie,text, imagine foto sau video, \nregistrareaudio.

Nu [tiu dac` a \ncercat cineva o estima -re, dar cred c` mai mult de jum`tate dintre[tirile (reale sau nu) care circul` azi nuapar]in jurnali[tilor, necum unei institu]iide pres` (care e ]inut` drept responsabil`pentru eventualele informa]ii incorecte, jig-niri, calomnii etc.).

Azi, oricine poate da drept [tire orice-itrece prin cap, f`r` nici un risc. Din p`cate,din motive de comopditate [i economii,”jurnalismul civic” e \ncurajat nu doar deteleviziunile de [tiri care fac apeluriaproape disperate de genul ”Dac` a]i fostmartor la un eveniment…”, ci [i de publi -ca]ii precum „Chicago Sun Times”, al 8-leamare ziar din SUA ca tiraj, care, \n 2013,[i-a concediat to]i cei 30 de fotografi, prin -tre care [i un fost câ[tig`tor al PremiuluiPu litzer pentru fotografie, mizând pe foto -grafiile primite de la cititori [i pe [colirea \narta fotografic` a reporterilor (ceva mai \n -coace, se pare c` Adrian Sârbu le-a ceruttuturor celor din Mediafax s` devin` video-jurnali[ti).

Audien]` [ i inf luen]`Audien]` [ i inf luen]`Avem mai \ntâi de spulberat dou` le -

gende.Prima: "OTV" nu a avut niciodat` au-

dien]ele cu care a fost creditat`. Asta nu

\nseamn` c` Dan Diaconescu min]ea, cidoar c` alegea cu grij` (to]i fac a[a) cifrelepe care le prezenta: \n loc de rating (pro-centul din tot publicul TV – ”universul”, \ntermeni de specialitate), el \[i promovasharing-ul (procent din cei care se uit` laun moment dat la TV). Or, cum emisiunilelui ]ineau pân` la 3 noaptea, or` la carecelelalte televiziuni aveau relu`ri sau chiarmira, 20% sau mai mult dintre insomniaci\nsemnau, de fapt, 1-2 puncte de ratingsau mai pu]in.

A doua: conform cifrelor oficiale, azi,suma rating-urilor tuturor televiziunilor de[tiri, \n prime-time (PT), adic` pe vârf deaudien]`, nu dep`[e[te 7%.

G`l`gia uria[` pe care o fac creeaz` im-presia unor fenomene na]ionale, de mareinfluen]`, dar \n realitate doar 7 români din100, cel mult, se uit` la celebrele talk-show-uri.

Audien]e majore (vorbim \n continuareexclusiv despre rating), adic` de ordinul15-20% sau mai mult, au avut [i au marilespectacole de divertisment, cu resursespectaculoase [i promovare insistent`, dela ”Surprize, surprize” pân` la ”Românii autalent”, marile transmisii sportive (\n spe-cial campionatele europene [i mondialede fotbal) [i evenimentele foarte grave,precum 9/11.

|n general, dac` vre]i s` [ti]i adev`rul de-spre audien]ele – [i implicit influen]a –posturilor TV, v` recomand s` accesa]i„Pagina de Media”, https://www.pagihttps://www.pagi --nademedia.ro/2018/06/audiente-mai-nademedia.ro/2018/06/audiente-mai-2018-prime-time2018-prime-time, un site profesionist,foarte bine documentat, unde ve]i observac`, \n luna mai, al 4-lea post din top aredoar 2,1% rating mediu \n PT, cu pre-cizarea c` este vorba despre ”publicul co -mercial” (cel care intereseaz` cump`r`toriide publicitate), adic` tinerii (18-49) actividin mediul urban.

Ar fi \ns` mai mult de discutat despre in-fluen]`. \n ce fel o definim? \n mod normal,inclusiv conform dic]ionarului, ea se de-

fine[te prin schimbarea atitudinii, a modu-lui de a gândi, sim]i, vorbi, ac]iona a celuiinfluen]at. Dar cum s` schimbi ceva lacineva care nu te ascult` niciodat`?

Nu am date [i nu [tiu dac` se ]in aseme-nea eviden]e, dar suspectez c` o parte dinpublicul TV tr`ie[te \n ”bule”, urm`rinddoar posturile cu a c`ror politic` editorial`e de acord. Sau niciunul dintre cele pentrucare ar fi interesant de evaluat influen]a.

Când te ui]i exclusiv la canale de filme,documentare [i sport, po]i fi cel mult in-fluen]at s`-l preferi pe Nadal \n locul luiFederer.

Cât despre ziare, situa]ia num`rului deexemplare difuzate arat` a[a (www.brat.ro/ audit-tiraje/cifre-de-difuzare/ ): „Click” –circa 71.800, „Practic \n buc`t`rie” –46.500, „Click de duminic`” – 43.000, „TVMania” – 40.500, „Libertatea” – 39.500,(…) „Ziarul Lumina” – 21.800, „Historia” –19.100, „Gazeta sporturilor” – 17.500,„Evenimentul zilei” – 9.000, „Adev`rul”:circa 6.000, „Dilema veche” – 5.600, „Ca -pital” – 4.000…

Primele 10 dep`[esc cu pu]in, \mpre -un`, o treime din tirajul unui cotidian na -]ional din anii 90.

E drept, la aceste cifre se adaug` vizua -liz`rile articolelor pe net.

Prudente, publica]iile nu afi[eaz` num` -rul de vizualiz`ri, doar cel de aprecieri. |nziua \n care scriu, la ora 15.00, primul arti-col de pe prima pagin` a primei publica]iidin top avea 10 aprecieri; a doua avea celmai recent articol din martie; a treia pares` nu aib` site; main-ul din „Libertatea” –15 like-uri.

”Sun` un pr ieten””Sun` un pr ieten”Ca [i \n alte ocazii, am f`cut apel la prie -

tenii de Fb (mul]i dintre ei prieteni [i of-fline) s`-mi dea sugestii pentru acestsubiect. Cum nu am acordul lor de-a lefolosi numele, am s` men]ionez doarini]ialele.

M.C.M.C.: Cred c` o pist` care merit`

urm`rit` e motivul pentru care ziari[tii carecontau au ales s` devin` consilieri prinministere, ai mini[trilor, purt`tori de cu-vânt, deputa]i, senatori, europarlamen-tari…

Este, fire[te, o \ntrebare retoric`, dar im-portant`, chiar dac` a[ nuan]a-o: unii din-tre ziari[tii care contau. Cunosc mai\ndeaproape un caz simptomatic, pe carel-am mai povestit. Ilie {erb`nescu era cotatdrept unul dintre cei mai competen]i jur-nali[ti \n domeniul economic.

Era, la "PRO TV", realizatorul unei emisi-uni excelente, ”R`t`ci]i \n tranzi]ie”. Dup`schimbarea de putere din 1996, i s-a pro-pus postul de ministru al Reformei [i a ac-ceptat, \n ciuda faptului c` Adrian Sârbu i-aatras aten]ia c` \[i va pierde astfel credibi -litatea de jurnalist [i i-a spus pe [leau c`,dac` se \ntoarce, nu-i mai poate da emisi-unea.

Ceea ce s-a [i \ntâmplat, peste numaicâteva luni. Cum Sârbu nu-[i l`sa oameniide izbeli[te, orice-ar fi fost, i-a dat osinecur` f`r` apari]ie ”pe sticl`”, dar{erb`nescu n-a mai contat niciodat` caziarist super specialist \ntr-un domeniu.

Am ales inten]ionat un caz \n care nu afost vorba despre o ”vânzare”, despre o\nregimentare politic`, pentru a sublinia c`– [i \n cazul \n care jurnalistul urmeaz` ace-lea[i principii [i idei – pasul c`tre adminis-tra]ie sau politic` e f`r` \ntoarcere.

M.I.M.I.: Sunt cel pu]in dou` coordonate pecare ar trebui mers: (I) continuarea jurna -lismului comunist [i (II) [coala de a[a-zisjurnalism, ini]ial` [i coordonat` de per-soane din afara profesiei.

A[ ad`uga: sau din interiorul ei, dar \nvarianta ante-decembrist`! |ntr-adev`r [iinevitabil, \n zorii democra]iei [coala ro -mâneasc` de media a trebuit s` folo seasc`drept profesori fie autori ai presei cea -u[iste, fie profesori de Jurnalism care nuf`cuser` Jurnalismul.

Asumându-mi subiectivismul, \ndr`z -nesc s` spun: Din fericire, n-a contat preamult.

De la prima genera]ie de absolven]ipân` azi, deci vreme de aproape un sfertde secol, presa româneasc` a fost f`cut`,la nivel de vârf, de c`tre absolven]i ai tu-turor specializ`rilor cu putin]`, respectiv dec`tre licen]ia]i \n Jurnalism care \[i da-toreaz` 90% dintre realiz`rile profesionaleunor calit`]i \nn`scute [i cultivate, plus”specializ`rii la locul de munc`”, [i doar10% (dac` o fi [i atât) lucrurilor \nv`]ate \n[coal`, implicit valorii profesorilor.

D.I.: D.I.: Publicarea a 2-3 articole ale ace -luia[i autor la interval de 3-4 ani. Da. E oobserva]ie foarte nepl`cut`. S` ai la dis-pozi]ie o tribun`, la care al]ii abia dac`\ndr`znesc s` spere (de[i unii ar fi \n -drept`]i]i), s` fii o voce public`, consacrat`,s` ai de scris un editorial pe s`pt`mân` [i,de la o vreme, s` republici pe cele de acumdoi, cinci, zece ani, pe motiv c` lumea nus-a schimbat, e trist.

La aceasta se adaug` un altfenomen, mai pu]in remarcat:

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Starea na]iuniiStarea na]iunii

exist` jurnali[ti care, de peste dou`decenii, au câteva subiecte pe care lest`pânesc bine, drept care le abordeaz`iar [i iar, schimbând titlul, poate pozele,[i un pic unghiul de abordare.

De data asta nu vorbim despre edito-riale, ci despre genuri publicistice pro-priu-zise, \n special reportaje, do-cumen tare [i anchete pe subiecte f`r`moarte (s`r`cia, copiii str`zii, azilurile deb`trâni, murd`ria din ora[e, gropile din[osele etc.)

O.I.:O.I.: \ntr-un fel sau altul, to]i cei caresunt (sau se cred) jurnali[ti azi au avutceva \n comun cu Cristoiu, dar dac` teui]i azi la el, la ce poate s` spun`, la cumgânde[te….

E mult spus ”to]i”, sunt câteva mii dejurnali[ti activi, la un moment dat sindi-catele din domeniu \nsumau cam15.000 [i erau destui ne\nscri[i nic`ieri– dar am re]inut observa]ia pentru pro -blema ei de fond: dincolo de [colile deJurnalism, cine a f`cut presa acestor 28de ani?

Unul dintre creatorii ei este indis-cutabil Ion Cristoiu. Or, care e principiulde baz` pe care l-a insuflat el nu doarcelor cu care a lucrat el, ci [i prin…\nv`]`mânt la distan]`? Tot ceea ce exis -t` e posibil subiect de pres`. Aceast`liter` de lege cristoian` nu este doarprofund d`un`toare, ci [i profund ne -ade v`rat`.

Ce face un om acas` la el, \n closet,de pild`, nu poate fi [i nu este subiectde pres`. O g`in` care na[te pui vii –dac` ar fi adev`rat, dar nu este – da, arfi un super subiect, [i de pres`, [i[tiin]ific. O g`in` violat` de un bolnav cucapul – nu.

D.C.:D.C.: ]ine aproape [i de dosarele pe-nale ale mogulilor.

A[ vrea, dar n-am nici puterea, nici

timpul necesar. Fire[te, situa]ia juridic`a mogulilor este una dintre cheile dec` -derii jurnalismului românesc.

De[i, dup` mintea mea, efectul ar fitrebuit s` fie contrar: [tiindu-se vulnera-bili, ei ar fi trebuit s` pompeze bani \ntr-o pres` care s`-i apere.

Singurul care pare s-o fi f`cut esteDan Voiculescu – cu pre]ul ca Antenelesale s` devin` nesuferite (e un eu-femism) tuturor celor c`rora [i el le estenesuferit (e un mega eufemism).

Cunosc cazuri bizare. Un patron depres` a fost bine sf`tuit de un jurnalistce are de f`cut, nu l-a crezut, l-a datafar`, a mers pe mâna celor care-i cân-tau \n strun` [i a picat. Alt patron, dup`ce [i-a distrus singur imperiul pe care totel \l crease, se spune c` [i-a calculat li -ni[tit câ]i ani de pu[c`rie o s` ia [i acum

a[teapt` s` se pronun]e condamnarea,s` treac` peste deten]ie (cu deja ba-nalele reduceri de pedeaps`) [i s-o ia dela \nceput.

Nu pot p`trunde \n mintea lorNu pot p`trunde \n mintea lorV.M.P.:V.M.P.: S` nu vorbim numai despre

Securitate – ea, av\nd o structur` mili-tar` & conspirativ`, era cea mai apt` dea trece nezdruncinat` prin schimb`ri.Dar [i fo[tii activi[ti de partid, racola]isau din proprie voin]`, [i-au adus o con-tribu]ie ne-neglijabil`. Pentru mine mo-mentele-cheie ale \nc`lec`rii definitive avocilor ceva mai libere l-a reprezentat”vinderea” „Academiei Ca]avencu” [i tre-cerea grupului „Divertis” la „Antena 1”.

Comentariul deschide o delicat` Cu -tie a Pandorei, pe al c`rei capac e lipit`o etichet` cu \ntrebarea: ”Pentru cineaccep]i [i pentru cine nu accep]i s` lu-crezi?” Ca ziarist sau ca artist. Eu, unul,nu [tiu s` r`spund la aceast` \ntrebare– cât` vreme au existat [i exist` doarcâ]iva patroni de pres` care conteaz` [inu m-a[ afi[a cu niciunul, plus statul, \ncazul TVR [i Radio România.

Cred c` fiecare trebuie s` r`spund`(\n primul rând propriei con[tiin]e) pen-tru sine [i c` este extrem de imprudents` \ncerci s` judeci din afar`.

Variantele ”pe cont propriu” [i ”ungrup de jurnali[ti independen]i” s-audovedit a fi nerealiste.

Dac` exist` excep]ii, nu le [tiu. Reali-tatea e c` jurnalismul \nghite mul]i bani\nainte de a produce m`car un leu [i ci -neva trebuie s` vin` cu banii `[tia. Sut`la sut` cura]i? M` ab]in.

Ar mai exista varianta fondurilor ex-terne, respectiv a edi]iilor române[ti aleunor publica]ii occidentale. ]in pumniipentru echipa de la „Newsweek”, spers` sparg` ghea]a.

P.S.:P.S.: Bag` ceva [i despre acoperi]iidin pres`. {i despre discipolii din pres`ai lui Iulian Vlad, activi [i prezen]i sear`de sear` pe sticl`.

Prea multe nu-s de spus. Prezen]a loreste evident`, dar dovezile greu deadus.

Mai important mi se pare \ns` deevaluat care e puterea lor de influen]`.

Personal, nu le acord o putere de ma-nipulare semnificativ`. Nu am \ntâlnitniciun om care s` fi avut, de pild`, op`rere proast` despre turn`tori [i, \n ur -ma unor emisiuni TV conduse demae[tri ai manipul`rii, s` considereacum c` turn`toria e ceva bun saum`car inevitabil. P`rerea mea e c`, a[acum iubitorii de carte se conving \ntre eis` citeasc`, ceea ce ar fi f`cut oricum,discipolii lui Iulian Vlad se conving \ntreei c` a fost un om bun, chiar provi den -]ial, ceea ce credeau oricum.

D.B.:D.B.: Teo [i Badea, Prigoan` [i Bah -mu, mizeriile de la ora 17, ”coopera-tivele”.

I.L.:I.L.: Eu cred c` trebuie subliniate ur -m`toarele aspecte: superficialitatea pre -g` tirii \n facult`]ile de jurnalism careaccept` persoane agramate, \n primulrând; tabloidizarea pornit` de la “g`inacare na[te pui vii”, descoperit` de“maestrul” Ion Cristoiu; instaurarea ma-nipul`rii cet`]enilor prin jurnali[ti lipsi]ide moral` [i coloan` vertebral`, pl`ti]ide politicieni s` le “promoveze” intere-sele; presta]ia nociv` a Consiliului Au-diovizualului cu membrii desemna]i depoliticieni (situa]ie similar` cu cea aCur]ii Constitu]ionale); POLITIZAREA ca -re domin` mass media [i poate fi con-siderat` principala vinovat` c` suntem\n pragul unei dictaturi instaurat` \ntrepte de fostul pcr, fostul fsn, fostulpdsr, actualul psd.

C.A.:C.A.: L`comia, lipsa de profesiona -lism, oportunismul, lipsa con[tiin]ei.

A.D.:A.D.: A fost mult mercenariat, unii dininterese cu partidele, mul]i mâna]i debani. Mult` infiltrare a Securit`]ii dinain -te [i actuale.

Semidoc]ii [i incul]ii cred c` au venitmai târziu. |n orice caz, oportunismul,

goana dup` bani cred c` i-a f`cut pefoarte mul]i s` se mânjeasc`. Mizeria dinpolitic` trebuia s` aib` tentacule, m`caratât au \nv`]at [i ei – c` mass mediaeste un instrument puternic de mani -pulare. Trebuia s` vedem, s` afl`m c`pân` [i reviste umoristice de mare tirajerau puternic infiltrate.

RecapitulareRecapitulare[i or izont de a[teptare[i or izont de a[teptareToate cauzele m`ririi [i dec`derii jur-

nalismului românesc de dup` 1989,men]ionate mai sus, sunt reale. Nu cred\ns` c` exist` instrumente prin care s`le acord`m procente, fie ele [i estima-tive.

Cât la sut` dintre efecte au fostprovocate de:

n sc`derea apetitului pentru pres` alpu blicului;

n sc`derea interesului finan]atorilor;n presiunile politice [i economice;n mercenariatul – individual sau co -

lectiv;n concuren]a mediului virtual;n plec`rile spre slujbe mai bune (sa -

la riu [i alte drepturi b`ne[ti, pozi]ie so-cial-politic`, influen]`, rela]ii, diverse alteavantaje);

n criza financiar` general` [i \n parti -cular cea din pres`;

n vulnerabilitatea penal` a unor pa-troni de pres`, afacerile necurate \n cares-au b`gat;

n infiltrarea presei cu agen]i acoperi]iai fostelor [i actualelor servicii secrete;

n tabloidizarea excesiv` [i general-izat`;

n perpetuarea tendin]elor [i men-talit`]ilor presei comuniste;

n slaba calitate [i utilitate a [colilorde jurnalism;

n lenea unor jurnali[ti importan]i;n prioritatea intereselor materiale

fa]` de cele profesionale, mercenariatul,vânzarea con[tiin]ei;

n l`comia;n lipsa de profesionalism;n oportunismul;n lipsa con[tiin]ei?Imposibil de spus. Ceea ce este \ns` clar este ceea ce se

vede: unde am ajuns. Trist, dar – de[iposibilit`]ile de informare, mijloaceletehnice [i, pe alocuri, [i cele financiaresunt net superioare celor de acum 20-25 de ani – nivelul con]inutului actelorjurnalistice este, \n opinia mea, mult in-ferior. [i nu m` refer doar la zonele desocial, cultur`, politic`, ci [i la umor, depild`. Singurul domeniu jurnalistic carea evoluat consistent este cel financiar-economic.

E limpede, sper, c` m` refer la an -samblu [i la medie.

Cunosc [i nu neglijez excep]iile caremerit` aplaudate, am scris de mai multeori despre ele. Dar ele nu sunt decât florifrumoase supravie]uind miraculos pe unteren tot mai viran.

Ok, asta e. Dar cum va fi? Avem cevade a[teptat, sunt speran]e, bate un vântde prim`var` care are [anse s` provoacerena[terea unui jurnalism nu impecabil,dar m`car mai bun, m`car la nivelulcelui din anii 90?

Vine cineva \n urma lui Anton Uncu,Max B`nu[, Ion Ra]iu, Dan L`z`rescu? Alui Petre Mihai B`canu, Gilda Laz`r, Au-relia Boriga? A Elvirei Gheorghi]`, Horia}urcanu, C`t`lin Apostol, Grigore Car-tianu, Liliana Petru[, R`zvan Butaru?

{tiu, unele nume v` sunt necunos-cute. Cu toate acestea, fac sau au f` cutparte din nucleul greu al jurnalismuluiromânesc adev`rat.

Sincer, nu [tiu ce urmeaz`. Sincer, nu-mi fac speran]e. Azi e mai r`u ca ieri [imult mai r`u decât acum o lun`.

P`cat.

Tudor C`l in Tudor C`l in ZAROJANUZAROJANUcontributors.ro 8 iunie 2018- s f â r [ i t -- s f â r [ i t -

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

S t a r e a n a ] i u n i iS t a r e a n a ] i u n i i

contrapunctul de vederecontrapunctul de vedere

MANIPULAREA {I DEZINFORMAREA, BINE CAMUFLATE |NTR-O DIVERSITATEN~UCITOARE {I CU MULT SCLIPICI, REPREZINT~ O FORM~ DE AGRESIUNEASUPRA INDIVIDULUI IZOLAT SAU AGREGAT SOCIAL.

|N TERMENI IGIENICI CINEVA |}I SPAL~, DE LA REV~RSATUL ZORILOR PÂN~NOAPTEA TÂRZIU, CE A MAI R~MAS DIN BIETUL CREIER...

V iorel BACIU Viorel BACIU F.B. 28 Iulie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

MONITORULMONITORULDREPTURILORDREPTURILOR

OMULUIOMULUI

Este o publica]ie de ana liz` social` [i deatitudine civic`, fondat` \n 1999, editat` deOrganiza]ia pentru Ap`rarea Drep turilorOmului din Ro mânia (O.A.D.O.) Se distribuie gratuit institu]iilor gu ver na -

mentale, re pre zen tan ]ilor or ganiza]iilorinter na]ionale de profil, membrilor Parla-mentului, parte nerilor din cadrul societ`]iicivile [i oficiilor diplomatice acreditate \nRomânia.

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

Procurorul General al României,Procurorul General al României,Augustin Laz`r, a declarat mar]i (7Augustin Laz`r, a declarat mar]i (7august), dup` \ntâlnirea cu minisaugust), dup` \ntâlnirea cu minis--trul Justi]iei, c` \n Ministerul Publictrul Justi]iei, c` \n Ministerul Publicexist` un deficit de 450 de procuexist` un deficit de 450 de procu--rori, iar aceast` situa]ie i-a obligatrori, iar aceast` situa]ie i-a obligats` suplineasc` temporar, prin deles` suplineasc` temporar, prin dele--gare, unele func]ii din sistemgare, unele func]ii din sistem

Augustin Laz`r a f`cut declara]iile petreptele Ministerului Justi]iei, iar al`turide acesta erau Anca Jurma, procuror-[ef interimar la DNA, [i Felix B`nil`,noul procuror-[ef de la DIICOT.

Procurorul General a explicat [i ce adiscutat cu ministrul Justi]iei. "A fost oinvita]ie a ministrului Justi]iei pentru odiscu]ie cu caracter general cu privire laproblematica conducerii MinisteruluiPu blic. Ministerul s-a prezentat \naceas t` structur` nou` (noii [efi de laDNA [i DIICOT - n.red.).

Problemele au fost cele legate de re-sursele Ministerului Public, care sunt lo-curile vacante, de ce a fost nevoie s` fiedelega]i anumi]i procurori, pe anumitepozi]ii vacante.

Am f`cut o situa]ie [i am obserAm f`cut o situa]ie [i am obser--vat c` exist` un deficit de 450 devat c` exist` un deficit de 450 deprocurori \n Ministerul Publicprocurori \n Ministerul Public

„Aceast` situa]ie ne-a obligat s` de -leg`m procurori, s` suplineasc` tempo-rar func]ii. Acum vom putea demaraprocedura de titularizare a acestora pefunc]ii. Doresc s` v` asigur c` toate de -leg`rile f`cute la DNA [i \n MinisterulPublic au fost realizate \n condi]iile legii\n momentul \n care s-a dat ordinul dedelegare. Pentru a curma discu]ia pu-blic`, am dispus, din motive de oportu-nitate, \ncetarea deleg`rii colegilor carenu aveau condi]iile de vechime pre -v`zute de legea nou`.

Ei [i-au \ndeplinit o activitate foartebun` la DNA. Am dispus \ncetareadeleg`rilor, urmând ca ace[tia pot s`revin` când vor avea vechimea respec-tiv` la DNA sau DIICOT. Am consideratoportun [i necesar s` nu l`s`m acestesuspiciuni, s` \ncet`m aceast` delegare.

Nu au fost da]i afar`! Doresc s` lemul]umesc public pentru activitatea pecare au avut-o la DNA. A intrat o nou`lege \n vigoare", a explicat Laz`r.

"Repet, \n Ministerul Public lipsesc450 de procurori. Exist` \n ]ar` 10-15parchete care au un singur procuror \n

activitate [i acesta trebuie s`-[i ia con-cediu. Sau exist` parchete f`r` niciunprocuror. Parchetele nu pot fi \nchise.CSM a propus ra]ionalizarea micilorparchete [i micilor instan]e, \n sensulde a le reduce, pentru a face parchetemai mari, tocmai pentru a se putea\mp`r]i mai bine activitatea, pentru acolabora. A[a cum este acum sistemuldin România, suntem obliga]i s` facemaceste deleg`ri", a mai declarat Procu-rorul General.

Jurma: Sunt procurori de instan]`Jurma: Sunt procurori de instan]`

{efa interimar` a DNA, Anca Jurma,a fost \ntrebat` de reporterul „Antena3” dac` se pune problema unor vicii \nanchetele f`cute de procurorii care aufost delega]i la DNA [i care nu aveauvechimea necesar` potrivit noii preve-deri din legea 304.

"Nu este vorba de nicio nulitate.Dele garea lor a fost \n temeiul legii. Eui-am g`sit \n DNA pe ace[ti procurori.Este vorba de procurori tineri, majorita-tea sunt procurori de judiciar, \ntr` \n[edin]ele de judecat`. A fost nevoie deei.

Era nevoie de aceste deleg`ri, proce-durile de numire sunt de o durat` maimare... Am \nceput s` facem demersu-rile necesare pentru a face numirile pefunc]iile de conducere", a pre cizatJurma.

De unde a \nceput totulDe unde a \nceput totul

Ministrul Justi]iei, Tudorel Toader, s-a \ntâlnit ast`zi (7 august) cu Anca Jur -ma, procurorul [ef interimar al Direc]ieiNa]ionale Anticorup]ie, una dintre te-mele \n discu]ie fiind situa]ia procuro-rilor delega]i la DNA.

Tema respectiv` a intrat \n aten]iaopiniei publice du p` ce procurorul-[efadjunct al DNA, C`lin Nistor, a declarat,vineri seara, c` la DNA sunt delega]i 7sau 8 procurori, potrivit Ager pres.

Ulterior, minis-trul Toader a afir-mat c` a[teapt` dela C`lin Nistor "unr`spuns corect [icomplet", men]io-nând c` sunt, defapt, 20 de deleg`rila DNA.

La \ntâlnirea de

la sediul Ministerului Justi]iei a partici-pat [i Procurorul General AugustinLaz`r.

"Avem o invita]ie la o discu]ie cu ca-racter general [i urmeaz` s` discut`m.Nu este nimic \n neregul`. Totul estelegal", a declarat Augustin Laz`r, \naintes` intre la discu]ii.

Luni, DNA a prezentat \ntr-un coLuni, DNA a prezentat \ntr-un co--municat de pres` situa]ia procuromunicat de pres` situa]ia procuro--rilor delega]irilor delega]i

"Num`rul procurorilor delega]i laDNA de la alte parchete este 12.

Num`rul procurorilor numi]i \n DNA[i delega]i \n func]ii de conducere este26.

Num`rul procurorilor de la alte par-chete delega]i \n DNA \n func]ii de con-ducere este 3.

Num`rul procurorilor numi]i \n DNA[i delega]i la alte parchete este 2",spune DNA.

Tot luni, procurorul general AugustinLaz`r a dispus \ncetarea deleg`rii \n ca-drul DNA pentru [ase procurori, care nu\ndeplinesc condi]ia de vechime \nfunc]ie de minim opt ani, \n urma in -tr`rii \n vigoare a modific`rilor aduseLegii nr. 304/2004 privind organizareajudiciar`.

Un alt subiect al discu]iilor seUn alt subiect al discu]iilor seputea referi la \ntâlnirea pe careputea referi la \ntâlnirea pe careAnca Jurma a avut-o pe 17 iulie cuAnca Jurma a avut-o pe 17 iulie cuambasadorul SUA \n România, Hansambasadorul SUA \n România, HansKlemmKlemm

"Voi \ncerca s` am o discu]ie cudân[ii (Augustin Laz`r [i Anca Jurma -n.red.) cât de curând, s` ii invit la Minis-terul Justi]iei, s` \ntreb cât de normaleste c` un procuror-[ef s` se duc` la oambasada c` l-a chemat nu [tiu careambasador, l-a invitat, m` rog, s`-l feli-cite pentru faptul c` a fost soare ast`zi[i n-a plouat (...)

Procurorul colaboreaz` pe linie ori-zontal` cu structurile aferente dintr-unstat: cu procurorii din America, dinFran]a. Ambasadorii colaboreaz` [i secoordoneaz` cu ministrul de Externe,nu cu procurorii. |i voi \ntreba: «ave]i re-prezentativitatea aceast` a rela]iilor ex-terne?», Categoric c` nu o au", declarape 2 august Tudorel Toader.

Tudorel Toader [i Anca Jurma puteaudiscuta [i despre cele 300 de dosare dela DNA \n care sunt cerceta]i magistra]i,dosare care trebuie mutate la Sec]iapentru investigarea infrac]iunilor dinJusti]ie ce urmeaz` s` fie \nfiin]at` \ncadrul Parchetului General.

Z i a r e . C o mZ i a r e . C o m

A c t i v i t ` ] iA c t i v i t ` ] iO . A . D . O .O . A . D . O .|n ziua de 12 iulie a.c., o dele -

ga]ie a Organiza]iei pentru Ap` -rarea Drepturilor Omului, con- dus` de pre[edintele ei fonda-tor, prof. univ. dr. FlorentinScale]chi, a participat la dez-baterea cu tema „PreveniPreveni --rea torturii în activitatearea torturii în activitateamonitoriz`rii în locurilemonitoriz`rii în locurilede deten]iede deten]ie”, organizat` deInstitu]ia Avocatul Poporului,la sediul acesteia.

La dezbatere au participatmai multe organiza]ii neguverna-mentale cu care institu]ia AvocatulPoporului a încheiat protocoale decolaborare.

Acest eveniment s-a dorit a fi un forum de pre-zentare [i dezbatere a modului în care Domeniul

privind prevenirea torturii în locurile de deten]iedesf`[oar` vizitele în aceste localuri, precum [io oportunitate de a l`rgi rela]iile de parteneriat,mai ales c` la desf`[urarea acestui gen de acti-vit`]i particip` reprezentan]i ai organiza]iilor ne -gu vernamentale, selectate de Avocatul Po po-

rului. La problema ridicat` de pre [e -dintele fondator al OADO privind

finan]area deplas`rilor în teritoriu aorganiza]iilor neguvernamentale,reprezentantul Avocatului Popo-rului a declarat c`, în prezent,în cadrul comisiilor parlamen-tare este dezb`tut` o modifi-care la Legea nr. 35/1997pri vind organizarea [i func]io-narea institu]iei Avocatul Po-porului, care s` cuprind` [i

aceste aspecte.La finalul întrevederii, pre -

[edintele fondator al OADO a de-cernat Avocatului Poporului medalia

de Aur „Ap`r`torul Drepturilor Omului”[i Diploma de Onoare a organiza]iei.

G. G. MIHALACHEMIHALACHE

JURNAL TV JURNAL TV CU PROCURORICU PROCURORI

Limba arab` nu maipoate fi folosit` \n docu-mentele oficiale \n Israel

Parlamentul israelian a adoptat joi o lege care re-define[te Israelul drept ”stat-na]iune al poporuluievreu”, cu 62 de voturi ”pentru” [i 55 ”\mpotriv`’.

Legea mai stabile[te c` limba ebraic` devine sin-gura limb` oficial` a Israelului de[i pân` azi [i limbaarab` avea acela[i statut cu ebraica, neexistândvreo lege care s` desemneze limba oficial` a statu-lui.

|n toate documentele oficiale erau acceptate am-bele limbi.Legea stabile[te c` ”a[ez`rile evreie[tidin Israel ]in de interesul na]ional”.|n Israel, 17.5%din cet`]eni sunt arabi.

Legea este una fundamental` [i este inclus` \npachetul de legi ce ]in loc de constitu]ie.

Andrei PAndrei P ARASCHIVARASCHIV

curentul.info 19 iulie 2018

14 Iulie: Ziua Na]ional` a Fran]ei serbeaz` declan[area Revolu]iei Franceze, primul GENOCID din istoria modern` a OMENIRII

14 Iulie este Ziua Na]ional` a Fran]ei [i marcheaz`atât C`derea Bastiliei, respectiv \nceputul Revolu]ieiFranceze, cât [i aniversarea S`rb`torii Federa]iei de la1790, adic` aniversarea "reconcilierii [i unit`]ii tuturorfrancezilor".

Fostul [ef al statului francez, pre[edintele FrançoisHollande, a explicat ce \nseamn` 14 iulie: "14 iulie estes`rb`toarea na]ional` a Fran]ei. Dar 14 iulie este [is`rb`toara tuturor ]`rilor care aspir` la libertate. Este s`r -b`toarea drepturilor omului, este s`rb`toarea eman -cip`rii, este s`rb`toarea demnit`]ii umane." Hollandeface referire la celebrul dicton al revolu]ionarilor francezi,"Libertate, egalitate, fraternitate", care a devenit un felde brand \n sine al evenimentului \nceput la 1789.

Totu[i, multe dintre schimb`rile introduse de c`treRevolu]ie \n societatea francez` nu au avut nimic \ncomun cu libertatea sau demnitatea uman`.

De[i \n 1789 se adopta „Declara]ia drepturilor omu-lui”, doar un an mai târziu, aproape jum`tate din clericiicatolici care refuz` s` jure fidelitate noilor autorit`]i vorfi persecuta]i. Peste 3.000 de preo]i vor muri din cauzaproceselor Tribunalul Revolu]ionar [i a execu]iilor spon-tane.Din octombire 1793, Robesppiere trimite "banderevolu]ionare", pentru a-i "ajuta" pe francezii reticen]i s`se dezic` de Biserica Catolic`.

Unul din cele mai mari m`celuri are loc la Vendee,acolo unde zeci de mii de prizonieri sunt tortura]i, b`tu]i,\mpu[ca]i sau \neca]i. Armata republicii vâneaz` ]`raniivendeeni, inclusiv femei, copii [i b`trâni, si ii extermin`metodic.

Noile autorit`]i revolu]ionare nu se mul]umesc cu vic-toria \n reprimarea localnicilor. Ace[tia emit o lege princare cer exterminarea \ntregii comunit`]i: "Solda]i ai li-bert`]ii, trebuie ca bandi]ii din Vandeea s` fie exter-mina]i \nainte de sfâr[itul lunii octombrie; salvareapatriei o cere, nerabdarea poporului francez o ordon`,curajul s`u trebuie sa o \nf`ptuiasc`. Recuno[tin]ana]ional` \i asteapt` \n aceste vremuri pe to]i cei a c`rorvaloare [i patriotism vor fi \nt`rit pentru totdeauna liber-tatea [i republica.”(Cartea Neagr` a Revolu]iei Franceze)

M`rturiile sunt \ngrozitoare: "Femei \ns`rcinate erau\ntinse [i zdrobite sub teascuri. O biat` femeie, ce ce seafla \n aceast` situatie, a fost spintecat` de vie".(CarteaNeagr` a Revolu]iei Franceze)

Conform C`r]ii Negre a Revolu]iei Franceze, la Vendeea avut loc primul genocid din istoria modern` a uma-nit`]ii, acolo pierind cel pu]in 117.000 de oameni.

Chiar dac` se p`rea c` noii conduc`tori ai Fran]ei dis-pre]uiesc religia, de fapt ace[tia au \nlocuit catolicismulcu alte culte. Unul din acestea a fost "Cultul Ra]iunii",proclamat \n urma evenimentelor din 17-19 noiembrie1793.

Momentul culminant al \l constituie depunerea pe al-tarul bisericii Notre Dame a unei prostituate care repre -zenta pe zei]a Ra]iunii...

Aceste noi culte erau obligatoriu \nso]ite de c`tre pro-cesiuni publice prin care se batjocorea cre[tinismul [isimbolurile sale. Ba chiar, la un moment dat s-a declarats`pt`mâna de 10 zile!

Urmeaz` "Cultul Fiin]ei Supreme" [i Teofilantropia. |n ciuda fastului [i a declara]iilor pompoase cele \n -

conjoar`, noile culte nu reu[esc s` câ[tige prea mul]iadep]i [i francezii se \ntorc \ncet \ncet la catolicism. Re-venirea oficial` la catolicism se realizeaz` \n urma Con-cordatului din 1801 dintre Napoleon [i Papa Pius alVII-lea.

Mihai {OM~NESCU Mihai {OM~NESCU 14 iulie 2018

Mondo CaneMondo Cane

Fostul avocat al luiSlobodan Milo[evicia fost \mpu[catmortal la Belgrad

Dragoslav Ognjanovici, avocatul care l-a repre-zentat pe fostul lider sârb Slobodan Milo[evici \ntr-un proces din cadrul Tribunalului Penal In- ter na]ional de la Haga, a fost \mpu[cat mortal \nfa]a locuin]ei sale din Belgrad, a informat poli]ia,relateaz` BBC News,

Ognjanovici, \n vârst` de 57, a fost \mpu[cat \nfa]a cl`dirii \n care locuia, aflat` \n cartierul NoviBeograd, iar fiul s`u \n vârst` de 26 de ani a fostr`nit \n bra]ul drept, a informat Ministerul sârb deInterne \ntr-un comunicat.

Un proeminent avocat al Ap`r`rii, Ognjavici af`cut parte din echipa care l-a reprezentat peMilo[evici \ntr-un proces \n care acesta era acuzatde crime de r`zboi \n timpul R`zboaielor Iugo-

slave. Milo[evici a murit \n anul 2006, \nainte caTribunalul de la Haga s` ajung` la un verdict.

Ognjanovici a fost, de asemenea, avocat \n maimulte cazuri privind mafia din Serbia [i Muntene-gru.

Mul]i membri proeminen]i ai re]elelor de crim`organizat` din Serbia [i Muntenegru au fost uci[i\n Belgrad \n ultimii ani, noteaz` BBC.

Poli]i[tii spun c` uciderea face parte dintr-unr`zboi \ntre bandele rivale asupra pie]ei ilegale adrogurilor.

{efania BRÂNDU{~{efania BRÂNDU{~

30 Iulie 2018

Pre]ul uria[ pe care trebuie s`-lpl`teasc` \n SUA ceicare sunt \mpu[ca]i[i nu au asiguraremedical`

De când a fost\mpu[cat` \n urm`cu [ase ani \n Flo-rida, Megan Hob-son merge cu maredificultate.

Aceasta a fost r` -nit` cu o arm` Ak-47.

Megan [i sora satocmai plecau de lao petrecere cândmai mul]i r`uf`c` -tori au \nceput s`trag` cu armele deasalt \n ma[ina ce -lor dou`, transmite„BBC”.

Megan a fost r` -nit` la ambele [ol-duri [i nu era\n scris` \n progra-mul de asigur`ri des`n`tate. Dar pentru ea, la fel ca pentru alte vic-time ale armelor de foc, pre]ul supravie]uirii nu serezum` doar la luni \ntregi de reabilitare [i opera]iimultiple.

Incidentul i-a provocat o datorie de zeci de miide dolari. Chiar [i azi, femeia continu` s` pri-measc` facturile pentru tratamentele medicalecare i-au fost aplicate.

Un al caz este cel al lui Jennifer Longdon.Aceasta a trebuit s` pl`teasc` 40.000 de dolaripentru \ngrijirile medicale, dup` ce a fost \m -pu[cat` \n Phoenix [i a r`mas paralizat`.

Femeia a trebuit s` mai cheltuiasc` 35.000 dedolari pentru a se putea deplasa cu o ma[in` careavea ramp`, transmite „The Washington Post”.

Antonius Wiriadjaja a pl`tit 169.000 de dolaripentru terapia fizic` [i consiliere psihologic`. El seplimba \n cartierul s`u din Brooklyn, când un b`r -bat o urm`rea pe fosta sa partener` [i a \nceputbrusc s` trag` cu pistolul \n ea. Antonius a fostr`nit de un glon] care i-a str`puns pieptul [i i-aajuns \n stomac.

O bun` parte din suma de 169.000 de dolari afost acoperit` de asigurarea sa medical`, \ns` \nc`mai are de pl`tit 20.000 de dolari care nu au intrat\n cheltuielile acoperite de stat.

Potrivit organiza]iei nonguvernamentale „BradyCampaign” care pledeaz` pentru controlul arma-mentului, peste 116.000 de persoane sunt victimeale armelor de foc \n Statele Unite \n fiecare an.

Centrul pentru Prevenirea Bolilor estimeaz` c`28,2 milioane de americani sub vârsta de 65 deani nu au asigur`ri de s`n`tate.

Denisa CDenisa C R~CIUNR~CIUN

mediafax.rofoto - gettyimages