al L X X X V I - l e a n-l 50 NUMĂRUL 1 Leu Brasov. Vineri 9 Martie 1923

A»d&cţ:&şi AdministraRATA UBERTa ŢEI BRAŞOV

Telefon 226jybg&ameitt anual 200 le i Pênfrti strefnătate 500 lei Aftonfuri, rec lam e, după tarif

Fondată la 1838 de George BariţiuApare in fie-care zi de lucru

Interese superioare ne ^lu* ' - mnnean liberalii acnm .nn a i — pretind ca voturile alegătorilor să fie forate 1

Astăzi, după un an — susţin ei — aceleaşi interese cer ca sâ fie forată bogăţia subsolului. . . . .

Cine mal poate spune, că guvernul d-lnl Brătiann negfiji «interesele ţării“?!

Jubileul crim ei

I

Proiectul noueî Constituţii zace d e ? câteva zile pe b rourile Cam erei şi Se» f natului. Mâine va începe discuţia a su ­pra iuf. Guvernul se trudeşte în schim b ca s ă a ra te şl să dovedească, prin presa sa , câ ţa ra a re nevoîc de o nouă C ons. tltuţle.

N u om înţelege această muncă şi tru d ă zadarn ică şi fără d e folos a gu­vernului d-iui Brătlanu, dacă nu am şti şî na am v ed ea că prin ceea-ce încearcă să dovedească presa liberală, nu se face alta, decât se ocoleşte răspunsa! cu care e a a r fi d a to a re ţârii.

Ntme d o a ră nu a tăgăduit că Consti­tuţia de până acum mai corespunde în form a, în c ire ea a fost redacta lă , ne­cesităţilor d e azi a ie ţării rom âneşti. Dar, în schim b ţa ra în treagă, p resa în ­treagă, a fa ră d e cea subvenţionată de guvern, a repetat şi repetă zi d e zi câ actualul guvern prin nelegiuitele lui Cor­p u ri legiuitoare n -are nici fondul m oral şi nici dreptul de a făuri şi d a ţării acel act fundam ental, care se num eşte Constituţie.

A ceasta este chestia, Fa care guvernul a r trebui să se simtă obligat a răs­punde. Convins însă că critica asp ră şl

M w przsa î le aduce în mamele ţări?, sunt drepte* guvernul cau tă o scăpare prin tangentă. In loc să răspundă fi să dovedească ce 1-se cere, b a te m ereu ap a în piuă şi se mun* ceşte să docum enteze eeea-ce nim e nu*i pretinde. j

Că ţa ra a re nevoie de o Constituţie o j ştim , o ş t ’2 ţa ra în treagă. Ba mai mult, |

o sim te chiar această necesitate, fără d e care nu p o a te în ftâna abuzurile comise tocm ai îm potriva Constituţiei şi chiar de către guvernul d-Iuî Brătîanu, care trâm biţă m ereu nevoia de a d a ţării d Constituţie.

Constituţia unei ţări este însă temelia legilor el, ai cărei apărător) şi făuritori nu pot fî oam eni cari în v ia ţa lor n -au cunoscut noţiunea de respectare a legsl, noţiune cu care partidul liberal a tră t m ereu pe picior d a războiu

Nu e nevoie să răscolim prea mnît din trecutul acestui partid , pentru ca sâ găsim m orm ane de dovezi pentru susţi­nerea afirmaţi unei d e m ai sas,

Nu ştim, întâm plător ori intenţionat a ales guvernul tocmai aceste zile pentru depunerea proiectului Constituţie! iibe-s râie în Parlam ent. Această lovitură d e sta t a guvernului liberal, m otivată prin .necesitate de stat* se petrece însă toc­mai la un an dela m onstruoasa noapte a fadului urnelor, adecă a acelei ope­raţi? mişeleştf, prin care guvernul şi-a strecurat în Parlam ent tristele figuri, eu votul şi din voi»ţa cărora v rea să-l dea ţării rom âneşti Constituţia brătjenjstâ 1!

Delà fraţii din iugoslavia.

Programai partidului romândin regatul sârbo-croato-sloven

Reprezentanţii comunelor locuite de Românii bănăţeni rămaşi sub stăpânirea jugoslavâ, întruniţi în primul lor congres ţinut la 10 Februarie în fruntaşa comună A li­bunar, au votat cu unanimitate următorul program îa ajunul ale­gerilor parlamentare din Jugosla­via, cari vor avea loc ia 18 Mar­tie a. c.

Rom ânii din B anatul Iugoslaviei in­tră r ii acum pentru prim aoara în viaţa politică a acestu i stat, R ecunoscând încă b ine rostul partidelo r regnico lare, dar şi în scopul consolidării lo r c a m ino­ritate, s ’au văzut îndem naţi a şi form a un partid propriu.

Num ărul mic al m em brilor c e vor face parte din acest partid , firea p aşn ică şi in-

Da, ţa ra a re na voie de o nouă Con4* * diligentă a rom ânului, nu do reşte şi nuiituţieî D ar o Constituţie care t>& o a p e r i de abuzurile şi fărădelegile unu! guvern, care prin lovitura de stat de azi a libe­rărilor, com em orează şi serbăto reşte ju­bileul de un an al uneia din cele mai criminale mişeii! comise de un guvern rom ânesc îm potriva Ţârii rom âneşti.

’ţjffee'te? a iicra (sch im ba) carac teru l naţio ­nal al regatului S . H $.. b a din con tră prin iegăiura sa de sân g e cu ţara ve­cină şi alia tă a regatu lu i S. H. S. cu fraţii lor din Rom ânia, au să fie o cop- c ie s ta to rn ică de m ai bună p rie ten ie pentru aces te două ţări, pen tru susţine­rea echilibrului de azi din E uropa cen ­trală şi răsăriteană .

Similis simili gaudef...Validarea »deputatului“ Ighiulul

Camera celor „aleşi“ în bezna nopţilor Sf. Artúr a validat la sfârşitul şedinţei de eri după a-

L miazi fa r d discuţie pe noul crai­nic liberal Petru Meteş, din gra­ţia maiorului Mihai „deputat“ al Ighiului.

Buchetul celor ce vreau să fe­ricească România întregită cu o nouă Constituţie s’a sporit cu o

^nouă buruiană, care se poate de- acum înainte lăfăi în fotoliuriîe celor ce-au Validat— spre ruşinea neamului şi a secolului în care trăim — pe un Mihályi Péter, Drago s etc.

Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă voi, cei negri la suflet, căci de azi începând alegătorii cercului Ighiu- lui au ajuns „culmea“ fericirei şi mulţumirei, pe care le-a hărăzit-o ţara mândră şi mare, visată de părinţii lor, când mureau străpunşi de baionetele călăilor maghiari, strigând: Trăiască A lexandru Vatda- Voivod!

Iar ca fericirea voastră şi a ţării, fraţilor din Ighiu, să fie de-

^ţlină, ca mâne cel ce v-a falsifi- r cat votul, cel ce v-a bătut, scui­

pat şi a tras asupra voastră, ma­rele maior Mihai va fi avansat, în

semn de recunoştinţă, prefect Clujului sau Odorheiului. .

al

Dar să nu desperaţi, oameni buni! Dacă dreptatea a murit, fi a m urit încă ţara ş i neamul, iar bătaia lui Dumnezeu nu va întâr­zia să cadă asupra celor ce-şi bat joc în mod atât de mişel esc de ce aveţi voi mai si;ump: dreptulsfâ n t a l votului.

*D sşi «alegerea* dela Ighiu a fost va­

lidată, ţinem să publicăm aici, după z ia ­rul „Patria*, declaraţiiJefăcate de însăşibărbatul de încredere al liberalilor, unînvăţător cinstit, despre cele petrecute la secţia G eoag iu de sos:

«Îndată după ridicaraa părintelui V.Băr- luţiu (naţionalist) din localul de alegere prin forţa arm ată, am făcut interpelaţie, regretând această procedură faţă de un om pe care-I cunosc rom ân foarte bun, cinstit şi Ia locul datoriei. „Ca aceasta stricăm cauzei*. Nlmerr', cu nici un cu» vânt nu a răspuns decât soldatul — avem ordin mai înalt] — Am răm as de­prim at. In zina alegerii a m ers to tal li­niştii. La ora 6 votarea s ’a închis. Ne-am depărtat toţi membri! biroului, răm ânând în local un singur plutonier de jandarm i.

Am auzit pe v i:e -p reşed in te le b irou ­lui Schatteî, şoptind prezidentului Par te ­nie Crişan, când a încuiat u rna cu cheia ca sâ nu uite sâ predea această cheie tn pază plutonierului care stă la urnă. P este noapte ce s 'a în tâm plat, nu ştm, decât constat că în ziua a 2*a de alegere — la scrutin am rămas uimit, mi s ’a oprit graiul când am văzut scoţându-se

din urnă voturi noul ca ieşite din tea*" col tipografiei şi netrecote prin mână de (ăran. Alegătorii votaseră îndoind plicul, care de care mai zgârm onit, acum toate erau tn ordine aşezate în plic ca cu maşina.

Singur an neînsem nat num ăr d e v o ­turi (cele din z ua a 2 a nu erau o rân ­duite m iiităreşie). Am auzit pe grefierulbiroului Lîptovsehy spunând celorlalţi _______ _____ ____ ___ ^colegi că în ziua primă s'au dat 699 de | p o sed şi Umba rom ânească.'

m m & iC onduşi de aces t dor, ‘vom lucra; c a

o atm osferă d e adevăra tă p rie ten ie s ă se desvo lte şi în tă rească în sânul po^ porului sârb şi rom ân, să fie am b ele p o p o are convinse d e aceea , că so rte a le e com ună, că au să pu rcead ă şi v ieţu iască în fră ţească bună în ţe legere.

I. Politica exteroi. JIn politica ex ternă a ţării, partidul

rom ân d o reşte s in ce r p rieten ia Statului rom ân şi a repub licei C ehoslovace , c a e le îm preună să-şi poa tă s p i r a n ea târ­n a rea lo r naţională câştigată cu a tâ te a jertfe. D oreşte su sţin e rea am iciţiei cu ace le sta te mari, cari au s ju ta t nou ile sta te na ţionale să-şi îm p linească Idealul.

Partidul rom ân e gata d e o rice je rtfă pentru ap ă ra rea acestu i principiu, p en ­tru ap ă ra rea graniţelor ţării sa le de aici: regatul S. H. S.

H. Politica Internă.P olitica in ternă (d in fără.)C erem drepturi eg a le pen tru foţi c e ­

tăţenii fără d eo seb ire d e lege şi limbă.C erem drep t d e a legăto r pen tru foţi

bărbaţii p es te 21 ani, cu votare se c re tă p e com une pe baza listelor c e au s ă s e com pună din oficiu d e slu jbaşii s a ­telor.

C erem asigu rarea dreptului d e lib e ră în trun ire In adunări, asociaţiunl, o rg a­nizare econom ică, culturală şi politică.

C erem p resă liberă fără obligam ân- tul cauţieL

C erem autonom ia sa te lo r şi a com i­tatelor.

Poporu! prin vot o b ş te sc şi tain ic să-şi a leag ă reprezen tan ţa com unală ş l com ifatensă, precum şi p e toţi ace i func­ţionari, p e cari îi p lăteşte el.

C erem funcţionari rom âni în sa te le ş i oficiile în ca ri populaţia n o astră a re d e lucru, sau ce l puţin oam eni, cari

voturi, în ziua 2 a 106. Când se cons tatâ ia scrutin rezultatul de 1422 pentru Meteg Iar 92 pentra Silviu Dragomir amrămas um rt — deşi personal dorisem reuşita d Iui Meteş, d a r n a ap ro b căile de reefită pe care le-au întreprins. De­clar sub jurăm ânt că nu voi mai lua parte la politică şi la alegeri*.

Alegerile din IugoslaviaLista oficială a candidaţilor Partidului

naţional.Lista candidaţilor partidului rom ân

pentru alegerile din 18 M artie 1928, este urm ătoarea:

Conducătorul listei: dr. Io an Jian, ad ­vocat cin Alibunar.

In cercul Alibunar şi Biserica-albâ: Candidat: dr. Aurel Novac, fost advocat din Belacîkva (B iserica-albă), ia r sapient: Mllan Gian, com erciant din Alibunar.

In cercul Vel, Becicherec: C andidat: Vasilie Bunda, econ. din Covin, iar sap ien t: Boja lancovici, econom din Seleuş»

In cercul şi oraşul Vârşeţ: Candidat: Alex. Guga, preot din Kustilj (Coştei), iar supknt: dr, Nicolae Popovici, ad v o ­cat din Vârşeţ.

Io cercai Covacica şi Couin: C andi­dei: Ştefan Popa, p reo t dm Seleaş, iar su c k n t: Victor Popovici, preo t din De* liblata.

In cercul şi oraşul Pancovo: Candidat: Geor^e Şdic, preo t din S eleuş, iar su­p le i! : Pavel Gaşpar, econom din Satul noa.

C erem inam ovibilitatea funcţionarilor. S lu jbaşii să nu fie daţi afară din func­ţie, după cum se sch im bă guvernele; iar judecă to rii s ă fie b ine plătiţi, nestrăm u­tata!], c a astfel s ă fie g aran ţa re sp e c ­tării legilor d e drep t privat ş i a d rep tu ­rilor poiitice.

C erem fo losirea lim beî rom âne în graiu viu şi în sc ris la com ună şi ju ­decătoriile in ferioare, înscripfil rom â­neşti p e lângă a le statului, p e ace le zidiri, unde poporu l nosfru lo cueşte în m asse (ca p e c a se le com unale sau şco a le le din sa te etc.)

C erem legi egale de d are pentru toate provinciile regatului S. H. S„ — s ă nu s e m al întâm ple, ca de ex. p e un lucru s ă s e p lă tească dare num ai în Vojvodina, ia r în vechea S ârb ie n u .

Cerem, ca darea să fie progresivă, urcarea percentual să fie mai m are cu cât e venitul mai mare, cerem sistarea sau cel puţin reducerea dării de consum pe articolele ce le fo loseşte săteanul şi săracul, ca d. e. pe sa re petrol, zahăr etc.

Cerem mal ales îndrep tarea drum u­rilor de ţară şi celor de fier, ca viaţa econom ică să fie în lesnită .

Cerem reducerea contingentului (n u ­mărului total) militar ia minimul posibil, vrem ea de serviciu militar sâ fie cât mai scurtă, căci experienţa războiului din urm ă ne-a dovedit, câ îa scurt tim p încă se poate pregăti ostaşul de luptă.

Cerem , ca feciorii noştri să-şi facă slujba soldăţiei prin jurul nostru, ne­putând ei suporta clima m alariei a

Paging 2 OAZETA TRANSILVANIEI Hr. 50—1011

Serbiei de jos; M acedonia şt Albania,Cerem deschiderea drum urilor spre

ţările vecine, uşurarea pedtru dram ta străinătate chiar şi America, dând p aşap o rt fără plată şl In g rabă .

Ui. Politica agrarăDuhul vrem ii după războiul m are a

adus nu numai m âhtulrea sufletească a naţiunilor până atunci subjugate, c, şî eliberarea econom iiă-m ateriaiâ a celor robiţi 13 toate statele noul naţ onaies 'a înfăptuit reform a agrară. Păm ântul feudalilor, ai boierilor şi com unelor, cari mai ’nainte aveau sarcina de a susţinea din ele şcoală, preoţi, cătane, •câp ân d u -se de aceste Îndatoriri, a trebuit să şi piardă şi păm ântul cel fo ­loseau.

in primul rând se cuvine a da ace­lora, cari au jertfit in vrem ea războia* fui pentru eliberare şi apoi lipsiţilor, săracilor cari şi p ân ă acum au trăit din econom ie.

Cerem deci sfi se aducă odată o lege şi nu t urnai porunci m inisteriale, prin care să se facă o d reap tă îm părţire a acestor păm ânturi boereşti, com unale şi a. m. d.

Cerem şi noi românii din statui Iugoslav să ne bucurăm de darurile acestei reform e agrare ia fel ca sârbii.

Cerem m ii a les păm ânturile, din satele locuite de români mai întâi rom ânilor săraci, văduvelor de războm din acele sa te să se îm partă şi nom ai de n ’ar mai fi săraci de-ai noştri, să f.e aduşi din aite părţi.

Anii din urm ă ne-au dovedit, că ro­mânii nici unde n’au căpătat nici un lan ţ, ba chiar că voluntarii (dobrovo* lîaţU aduşi dtn Croaţia nu-şi Împli­n esc datorinţa, nu-şi lucră ei îosuşl pă­m ântul, ci îi dau in arendă, că nu stau locului, că aşezaţi prin casele mici şf înguste ale oam enilor noştri dau prilej la m ulte neînţelegeri. O astfel de s ta re nu poate întări prietenia mult dorită Intre sârbi şi români.

Cerem deci să se îndrepte greşeala făcută; păm ânturile din jurul satelor locuite de rom âni, dacă au fost date alto ra să se ieie îndărăt şi să se îm partă rom ânilor, cari şi înainte de războia au trăit din aceste, sau ca arendaşi sau ca clâcsşi.

— Sfârşitul în num ărul viitor —•

ConvocareReuniunea femeilor române Şcoala

profesională invită pe toate m em brele sale Ia

Adunarea generală a anului de gestiune 1921—22

ce se v a ţinea Joi în 22 Martie a c. la ora 3 p. m. în sa la Liceului Andre u Şaguna, cu urm ătoarea ord ne de z \

î. Deschiderea adunării prin preşe­dintă şî num irea de două verif catoare.

2. Raportul comitetului pe anul de gestiune 1921—22. *

3. R aportul cassei pe anul 1921—22,4. Raportul comisiei cenzurătoare.5. Bugetul Reuniunii şi al Internatului

p e anul 1922—23.6. D escărcarea comitetului pentru ges-

tiunea sa de trei ani şi alegerea nouiui comitet.

7. Prezentarea statutelor m odificate şi v o ta rea lor.

8. Alegerea comisiei cenzurătoare pe anul 1 9 2 2 -2 3 .

Din şed in ţa comitetului 6 M artie a . c. M aria B -B a iu lescu , N ico lae O ancea,

preşedintă. secretar.

Societăţile streinede industrie şi comerţ

. Un memoria ai avocaţilor români din Timişoara.

Timişoara, 4 Febr,Intr’o corespondenţii de p e la în ce ­

putul lunei trecute, am rela ta t d esp re o consfătuire a avocaţilor rom âni din lo­calita te. P e atunci nu am putut a i a rostu l adevăra t al a ces te i consfătuiri, din c a re cauză şi notiţa n o astră e ra oarecum va in c o m p le tă . Un avocat, ca re luase p a rte Ia această consfătuire, ne-a refuzat o rice explicaţie, z icând că o d iscuţie prin p resă a ce lo r ce ho tărăsc ei, a r fi. pen tru moment, prem atură.

D e atunci şi p ân ă acum a s 'a u m al ţinut m ulte întruniri, având şi noi pri­lejul să n e inform ăm b ine asup ra lor. E ste vorba d esp re o chestiune ca re p reo cu p ă de foarte mult timp viaţa ro ­m ânească din Tim işoara, o problem ă pe, ca re unii au încerca t chiar s i o reso ive pur şi s im p lu — în vara anului trecut — prin tr’o »Liga rom ânească* , c a re însă a eşuat, dovedindu-se că în dosul ei nu sunt d ecât in te rese bine calcu la te a le câtorva şi nici de cum form ule de sa lvare a bogăţiilor rom âneşti, exp loa­tate ap ro ap e num ai de străini.

Numai pe teritoriul inspectoratu lu i in­dustrial d n Tim işoara există 27 d e so ­cietăţi co m erc ia le ,ş i industriale, streine, în tregul cap ital al aces to r societăţi este străin . Ba, ce e m ai grav, m ajoritatea m are a m em brilor din consiliile d e ad ­m inistraţie sunt cetăţeni streini. Multe din aces te societăţi nu şi-au schim bat nici firma m ăcar. U nele din e le se ad ­m inistrează direct din B udapesta, având şi foarte mulţi oficianţi tot d e acolo.

M ajoritatea acţionarilor acesto r so c ie ­tăţi fiind streini, e firesc, ca dividendele lor să ia să din ţară. Tot acest lucru se în­tâm plă şi cu tantiem ele m em brilor din consiliile d e adm inistraţie . D ar sub ce form ă ies a ces te dividende şi aceste tantiem e din ţară ? ín form ă de Ici ro ­m âneşti. Şi acea s ta nu e s te o a re un perico l ?

♦Conform legii de industrie şi com erţ

din anul 1916, toate aces te societăţi trâ- b u esc puse sub sechestru , respective sub cond u cerea unui com isar guver- nial P ân ă acum a lucrul acesta nu s’a întâm plat.

Nu num ai m em bra din consiliile de adm inistraţie sunt strein i Ia a ces te so ­cietăţi, dar şl avocaţii lor. îm p re ju rarea aceas ta i-a şi determ inat pe avocaţii r o ­m âni din locali a te în frunte cu d -n ii : dr. Liviu Lfnţîa, dr. P. O bS deanu şi dr. Eugeniu Ş endrea să facă m em orandul, p e ca re l’au şi trimis săp tăm âna tre ­cu tă M inisterelor d e Industrie şi C o ­m erţ şi de Finanţe.

A cest m em orand urm ăreşte nu num ai ap ă ra rea bogăţiilor naţionale cari trec p es te graniţa, în m odul a ră tat mai sus, ci şi ap ă ra rea in ter eselor avocaţilor ro ­mâni. R ezultatele se aşteap tă cu m are Interes, nu num ai d e că tre Iniţiatorii e- cestu i m em orand, ci şi de către toată rom ânim ea băn ă ţean ă, ce re în vara e- nului trecut, alarm ată, a începu t cu «liga* d esp re ca re vorbirăm m ai sus.

Moartea ambasadorului Germaniei Ia ParisDin Benin se an u n ţă ; A m basadorul

G erm antei Ia Paris, M ayer a Încetat din viată- G uvernul francez a trimis o te­legram ă de condoleanţâ. (R ador)

„Marea Panamadeia Făgăraş”0 în tâ m p in a re .

Snntem rugaţi a da loo următoarei Întâm­pinări;

In câteva ziare — în d eo seb i în ce le liberale — sunt terfelit de câtva tim p ca şi cân d a ş fi ce l m at m are ho ţ şi p ungaş a l Rom âniebM arf. C a s ă nu influenţez m ersul instrucţie! parchetului din Braşov, priveam la începu t cu d is­p reţ ad ân c şl p o a te a ş fi privit şi m ai d ep arte ia înscenările tendenţioase şl la faria neputincioasă a unor indivizi, cari s ’au năpustit ca h ienele asupra cinstei m ele.

V ăzând în să că cam pania acea s ta jo sn ic ă — fără nici o co n sid erare Ia p roced u ra ju d ec ă to re a sc ă în cu rs — nu m al co n ten eşte şi c ă s e p o artă cu sco­pul ascu n s şi m ârşav d e a m a ponegri nu num ai pe m ine, S o c ie ta tea R eface­rea Industrială şi p e unii clienţi ai a* ceste ia , ci în cea rcă a induce în eroare opinia publică şi a influinţa eventual prin ziaristică şi m ersul instrucţiei, — în in teresu l adevărului denatu rat şi a reputaţiei m ele p erso n a le grav a taca te şi c a re astfel nu mai po t răb d a te rfe­lirea lo r p â n ă la finalizarea p rocedurii judecă to reşti, m ă sim t nevoit a d ec la ra u rm ă to a re le :

1, C a fost d irector al S ocietăţii Re­face rea Industrială pen tru Sucursala Ardeal, protestez cu toată energia îm po­triva aceste i înscenări, a c ă re i sco p vădit e s te a da de mai a c ea s tă S o c ie ­tate, la care , după cunoştin ţa m ea, in- corectităţi nu s’au făcut.

2- Dau dreptul ori şi cui să mă pri­vească de cel mai nem ernic şi ticălos om al ţării, dacă pe drept ss va putea dovedi ră am vâadut m ateriale tarate , ori am eliberat şi num ai unuia dintre clienţii Societăţii, respective a sucursalei tacturi ilegale, nevăzute şi neaprobate de Direcţia centrală a Societăţii şi Co­misarul guvernului.

3. Mă las spânzurat de limbă, dacă se va putea face dovada că m aterialul deia Făgăraş nu ar fi facturat şi ach;U t în cea mai bună şi corectă regulă le­gală.

4. Declar de cea mai perfidă calom -’ nie afirm aţiuuea absurdă, că aş f i frus- tat şi păgubit Statul, eu, care ca func­ţionar al Societăţii Refacerea Industrială n ’am putut vinde decât num ai m ateria­lul Societăţii, trecut în deplina ei pro­prietate legală cu drept de dispunere liberă conform codului comercial.

5. Dau voie ori cui să-m i arate şi numai o factură eliberată de mine pe lângă desconsiderarea p re ţu r io r s ta ­tutare fixate de normele Societăţii.

Drept aceea afirm area că chenţflor, cari au m ateriale depozitate la Făgăraş şi cari au avut dreptul ca sâ cumpere m ateriale ca ori şi cine din ceilalţi mii de cum părători din Ardeal şi Vechiul regat — Ie-a-ş fi vândut pe preţuri d e ri­zorii, — după placul meu — este o Simplă ş i o rd inară minciună.

6 A frm area tendenţioasă, că factu­rile d n F igâ raş ar fi fictive si că In depozitul de acolo s'ar afla miterial m fac turat, cred că nu mai are caraju- a o susţinea oi ci chiar d-l Radovlcî, că raia de altcum Societatea — încă înainte de începerea instrucţiei judecătoreşti şi m ai cu seam ă înainte de ce ar fi in trat în rândurile informatorilor anonimi de ziare — i-a prezentat facturile in bună

regulă şi d-l R a io v id cunoştea conţi­nutul depozitului.7. Pe acel individ, care a răspând it m in-

cîuna,tendenţioasă că a? fi sco6 şi ascuns tn întreaga ŢaraO ltului părţi esenţiale delà maşinile Societăţii, de/a io rizân ju -le îa aşa hal ca acelea să f e preţuite ieftin de Societate, iar apoi după vânzare că le-aş fl com plectat tot cu aceleaşi p ă rţi a sc u n se — (l provoc să m l d o ­v e d e a s c ă cel puţin un sin g u r c a z d e acestea.

8. Somez pe d-l Radooici sâ dove­dească că — în efarô de 1 forjă, 4 uşi d e lem n, 6 fereşti, 2 căru ţe ţă ră ­neşti, 2 rândele, 4 loîtrii, 1 sap ă , 1 furcoi, 1 autom obil fără roa te şi m otor (?) şî vre o câteva alte lucruri n e în sem ­nate , toate d e va loare bagate lă şi din ca ri num ai unete sunt cum părate d e là R efacerea industrială, ia r ce le la lte fo r­m ează avutul d e ani de zile a p ro p rie ­tarilo r batjocoriţi —- ce s'a mai aflat tn muit trâmbiţatele mari depozite (fic­tive) de milioane din Şona?

9. E ste o ned rep ta te revoltătoare, că dintre ce le m ii multe mii de cum pără­tori ai Societăţii atât din Ardea!, c â t şl din Regatul vechiu, — tot în asem en ea condiţiuni li s ’au vândut m ateriale, nu­mai cei d e là Făgăraş sunt cu mine îm­preună bănuiţi, b a chiar şi învinuiţi şt batjocoriţi în m odul cel m ii neom enos- să lbatic , cu to a te c ă şi dovezile lo r d e proprietate sunt fn cea m ii perfectă regulă legală şi m ateria le le nu le-au cum părat pentru specu lă — cum p ro ­bab il au făcut-o mulţi alţii — ci pen tru un scop ideal: înfiinţarea de ateliere de mecanică şi iânplărie p&niru creş­terea î i meserie a băieţilor români, îndeosebi „Orfani de războia* M

D e încheiere , avizez pe d-l Radovici, prefect de F ăgăraş, ca re a avut „şi tu­peul* sâ mi se dec la re de autoru l unor informaţii z iaristice referitoare la: M area Panam a, Ff iudale delà F ăg ăraş , Jaf în avuţ ii Statalul etc. — că în cu rând îl voiu chem a în ju d eca tă pentru dauna m ea m orală şi m ateriala, c a re o p o a te suporta 9Un Hotentot*, d ar nu „Un Român*.

Fie liniştit, d-l Radovici c ă de d e s ­tăinuirile m ele nu va fi ch iar încân ta t nici dânsul, dar p o a te nici unul din stăpân ii să i.

Mat mult, am n ăd e jd ea că d u p ă pu­b licarea aces to r destă inu iri, va rec u ­n o aşte d-i Radovici, c ă tot e ra m ai b ine să descalece p e „malurile Dâmbovitei p e câmpiile Ilfovului* (precum îl sfătuiau stăpân ii sa i) d ecât in „Ţara lui N egru V odă*, unde — m ă tem — că climi acuşi nare sd-i priească.

Sibiu, F eb ruarie 1923.Inginer loachim Sociu.

Expoziţie de studii. Dia Bac«re«ti ni se scrie: P rim i expoz’ţie de studia a Fundaţiei »Principele C iro l* s’a îuchis. Din lucrările alese ale celor dintâi pic­tor a! 0O|tfi, — lucrări urm ărite ca m ult interes de toţi cunoscătorii şi iubitorii de artă s ’a patiH vedea cât de f.resc a evoluat p ictura noastră ca să ajungă la culmile din Grigorescu şl alţi maiştri de după el. P entra urm ărirea şi rani d e ­parte a scopului expoziţiei, „F uadaţia“ a început pregătirile pen tra G rîgorescu. Multe persoane au oferit cu o rară bunăvoin ţă lucrările ce ie posedă şi se a ţt îa p tâ zi de zi contribuţia altora, îm ­p reună cu aceea a inst tuţiilor, cari d o ­resc sâ îm bogăţească această a doua expoziţie. Deschiderea ei s’a botărlt pe ziua de 11 Martie.

Ardealul din punct— U rm are —~

D upă în frângerea D acilor d e că tre Traian, fâcându-se din D acia o p ro ­vincie rom ană, s’a încunjurst cu un s is­tem de fo rtăre ţe în treg ţinutul aurifer, ducându se Ia Rom a cantităţi im ense d e aur... P e timpul Rom anilor, Ampelura, sau Z a tna de azi, e ra sed iu l pentru »procurator aurarium *.

In teritoriul dintre Z iatna şi B aia de C riş s’au aflat o mulţim e de ob iecte , din cari se poate d educe m odul de ex­p lo a ta re al m inelor p e timpul Rom anilor. E xp loatarea a tâ t atunci, câ t şi acum co n stă în sd ro b irea stâncilor ş i sp ă ­la rea prafului obţinut cu apă, pentru a s e sep a ra a u ru l — S p ă larea s e făcea p e stofe p ăroase . Aurul fiind mai greu şi nefiind dus de apă, se lasă în jos, adunându-se între perii stofei.

In total se extrage din m inele din A rdeal aur In can tita te de 3000 kg. a* ituai. S e m al ex trage argint vre-o 9000 kg. anual.

de vedere economicVine acum sa rea , c a re jo a c ă m are

rol econom ic şi ca re putem zice, c ă a re şi un rol social, căci d o ară ea consti- tue o parte însem nată din m âncarea săracului. E lusru constatat, c ă cea m ai m ultă s a re e consum ată d e către pătu ra s ă ra c ă a poporului. S a rea se exploata în Ardeal încă din vechim e. P e vrem ea Rom anilor exp loa tarea e i e ra în floare, c ă d doară sa rea păm ân­tului nosîru alim enta toate ţinuturile din peninsu la B alcanică şi din alte părţi mei în d epărta te ele O rientului, cari e rau lipsite de acest p rodus. Având In ve­d e re că aceas tă situaţie va dura şi în viitor, exportul nostru d e sa re va fi foarte însem nat şi atunci.

A cest produs (sarea) al soiului nostru inat prezintă o im portanţă deosebită p e n ­tru industria noastră viitoare, avându-se în vedere com poziţm riea sa-de clor şi sodiu (iietriu).

Term inând cu sa rea , voiu aminti ceva d esp re Băile şi staţiunile n o as tre bai*

n ea re , cari sunt în num ăr de 28. A ceste băi, p e lângă că sunt b o g a te în ap e m inerale, cu com poziţiune. de m are va­lo are m edicală, m ai sunt aşeza te şi în n işte ţinuturi pitoreşti, cari pot rivaliza cu ce le mai frum oase locuri din strei- nătate. T rebuie ca statul nostru să a» m enajeze şi îngrijească aces te bă i, cari vor a trag e atât vizitatori dinlăuntru, cât şi din afară . A ceştia vor lă sa aici b o ­găţii, din cari o parte vor intra In m âna sfatului, iar altă pa rte va da avânt des- voltări! econom ice a locuitorilor acelo r ţinuturi.

Acum vine rândul m ineralelor indus­triale şi genera to rilo r de energ ie .

C e l mai im portant m ineral industrial este fierul. A cest m etal, mai a les de cân d cu invanţiunea m aşin ilor cu va­pori, a luat o în trebuin ţare foarte m are, a şa că el form ează condiţiunea prin­cipală a industriei. Şi în privinţa acestu i m ineral ţâra n o astră şi în specia l Ar­dealul sta foarte bine. El se afla tot în munţii din apusul Ardealului In cantităţi mari, cari pot alim enta ţoală industria ex isten tă şi a r mai pu tea da n aşte re a lte ia nouă în viitor. Industria fierului

e destu l de desvoltată ia no i în T ran­silvania. Turnătoriile d e fier din R eşiţa sunt unele dintre ce le mai m ari din lume.

Flerul pentru a p a ie s fi folosit în In­dustrie are nevoie de combustibil, In privinţa căruia Ardealul stă cât se poate d2 bine. Avem cărb^m îa cantităţi mari tot în rrg u n e a unde se află fierai, mai avem şi puţin petrol. Avem apoi gazul m etan îa caa ttâ ţi considérab le , care este un adevèrri d s r al naturel şi care s i află în 7 jud. de pe câm pia A rdea­lului. .

Ce bogăţie reprezin tă ace ite sm se de gaz m etar, este uşor de îachlpuit. D upă Hugo Bcckh, ei ar putea înlocui căr­bunii necesari tard timp de 30—35 de ani. Acest g iz ţâşneşte dm păm ânt şi pentra a «e putea întrebuinţa e captat îa nişte tuburi (puţuri).

P rin tr’o exploatare in tens’vă a acestor ză âm ate de goz, s’a r putea îndestula cu forţă motricâ nu num ai instalaţiile in­dustriale d:u regiunile îri care se află, dar s»’a r pciea lamina şi îacăizi toate casele din oraşele acelor regiuni. Ex­p loatarea terenurilor d£ gaz metan a

N r . 50 - 1 9 * 3 Q AZÉTA TRAHSilTANmi Z S É S l I

îi. i

In jurul chestiei Ruhr-Londra. — P artija i muncii din A ngiit a făcut p ropunerea ca in chestia dis­

cutării ocupaţiunei Rabraiai să se form eze o comisie com pusă din reprezentanţi englezi, francezi şi belgieni. Bonar Law a declarat tuşă, că form area acestei c o ­misii n -ar avea nici an rezaltat, în trucât F ran cez i a r privi acest lacra ca an act ostil lor. Din cauza aceasta Anglia se ab ţine dela orice fel de intervenţie. (R ador.)

Londra. — Ziarul .T im es“ ocnpânda se de vorbirea cancelarului germ an Cano, constată că această vorbire na oferă nimic positiv. S ingura soluţie ar fi a G erm ania să comunice sam a pe care o poate plăti. (Rador.)

Hotârîrile conferenţei dela Angora.Londra. — Agenţia Havas comunică, că A dunarea naţională a decis să na

accept? tratatul de pace dela Lansanne, fiind contrar stipulaţiilor Internaţionale, la consecinţă invită guvernul să continue tratativele în chestia încheierii unei păci pe l in g i urm ătoarele condiţii: Chestia M ossál să fie aran jată itm 'un term in fix; ches­tiile financiare, econom ice şi adm inistrat ve să fie aduse în concordanţă cu inde­pendenta depună a naţiune! turce, iar după îacheierea păcii teritoriile ocupate să fie de urgenţă evacuate.

Obstrucţie m parlamentul cehoslovac Depuiaji scoşi cu for|a din Cameră.

fraga . — Camera cehoslovacă a început gri (Miercuri) discutarea proiectului c j|le g e privitor ia ap ă ra rea republice!. In momentul când preşedintele Tomasek voia s i anunţe p u n e r ja la ordine* zilei a proiectului, deputaţii comunişti au pro-

*dus un vacarm nemaipoment, bătând tn pupitre f fluerănd şi sunând din goarne şi ţmOpote. N eputând ajunge la cuvânt, preşedintele e nevoit să suspende şedinţa Zgo- ÍMkkwí contmuand şi î i pauză, preşedintele dă ordn ca 16 gardieni să

scoată pe deputaţii turbulent din incintă, ceea-ce se şi întâmplă,R edeschizându-se şedinţa , p reşed in te le com unică că a exclus dela 10 ş e ­

dinţe p e trei deputaţi com unişti. A ceastă com unicare p ro d u ce un nou scandal enorm. D in nou se su sp en d ă şed in ţa şi în tră în acţiune gard ien ii. Intie gardieni şi comunişti se dă o Luptă formidabilă♦ Deputaţii nu se lasă scoşi. In cele din urmă, cei trei deputaţi e sc iaşi sunt ridicaţi cu forţa de gard ien i, iar ceilalţi d e ­putaţi com unişti p ă ră se sc incinta, p ro testând .

R edeschizându-se şed in ţa , scandalul îl reiau deputaţii poporali slouacU In a c e s t m om ent Işi fac apariţia în s a lă şi deputaţii nemţi şi m aghiari, cari nu se p rezen tase ră la şed in ţă . A cordându-li-se cuvântul, deputaţii opoziţionali iau pe rând cuvântul, fiind ascultaţi l a linişte d e majoritate, apoi părăsesc dem onstrativ C am ere.

SCRISORI DII f iM liif i*

P r o p a g a n d a n a ţ io n a l i s tăSvoauri cari circulă. — Arme $1 muniţiunî de la Englezi- — Rusia împotriva Franţei. — 0 proclamaţie. — Un discurs- — Frimej&i*

polonă- — 0 dublă aniversare-Berlin, 4 Martie 1925.

Dela recenta ocupare franceză circulă în tot Reich-ul fel de fel de svonuri: *ba că Rus a a declarat războia Franţei, ba câ Angita a rup t legăturile cu Parisul, ba câ în Rusia se fabrică arm e pentru Germ ania, ba că Ludendorf H in len- burg au plecat la M oscova să încheie o convenţie m iftară, îa sfârşit, svonuri cad ţin opin ii pubiicâ îotr'o continuă în c o r­dare, în tr’o perm anentă agitare. Svonu- riie, fireşte, se răspândesc, ca s zonările, din gură în gară şi cu o iuţeală fulge­rătoare. Şl circulă din cele mai neaştep­tate şi de necrezut.

D ar nu circulă numai svonuri, a că­ror paternitate nu poate fl aflată. Din potrivă, oameni cu răspundere, societăţi constituite în to a ţl rrgu ia , lipesc p ro ­clamaţii cu ştiri şi asigurări în stare sâ ţie spiritele m ereu agitate, lată, am îna­intea m ea o proclam aţie a aşa numitei „ArbeitsgemeiBSchift ffir V aterlăid ische Auiklârung“. Ia ea se pot citi cele ce u rm ează :

„Numai forţa poate şi tre b u e să ho­tărască asupra Rahralt i şi num ai arm ele vor fi asupra lui hotăiîi w e . T rebuie să avem arm e. Arme vor fi din nou fib ri cate, vom avea diu nou arm e; G erm ania nu este încă pierdută*.

„Vom primi arm e şi m unlţicni din An-

preocupat mult cercările financiare şi conducătoare ale fostului sta t ungar, în­fiinţând diferite societăţi, iar în 101§ în ­cheind cu D eatschs Bank d«a Berlin un contract, prin cared ceda acestei Bănci to rc exploatare o parte din terenurile de jaz m etan.

Soluiiooarea definitivă & chestiunii g a ­zului m etan prezintă pentru Siatul nostru cei mai m ire interes. Acest gaz, avân- dud gala dela natură, poate constitui un m oiopo l din cele mai rentabile, care ar spori venitul Statului cu sum e conside­rabile şi ar uşura plata datoriilor răm ase în sarcina noastră îa urm a războiului-

Altă energie, şl poate cea mai im por­tantă, e cea provenită din căderile de apă. A ceastă energie există în abon- denţă io A rdeal, aţa . câ bine în trebuin­ţată, ar putea cu tim pul înlocui corabus tibîleic din industrie, cari s ’ar putea folosi ca materii prim e în industria chimică, cărei atunci i-sc va putea da un m are

, avânt. Afară de aceea, căderile de apă, p ro d u că to a re de eiectricitate, acea im ­portantă energie, s 'a r putea în trebuinţa la electrificarea căilor noastre ferate din legiunea m untoasă a ţăni, aşa că 6*ar da un avânt şi o uşurinţă rnai m are cir- caiaţiunii, care form ează plâm ânile vieţii econom ice ale unei ţări.

Posedând Ardealul nostru condiţiile fundam entale ale existenţii şi desvoitării m e i industrii, m aterii prim e şi genera­te i de energie, e de prcvâsnt ce viitor ifllastria!, ce viitor de au r va avea a- ceastă ţară .

iscă din trecu t a laat o desvoitare mare industria, astfel că ia închegarea României-Mari exista« ca to ta l ia T ran ­silvania peste 500 de fabrici, d-ntre cari cele mal Im portan te m etalurgice îa nu­măr de vre-o 60. D urere în tâ . că toate aceste fabrici aveau capital strein, din care 00V« evreesc şi 9°/« săsesc.

(Va urma).

Cooperativa din T u r c h e ş ,vinde p in licitaţie pub iicâ rafturi, coloniale, în z iua d e 18 M artie a . c-,la orele 2 p. m* • •3669 i—2

I N F O E M A Ţ I U N IZiarele vfeneze cari ne sosesc, aduc

şt rea că Sâm bătă noaptea au circulat Sa Budapesta cele mai fantastice svonuri despre o nouă lovitură apropiată a fa ­miliei de H ab iburg , de-a reveni ia tron. In cercurile m onarhiste budapestene s’aa făcut prinsori de milioane coroane, dacă noua încercare va avea sau nu succes. Se spune, că „Ungurii cari se deşteaptă* vor să aducă în luna aceasta ia Buda- p e ş ti pe fosta îm părăteasă Zita de H absburg, îm preună cu fini ei cei mai n u re Otto.

Din cauza propagandei antisem ite, care se face ia Viena de către raonarhlşt?, foştii luptători dela front şi studenţi, au avut loc Sâm bătă d. a. excese sân g e ­roase intre semiţi şi antisemiţi. Sunt nu­m eroşi răniţi cu deosebire dintre evrei. Poliţia intervenind, liniştea &*a restabilit,

jj Au fost arestaţi 55 m anifestanţi.* *

Cetim îa „P rager P resse*, câ p reşe ­dintele comîsinnei adm inistrative al o ra ­şului Brăila, d-1 R. Portocală, a încuao* ştiinţat pe prim arul oraşalui P n g a dr. B ax i, că o delegaţie a oraşului Brăila va lua parte ia târgul de m ostre, care se va ţine prim ăvara aceasta la Prager.*

•Tribunalul din Galaţi a co sf rm at

m andatul de arestare ai directorului geoaiei elem entare de com erţ M ihâdescu, a secretarului şcoaiei V. S tăncescu precum şi a 8 tineri, acuzaţi câ au fal­sificat mal mnlte zeci de diplom e de absolvire a acestei şcoli pen truca cei înzestraţi cu a s tfd de diplom e sâ poată beneficia de term en redus îa serv ie te i arm atei.

*întâm plând« sz ia A rad câ te-va sur­

pări d e case chiar în centrul oraşului, consiliul com unal prlntr’o o rdonan ţă ce se v a publica zilele acestea, va ©oiiga pe toţi proprietarii sub riscul consecinţe­lor m ateriale şi m orale, să controleze îa tim p d e o iuuă edificiile prin experţ».

Serviciul militar In Franţa. Senatul a primit proiectul referitor la serviciul m i­litar de 18 luni.

*S’a acordat cuvenitul execuatur d-iui

ASîrcd Lautz, consul al G erm aniei ia Braşov.

*

in urm a unei cteciziuni a d u s 2 d e tri­bunalul din Tg.-M ureş, cartea funduară a primii ord in s l înscrie dreptul d e p ro ­prietate a statuiui asupra apelo r m ine­rale d d a S oveta. M alurile şî alb ia râ= m ân p roprietatea vechilor posesori, Această chestie ele d rep t foarţe intere» sântă, va av ea m ulte complicsţîunt. C reanţele creditorilor faţă cu p roprie­tarii m aiurilor au fost in tabulate asup ra statului.

*Şvabii din Banal au hotărât să ser­

beze ânul acesta cu deosebit fast an iver­sarea a 200 ani dela colonizarea ior înBanat.

*Din C lu j,n i s e a n u n ţă : Funcţionarii

publici din A rdeal au pornit o m işcare pentru a ce re guvernului re in teg ra rea prim arului P op , întrucât ei sun t con ­vinşi, că d-l P op e s te victim a unor in ­trigi politice co n d u se d e d i B ănescu. Funcţionarii so co t c ă prin în lă tu rarea ilegală a unuia din ei, in teresele tuturor funcţionarilor sunt «linse.

Astăzi s e vor prezen ta în audien ţă la R ege ep isc o p ii: M aiiat Nagy Károly, B ereczy C éza şi canonicu l B alázs An­di ás. P rela ţii unguri vor înm âna R ege­lui un m em oriu, p rin ca re vor p ro testa contra nesocotirii d repturilor m inoriiă- ţiior în no u a C onstituţie.

Dr. Wilhaim Jeutsch, medic, p leacă p e scurt timp din Braşov. Iitformaţiuni se pol lua Ja locuinţa sa din strada Porţi 13.

glia. D upă informaţii sigure Rusia sa pregăteşte febril; ea se va năpusti î a - îr'un timp foarte apropiat asupra P o ­loniei*.

„E lim pede că Anglia are din qoq «e- voie de o G erm anie ' conştientă, pater- nică. O Germ anie, care bucuros îşi va jertfi încă odată un milion dintre cei mai buni fii ai ei îa lupta pentru liber­tate şi va vedea prefăcându-se în cenuşa ţinuturi înfloritoare, decât să U se i l s a prăpădească de foam e şi de mizerie f lt de milioane*.

„In fiecare m om ent p o a te isbucnf. Insă nici o nesocotin ţă , c a nu cum va să izb u cn ească p rea de vrem e, s& dis­trugă planul guvernuluiI L in işte! C hib­zuinţă. N egreşit poa te veni clipa, c â n d nici o m inută nu va trebui p ie rd u ţi. C ând Anglia îşi re trag e trupele e i de p e Rin, atunci gata ! Suntem siguri, a tunci isb u cn eşte furtuna. F iecare s ă fie gata4 .

C am în genul a ces to ra sunt to a te svonurile ca re circulă, răspând ite d e naţionalişti şî m onarhişti, în tot Im pe- riu . Naţionaliştii cu ce re sc zilnic t e r e ^ m ărindu-şi popularitatea, în detrim entul g rupărilo r dem ocrate, în sp ecia l în d e ­trim entul social-dem ocraţilor. O cu p area Ruhrului le-a adus ap a la m o ară şi to t c e e a ce n ă sco c e sc ca s ă ţină sp ir ite le ag itate, g ă seş te crezare .

D ar şi oam eni cu g reu ta te ş i ră s ­pundere politică nu sunt m ai m ăsu ra ţi în vorbă. Iată de p ildă ce -a d ec la ra^ ia o întrunire, şeful partidului n a ţional germ an :

„Timpul trebu ie s ă lucreze pen tru no i. F ieca re zi, p e C8re F rancezii o p ie rd e s te pentru noi o zi câştigată . Ea n e în tă reşte m ijloacele n o astre d e forţă | i pregătirile noastre . Nu vrem s ă m ai muncim pentru Reparaţii, nu m al ex istă R eparaţii ş i d sr.uţii in c ad re le tratatu­lui dela V ersaiiles. Un războiu im pas p a re c ă n e am eninţă. R esistenţei p a ­sive îi po a te urm a lesn e una activă. Poate că încodată Răsăritul va lupta îm potriva Apusului, c a re luptă azi*ţ

La asem en ea vorbe desigur că orice germ an se aprinde. Astfel p u terea de im aginaţie a câtorva ind iv izi capabili a i inventeze tot so iul d e svonuri, frăm ântă în lung şi In lat tot Reich-ul cu ş tirile lo r dă tă toare d e speran ţe . Unui s tre in m ulte din ştirile cari c ircu lă i se pot p ă re a rid ico le , unui neam ţ, o ricâ t d e puţin verosim ile a r fi, i s e p a r adev ă­ra te şi realizabile . Acum câteva săptă­m âni se lan sase svonui c ă Anglia a de* clarat războiu F ran ţe i şi svonui cu toată enorm itatea lui rid ico lă a aflat c reza re . Asta e ra sea ra . Lum ea aştep ta a doua zi z iarele sâ-i confirm e ş t i r e a !

Team a, în ipoteza unui războia, n a i atât cea din partea Franţei, cât d ia partea Poloniei, Polonia ie strică o rice plan şi le distruge orice iluzie, când încearcă să se gândească serios la po­sibilitatea unui războia cu F raaţa . D a asta îm potriva Poloniei, ca şi îm potriva Franţei, ura şi fnria sun t fără m argtai. Ura de altminteri e s te reciprocă. C ine a trecut prin Polonia, îşi poate da b ine seam a de proporţiile ei. Oam eni cari ştiu perfect nem ţeşte refuză sâ vorbească această limbă, num ai fiindcă na p o t suferi pe nemţi, ideea unei alianţe ca Rusia, care pluteşte îa atm osferă şi a dorită de toată lumea, e isvorîtl, mai mult din team a primejdiei polone.

Acum zece zile s’au împlinit 450 de ani d d a naşterea marelui astronom ,K operaic. G uvernul polon a decis ca toate şco­lile din ţ*ră i ă serbătorească pe otuuii care st revoluţionat ştiinţa m odernă şl

Continuarea xaţtnliii pe pagina 4-a.

Pentru a face posibil şi celor cu stare materială mai puţină să se îmbrace cu toată ascumpetea, în mod fjjrâspunaător situaţiei pe care o

ăSbcupâ, m m In«iftii o spclian» pen tru oei om

STAREu n d e se pot confecţiona în m o r^so lid I

oosîiie flebărljaiiflinstoiâ Se lâna veritat). ciLsi 1SÖ0-280Í paltoane S e ia ri Sin stofa S e M veritabilă cnLeil800-2M9

M A G A Z IN U L Q £ H A iU E

ü E ii 9 8 A il M,IRAIOV*26-3 tf£ENA.

W m 4 •ÀZKTArTRANSILVÀNlEI*

a pos bazele astronomia, stâlpul de glorie al poporului polon. Când această veste a sosit iu Germania, societăţile eulturale toate s’au mişcat. Cum se poate, au spus, Polonezii săvârşesc o murdară uzurpare: Kopernlc e german ţ i soi trebuie să-I serbătorim. Astfel eu răspuns la serbările din Polonia

^s'au organizat contra-serbări in Germa­nia, fn toată Germania. Iar Kopernic are mândrie să fie revendicat de două popoare ce se urăsc do moarte.

C or.

Inspectoratul de Siguranţă din Cluj a a re s ta t 30 de lucrători din organizaţia socialistă, pe motivul că ar fi făcut pro* p ag an d â revoluţionară în v ed erea unor scopuri com unism .' S’a confiscat cores­p o n d en ţa , din care reiese că organizaţia are m em brii în restul o raşelor d in A rdeal.

Cercurile comerciale din Oradea* Mare au adresat o cerere Camerii de Industrie şi comerţ, spre a se face in* iervenţiile ^necesare pentru înfiinţarea unei burse de mărfuri la Oradee-Mare.

Cereri în acelaş sens au fost înain* .late ministrului Sesu, prefectului Peter Iulian şi primarului dr. Bucico.

•D e la S o c ie ta te a „Invalizilor d n Raz*

b o iu * . Suntem rugaţi a da publicităţii următoarele: In baza statutelor şi Re* ţjulamenfului pentru organizarea şi ad* ministratea socieţâţei „invalizii din răz* boiu*, s’a constituit filiala judeţeană ^Braşov în următorul mod: 1. Preşedin­tele, d*i Victor Hodor, Inspector Gen. Adm. şi prefect delegat. 2. Membrii: Pompillu Dan, Inspector şcolar jude* ^ean şi Dr. N. Gancioviciu. prim me­dicul orăşenesc. 3. Secreter-contabil, d-1 V. Popa, maior în pensie şi 4. Ca- uşier, d-1 N. Borzea, maior intendent în pensie.

In chipul acesta, activitatea penlru e- futorarea invalizilor de răzbuiu din ora­şul şi judeţul Braşov, cu data zilei de alegere, va trece dela serviciul I. O. V. asupra acestui comitet executiv al so­cietăţii „Invalizilor de războiu", cance­laria rămâne însă în acelaş local la Prefectura judeţului, Etajul II uşa No. 22. Aceasta se aduce la cunoştinţa tu­turor celor interesaţi şi publicului mărinimos, care nlzuieşte la alinarea suferinţelor nefericiţilor invalizi.

B ra şo o , la 7 Martie 1923. Secretar Contabil a! Filialei „Invalizilor din Răz­boiu- Braşov. Maior P o p a .

*laborator Roentgen modem, cu ape*

ra te le cele m ai noui, uzină electrica p rop rie , su b m an ip u la rea Dr. Papi» Ludovic, Str. O rfanilor 25. M edic c o n ­d u c ă to r Dr. Iuliu F ischer, specialist. Fotografii, şi trahslum inări p recum şi vindecări cu raze le R oentgen şi cu raze u ltrav io lete (cvarţ), zilnic şi în ori-'*«? o ră din zi.

C. F. R.

Sărbătorite respectate de staţiunile G. F . R.

U rm ătoarele sărbăto ri se vor respec ta de staţiun ile c. f. r- la prim irea şi libe­ra re a transporturilo r d e m ărfuri d e m are şi m ică iu ţe a lă :

T o ate D um inecile d e peste an .14 Ian u arie A nul Nou Sf. Vasile.19 Ianuarie Botezul Dom nului.20 Ianuarie Sf. Ioan B otezătorul.15 F ebruarie în tâm p in a rea D om nului.7 Aprilie B una-V estire.

V ariază Sf. Paşti trei zile.6 M aiu Sf. G heorghe.

23 M aiu P roc lam area Independen ţe i JRomâniei.

2 Iunie Sfinţii îm păraţi C onstantin ş i E lena.

V ariază în ă lţa rea D om nului.„ Sf. T reim e (2 zile D um inecă

şi Luni).1 2 Iulie Sf. A postoli P etru şi Pavel.19 A ugust S ch im b area la faţă.

1 28 A ugust A dorm irea M aicii Dom ­nului.

21 Septem vrie N aşterea Maicii Dom ­n u lu i.

27 Septem vrie în ă lţa rea Sf. Cruci.8 N oem vrie Sf. Dumitru.4 D ecem vrie In trarea în Biserică»

19 D ecem vrie Sf. N icoiae.7 —9 Ian u arie C răciunul.

Şezătorlle Sindicatului naţional „Avram lancu“ .

Nu se pot în d ea ju n s lău d ă şezăto rile a tâ t d e in te resan te şi d e inteligent p re ­gătite p e ca re , a p ro a p e regulat d e la C răciun încoace» le ţine D um ineca d u p ă a m ia ză în sa la d e g im nastică a L iceu­lui d e fete — S indicatul na ţio n a l „A vram lan cu ".

D acă pen tru intelectuali s’a u putu t o rgan iza m ai cu uşurin ţă , în zile de lucru, conferenţe, prelegeri, audiţii m u­zicale etc.» apo i pen tru m eseriaşii ro­m âni d in B raşov prilejuri d e îm bogă­ţire a cunoştin ţelor şi d e desfă tare a minţei şi a sufletului în şeză to ri an u m e întocm ite a u fost destu l d e rare, m ai a les în anii trecuţi. S ind icatu l n a ţional »A vram lancu* a lu at asupră*şi u m ­p lerea aceste i lacune, c a cel m ai indi­cat, înscriind în program ul s ă u d e a c ­tivitate o p e ra d e răsp ân d ire a cu n o ­ştinţelor folositoare, din orice dom eniu , în m asse le m uncitoreşti.

Şezătorile ce s ’a u ţinut p â n ă acu m su n t o d o v a d ă d e m u n ca p e ca re o d ep u n e în aces t scop S indicatul a l c ă ­rui co n d u căto r şi suflet este d-l N- Or- g h idan , ; d irectorul Liceului D om niţa E lena şi interesul c re scân d pe ca re îl a ra tă cei că ro ra se a d re se a z ă inim oşii organizatori.

T ra tân d S u b ie c te ştiinţifice în form ă popu lară , vorb ind desp re lup ta pentru un irea politică a R om ânilor (cu prilejul zilei de 24 Ianuarie), sch iţân d bogăţiile p ăm ân tu lu i ro m ân esc s a u înfă ţişând o serie d e problem e m uncitoreşti, profe­sorii N. O rghidan, M. Eliescu, P* Popo- vici? I. O dor au cău ta t să fam iliarizeze pe m eseriaşii rom âni cu o su m ă d e chestiun i d e cel m ai m are in teres p e n ­tru dânşii ca R om âni şi ca in d isp en ­sabili colaboratori conştienţi ai operii de s ă n ă to a să înd rum are econom ică a R om âniei întregite şi m ărită.

C onferenţeie cu aten ţie ascu lta te d e ceice um pleau regulat sa la a ju n să ne* încăp ă to are , a u fost u rm ate de coruri, recitări foarte potrivite cu sub iectu l vor­birii, m uzică instrum entală , dansuri, mo- no loage, scenete etc., cu concursu l Li­ceu lu i de fete, Şcolii -normale de co n ­ducătoare , Şcolii de Arte şi M eserii, Şcolii prim are Nr. 1 (C etate). 0 d o v ad ă m ai m ult că şcolile şi dascălii lor îşi înţeleg ch em area , desvo îtând în fo 'osul celor ce au a tâ ta nevoie d e îndem n şi încu ra jare, de înălţare şi m obilare su ­fletească, o m u n că care d e sigur nu v a răm ân e fără rezultate. Dragostei şi atenţiei a ră ta te trebuie să i-se ră sp u n d ă din partea m eseriaşilor şi tinerilor ce se p regătesc în a c e a s tă direcţie prin ti’un interes, ca re să nu s lă b e a sc ă de fel faţă de aceste a lese şezăto ri de Du­m inecă. M E.

Nr. M ag. 3348/923.

Azil pentru invalizi.Pentru invalizii de războiu , lipsiţi

total d e av ere şi necăsăto riţi se înfiin­ţează în Sibiiu, în b aza unei o rdonan ţe co răsp u n ză to a re , un azi/, îm preunai cu ateliere.

Invalizii, cari su n i fără avere, n ecă ­sătoriţi şi ştiu vre-o m eserie şi doresc s ă fie primiţi în a ces t azil, se vor p re­zen ta în aces t scop cel m ai târziu p â n ă la 14 Martie a. c. Ia Secţia m ilitară a Primăriei» s trad a Porţii 63, etaj II. P re ­zen tări u lterioare acestu i term en nu se vor m ai lu a în co n sid erare .

B raşov, la 5 M artie 1923.8616 1—1 Consiliul orăşenesc.

PREFECTURA ORAŞULUI BRAŞOV.

PubiieaţiuneSe a d u c e la cu noştin ţa funcţionarilor

publici din o raşu l şi ju d e ţu l B raşov, că M inisterul Industriei şi Com erţutui a pus la d ispoziţia P refecturei acestu i ju d e ţ can tita tea d e 20.000 kgr. z a h ă r dela F ab rica d e z a h ă r B od, cu preţul d e Lei 19 kgr. z a h ă r tos şi Lei 21 kgr. z a h ă r cubic, loco fabrică.

R ugăm instituţiile cari p â n ă în pre­zen t n u a u înain ta t tablouri, să le în- n a in teze în cel m ai scurt timp aceste i Prefecturi în m od exact, cup rin zân d n u ­m ele funcţionarilor şi num ăru l m em ­brilor de familie, pen tru a se pu tea face repartiţia zahăru lu i.

Inspector administrauv Prefect-delt gat

3673 1 -1 V. Hodor.

i i î - a .

Nr. 5 0 -4 9 »

CONCURSpen tru întregirea posturilor v acan te la C asa C ercuală p en tru A sigurările S ociale ' \

din Satu-Mare.

а) Un post d e şe f d e b irou principal cl. II.б) * n » » f» • Cl* 11.c) 2 posturi d e su b şe f d e b irou cl* I.L eafa stab ilită pentru fiecare d in posturile a c e s tea este u rm ă to a re a :

F U N C Ţ I U N E A Cl.S alar de

b a z ă

Indem ni­zaţie de

chirieIndem ni­zaţie de scum pete

Spor d e ! scum pete I

150#/o Ico ta în

%Lei b Lei b Lei b!

Şef d e b irou principal . . . \ l 1050 — 15,20, 25 300 — 450J

Şef d e b i r o u ............................ 11. 850 — 15, 20, 25 300 — 450 - j

S ubşef d e b irou . . . . . . . I. 800 — 15, 20, 25 300 — 450 - I

Funcţionarii căsătoriţi cu u n copil p rim esc în p lus 100 Lei lunar.F uncţionarii căsătoriţi cu doi copii p rim esc în p lus 1 5 0 Lei lunar.Funcţionarii căsătoriţi cu trei şi m ai m ulţi copii p rim esc în plus 250 Lei lunar.Doritorii d e a o cu p a aces te posturi su n t invitaţi a în a in ta cererile tim bra te

la C asa C ercuală din Satu-M are» d e u n d e vor prim i la cerere şi inform aţii a m ă ­nunţite p â n ă la 20 M artie 1923, inclusiv (term in d e 15 zile)

Condiţii generale de admitere: A fi m ajor şi c e tă ţe a n rom ân , a se b u c u ra d e toate drepturile civile şi politice. A fi sa tisfăcu t îndatoririle legii d e recru tare in a rm ată . A dovedi prin a te sta t m edical d e la u n m edic oficial c ă e dep lin sănătos. C unoaşterea dep lină a limbei rom âne în scris şi vorbă. D ovadă d e purta re şi cap ac ita tea d e la oficiile u n d e a funcţionat în urm ă.

Condiţii de capacitate: Subşefi de birou şa se c la se secundare . Şef d e birou opt c lase secundare . Şef d e birou principal b aca lau rea t. 4

3668 2 - 2 Casa Cercuală centra Asigurările Sociale din Satu-Mare. '

Una maşină nouă de tăiatl a m n o 6 cai putere, taie 15 stânjini Di IIIIq pe zi. S trada Spitalului Nr.

12. etaj. 8671 l - a

Depozitul Militar de Consumal ofiţerilor (M ano ten ţa) ţine licitaţie p u b lică o rală în z iua de 24 M artie, o ra 12 pen tru v ân zarea a 150 lăzi b u n e de a m b a la j, m an şi mici.

Şeful Dep. Militar de Conium 3672 1—2 Cap. Juncu.

C m t e a m a - l i p o i i ®(Teatrul National)

Joi 8 M artie la orele 4*/2— 6Va $i 8V2- IO V 2, cea m ai pu tern ică d ram ă j istorică o sezonulu i

Larîy HamilftonIn rolurile principale: L yane H eid,

W ern e r K raus şi K onrad t W eidt* f

' f a m i l i e s ă s e a s c ă , c a u t ă o

damă sau d-ră română,

I se rio asă şi de încredere, pen tru copii, ca re s ă a ju te şi la gospo­dărie* A d resa la A dm inistraţia ziarului. 8677 1—3

JtVlZ ICercetaţi localul de croitoriedin Târgul cailor Nr. 1,— §i V â veţi convinge de Croială 1110-

dernă ţl garantată.IOANA ROGOZEA

Croitorie m o d ern ă 8612 7 -1 0 BRAŞOV.

Bună c o r e s p o n d e n t ă ,cu n o scân d perfect lim ba rom â­n ă şi b ine lim ba germ ană, s té ­nograph ia şi m aşin a d e scris, se c a u tă d e către o m are socie­tate petroliferă din Ploieşti. Ofer­tele, co n ţin ân d to ate d a te le per­sonale , pretenţiuni d e salariu , copii d e pe certificate p recum şi referinţe, se vo r a d re sa su b » P loieşti“ la A dm inistraţia z ia ­rului. F659 3—8

Gomptabil, 8g n u fie m ai in Ie ta te d ecâ t treizeci d e an i, cu- I n o scân d lim bile ro m ân a şi ger- t m an a p recum ev en tu a l şi m a- | terialele din b ra n ş a petroliferă, | se cau tă d e către o m e re so - cietate petroliferă din Ploieşti, f O fertele respective , co n ţin ân d 1. toate d a te le personale , preten- f ţiuni d e sa lariu , copii d e pe | certificate precum şi referinţe, 1 se vor ad re sa su b »Ploieşti* la | A dm inistraţia ziarului. 8660 3—8 1

D e v â n z a r e

un automobil fienoidîn perfectă stare , c u 4 locuri. Doritorii de a -1 cu m o ăra îl pot v ed ea la T ra ian C oveşan, V árhegy (Subcetate) lân g ă B oroşneul-m are. 8666 3—8

„Saxonia“ Nr. 193. 3404 23—0Albituri pentru

dame, domni şi copii.Garnituri de in pentru sofragerii şi cafea în ex ecu ta rea cea m ai | sim plă p â n ă Ia cea mai fine, se I v inde cil pi*etul fab ricei ia I firma 1

F -eanz G a*oss, fI s tr a d a P o rţii Nr. 7. f

Biroul do infarmaţiuni şi Expertize de păduri.

Face vânzări de c a se , ^păduri cum ş i evaluări, a tâ t pen tru cum părăto ri câ t şi pen tru vânzători. V ânzări de m a ­teriale lem noase d e orice esen ţă , atât. pen tru cine v rea s ă v ân d ă , câ t şi p en ­tru cine vrea s ă cu m p ere — face ex ­pertize de păduri, co n tra p la ta dep la- săre i sa u com ission, ne transportăm la domiciliu.

B iroul d e inform aţiuni IOAN BULîGĂ, A zuga.

3810 1 8 -0 Telefon (cart) .

Caut vârghii (bile) de bradd e la 1 0 — 1 2 cm . gros la b a z ă şi 6 cm» Ia vârf, d e la 4 m etri în sus lungimea» cojite» uscate . S ă se a ra te preţul p e m etru cub şi s ta ţia d e încărcare*

7 - 0 I. Baligă, A zuga.

ii-l*f-

ţ

\

» C h a u ssu res E c h o “este m tre t celor mai bune ghete.

Lloyd _1> 13. 5 -6 3648

& m i s m & c o m p , b r a ş o v .