Coleclia: IST0nll SECRITI

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RominieiDUCA,VII\DIMIR. intre,,societatea lui lisus" si... fotbal. Papa Francisc,

un Suveran Pontifde tip nou: docu-drame si mituri istorice inso4itede consemniri din presi / colectie prezentatl, de Dan-Silviu Boerescu. -

Bucuregti : lntegr il,, 2019

Congne bibliografie

ISBN 978-606 -992-277 -4

94

O INTEGRAL,2OI9

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totali sau pa4iald, a acestei lucriri,fhri acordul scris al editorului, este strict interzisd

9i se pedepsegte ionform Legii &eptului de autor,

ISBN 978-606 -gs2-277 -4

lntre,,Societatea lui liru"Ji... fotbalI

Papa trancirc,un Suvsran Pontif de tip nou

Docu-drame 9i mituri istoriceinsolite de consemniri din presi

de Vladimir Duca

Colec$e prezentat| de Dan-Silviu Boerescu

IU

INTEGRAL

Sumar

,, llerchideli po4ih dl?ptilii !"

rau lubilsul l{ilo$ivirii reuederatin timp / I

Primul papi ieruit din irtods / l!

tlodelul ifintului trancirc din Asiri

;i tel al lfintului francirc lavisr / ll

in,tan lui l{erd;ia lui lluadonar ethipa de fotbal Srn lorenro,

ringurul club fondrt de un pnot / H

ltitudiner neconredvi fafi de rcrndaludle rexurle

de la riilul hnrhici catolitimului / [9

Uatileakr $ alte probleme delioto de ge*ionat / 6J

,,Papa de la margincr pimintului":

un altfel de luveran Pontif / El

[imudri bibliograflce / l0l

,, Ilerchidefi porfile dreptilii !"tau Jubileul Milortivirii

reverberatin timp

Glasul Papei Francisc s-a fhcut avzit in atriumul Bazthcii

San Pietro, spunind,,Deschidep po4ile drept[!ii", apoi cu cinci

api.slri putemice, Suveranul Pontif adeschis Poarta Sfante, sim-

bol al drepttfii lui Dumnezeu, care va fi mereu exercitati,;in

lumina milostivirii Sale". Circa 70.000 de pelerini au asistat, in

Piap San Pietro din Roma,la 8 decembrie 2015,inziuasdrb6=

torii NeprihdnteiZdmisliri,la inceputul Anului Sfdnt al Milos-

tivirii, dedicat implinirii a 50 de ani de c6nd Biserica celebra

deschiderea,unei alte porfr", Conciliul Vatican II. Mai departe,

Fapa Francisc subliniazi c[ Jubileul Milostivirii, ;,este un dar

al harului care le permite cregtinilor sl experimenteze bucuria

intdlnirii cu puterea transformatoare a harului 9i sI redescopere

infinita rnilostivire a lui Dumnezeufagd, de picdtogi". Dumi-nicL., 2}noiernbrie 2llS,PaEaFrancisc a incheiat AnuUubiliar

al Milostivitii, in prezenla a peste 70.000 de credinciogi. La

{

ceremonia din acea zi, Suveranul Pontif a inchis Poarta SfintiaBazllicli Sfdntul Petru de la Roma, prin care, timp de un an,

au trecut aproximativ 20 de milioane de pelerini.La nici o luni de la acest moment plin de insemnitate, sAm-

bdt5,,17 decembrie, Suveranul Pontif aniversa B0 de ani de viati.,

o existentl triitd in simplitate si modestie, dar bogata in gesturipline de umanitate. Pe perioada exercitlrii Pontificatului,aatrasdeja admiratia intregii lumi prin deschiderea, parci nemaiin-tl'lnitd, fagd de oamenii din intreaga lume cu care soarta nu afost atdt de generoasd, readucdnd in prim-plan importanga spiri-tualititii, nevoia intelegerii ideii de Divinitate, care ii va face

pe oameni si se aplece cu mai multi atentie 9i solidaritate asu-

pra persoanelor defavorizate.De asemenea, Papa Francisc a

adus Vaticanului o deschidere totali falI de multe din proble*

mele lumii care p[reau a fi tabu pini acum. Papa Francisc este

9i geful statului ecleziastic Vatican - si autoritatea supremi.executiv5., legislativl gi judecitoreasci -, cel mai mic stat inde-pendent din punct de vedere a1 suprafetei si a1 numdrului de

locuitori, care este si resedinla teritoriah a Sfdntului Scaun,

entitatea institutionald. rcprezentatd. de cdtre papd,, episcopulRomei si prin urmare principala resedinti a Bisericii Catolice.

Jorge Mario Bergoglio, devenit Papa Francisc, este, in opi-nia specialigtilor,partizan al unei doctrine conservatoare si unapropiat al migclrii romano-catolice,,Comuniune gi Eliberare",care s-a bucurat de o dezvoltare importanti in timpul pontifica-tului Papei Ioan Paul al II{ea. Papa Francisc, niscutJorge MarioBergoglio, a venit pe lume la 17 decembrie 7936,1a Flores, o

suburbie din Buenos Aires, intr-o familie de emigranti italieni,fiind cel mai mare dintre cei cinci copii ai familiei Bergoglio -tatil, Mario Jos6, lucritor la caJea feratd.,niscut in Portacomaro,

l

/l

4ll

Piemonte,Italia, 9i mama, Regina Maria Sivori, casnic[, ndscuti

in Buenos Aires intr-o familie de origine piemontezi-geno-

vezd. Aurmat gcoala publici - $coalaTehnici nr. 27 ,,HipolitoYrigoyeri'-, unde 9i-a incheiat studiile cu o diplomi de tehni-

cian in chimie, apoi a urmat cursurile serninarului din Villa

Devoto, Buenos Aires. Pugini cunosc insi un aminunt din bio-

grafiaPapei Francisc, anume ci in tinerege, la vArsta de 27 de ani,

in urma unei infecgii, i-a fost extirpat un pl5mdn.

La1.7 martie 1958, Bergoglio aintratin Societatea lui Isus

si a studiat pentru a deveni preot la seminarul iezuit in VillaDevoto. A continuat studiile la Seminarulleztit din Santiago

de Chile, aprofundAnd istoria,literatura,limbile latini gi eleni,

iar in 7960 s-a reintors la Buenos Aires, unde a obflnut, in anul

1963,Iicen1ain filozofie la Colegiul Mfximo SanJos6 din San

Miguel. in perioada 1964-7965,a predat literatura gi psihologia

la Colegio de la Inmaculada, din provincia Santa Fe,Argentina,

iar in 7966 a predat aceleasi discipline la Colegio del Salvador

din Buenos Aires.Tiebuie spus ci unul din formatorii spiritu-

ali ai lui Bergoglio a fost preotul greco-catolic $tefan Czmrl,

refugiat din Ucraina, care l-a initiat in spiritualitatea cregtini

rdsdritean5,. La 13 decembrte L969, a fost hirotonit preot, apoi

a fost maestru de noviciat la Villa Barilari, San Miguel, in anii

1,972-7973.in perioada 1973-7979,a devenit provincial - res-

ponsabil nalional - al Iezuigilor argentinieni, o perioadi in care,

in timpul dictaturii militare din Argentina(1976-7983), se luptipentru conservarea unit[1ii unei migciri iezuite afectatd de teo-

logia eliberirii. in perioadaISS0-1986, a fost profesor la Facul-

tatea de Teologie 9i, mai apoi, rector a1 Colegio Miximo dar gi

paroh.Tot in anul L9B6 s-a aflat pentru cdtevaluni la Faculta-

tea de Filosofie gi Teologie din Frankfurt pentru a-gi frnaliza teza

'l

!'i

de doctorat, insi a fost chemat la C6rdoba in calitate de direc-tor spiritual si confesor. La20 mu7992,Papaloan Paul al II{eail numeste episcop de Auca, in 17 iunie 1.992 a fost numitepiscop auxiliar de Buenos Aires, si tot in 7992 a fost ordinatepis cop in aceeasi Arhidiecezd.. La 28 februarie 79 9 B, a devenit

arhiepiscop de Buenos Aires - devenind titular prin succesiune,

la moartea Cardinalului Qrarracino -,iarIa6 noiernbrie 1998

i-a fost incredintati si jurisdictia episcopali asupra credinciosilor

de rit bizantin din Argentina. in anul2001, Bergoglio a emo-tionat o lume intreagd in momentul in care avizitat un spital

si a spilat, a s).rutat si binecuvdntat 12 pacienti care erau bol-navi de SIDA.

La27 februarie 2001, consistoriul condus de Papa Ioan Paul

al II{ea i-a atribuit demnitatea de cardinal.Jorge Mario Bergo-

glio a fost intotdeauna un apdri.tor aI defavorizatilor social, iardupi obtinerea titlului de cardinal, a descurajat obiceiul credin-ciogilor care cheltuiau bani pentru a merge la Roma, gi i-a in-demnat pe acestia sI doneze acei bani si.racilor. De asemenea,

traiul modest pe care l-a dus intre aga viatd., a continuat gi dupnanul 2001, astfel ci el a insistat si. locuiascX intr-un apartament

modest, a renuntat la limuzina luxoasX ce i se cuvenea, pentrua circula cu mijloacele de transport in comun si si-a preparathrana singur. La Conclavul din anul 2005, care urma si-l de-

semneze pe succesorul Papei Ioan Paul al II{ea, Papa Francisc

a fost cel de-al doilea clasat dupl numdrul de voturi oblinute dinpartea cardinalilor, dupiJoseph Ratzinger, devenit atunci Papa

Benedict al XW-lea, cel care, in februarie 20!3 aveasi. se retragidin functie, intr-un gest rarisim la acest nivel in intreaga isto-rie papald (abia al doilea Papi care renuntl la functia sa, dupdPapa Grigore al XII-lea in anul 7475).

Cardinalul argentinian a asistat la cea de-a X-a Adunare

General[ a Sinodului Episcopilor (Vatican, 30 septembr\e - 27

octomtrrie 2001). in Curia RomanI, este membru al Congrega-

tiei pentru Cultul Divin si Disciplina Sacramentelor, al Con-

gregatiei pentru Cler, al Congregatiei pentru Institutele de ViagI

Consacrati gi Societngile de Viatd Apostolicl, al ConsiliuluiPontifical pentru Familie. A participat la conclavul din 2005 gi

a asistat la a XI-a Adunare General[ a Sinodului Episcopilor(Yaacan,2*23 octombrie 2005). in cadrul Conferingei Episco-

pale din Argentina, Cardinalul Bergoglio a fost ales viceprege-

dinte, intre an1i2002-2005 gi presedinte, in perioada 200 5-2011.

Poate unul dintre cele mai tensionate momente ale existenlei

sale a fost cel din 9 iulie 2010, cind cardinalul a infruntat fbtis

guvernul argentinian, pe tema cdsltoriei intre persoane de

acelagi sex, cu numai o ziinainte de aprobarea unei legi care sipermiti acest lucru. irrtt-o notd a cardinalului Argentinei adre-

satd maicilor din Buenos Aires, proiectul a fost definit ca ,,o

acfiune a Diavolului" si a incurajat cregtinii si. ia partea credingei

9i bisericii in aceast[ dezbatere public[, iar prevederea ci homo*

sexualii s*ar putea cisitori si ar putea adopta copii, era calificat[

ca ,un rizboi distructiv contra planului lui Dumnezeu". inreplicI, fostul presedinte al Argentinei, Nestor Kirchner (mai

2003 - decembrie 2007) a crittcat,,presiunile" Bisericii inaceasti privi nli,iar presedintele Argentinei la acea vreme, Cris-

tina Fern6ndez de Kirchner (decembrie 2007 - decembrie

2075) a actrzat in termeni duri campania cardinalului Bergo-

glio, apreciind poiryia Bisericii drept atiudine a ,,epocii medi-

evale 9i Inchizigiei". in septembrie20T2,Papa Francisc a uimitlumea, dupl ce i-a criticat pe preolii ce refuzau sI boteze copiiin[scufi in afara clsitoriei, calificindu-i drept,,ipocriti"..La 13

ll

martie 2073,1a iesirea din conclavul insS.rcinat s[-l aleagl pe

succesorul Papei Benedict al XVI{ea, cardinalul Jean-LouisTauran a pronuntat celebra formuli latin6. Habeftlus ?a?am,anuntdnd lumii alegerea cardinaluluiJorge Mario Bergoglio infunclia de episcop al Romei si PapI al Bisericii Catolice, sub

numele de Pap a Fran c is c. Confor m cunosci.torilor preferintelordiferitelor grupuri din Conclav, Papa Francisc ar fi obtinut peste

90 de voturi din totalul de 115.

Initial, Cardinalul Bergoglio nu se regisea pe lista scurti a

cardinalilor considerati favorigi in lupta pentru Sfdntul Scaun

si nici m[car pe lista lungi a caselor de pariuri, care il plasau abia

pe pozitra...19, cu o coti de outsider - 50:1! Alegerea sa era,

de altfel, cu totul surprinzltoare: este primul iezuit carc ocup[aceastd functie.

Jorge Mario Bergoglio, care a fost ales noul Papi, nu se nu-mlra printre cardinalii bine plasati in cursa pentru Sfhnnrl Scaun.

Noul Suveran Pontif a avut contracandidagi redutabili. Cu doar

cdteva ore inainte ca fumul alb si iasd pe cogul Capelei Sixtine,

casele de pariuri doar ci nu*l anuntau oficial pe italianul AngeloScola cdstigltor. Arhiepiscop al Bisericii Catolice pentru Milano,Angelo Scola era cotat de casele de pariuri cu sanse de 5/2pentru a deveni urmltorul suveran pontif in vdrsti de 69 de

ani, italianul pdrea a fi preferatul europenilor, care voteazd" ingeneral la Conclave ca un bloc unitar. Scola este una dintre cele

mai puternice figuri ale Bisericii Catolice. Cardinalul este cu-noscut pentru formarea intelectuali si teologici similare celor

ale Papei Benedict al X\4-1ea.,,Este un Ratzinger, dar cu oaplecare mai bund spre popor. Se simte confortabil inprezenfapresei, deseori se descurci mai bine cind vorbegte liber decitatunci cdnd scrie un discurs.Textele sale sunt uneori dense, dar

spontaneitatea in comentarii este accesibili si informald., cu o

dozS,bund, de umor", spuneau cunosc[torii.

Ndscut intr-un sat din Ghana, cu tatil tdmplar si mama

vdnzitoare de legume, PeterTurkson a crescut intr-o colibl de

lemn, cu acoperisul din foi de tabli, alltrxi de cei noui fragi.

La cdteva ore dupl ce Papa Benedict aI XVI-lea a anunlat civa demisiona, numele lui Turkson era deja in titlurile celor mai

mari publicatii internationale, gragie unei profetii din secolul

aI XII-lea. Potrivit Sfdntului Malachie, autorul Profefei Papi-

lor, Petru Romanul, succesorul lui Benedict 9i ultimul pap[,,,isi

va conduce turma intr-o perioade foarte tulbure", dup[ care vor

avea loc c[derea Romei siJudecata de Apoi. Dupd ce a studiat

teologia 1a Seminaml Sfhntului Anton din NewYork, a fost hiro-

tonit in t975,iar un an mai tdrziu a intrar in Institutul BiblicPontifical de la Roma. Este licengiat in Sfdnta Scripturd si are

un master in Teologie. in I992,Papaloan Paul al II{ea l-a numitArhiepiscop al provinciei Cape Coast din Ghana, apoi, in 2003,

l-a ajutat si devinl primul cardinal ghanez din istorie.

Om de incredere al Papei Ioan Paul al II{ea si al actualului

Suveran Pontif, italianul Tarcisio Bertone, cel care a asigurat

,,interimatul" Scaunului Papal, a preluat temporar frdiele unei

Biserici divizate,cu o credibilitate scdzutd. si micinatd de scan-

daluri. Toate aceste probleme ii erau ins[ extrem de bine cu-

noscute, din pozitia sa de gef al aparatului politic 9i diplomatic

de la Vatican.

Cardinalul brazrlian Leandro Sandri a fost poate cel mai

aproape de Sfhntul Scaun. Atuurile sale coincid cu cele pentru

careJorge Mario Bergoglio a devenit noul Papd. Este niscut inArgentina, dar este fiul unor imigranti italieni si cea mai mare

parte a studiilor si le-a desfhgurat in ltalia. De aceea, eravdzut

drept o verigi puternici intre statele dezvoltate si Lumea aTreia. Cardinalul avea in momentul Conclavului 69 de ani,adici se plasa in ,,fereastra" potriviti. Al treilea atu din mdneca

hlamidei sale era experienta considerabili acumulatI in struc-turile Vaticanului. Dupi ce a fost hirotonit, in 1970 aplecat pen-tru studii la Roma si, la scurt timp, a intrat in corpul diplomatical Vaticanului. A lucrat la ambasadele SfAntului Scaun dinMadagascar, Yenezuela,Mexic gi Statele Unite. in SUA, San-dri a fost coleg cu unul dintre ceilalti favorigi la conducerea

Bisericii Catolice,Timothy Dolan, ceea ce i-ar fi putut asigura

voturile anglosaxonilor.

in cazulin care casele de pariuri si specialistii care urmirescafacerile Bisericii Catolice ar fi ar,ut dreptate, atunci si cardinalulcanadian Marc Ouellet trebuia sL se preglteasci sufleteste foarte

serios pentm ceea ce e1 cali6ca drept un,,cosmar": sd devind,Papd,.

inaintea Conclar,'u1ui, el a fost mai multe zilelar6,nd,pe podiumin topul favoritilor. Alegerea lui Ouellet ar fi fost una istoricipentru Vatican. Pentru prima dat[, Biserica Catolici ar fi fostcondusd de o persoanl care nu a urmat cursuri de teologie de

copil gi s-a inscris la seminar abia dupd ce implinise 20 de ani.

Canadianul si*a descoperit chemarea in timp ce se recupera dupd

ce-si rupsese piciorul intr-un meci de hockey...

Dar, privind retrospectiv, cu toate acestea, argentinianulMario Bergoglio pdrea a fi candidatul perfect pentru gefia Bi-sericii Catolice - cel putin din punctul de vedere al intereselor

de la Vatican. Faptul cI Bergoglio esre de origine italiani, insislujea intr-o fard din America Latind,,l-a transformat pe acesta

in candidanrl ideal pentru Sfinrul Scaun. incd dinainte de ince-

perea Conclanrlui pentru alegerea urmltomlui Papi, specialigtiiau accentuat dorinta si nevoia Bisericii Catolice de a alege un

l/'

Pap[ care sX facl legitura intre Roma si Lumea a Treia.JorgeMario Bergoglio a fost ales dupi cinci runde de vot in Con-clar,ul de la Vatican. Cardinalii electori nu au vrut s[ aleagd uncardinal strlin de structurile Vaticanului sau de modul occiden-

tal de a conduce Biserica Catolici, influentat de factori precumpresiunea media, climatul politic si legal, poverile financiare si

institutionale generate de prezenta in lnri cu infrastructuri.dezvoltatl.Din acest punct de vedere, Bergoglio este pozitionatideal, iar asta vine intr-o perioadi. in care Biserica Catolic[ face

eforturi pentru a integra td.rile sdrace. Lumea 1*ar percepe dreptun papl ,,de Lumea a Treia" gratie originilor sale, in timp ce

cardinalii il vid, mai degrabi, ca pe un italian. in virstd de T6 de

ani, Bergoglio era un intelectual iezuit,care ci.htoregte cu au-tobuzul si are o atifudine practici. fagd, de slricie: atunci cind afost numit cardinal, Bergoglio a convins sute de argentinienisL nu vini la Roma pentru a-i celebra numirea si, in schimb, sidoneze banii de bilete persoanelor sirace. A fost un oponent fermal deciziei Argentinei de alegaliza cisdtoriile intre persoanele

de acelasi sex in 2010, argumentd.nd cd toti copiii au nevoie sd

li se garanteze dreptul de a fi crescuti gi educagi de un tati si o

mami. A fost numit cardinal de Papa Ioan Paul al II{ea in fe-bruarie 2001.

Bergoglio a preluat Biserica Catolici intr-o perioadl tulburesi s-a confruntat cu multe provociri. Noul Suveran Pontif se

bucura insi de sprijinul mai multor lideri mondiali, care au

inceput si{ felicite la doar cdteva minute dela aparitialabal-conului Bazficii. Au existat insl si voci care au denuntat alegerea

lui Bergoglio. Noul Suveran Pontif a fost criricat de-a lungultimpului si s-a spus despre el cd. ar fi fost apropiat de armatf, intimpul dictaturii militare din Argentina. Bergoglio nu se numdra

printre favorigii in cursa pentru Sfhntul Scaun, insI, la Concla-

r.'nl din 2005,e|a ocupat al doilea loc ca numir de voturi, fiind

dep5git doar de cardinalul german Joseph Ratzinger, care a

devenit Papa Benedict al XVI-lea. Cardinalul Jean-LouisPierre Tauran a apirut la balconul Bazllicn Sfdntul Petru de la

Yaticanpentru aanuni:^ cine este noul Papi. Mesajul tradigional

rostit de acesta a fost: ,,Annuntio vobis gaudium magnum:

Habemus Papam; Eminentissimum ac reverendissimum Do-

minum, Dominum Jorge Mario Sancta Romanre Ecclesia

Cardinalem Bergoglio, Qri sibi nomen imposuit Francesco",

ceea ce inseamn[,,Vi anunt o mare bucurie: avem un PapI. Cel

mai eminent 9i cel mai evlavios Domn, DomnulJorge Mario,

cardinal al Sfintei Biserici Romane Bergoglio, care i9i ia nu-

mele Francesco".

La !4 martie 20L3, in prima zi de dupd" alegerea sa, a vizi-

tat Bazllica Santa Maria Maggiore si s-a inchinat icoanei

Salus Populi Romani, iar doud zlle mai tdrziu,la intdlnirea cu

jurnalistii, a afirmat ci 9i-a ales numele de papd in amintirea

lui Francisc de Assisi. La 79 martie 201-3, a avut loc slujba de

inaugurare a pontificatului sdu, la carePapa a ginut si se petreacd

o premier[ pentru epoca moderni, semn al deschiderii sale fagn

de bisericile-surori: prezentaPatriarhului Bartolomeu I al Con-

stantinopolului. Papa Francisc era primul papi neeuropean ales

de Conclav, dupd Papa Grigore aI III-lea (731.-747),primul papi

originar de pe continentul american - degi e niscut din pdrinti

italieni - si, de asemenea primul papl" iez;tit. La scurt timp

dupd inceperea Pontificanrlui siu, Cetatea Vaticanului se glsea,

insd., intr-o oarecare derut[. Noul Suveran Pontif aproape total

diferit fagl. de predecesorii sdi, a optat, in loc sd primeasci feli-

citerile Cardinalilor stdnd pe scaunul apostolic, asa cum prevede

l6

ceremonialul, sI rImAni in picioare, in mijlocul lor. Prima sa

aparigie ca Pontif la balconul Bazllrcri San Pietro, a surprins,

fiindcI Papa a purtat reverenda albi, dar nu si mozzetta de

iarni, de culoare rosie, bordat6 cu blani alba de hermini, obicei

care fusese reintrodus de Papa Benedict al XVI-lea. De aseme-

nea, a preferat sd poarte in continuare crucea pectorali de me-

tal pe care a avut-o in calitate de Arhiepiscop de Buenos Aires

si nu crucea pzpald, de aur. A interzis, aproape total, iu-rul la

Yatican, una din primele gtiri din mandatul siu arltind cimulgi oameni simpli urmau si primeasci invitalii 1a slujba de

Pagte de pe 31 martie 2013, schimbindvzantele de pdn[ atunci,

care spuneau ci la aceasti siujbX erau invitati doar oaspeti de

vazd".De asemenea, dup[ ce i-a fost prczentat apartamentul

papal in care urma s[ locuiasci, Papa Francisc s-a aritat con-

trariat:,,Aici pot fi gdzduig|300 de oameni odati. !". Dreptconsecint[, Papa a solicitat si i se amenajeze o garsonieri mo-

dest5, in care sd poatil avea strictul necesar. Papa Francisc a

refuzat sI se ageze pe jilEul papal tradigional, sculptat gi aurit,

alegdnd un scaun relativ simplu de pe care sI asiste la slujbele

curente. Mai mult, el nu a dorit sd continue tradigia papald, de

a folosi opulenta inciltiminte de culoare rogie, realizati din cea

mai fini piele, creatd de celebrii designeri de 1a Prada, in valoare

de circa 650 de euro perechea, continudnd si poartea incilfi-mintea sa simpli, de culoare neagri, cu care a fost obignuit in-treagaviagn. $i ca tabloul si. fie elocvent,Papa Francisc arcfuzat

limuzina luxoasd pregltiti si ii stea la dipozigie,alegdnd inigial

un microbuzbanal pentru transport - cel al cardinalilor -, iar

mai apoi un autoturism mai modest 9i deloc nou, care alituride papamobil, urma sd fie magina sa de serviciu. Pe parcursul

Pontificatului siu, Papa Francisc a rcalizat un numir de 17