ANUL al L X X X V I-lea n-l §5 N U M Ă R U L 1 L eu B r a şo v , Marţi 27 Martie 1 9 2 3

3 L - lMMĂ U osîRTa"'"! BRAŞOV

Telefon 226*feOBamenf anad 200 Iei Ş«4iru otremătafe 500 lei &«s£*sţuri, reclame, după tarif

rondată la 1838 de Geerge BariţiuA p a r e i n f l e - c a r e z i d e lu c r u

Respectafi drepturile exploatatorilor streini şi împilaţi pe t i ­rani cari sunt români; aceasta este politica de naţionalizare a on- vernnini liberal — a spns nn ministeriabil liberal In Parlamentai liberal. WM w*

Şi acest Parlament — spnne d-1 Brătiann — e sfngornl che­mat să dea o nonă Constituţie; ţării.

Oprirea Adunării dela BraşovProtestul cetăţenilor revoltaţi. — Telegrama trimisă M. Salo Regelui. — O nouă adunare va ti convocată pe Dumineca viitoare.

mai energic mod în contra mă­surilor arbitrare luate de către autorităţile din Braşov.

In urma unei coasfâtuiri, care s’a ţinut sub presidml d-lui Mi- hai Papovici, care sosise la amiazi din Bucureşti, s’a botărît convo­carea unei noui adunări pe Du­mineca vitoare şi în acelaş timp trimiterea unei telegrame de pro­testare la adresa M. Sale Eegelui. Această telegramă a fost semnată în câteva minute de peste 200 cetăţeni, cari s’an prezentat eri d. a. în localul Redacţiei ziarului „Oazeta Transilvaniei“.

Iată textul telegramei adresată M. Sale Eegelui la Bucureşti:

Oprirea întrunirii Partidului Na­tional Eomân convocată pe eri la

Braşov, a produs o îndreptăţită revoltă în sânul cetăţenilor din Braşov cari se vedeau spoliaţi de dreptul cel mai elementar al ce­tăţeanului, dreptul de-a se întruni şi a-şi spune cuvântul în ches­tiile grave dela ordinea zilei.

Neputându se ţinea la amiazi întrunirea convocată în sala „Ge- werbeverein“, care s’a închis la ordinul autorităţilor, sute de ce­tăţeni s’au prezentat eri după amiazi hi localul Redacţiei ziaru­lui nostru, «exprimându-şi revolta în contra ordinului de oprelişte şi cerând să se protesteze in cel

'f MajestateAdunarea Cetăţenilor din Braşov, în care în temeiul unui ele­

mentar drept cetăţenesc locuitorii acestui judeţ voiau să-şi spuie cuvântul faţă de îndrăzneala parlamentului eşit din lovitură de Stat şi furt de urnă de-a legifera pactul fundamental al ţării, a fost samavolnic interzisă.

Măsurile aceste încearcă să sugrume vocea poporului, ca ea să nu ajungă la treptele Tronului şi ca astfel buna credinţă a Maj. Voastre să fie înşelată.

Cu adânc devotament şi încredere deplină ridieăm în faţa Majestăţii Voastre glasul nostru de protest.

Mihai Popovlcî, Voicu Njţescu, dr. Au­rel Dobrepru, dr. Nicolae loaneş, dr.

WAron Su'csu, locot.-coL L r. Popişti, Joan y Podea, Petra Papovici, D. C. Maga,

Nicolae Florea, George Bădlţoi, Vasilie Ursoiu, George Ardelean, loan Mitoc,Costi Brenci, Irod or Popişier, Maior în raz. Otfid Cernea, dr. Lemeny, Iile Cristea, Ion G. Pardos, deputat de Pra­hova, George Loga Negru, loan Zerno» vean, V îi Vasiiîe, O. Stlnghe, Nicolae Ştînghe, preot dr. P. Debu, loan Bolea,

george Irimie, loan Jugtnar, Dumitru Ardelean, Vasiiîe Chercju, George Jian,Iordan Mâzgărean. George Găitănar,Dumitru Cârsrea, Gzorge Petrîşor, Nic.Petrişor, loan Cathî, Dumitru Cathl, loan Şuşajca, Vasjlie Pltif, Doroftel Dumitru,Vasiiîe Duşa, Vasilie Boblţ, George Stlnghe, Nicolae Seeelear, Nicolae Ba­dea, loan Moldovan, Ştefan Mitoc,Radu Cucu, Constantin Muntean, Nic.Baboie, George Bârsan, Dumitru Caţa» naş, George Cojocar, loan Irîmie, loan Ferar, Dârstar Dumitru, Tabără. Nicolae,Dumitru Jugănar, loan Catî, Dumitru Ghimbăşian, Nicolae Voicu, Nicolae Lungu, Dumitru Ursoiu, George Bodean,Nicolae Spuderca, Mâmuiea loan, Hâr- bea Nicolae, loan Brâtuc, Nicolae Bucşa,Constantin Blcgu, Brânduşoi loan, Vîâ* dărean Marina văduvă, Brânduşoi loan senior, Mîreţi Gheorghe, Gheorghe Popa?Brânduşoi A. Const., Aidea Constan­tin, loan Grădinar, Aidea Dumitru,Stroie George, loan Aidea, loan Stkiahe. Necaiae Birt, Vasile Bidu, Aidea ÎSfflwlaie, Gheorghe Balea, Lupu George, ş-W/idrei Lupu, Vasîie Lupu, N. Lunga ;un,, loan Barbu, Zavlcf.

I George Paio, Nicolae Dârstar, Cons­tantin Târtoabă, Dumitru Viădăreanu, Constantin Dârstar, Petru Florei, Vasile Fierea, Necuiaie Flore a, George Jinga, George Rusiu, George Arso, Gheorghe Mălăescu, Petra Muntean, loan D. Ţiţei, loan Lungo, Vasile Oprea, George Gâi- tănar, Zaharia Măzăresca, Ştefan Creţoi, George Reşnovean, Dumitru Catij, George Constandio, George Neguîlci, Necnlae Zavici, Necujae Bărdaţ, Necnlae Bărbier, Ştefan Şuşoiu, Saftu Gheorghe, Neculae Bărber senior, Constantin Ghimbăşan, Necaiae Flore«, Dumitra Ardelean, Nistor Vasile, Nicolae Balea, llie Savu, Nicolae Ardeleana, loan Popesca, George Dră- ghici, loan Chroiar Nicolae Grădinar.

Teodor Mana, Nicolae Fierea, Florea Viii, George Mărginean, George Pencîu, Ion Sârba, George Crăcaţ, George Ghimbăşan, Bucă I. Vasile, loan Aldia, Petru Murâşan, Dumitra Voicu, Dumitra Paraschtv, Chiperea George, Ştefan Mu- şat, Ruse, Constantin Muntean, Anghel Miles, Gheorghe Perşinar, Ana Aidea, Dumitru Trifu, Dumitru Negaţiei, Nlcu Popa, Suoteanu VasFie, Chrlstea Frunză, Vasile Călugăr, Ion Negură, Vasile Mun- J tean, llie Sârba Cernatu, Dumitru Iri- mie, loan Răcher, Constantin Aidea, Gheorghe Forir, Gheorge Crsnga, Du­mitru Zamfir, Vasile Ghiţoc, Clipea Ni- coiae, Victor Branisce, loan Brotea, Vir- j giniu St. losif, Nicolae Gogonea, George j Dârstar, George Andre, loan Bidu, J George Meşotă, Dumitru Ursoiu, jun., Fiorea George, George Sârbu, Florea j Vasiie, Trifu George, gSecelean Nicolae seu., Andrei Chiyărar, Vasiie Duşa, Ni­colae Colîban. ' I

A. S. E. Prinţul Carol la BraşovPrinţul a fost Izolat de poporaţia civilă.

Eri, Duminecă a avut Ioc depunerea jurământului recruţilor din garnizoana Braşov, la care a asistat şi A. Sa Principele Carol.

Dela festivitatea de dimineaţă dela Obor autorităţile militare au înlăturat complect publicul şi reprezentanţii presei, cari venise la fes­tivitate. Soldaţii dela intrări opreau pe toţi civilii în afară de şefii autorităţilor şi alte câteva persoane neoficiale.

A stfe l, Principele a fost izolat de marele public civil, care sta departe la sute de m etri şi îngrădit de şefii autorităţilor m i- litare şi civile.

Publicul adânc revoltat, s’a împrăştiat.

Aprobarea luptei Opoziţiei UniteTelegramele de aderenţă ale organizaţiilor

P. N. R. din judeţele Cojocna, Mureş-Turda şi Bihor.Lupta hotărâtă dusă deî Opoziţia

unită în contra Constituţiei liberale găseşte aprobarea unanimă a poporu­lui românesc dia Ardeal.

La adresa d lui luliu M aniu, şeful Partidului Naţional Român, care se găseşte la Bacareştî, sosesc telegrame de aderenţă din toate colturile ţării.

Publicăm azi următoarele telegrame:C om itetu l organizaţiei Partidului na­

ţional român din /ud. C ojocna ş i Cluj.D -lu i talia M ania , preşedintele

* _ P artidului naţional.Bucureşti — Hotei Athenee-Paface.

Aed urm ânt şi am partici­pat suflete şie Ia măreaţa luptă ce duceţi, şi pe car© o aprobăm cu tot entuziasmul, contraConstituţiei liberale. Desapro- băm ca toată energia {lnuta neiegaiâ a guvernului şi par­lamentului Lberaf, faţă de cei mai sfânt drept ai parlamenta­rismului, şl ne ridicăm din tot sufletul contra excluderiloranticonstituţionale. Alături de D- V. până la capătul luptei, Vă urăm izbândă întru câşti­garea şi întronarea legalităţei şi adevăratului constituţiona­lism.0. Rnsn secretar. S. Tamaşill preşedinte.

C om itetu l judeţean a l Partidului nafionai rom ân din jude fu l Târnava- M are, a trim is d-lu i luliu M aniu u rm ă ­toarea telegram ă :

D lu i luliu M aniu- Bucureşti.

Poporul din ju d e ţu l T ârnava-M are aprobă cu mare însufleţire lupta f r u ­m oasă şi bărbătească ce o daţi pentru detronarea dinastiei Brâtianu ş i întro­narea dreptăţii şi libertăţii naţionale şi cetăţeneşti în această nenorocită ţară .

Trăiască luptătorii adevăratei d e ­m ocraţii.

dr Qlonisie Roman_ J preş.'-Part. naţional judeţean.

C om itetu l judeţean a l Partidului na­ţional rom ân din ju d e ţu l M ureş-Turda a exped ia t d-lui luliu M aniu urmă­to a rea telegram ă :

D -lui luliu M aniuHotel Athenee-Paiace,Bucureşti.

Primiţi, domnule preşedinte, mulţumită cea mai adâncă pentru

reprezentarea adevăratei voinţe a poporului din acest judeţ.

Declarăm încredere neclintită bravilor luptătorii ai democraţiei adevărate de sub conducerea Domniei-Voastre.

Ou Dumnezeu înainte.Comitetul.

D in partea Partidului naţional rom ân din judeţu l B ihor s ’a trim is d-lui luliu M aniu următoarea te legram ă :

D-lui luliu M aniuBucureşti.

întreg poporul român din ju­deţul Bihor una este îu cugete şi în simţiri cu eroii luptători şi conducători ai Partidului naţional român. Acest sentiment să Vă fie întărire şi îmbărbătare la luptă neînteţită până ce se vor prăbuşi cei cari stau în calea propăşirei şi mărirei Patriei iubite.

Trăiască luptătorii!dr. Iacob Radu, vice*preşed.

Restrângerea libertăţii preseiIat& textul noului articol referitor la liber­

tatea presei, aşa cum a foit votat de Camera liberală:

„Delictele de presă se jadccă de ju­raţi afară de cazurile ari statornicite, cari te vor judeca de tribunalele ordi­nare potrivit dreptului comun.

a) Delictele ce s’ar comite împotriva Suveranilor ţătil, Principelui Moştenitor, membrilor Familiei Regale şi Dinastiei, şefilor statelor streine şi reprezentan­ţilor lor;

b) Îndemnurile directe la asasinate şi rebeliune în cazurile când nu au fost urmate de execuţiune.

c) Calomniile, injuriile ş i defaim aţiu- nile a d u se particularilor sau fu n c ţio n a ­rilor publici, ori cari ar fi, a tinşi în viaţa lor particulară",

Principele m oşten itor la Tim işoara Din Capitală vine ştirea că A. Sa Regală Principele Carol se pregăteşte să facă o vizită, pe la mijlocul Iun ei viitoare, în Banat. A. Sa Regală va lua parte ia unele serbări sportive, ce se vor aranja în oraşul nostru.

i*«oln» 2 OAZBTA TRANSILVANIEI

Lupta contra ConstituţieiD isc u rsu l d-lui d r . A u r e l L a z a r ţ in u t înşedinţa C am erei din 19 M a r t i e

In şedinţa Camerei dela 19 Martie, d-l dr. Aurel Lszar, deputat de Bihor, a ţinut tn mare discurs, pe care ll pub ic&m in înt egime

D-l A urel L azar. Domnule preşedinte, în şedinţa deia 9 Martie s'a făcut o declaraţiune, care atunci n’a avut efec­tul cuvenit. Poate că s’a consideat nu­mai de o frază oratorică, deşi era o mărturisire, o concretizare, care are foarte mare însemnătate, care devine o judecată justificatoare şi a deslegat o enigmă. A deslegat o enigmă, care apă­sa şi apasă încă şi astăzi vid (a întreagă a noastră publică. Enigma este: de ce consolidarea mult dorită sufletească şi consolidarea internă nu se poate face > şi nici chiar viaţa socială şi culturală nu-şi găsesc armonia şi solidaritatea voinţei şi nu sunt lipsite de acţiuni, care ar fi menite ca să deslege misîu nea lor naţionala.

Neamul românesc a trăit în unitatea naţională şi atunci când nu a avui unitate de Stat.

A avut aceiaş limbă, aceiaş conşti­inţă, eceiaş credinţă, aceiaş suflet, a- ceiaş voinţă, aceiaş inimă. Şi acum în­trebăm: ce este veninul care a infectat această veche solidaritate naţională, care împiedică munca organizatoare a neamului românesc şi care împiedică....

D l Aurel Lazar: validarea, desvoltarea elanului divin al sufletului românesc.

In şedinţa trecută, de Vineri 9 Martie em primit răspunsul. D-l preşedinte al consiliului de miniştri ttat* I

D-l Iuliu Maniu. (D-l general Văito- îanu îşi ocupă fotoliul de baza minis­terială). Fi băgător de seamă că a ve­nit generalul.

D-î Aurel Lazar: ...a invocat sufletul românesc. Era o invocare curegioasă cere apoi a devenit şi fatală: era ca fulgerul, care dă lumină, dar şi orbeşte.

Terorizmul guvernuluiD-l priir.-micistru la comunicarea

făcută ue deputaţii basarabeni, a făcut o declaraţie câ in acei sistem nu re­cunoaşte sufletul românesc. Este un mare adevăr şi 11 primim cu toţi şi acest adevăr va ti verificat ţi de istoria: vor fi înscrise pagini foarte triste în Cartea de aur a României-Meri! Acest adevăr în momentul acesta este cu atât mii întristător fiindcă d-l prim*ministru n'a avut curajul ca să* declare de imposi­bile acele grozăvenii şi să enunţe să nu poată fi săvârşite, fiind streine de sufletul românesc. Insă, grozăviile din Basarabia există, sunt re/ i ă i desgustă* toare dureroase, dir sunt şi există. De 4 ani le auzim. Însăşi actualul ministru ai Basarabiei ie-a veiificat dela tribună In Parlamentul trecut ţi de atunci situaţia s'a agravat, abuzurile şi excepţiiile au devenit sistem. Putem deci constata din acest adevăr că îa Basarabia există un sistem în care însăţi d-l prim-ministru nu recunoaşte sufletul românesc. Oii Basanb a este parţea Integrantă a Românie; Basara­bia este guvernată şi administrată de legile româneşti; nu există acolo vre-o autoritate locală, sau o guvernare spe­cială. Dec!, pe baza acestei situaţii de drept, putem sâ aflăm un ai doilea adevăr; că pentrn concepţiunea politică şi de guvernare în Basarabia, este responsabil guvernul central, pentrucă baza sistemului dominant acolo este concepţia lui de drept, de politică şi de guvernare. (Aplauze prelungite din partea Opoziţiei).

Din această situaţie de drept, apoi mai putem să constatăm un alt adevăr şi cu ajute ral logicei putem să de­ducem concluzia următoare: Basarabia este guvernată, administrată ţi just [iată de an sistem fără suflet românesc (aplauze pe băncile Opoziţiei) ori, gu­vernul actual şi paitidul liberal având unul şi aceiaşi program poi.tic, aceeaşi concepţlune de drept naţional pentru ţara întreaga este cert, că în ţara întreagă dortunează fără suflet românesc (aplauze pe băncile Opoziţiei). Această stare de f*pt este o justificare perfectă a ţinutei Opoziţiei aliate (aplauze pe băncile Opoziţiei)

Opera naţională a Opoziţie!Se adevereşte din acast s stern că

paitdele «naţionale a* Opoziţie! sa sânt mânate numai de săvârşirea unui act pohte momentan, mai mult, nu sunt mânate de interesele rg de de partid, ci cceace fac- de, sunt acte naţionale

de apărare naţională — (aplauze pe băncile Opoziţie!) — şi mai rezultă că aceste acte sunt emanate de acel su­flet românesc, pe care nu 1 putem găsi în sistemul de guvernare al Sfatului român de azi (aplauze pe băncile Opo­ziţiei).

lată, domnilor, enigma catastrofei noastre interne; sufletul românesc este scos, este brutalizat şi expulzat din viaţa noastră politică (aplauze pe băncile Opoziţiei) dragostea de neam, conştiinţa naţională, sentimentele de drep­tate şi datoria cetăţenească, iubirea de muncă şi frica de Dumnezeu sunt ca­lităţile sublime ale sufletului românesc (aplauze pe băncile Opoziţiei). Azi aces­te calităţi sunt orfane, sunt desconsi­derate în palatele guvernatorilor noştri şi de aci urmează catastrofa noastră.

Domnilor, sunt pilde în istoria ome­nire!, că as fost popoare conduse în contra conştiinţei sufletului şi fără ca­racterul lor natural. Urmarea a fost ca­tastrofa dacă ele nu au avut puterea, ca în ultimul moment sa se emancipeze de sub jugal nefericit ai lor (aplauze pe băncile Opoziţiei) simţim cu toţii... o voce din majoritate: sufletul naţional la d-l Stere; religia la d-l Bujor (aplau­ze pe băncile majorită i, sgomot, între­ruperi pe băncile Opoziţiei).

Opera partidelor a late de Opoziţie, urmăreşte câştigarea drepturilor celor mai sfinte, reîntronarea, câştigarea şi satisfacerea sufletului românesc (aplauze pe băncile Opoziţiei). Orice fenomen po­litic ori soc ii trebae să-şi aibă explica­ţia sa şi cauza sa în v aţa noastră ge­nerală publică dar tot deodată şi în cea mal socială, pentrucă, durere, nu numai în viaţa noastră publică se constată a* ceste patimi, dar trec şi în domeniul vieţei sociale.

Ce am spus mai înainte că lipsi su­fletului românesc, a gândirii româneşti, îa sistemul de guvernare, este o expli­care a situaţiei noastre public:?, îssâ a- ceastă explicare nu ne poşte îndestula, trebae să căutăm ia situaţiuuea aceasta grea, când aci doriţi sâ votaţi o a.ta nu­mită Constituţiuae, adecă asigurarea drepturilor cetăţeneşti pânăe® afară ce­tăţenii nu pot umbla, sunt împiedecaţi de suliţele soldaţilor lor. (Aplauze pe băncile Opoziţiei).

Vinovaţii situaţiei de azi.Cum cetăţenii nu pot ajunge nici

până la casa Parlamentului penirucă sunt opriţi acoio la vale ş! sunt împiedicaţi să vină spanându-li-se cu cinism nemai­pomenit: poftim dică aveţi bilet, alunei puteţi veni până la Parlament. Adică de acolo de jos să-şi câştige bilet cetăţenii care doresc sâ vină sâ vadă cum se vo­tează legea.

Un coinnieat ai O iM Generale a faiicttonariioi.

Uniunea Generală aduce la cunoş­tinţa funcţionarilor şi pensionarilor pu­blici că în ziua de 23 Martie a. c-, Majestatea Sa Regele a primit în au­dienţă pe d-l preşedinte M. C. Sch ina , care a expus Mejesteţii Sale întreaga activitate a Uniune! Generale în in­tervalul de un an dela precedenta audienţă, şi a solicitat înalta Sa pro- tecţiune pentru soluţionarea grabnică a revendicărilor lor.

Majestatea Sa consideră absolut ne­cesară şi urgentă legiferarea Statutului funcţionarilor pe cere nu-I concepe decât unic şi genera), pentru că în- lăturându-se privilegiile, toate catego­riile de funcţionari publici să se bucure de un tratament uniform şi consideră că pentru a se ajunge la realizarea unui adevărat statut, colaborarea celor experimentaţi şi direct interesaţi este foarte preţioasă.

Majestatea Sa socoteşte *’ statutul strâns legat de reforma administrativă pe principiul de descentralizare, pe care-l priveşte ca salvator, întru cât bazându-se pe autonomie, stimulează iniţiativa şi afirmă responsabilitatea funcţionarului.

Suveranul adânc pătruns de lîgitimi- iatea nevoilor provocate de greutăţile timpurilor actuale şi pentru liniştea în viitor a funcţionarilor, a adăogat că trebueşte să se facă un act de drep-

D. N. C iornei: Eu singur am fost oprit de ofiţer ca să intru în Cameră şi până nu mi-am prezentat mandatul de deputat nu mi-a dat voe.

D. A . L azar. Opinia publică e fră­mântată de o ’întrebare; cine poartă răs­punderile pentru situaţia de azi? şi mal vârtos ce doctrine politice sânt la baza acestui regim şi care sunt faptele prin care se poate cunoaşte acest sistem? Azi se pretinde cetăţenilor sâ-t recu­noască de deputaţi pe cari nu l-a ales şi să sufere ca sâ fie batjocoriţi, bătuţi şi excluşi aleşii lor. (Aplauze pe băncile Opoziţiei).

Azf, ţara întreagă este guvernată la în­drumările şi la dorinţele nu numai ale guvernului central al partidului liberai din Bucureşti, ci şi la dorinţele organ!- zaţiunilor din judeţe. Astâsi funcţionarii flămânzesc şi tot odată sunt puşi Ia dis- creţiunea şi la graţia corifeilor liberal!. Astăzi stadenţii noştri români îşi văd periciîcat viitorul lor, azi nu se mai res­pectă nici sfinţenia căminului familiar, astăzi nu se mai poate vorbi de drep­turi iadividuaie, nu se mai poate vorbi de dreptul de proprietate, astăzi cel mai mare drept e protecţiunea. (Aplauze pe băncile Opoziţiei). E o dovadă că cu re- gulameotal nu tn’am putut apăra şi a trebut să primesc o protecţiune ca să pot vorbi. Toată viaţa noastră economică este zdruncinată, astăzi comerţul şi in-

| dustria sunt şantajate, astăzi toată pute­rea Statului mai vârtos cea materială este la dlspoziţluaea partidului 1 beral şi astăzi toate, afară de sărăcia cetăţenilor, de scumpetea cea mare şi de cocioabele ţăranilor, toate sunt naţionalizate adică, liberalizate. (Aplauze pe băncile Opoziţiei)

Nona Constituţie.Astăzi această situaţiune faptică se

intenţionează ca sâ fie codificată în aşa numita Constituţiune. (Aplauze pe băn­cile Opoziţiei.) E ceit, câ cetăţeni au dreptul să-şi pună întrebarea câ ce prin­cipii politice,- ce doctrină politică cere v olarea libertăţilor cetăţeneşti şi mai vârtos ai dreptului celui mai sfâit, al votului uciversal? Care dociiiaă cere devaivarea autorităţ i parlamentare, desconsiderarea regulamentului? Dar na numai atât, dar ţi desconsiderarea rega­lelor culturii şi ale bunului sim|;care doc­trină învaţă, câ Constitu.ia nu este în­truparea taturor exigenţelor de drept, de cuitară, de econome ale popoarelor, ci trebuie să lie concepţia unui om? Care doctrină cere, ca în secolul XX-lea după războiul mondial, să fie iar îotro-

- dus absolutismul şi reacţionarismul. (Aplauze pe băncile Opoziţiei.) Care doc­trină politică nu cunoaşte evoiuţiunea, nu respectă legile aduse de sistemul propria, nu respectă nici cuvântul dat,

%ici jurământul depus. (Aplauze pe băn­cile Opoziţiei). Oare liberalismul vechiu?

D l Irim escu Gândeşti: Nu doctrina cu care aţi fost dv. la d l Iorga şi ceilalţi.

(Va urma),

tatei’, rezolvându-se radical chestiunea salariului şi dacă pentru un moment se vor afecta numai 550 milioane, s’ar mai putea adâcga în cursul anului bugetar şi a te sporuri.

Cu privire la suprimarea funcţionari­lor din Ministerul industriei şi comer­ţului (direcţia mărfurilor), Majestatea Sa, s’a rostit că este un act de dreptate ca funcţionarii de carieră să nu-şi piardă posturile lor.

Partizan al asociaţiunilor de func­ţionari] şi al comisiunilor profesionale, Regele le atribue un rol de cea mai mare importanţa, întru cât sunt menite să ridice nivelul moral al funcţionarilor şi implicit prestigiul autorităţii Statului

Convins în aceiaş timp de menirea naţională şi socială a acestor asociaţiunî, după cum s’a manifestat şi în anii tre­cuţi ceeace ar trebui să le atragă tot sprijinul factorilor de conducere. M a­jesta tea S a s ’a exprim a t că ar fi s u r prinzător, la o epocă în care curentele dem ocratice a u transform at proprietatea în funcţie socială , ca asociatele de funcţionari să fie zădărn icite în d es­voltarea lor, prin m ăsuri reacţionare .

Laborator R oen tgen m odern , cu apa­ratele cele mai noui, uzină electrică proprie, sub manipularea Dr. Papp Ludovic, Str. Orfanilor 25. Medic con­ducător Dr. Iuliu Fischer» specialist. Fotografii şi transluminâri precum şi vindecări cu razele Roentgen şi cu raze ultraviolete (cvarţ), zilnic şi în ori oră din zi. *

Răspuns la... o vorbăCitesc în ziare că d-l deputat Leonte

Moldovea t̂u, răspunzând în Cameră d-lui Şteran Cicio Pop, ar fi spus între altele, că subsemnatul ar fi afirmat în 1916, pe când era la masa ia d-sa, că Ardealul... orea autonom ie!

Nu ştiu în ce conexiune de idei a povestit d l Moldoveanu acest lucru.

Ceeace ştiu însă, e că eu în 1916 n a m fo s t la nici-o m a să a d-lui M oi- dooeanu. începând din toam na anulai 1915 eram sta torn ic Li B u cu reşti, unde împreună cu câţiva prietini redactam gazeta „România Mare*. Peotru această gazată unul din prietini, dr. A B anciat care a căzut prizonier la Uaguri, a fost condamnat de tribunalul din Cluj la 7 ani puşcă ie, din cari a făcut 11 luni, până la izbucnirea revoluţiei.

O fi fost osândită această gazetă pentrucă cerea autonomie?

O fi fost ea numita .România Mare“ pentrucă ar fi pledat pentru autonomia Ardealului?

La întrunirea, marea întrunire din Brăila, patronată de N icu Fiiipescii a spus subsemnatul, că Ardealul vrea autonomie? Au fost inii de oameni acolo. Să vie unul şi sa spuie dacă Paitidul naţional prin omul său liber nu şi a arătat cu entuziasm ş! hotărîre do­rinţa de a reuni Ardealul cu patria- mame.

Par pentru cei de bună credinţă e destulă mărturie chiar numai colecţia »Gazetei Transilvaniei*.

Prin giasui ei de-alâtea şi de*atâtea ori şi-a spus pe faţă gândul sau, fără încunjur. Gazetele oficiale ale tării ro­mâneşti îşi exprimau de-aîâteaori mira­rea de îndrăzneala' cu care această gazetă a Partidului naţional îşi spunea credinţele.

D-l Maniu nu vestea dela Braşov, în toamna anului 1914, conducerii oficiale a României, că Ardealul românesc nu se poate împăca niciodată cu cârmuirea ungurească?

Dar oare de ce elâfea vorbe, când fa p te le probează în mod strălucit toate afirmaţiile de ieri ale Partidului na­ţional.

Miile de voluntari transilvăneni îa al cui îndemn s'au organizat? Conducă­torii lor n’au fost toţi membrii ai Par­tidului naţional?

Cei cinci mii de voluntari transilvă­neni, organizaţi, după pacea dela Bu­cureşti, la a cui propunere proclamau la 29 Octcmvdei 1918 în Celiabinsk uni­rea A rdealului ca Ja ra -m im ă — fă ră condiţii?

Nui păcat ca aceste fa n te să fie denaturate fără pic de jenă?

Calomniaţi domnilor cât doriţi, ade­vărul nu-1 veţi întunece!

Deocamdată atât: Un răspuns ...la o vorbă.

Dr. V o ia f N iţesca .

______________________________ Nr. 65—IPI»

Timişoara, 23 Martie.E fec tu l dezastruos a l ploilor, Din Lu­

goj vine ştirea câ, în urma inundaţiilor pricinuite de revărsarea râului Timiş şi a părăuiui Laviţa, o mare parte a semă­năturilor de toamnă se găsesc sub apă:

in comuna Jupani sunt 600 de ju- ghere sub apă, în Susani 400, în Cia* cova 800, în Nevrîncea 800, în Părul 400 şi aşa mai departe.

Pagubele sunt «norme.O spargere zădărn ic ită . Azi noapte,

sergentul care făcea de pază îmorejurul liceului piarijtiior, a observat câţi-va in­divizi cari încercau să între în iăuntrul clădirii, probabil ca să ducă ceva de acoio. Când sergentul s’a apropiat de ei, somându-i să stea, necunoscuţii au tras un foc de revolver în aer şi au fugit. Poliţia cercetează să afle cine sunt aceşti vizitatori şi cu ce scopuri au voit să îr tre în liceu.

Conferinţă. Ciclul conferinţelor înce­pute îa cercul Civilc-Miiitar din loca­litate contînuă. Pentru ziua de 25 Mar­tie crt. se anunţă conferinţa d-lui prof. Ion Popescu* Vameşii despre pefroî. In-

■ trerea Ia aceste conferinţe este libere.

Sis-sîtor' Op ipesaii,specializat ia Paris

dă consultaţii zilnice între orele 12—-1 ^ 4—5 p. m. Cabinei par­ticular, Spitalul militar. 3714 3—9

CAPITALA SUB AMENINŢAREA TRUPELORMOBILIZATE ALE CORPULUI II ARMATA

— 20.000 de cetăţeni se întrunesc ia „Dacia“ şi protestează contra Constituţieiliberale şi C8r înlăturarea regimului — .

„Revolta" dela, Buftea!... Trupe in autocamioane trimise să disolve o adunare paşnicăBucureşti, 26 Martie. {Dela trim isul nostru special\ p rin telefon).

Adunarea de eri, în sala Dacia, a dovedit încă odată că guvernul Brâtianu, odios îatregei ţâri, nu se menţine de cât sprijinit pe baio­nete, împotriva poporului.

Pentru ziua de eri, toate unităţile Corpului II armată au fost mobilizate şi răspândite în Capitală, aşa ca să ni* se lase posibilitate poporului să manifesteze. Sub pretextul că menţine ordinea, guvernul împiedică manifestaţiile ostile lui şi opune forţei opiniei publice, ba­le te le armatei ţării.

Ca şi la întrunirile precedente, armata a barat străzile şi a .fost aşezată în anumite locuri, gata să intervină. încă dela ora 7 dimineaţa, trupele se aflau masate po străzi.

întrunirea Opoziţiei unite a început înainte de ora 10 dimineaţa. In sala arhiplină, în curte şi pe stradă cam 20.000 de cetăţeni. Cei cari n’au putut pătrunde în curte s’au risipit pa străzi. In întreg oraşul este e mare agitaţie. Zeci de mii de cetăţeni circulă pe străzi în aşteptarea manifestaţiei, după întrunirea dela Dacia. Dacă armata nu bara strada Carol şi piaţa, toţi aceşti cetăţeni ar fi fost acolo.

întrunirea a avut un aspect grandios, D-nii Iuliu Maniu, Alex. Tai da, I. Mihalache, dr. Lupu — au fost aclamaţi îndelung şi călduros.

La ora 1, întrunirea s’a terminat în entuziasmul de nedescris al cetăţenilor. Grupuri, grupuri, cetăţenii se retrag dela întrunire iar un grup compact — cu fruntaşii Opoziţiei unite, în frunte cu d-nii Ma-

|aîu, Vaida, Mihalache, se prezintă înaintea cordonului do soldaţi, vrând să manifesteze pe str. Carol şi Calea Victoriei.

Primul procuror face somaţiunile ca publicul să se retragă. Goarna sună şi momentul critic, pare a fi sosit. îndârjirea cetăţenilor împiedicaţi să-şi manifesteze voinţa lor — este foarte mare. Con­ducătorii, pentru a împiedeca conflictul sângeros cu armata, pe care guvernul o pune în calea cetăţenilor aceleiaşi ţări, intervin şi din nou autoritatea lor morală domină indignarea mulţimilor. Cetăţenii sunt sfătuiţi să se împrăştie în linişte, şi ei se supun. Prin cordonul de soldaţi, trec numai fruntaşii Opoziţiei unite.

La ora 2 jumătate, străzile barate de trupe, au fost redate circulaţiei — trapele rămânând însă pe străzi până la ora 6 seara.

„Revolta“ dela BufteaT rupele d iso lv ă prin b aionetă adunarea ţăran ilor.

După ce 4rupeie s’au risipit în Bucureşti, s’a răspândit zvonui, că la Buftea (moşia d lui Ştirbey de lângă Capitală N. R.) a izbucnit revolta ţăranilor. Imediat s’au trimes numeroase trupe în acel sat. Măsurile militare luate, arătau groaza pe care o provocase această ştire in sânul guvernului.

Guvernul dăduse ordin să se reprime violent „re vo lta *.Ce se întâmplase? La Buftea se întruniseră câte-va sute de ţă­

rani în sala Băncii populare şi în curte — la o adunare a Opozi­ţiei unite. Participau la adunare şi vre-o 50 de membri ai cluburilor Opoziţiei din Bucureşti.

Părintele Mânu, deputat, a deschis abia adunarea — când în sală a pătruns un sublocotenent de jandarmi, care încercă să pro­voace scandal, ca să disolve adunarea.

N’a reuşit însă să turbure adunarea. Atunci ieşind în curte, a arestat pe uu cetăţean. Mulţimea a protestat şi a alergat să scape dm mâinile zbirului pe acest cetăţean.

In acest timp, din Bucureşti soseau trupele în autocamioane şi în trenuri speciale. Cumpătul puşfcei au împrăştiat pe ţărani, cei diu sală abia s’au putut salva pe fereşti. Trupa era aţâţată să lovească în cetăţeni, cari nu opuneau nici o rezistenţă, surprinşi că sunt loviţi pentru faptul de-a se fi adunat la o întrunire paşnică.

întreg satul a fost ocupat milităreşte.Pe icseaua dela ChitiU la Buftea, trupe numeroase aduse iu

sutomcbue» staţionau vi baricadaseră drumul. Li . Chitite soseau trenuri speciale cu trupe. Şa toată aceasta deplasare de trupe, îu ţinuta de razbodi, pentru a ctsolvă o întrunire paşnică a câtor-va sute de ţărani.

Guvexnui $i-a p:erdut cu totul capul la pruna ştire mkc.noasă despre «revoltă“-

A restările.După ce adunarea din Buftea a fost risipită şi satul asediat de

armată — s’au operat 20 de arestări. Au fost arestaţi, în afară de ţărani, părintele Mânu, deputat, Râul Crăciun, ziarist, Alex. Cazimir, ziarist, şi alţi membrii ai organizaţiei partidului din Bucureşti.

Astăzi, la ora 6 reara are loc o nonă adunare, la cinből Partidului naţional din lalea Victoriei.

Dnpă cele petrecute eri, indignarea In- tregel opinii publice este de nedescrisú jn Dumineca Floriilor se vor ţine miri ll&Dărj ale Opoziţie] ursite la Brăila şi Galaţi. Dimineaţa la Brăila — i»r după amiază, ia Galaţi.

Vor participa oin Bucureşti d-nll; I. Maniu şi Alex. Vaida.

în com. Tifeşti Putna, Irăeşte invali­dul de războit», Ion Stoica, un om lipsit complect de .mijloace de traiu. Singura lui avere era un cal, cu care spera să- şi Iacă muncile, dar nici de el nu a avut parte; un lup i l*a mâncat.

Supărat şi în disperarea lui s’a jurat în faţa preotului şi a mai multor oameni, că va mânca un lup> In adevăr, omul se puse la pânâă şi nu după mult timp omoară un lup, tocmai în tocul unde i se mâncase calul. Adus în sat, a făcut

un foc mare, a chemat preotul şi mai mulp oameni, a tăiat o bucată de came din lup, a fript-o şi a mân at o în faţa tuturor, iar restul a conservat-o, făcând paslramă. *

Un prieten ai ziarului nostru a ach'tat administraţiei suma de 300 lei pentru două abonamente gratuit« ia zi «roi „Ga­zeta Transilvaniei*, li exprimăm mulţu­mite.

*L a A d m in is tr a ţia z ia r u lu i

n o s tru află ap iicare im e d ia t o do m n işo ară, p e n tru lu c ră ri de b iro u . E p re fe rită carecunoaşte şi d a c tilo g ra fla .

*

Un ziar cinstit românise iste o oamoarâ piatra casa fiecărui Român. Abonaţi dai „Ga ZSTA TRAKSIVANffil«

Iul GiäifigitlerTimişoara, 23 Mirtie.

latr’o corespondenţă de săptămâna tre­cută am dat un rezumat al pastoralei episcopului catolic luliu Glaltfelder, care in ajunul ieşirii sale din ţară a ţinut — după cum foarte ciment ne-a deciarat un fruntaş minoritar din localitate — să facă un gest care, deşi credincioşilor săi de aici* nu le este de nici un folos, are cel puţin . dărui a*l pune îctr’o lumină foarte agreabilă îa noua sa ţară, în Un­garia, pe Bjţia Sa.

Succesorul episcopului Glattfelder, ga- vernoral apostolic Augustin Pacha, D câte-va zile după Instalarea în demnita­tea înaltă ce o ocupă, a lansat o pas­torală aidoma, ba şi mii plină de fraze îndrăzneţe şi cu dubiu înţeles.

„In această dieceză — începe gaver- norul apostolic Angustin Pacha — preoţii şi credincioşii au trăit, timp de 900 de am, în cea mai desăvârşită Intimitate sufle­tească şi acum, iată că această legătură sfântă se di str a mă, încetul cu încetai.

Fraţi noştri întră credinţă, cari trăesc în Ungaria şi iugoslavia şi coi toţi cef de aîcia, am crescut în una şi aceiaş teologie, am asudat în uoa §i aceiaş pojgorie a Domnului, suntem membri ai aceleiaşi familii sufleteşti, fraţi coi între noi, iar acum vreau s ă ne d e sp a r tă / Şi, ca vârf tuturora, păstorul, tatăl nostru cei dulce, este silit să ş i p ă răsească fam iU a1*'

Am subliniat sfârşitul celor două fraze dela urmă.

Prima subliniere am făcut-o spre a arăta până unde poate merge îndrăz­neala unui guvemor apostolic, iar a doua spre a stabili o inexactita te.

Păstorul, tatăl cel dulce, despre care păr. Pacha afirmă că es te sitit să-şi pă* răsească familia, — episcopul Glattfel- der adică, — îatrebat tind de către uu redactor al ziarului »Temesvári Hírlap* asupra împrejurărilor in care se pregă­teşte sä părăsească ţara, a răspuns îa următorul fel :

— »Călătoria mea se va face în /e- lul regulat ai repatrierilor. Plecarea mea nu este î ro pi e dedata de nimeuea, ca

Gonîitmarea textului pe pagina 4-s.5 668 9—0

Aduc la cunoştinja On. Public, din oraş şi jur, că mi-a sosii un însemnat stoc de stofe engleze şi indigene, pentru noul sezon de pri­măvară, de calitate superioară, de ceeace se va convinge fiecare. Preţul unui costum dela Lei 1800’— in sus.

Fac cunoscut totodată vechilor mei dienti că mi*am împărţit pră- văliajn 3. secţii: croitorie civilă, mililară şi ceaprazerieastfel că vciu putea servi On. Public cu fot ce cade înLbrenşa mea.

D-nii preoţi vor putea fi serviţi cu reverende şi pardesiuri, de calitate superioară.

B raşo v , 98< S trad a M ihail W eis* V 6 .

t •AZKTA TRANSILVANIEI *»r 65 -1 9 2 3

0 0 4 N H H I 0 0 0 9 0 G Q

Noutăţi f t pălării pentm t a u . $Modele o r i g i n a l e din o streinătate. Pălării de 8 doliu. Ornamente pentru (j p ă l ă r i i . Transform ări, o

Salonul de pălării = *Bpaşo¥t Strad a Porţii 48f In carte. £

6 € K H » e O f K H H K H » 0 0 0 0 € » 0 0 Q Q € > Q O 0 € > € K > e e 0 0doar se face după o prealabüá înţele­gere cu guvernul*,

Nu înţelegem deci, ce ii face pe pă­rintele Ágoston să se tângue că: „... păs- torol, tatii nostru cel dulce, e s te silit să-şi părăsească familia...", după cum nu cunoaştem nici duşmanii la care Sfinţia Şa, către sfârşitul pastoralei, face aluzie, zicând că: »au porpit atac Împotriva noastră, cu puteri unite..*.

Conferenjde „Asociafiunei profesorilor secundari“

Una dintre cele mai interesante şi frumoase conferea(e ce s*au auzii in ulti­mul timp în Braşov a fost, fără îndoială, conferenţa pe care d-1 P anait Popoolci, profesor ia Liceul Rea), a tinut-o Vi- neria trecută ia „Asociaţiunea profeso­rilor secundari din Braşov*, tratând despre „Şcoa la N o u ă u.t

Cu multă claritate, (lesvollând siste­matic ideile ce alcătuiau sâmburele conferentei, cu amănunte interesante şi convingătoare, îmbrăcând totul într’o armonioasă limbă de o perfectă preciziune, d-1 profesor Popovici ne-a făcut cunoscut un nou sistem de şcoli, practicat mai ales în lumea anglo- saxonă şi americană, menit să împli­nească într’o mare măsură lipsurile şcoalei actuale.

Şcoiiie-internate aşezate departe de oraşele mari, în mijlocul natúréi edu­catoare, cu un număr redus de elevi, cu profesori interni, cu o atmosferă de abso­lută prietenie adică de respect şi dragoste reciprocă — şi cu o egală atenţie pen­tru educaţia Intelectuală ca şi pentru cea morală, artistică şi fizică sânt şco­lile viitorului, şcolile care pot forma caractere şi oameni cu adevărat pre­gătiţi pentru viaţă. La obiecţiunea că asfel de şcoli nu se potrivesc tutulor temperamentelor naţionale, conferenţia­rul arată că sistemul se poate adapta perfect oriunde, având în vedere nevo­ile locale şi potrivit cu firea poporului. La noi astfel de şcoli au fost încercate de Nicolae Filipescu, ca Ministru de războiu, întemeind Şcoala militară mo­del dela Mănăstirea Dealului şi de d-1 Simion Mehedinţi, fost Ministru al In­strucţiune! publice, cu şcolile pregăti­toare; pentru anui viitor şcolar la Po- mâria, fundaţia patriotului Başotă, di­rectorul revistei „Educaţia* d-1 Beiu-Pa- lade intenţionează funcţionarea unei a* semenea şcoli.

Conferenţiarul a fost viu aplaudat şi sincer felicitat de corpul didactic, care de data aceasta s’a grăbit să asiste în număr mai mare şi de numerosul pu­blic mai atent şi mai numeros ca de- obiceiu.

*C onferen ţa c e trebue s ă a ibă loo

m âne, M arţi, 27 M artie (a cincea din seria anunţată) s e contram andează , în» trucat conferenţiara doamna V. Bellea, profesoară la liceul de fete, e nevoită a lipsi câteva zile din localitate.

Ultima conferenţă, ţinută de d-1 ad­vocat Voicu Niţescu, va avea loc Vineri, 50 Martie, orele obişnuite.

M . E .

Nr. Mag. 5805/923.

Fubiicaţiune.Conform ordinului Ministerului de

război Nr. 24547 toţi acela, Cüfi fâCU-serâ parte din armata austroongarâ pi «ari Încă nn s’au întors acasă, despre «ari Insă nn a sosit încă o înştiinţare sigură a morţii lor, urmează să fie cu­prinşi în anumite tablouri.'

Sc va trece în aceste tablouri: Numele şi pronumele dispărutului,

datele naşterii, ultimul domiciliu, nu­mele părinţilor, régimén tui ia care fu­sese încorporat, ziua prezentării, frontul pe care a luptat, uncie şi când a ajuns în captivitate, sau în caz că a murit şi nu a sosst aci actul de deces, unde şi când a încetat dsn viaţă, precum şi alte date, cari ar putea duce la aflarea dispărutului.

Toate rudele celui di iparút în râz- boiu Mmí învitati să anunţa c<4e da

mai sus la Secţia Militară a Primăriei, strada Porţii 63. etaj Ii- Căt mai CUfănd posibil, cel mal târziu până la 31 Martie a. c.

Mai notăm, că această anunţarea fost ordonată de către Ministerul de războiu, în urma intervenţiei misiunei militare române din Viena-Berlin şi a comisiunei mixte din Viena pentru Rusia sovietică şi are probabil de scop sâ caute pe cei dispăruţi şi să-i rea­ducă în patrie.

Braşov, la 20 Martie 1923.3725 i —i Consiliul orăşenesc.

Nr. Mag. 2355/923.A p e l

In mănăstirea Bistriţii din judeţul Vâlcea se cresc peste 150 copii orfani. Mijloacele materiale ale acestei mă­năstiri însă sunt absolut insuficiente şi este necesar ca mijloacele pentru în­treţinerea acestor copii să se procure dela marele public-

Astfel» că îmi permit a mă adresa cunoscutului spirit de sacrificiu al populaţiei noastre, rugându-o să contri- bue, prin donaţii de bani, la această operă de binefacere.

Donaţiuniie se primesc la Primărie, Strada Porţii 63, etaj I, uşa 4.

Braşov, în 14 Februarie 1923.8723 1—1 P rim arul.

De vânzare "n "arocTlcovoare în strada Porţii 14. 3727 l—l

Nr. Mag. 5899/923.Fublic&ţiime

Prin aceasta se tace cunoscut, că prin înaltul decret Regal Nr. 1001 din 13 Martie a. c. termenul, în ! care cei interesaţi pot să înainteze pe baza re­gulamentului pentru punerea în apli­care a legei din 18 Octomvrie 1921 Primăriei cererile pentru cumpărarea loturilor de case, s’a prelungit până la1 Aprilie 1923.

Date, până Ia care petiţionarul poate să-şi complecteze actele cerute de ar­ticolul 4 din regulament s’a amânat până la 1 Maiu 1923.

Braşov, în 24 Martie 1923.5728 1—1 Consiliul orăşenesc*

Cin em a-A p oi! o(Teatrul National)

Marţi 27, Miercuri 28 şi Joi 29 Martie se va reprezenta filmul

Cei doi Mrlali ai femeii M lcomedie în 4 acte. In rolul principalHenny Porîen.

Vineri şi Sâmbătă nu va fi repre­zentaţie. 1—2

Abonamente la Gazeta Ţr*ia silvani©! se pot fac© ori şi când timp mai în d e lu n g a t sau l u ­nare.iI Domnit Abonaţi

ai ziarului care sunt în restanţă cu plata abo- |

î nam entului, sunt rugaţi | I ca d e urgenţă să trim ită »

costul abonam entului J prin mandat poştal, con* j trar vom fi siliţi a sista I trim iterea ziarului. j

* Administraţia- |

Cetiţi şi răspândiţiSAZETA T 'rtilt-VilNIEl

Arestarea noi ZiaristPrimim următoarele: v-Nu sunt înscris în nici un club poli­

tic şt n’am chemat poporul la baricade. N’am săvârşit nimic, care să fi putut pune în pericol ordinea şl siguranţa Statului. Şi totuş aseară pe Ia orele 5 şi jumătate, pe când mă întorceam paş* nic la redacţie cu ultimele ştiri pentru ediţia de provincie, a „Presei*, m’am trezit apjcat de umăr de un locotenent ş! oprit pe Ioc.

— Eşti arestat.— Motivul?— E ordinul d-Iui maior...— Care domn maior??...— Numele nu te priveşte. Caporal,

dud la*d. colonei! ___jSaiv " ̂Apucat de mână ca unîhoţ de cal-—

era să zic: de urne — am fost adus înaintea colonelului C fief or eseu, co­mandantul regimentului de jandarmi pe- deşiri. După câte-am înţeles, d-sa avea comand* trupelor, ce ocupau centru! Capitalei.

La invitare* mea foarte respectuoasa de a mi se comunica motivul arestării,

fără să ţie seamă de legitimaţitle ce i prezentam, numitul colonei, cu ochii in­jectaţi de turbare şi pe un ton de ca- zarmagiu turmentat, m’a acoperit cu cele mai grosolane înjurături.

Protestările mele au fost reprimate cu un brânci primit din partea capora­lului însărcinat să mă conducă Ia ares­tul Prefecturei de poliţie.

Abia atei s’a constatat ridicolul idJoa* tei brutalităţi a cărei victimă, din chiar senin, am căzut.

Pentru arestare ilegală şi pentru in­sultele primite, voiu intenta acţiune pe­nală împotriva bravului apărător al Pa­triei, primejduite, cere, în timpul răz­boiului, ia Marele Cartier Generai, în­deplinea nobila şi eroica misiune de împărţitor de lemne şi pâine familiilor ofiţereşti şi de comandant al ecarissa- jului municipal.

H araiam b lonescu ,Redactor la ziarele „Preia“ şl „Lupta“, avocat

şi ofiţ*r d» rezeivă.

f i i i v A n 7 9 P Q casei© din strada ■ A V Olliflli 15 Cacova de sus No. 1LInfo’maţiuni strada Sf. Nicolae a) No. 7.

l - l 3722

VINURI P R I M A C A LIT A T Ede Ai deal şi vechiul Regat cu * Lei 15—20 p. litru se vinde la *1

Bodega loan I. Avrigeănu,Nr. 7. — Strada Pntndnlnî — Nr. 7.

Se caută lucrători stabili,cari să priceapă confecţionarea ţi­glelor de ciment Ia fabrica Demeter Gärtner et Comp. Braşov, Strada Cărei 58/c. 3726 1 - 3

Urgent vând casa din Str. Elisabeta 10, 300 mii Lei, 9 camere, din care 3 goale imediat ce vând. Adresaţi Admi­nistraţia Gazeta Tran­silvaniei. 8717 2 - 0

3569 8-0

...

«

METALLUM— Valabil dela 1 Noemvrie 1922. —

S o s i r e a P l e c a r e *din Bucureşti: spre Bucureşti:

Trenul : N.-ruI Ora : Trenul : Nr.-ul : 4 Ora:Accelerat 11 12.33 Personal 128 23.18Personal 129 14.47 Orient-Express 14 2.31Accelerat 15 19.14 Accelerat 10 3.35Personal 177 22.47 Personal 178 5.45Accelerat 9 2.01 Accelerat 16 10.2CTOrient-Express 13 3.00 Accelerai 12 16.57Personal 127 6.12 Personal 130 1555

din Oradeamare : spre Oradea-mare :Personal 128 22-50 Accelerat 11 1253Accelerat 10 320 Personal 129 15.26Personal 178 5.21 Personal 177 23.07Accelerat 12 16.43 Accelerat 9 2.15Personal 130 15.25 Personal 127 6.30

din Arad: spre Arad :Orient-Express 14 2.14 Accelerat 15 19.35Accelerat 16 10.00 Orient-Express 13 3.21

din Făgăraş şl Sibiu : spre făgăraş şi Sibin:Mixt 690 (numai diniăîaraţ) 7.14 Personal 233 0)3418 Sitii) 7.15Personal 243 (dim »imn) 1230 Mixt 689 (limai w8 la Nf 016.30din Sf* Bheorohe (Breţcu, Miercurea Ciu- Spre SI* Bheorghe (Breţcu, Miercurea Ciu-

cului şi Târgu-Murăş) : cului şi Târgu-Murăş) :Personal 222 1003 Personal 223 7.25Personal 226 1435 Personal 221 140QPersonal 224 ■ 22.35 Personal 225 1650

din Zerneştl • spre Zerneştl :Mixt 686 6.56 Mixt 685 7.35Mixt 688 13.40 Mixt 687 17.00

jn p o M A FiA a . n o i , b r i h î s c k * c o m p &0Í 5 Redactor responzabil : IOAN BROTEA