r ■ , ,

ANUL al LXXXVI-lea n-l 88 NUMĂRUL 1 Leu Braşov, Vineri 27 Aprilie 1923

v

i

!

Redacţia şi AdmiaistraţiaPIAŢA L1BERÎATEI ERAŞOV

Telefon 226Abonament anual 200 lei Pentru streinele ie 500 lei Anunţuri, reclame, după tarif

Fondată la 1838 de George Bariţiu

Apare în fie-care zl de lucru

Co 0 scrisoare din 22 Sept. 1922 a nuni generai, olicloşnl gavernoiui caută să dovedească azi că funcţionarii nu au motive de nemulţumire, iar cu o telegramă din Lafayette acelaşi oficios •dovedeşte“ că „greva funcţionarilor a eşuat“ şî că 4 ara e calma .

Sperăm că mâine cu o scrisoare descoperită Iu mormântul lui Tutankhamen va clarifica complect situaţia actuală a României.

«5

S U C C E S I U N E A; Ştiam de mult că liberalii se

consideră in drept a guverna ţa­ra în mod perpetuu. Singura con­cesie pe care snnt dispuşi a o mai face sentimentului democra­tic, este doar să părăsească, de

j.'; i(rmă, pentru câtă-va vreme pu­terea, desemnându-şi însă nu nu­mai succesorii, dar impuoându-le şi programul, controlându-le acti­vitatea şi limitându-le timpul de

I guvernare.I S’a scris atâta despre dinastia • Brătianu, care, se pare, crede c’a I reuşit să se substitue dinastiei le- | gale, încât nu mai iosistăm asupra

acestui punct. Fapt, cunoscut de toată lumea, este că în Bomânia Brâtienii împart puterea. Dela unire încoace, fără asentimentul lor, n’a putut nimeni să stea la conducere.

£ Şi dacă Domnitorii legali sunt, do obiceiu, oameni de bun simt, cari se feresc să sfideze opinia publică, potentaţii neofiţi — mai ales, când răspunderea faptelor o poartă alţii — sunt de o îngâm­fare ce provoacă şi de o imper­tinenţă ce te revoltă.

Iată, bunăoară, numărul cel mai proaspăt al „Viitorului *. Bl nu se mărgineşte să aprecieze ac­tivitatea partidelor de opoziţie, după cum îl ajută inteligenţa, şi,

* fără pic de sfială, desemnează pe f viitorii guvernanţi... Deoarece Opo­

ziţia unită s’a coborît „la lupte de stradă“ şi nu lucrează prin găuri subterane, este condamnată la post pe viaţă, fără să se poată înfrupta vre-odată din bunătăţile puterei. Bămâne opoziţia „legală“

^generalului Averescu. Oficiosul : guvernului aşterne vălul uitării

peste cinstea d-lui Tăslăuano, re- I cunoaşte patriotismul celor cari

!• au pactat cu comuniştii în vede­rea republice), şi e pe cale să iscălească certificatul de bună pur­tare, dacă d-1 Argetoianu n’ar fi avut — imprudenţa sau prudenţa1? — să ironizeze celebra formulă „prin noi înşine“. Singur acest gest îi impune oficiosului guver­namental oarecari rezerve. D-1 Averescu trebuie să-şi precizeze programul de „moucă“, acordul se poate încheia şi nimic nu-i în stare să-i împiedice realizarea.

S poate fi fericită, căci s’a al doilea partid, care să

bilească sistemulN de rotaţie.

După câţ se vede, aranjamen­tul e simpla şi, cu ajutorul baio­netelor şi al operaţiilor pe la urne, destul de uşor. Totul este numai ca cel de al treilea factor, popo­rul, pe a cărui spate se face târ­gul, să-şi dea adesiunea, adică să rămână la... protestări platonice.

Dar, avem pretenţia că, îa acest punct, cunoaştem ceva mai bine sufletul ţărei, decât cum cred că îl cunosc oligarhii, cari au pierdut contactul cu el.

Organizaţia Part® ! naţional la Brii$07

Eri seara s ’au întrunit membrii com i­tetu lui com unal a! Partidului N. R din oraşul Braşov sub presidiul părintelui D r. P efru D ebu, preşedintele organi­zaţiei locale.

S’a constituit biroul Clubului comu­nal în următorul mod: Vice preşedinte: d-1 avocat Dr. A ron Suda, fost infect regional, secretar d l Dr. R adu G âvruş avocat, casier d l D um itru M areea in­stitutor, cenzor d*l Dumitru O rghidan comersant. S’au mai iuat următoarele hotărâri:

1. D um inecă, în 2 9 A prilie st. n. la ora 2 d. a. se vor întruni în localul zia­rului „Gazeta Transilvaniei* membrii Comitetului comunal din oraşul Braşov împreună cu bărbaţii de Încredere din B raşov-Saheiu , B ru şo ju l-o ech iu , S tu p in i ş i D â rste pentru a proceda la înscrie­rea membrilor în organizaţia Partidului naţional român din Braşov.

2. Vineri, în 4 M oi st. n. la ora 11 a. ro. se vor întruni în localităţile zia­rului „Gazeta Transilvaniei* delegaţii comitetelor comunale d n judeţul Bra­şov împreună cu comitetul comuna) din Braşov pentru a alege comitetul jude­ţean. Comunele din judeţul Braşov sunt invitate a-şî trimite delegaţi la această întrunire.

3. D um inecă , în 6 M a i st. n. îa ora 3 d. a va avea loc în localul societăţii „Gewerbeverein* o mare întrunire aP. N. R. din Braşov împreună cu dele­gaţii comitetelor comunale judeţene. La această întrunire va lua parte şî depu­tatul Braşovului, d l Dr. Mihai Popovici, împreună cu alţi fruntaşi ai organiza­ţiilor P. N. R. din vechiul regat, Basa­rabia şi Bucovina.

4. La înhumarea osămintelor martirului naţional f V asilc O lteana, care are loc astăzi, va lua parte în mod oficial organizaţia P. N. R. din Braşov, depu- nând o cunună.

întrunirea Partidului naţional din Dolj.Partiuul naţional a ţinut aiaităeri o mare Întrunire în comnna Bechet, la care an participat fruntaşii naţionalişti şi pentru prima oară şi organizaţianiie ţărăniste din judeţnl Dolj] Au luat parte mii de orăşeni. An rostit cuvântări d-nii O i? lescu, Caritnopol, Rusănescu, conlM tând guvernul care a compronii» de«'- ordine! îa Stat. Dapâ întrunire a î.^u* Ion un banchet oferit fruntaşilor u-Hîo* nalişti.

M oţiBiea dela TimişoaraLa întrunirea grandioasă din Timi­

şoara a Partidului naţional s ’a votat cu unanimitate următoarea rezoluţie:

„întrunirea publică a Partidu­lui naţional, ţinută în Timişoara; în ziua de 22 Aprilie, în număr de mai multe mii de oameni, Protestează cu ultima energie contra sistemului de guvernă- mâni care s’a instituit împotriva ţării prin aducerea îa cârmă a unui partid, care neavând încre­derea ţării, s’a aşezat la putere prin hoţie de urne şi se menţine la putere prin uzurparea şi sfidarea voinţei poporului român.

întrunirea din Timişoara aduce mulţumirile şi recunoştinţa sa şefului Partidului naţional d-lui luliu Maniu şi tuturor deputa­ţilor, cari au dus acolo acea luptă crâncenă contra hoţilor de urne şi -a Constituţiei, pe care poporul nu o recunoaşte şi pe care o de­clară de nulă.

iiitramrna adresează un apel Regelui, — dacă acest apel va ajunge la treptele Tronului — ca Majesfatea Sa să alunge cât mai de.grabă acest guvern dela putere care amărăşte viaţa po­porului, demnitatea Sui şi’ duce ţara noastră la primejdii sigur.

In sfârşit, adresează un salut Partidului 'ţărănesc, care duce alături cu Partidul naţional lupta pentru răsturnarea acestui guvern şi roagă partidele unite să nu în­ceteze cu nici un preţ lupta până ce oligarhia fanariotă din Bucu­reşti nu va fi alungată dela putere*.

Fa&cîio&arll d nArdeal şi greva

Funcţionarii din Ardeal nu s an ală­turat grevei funcţionarilor din vechia] re­gat. Cu toate aceste, după ştirile pe cari le avem, funcţionarii ardeleni simpati­zează cu greva colegilor lor din vechiul regat şi na vor întârzia să protesteze împotriva măsurilor arbitrare luate de guvern faţă de condncătorit mişcării tune- ţionărimei din vechiei rrg t.

Pentru a împiedica declararea grevei în Ardeal, guvernul a luat măsuri rigu­roase. Prefecţii judeţelor au primit in- strocţiuni în sensul cărora toţi acei func­ţionar! car! vor adera la grevă, să fie concediaţi.

Preşedinţii asociaţiilor funcţionarilor din Ardeal au fost în continua saprsve- ghiaţi şi opriţi de a călători la Bncnreşti. La Braşov s’a a primit instrucţiuni ca în cazat câod preşedintele asociaţiei d-f dr. Aron Suci a, va vroi să călătorească la Bucureşti, să fie arestat.

Orice con tact dintre uniunea din v e ­chiul reg a t ş i asocia ţia funcţionarilor din A rdea l a fo s t îm piedicat.

Preşedintele asociaţiei dtn Ardeal şi Bănit d-1 dr. E m il H a te g a n, întrebat de un redactor a! ziarului „Adevărul* asu­pra atitudine! asociaţiei din Ardea), faţă de grevă, a răspuns:

— „Fiind prea târziu anunţat d e //- nerea congresului, în ziua de 1 8 A prilie, am trim is o te legram ă uniunei g enera le , prin care ceream am ânarea co n g resu ­lui, pentru a p u tea consulta delega ţii judefu iu i, asupra celor c e u rm ează s ă se a iscute.

L a a cea stă te legram ă nu a m prim it nici un răspuns , din care ca u ză din partea a so d a f iei noastre nu a participa t nici un d elega t ofi&ial la congresu l d e aiaităeri.

Întrebând pe d*î Haţegan asupra aii« tudinei asociaţiei, hţă de hotărînle con­gresului, d-sa a răspuns următoarele:

„C â n d ni s e va com unica o jicia l a- e e s te convocări, vom convoca d e leg a ­ţiile judeţene p e cari le vom consulta , răm ânând sâ luăm atunci o a titudine hotărîtă.

Asupra arestărilor de funcţionari, Ha- ţegan a spus:

„Am luat cunoştin ţă d e a ce s te a r e s ­tări din ziare, oficial nu n i s fa com u­nicat. Fără îndoială că asociaţia din A rd ea l câ n d va cunoaşte am ănuntele exa c te ş i oficiale, va protesta împotriva acestor arestări“.

Inaugurarea filialei soc. i „Graiul Rjmânesc“. J

Chemare.Duminecă, 29 c. orele 4 p. m. va

avea loc în sala de festivităţi a liceu­lui Andrei Şaguna Inaugurarea filialei Braşov a societăţii „Graiul Românesc*, al cărei scop este ajutarea morală şi materială a fraţilor noştri rămaşi în afară de hotarele României întregite. Vor sosi cu acest prilej la Braşov membrii comitetului centrai din Bucureşti şi odelegeţiea filialei Prahova. Programul serbării este următorul:

1 Cor. 2. Cuvântarea de deschidere a d-nei Maria Baiulescu, presidenta

| filialei Braşov, şi răspunsarile oaspeţi*I lor. 3. Conferinţa d*im N. Baţaria des- ! pre „Românii de peste hotare*. 4. Co*

“ V;1 de înch'-iC.e, rostii de d-1 director * u-. iosiî B:' g . 5. Cor.

Ne adre*" o , o creastă cale pubîieu*: ]m. din Braşov «î ii ..-lejnrimi cu rugă* ţ rmniea de a lue parte în număr cât ■■ mai mare ia serbarea anunţată, dovedind

încă odaia interesul ce-i poartă proble­

me! or naţionale. Avem totodată ocazia să ne arătăm simpatia şi dragostea pentru fraţii noştri rămaşi peste hotare, al căror distins reprezentant, d-1 N. Baţaria, ne va vorbi despre trecutul şi întocmirile lor actuale. In durerea c e le-a fost hărăzită, de a rămâne departe de sinul ^patriei mame, putem şi suntem datori să le aducem un strop de mân­gâiere.

O societate cu rosturi atât de înalte, naţionale, mai presus de orice pre­ocupări de ordin politic sau material, credem că trebue încurajată de orice Român cu inima curăţă.

In numele filialei Braşov: Preşedinte . de onoare: General R. Scârlşorcana; pre­şedintă activă; Maria B ilaiaiesca; se ­cretar: R. Orghidan.

Biroul comitetului P . N. R. ne comu­nică următoarele:

Parlamentarii şi membrii Comitetului executiv ai Partidului N. R. sunt invi­taţi ş i pe această cale de-a f i Duminecă, 29 Apruie, dimineaifl. la Bucureşti La ordinea zilei sunt chestiuni de>o deose­bită importanţă,

fng tna i OAZETAgi.TRANSILVAWHI Nr. 88—Itta

Repartizarea fonduluide 500 milioane

Comisîunea bugetară plenară, întrunită «ri ia Ministerul de finanţe a hotărât In principiu următoarele:

Pentru stabilirea minimala! de existenţă s’a luat indicile de scumpete oficial care este de 20,5 pe ultimele 3 luni.

Acest indice s’a înmulţit cu cea mai, mică leafă din 1916, care e de 45 lei. obţinândo-se astfel 1000 iei, care dec1 leafa celui mai mic funcţionar.

Salariul maxim nu va trece de 10.000 lei.Intre salariul minim şi max m, adică

deia 1000 la 10.000 Iei, s’a stabilit ca coeficientul de mâine sâ treacă printr’o curbă continuă care leagă cele două extremităţi.

Curba care a fo&t Întocmită de d l profesor Tr. Lalescu, a fost revizuită de d. T Constantinescu şi s’a ajuns că dacă se urmează după această curbă, în loc de 500 milioane, va trebui 630 milioane.

La rectificarea acestei curbe de 60 milioane s’au redus coteie astfel ca să se aproprie de cifra trecută în buget.

S'au admis insă 30 milioane care să complecteze câiculele făcute.

Comisia s’a oprit la curba de 530 mi­lioane, urmând ca curba modificată de 680 milioane să se aplice în exerciţiul din 1924.

La mrgistrati s’a admis sporul primei curbe, ceeace dă un adaos de 10 mi­lioane lei.

Un funcţionar care avea Ia 1916, 100 lei, va primi deia 1 Aprilie 1600 iei. Cu 200 va primi 2100, cu 400 va primi 2900, cu 500 va primi 3500, ca 700 va primi 4670, cu 1000 lei va primi 6200, cu 1500 va primi 8170 şi ca 2000 va primi 10.000 lei.

Aceste kfari se compun din leafa de bază plus scuirpetea, afară de indemni­zaţia de chirie şt adaosul de familie, ce va trebui adăogit ia saiarla pentra a avea totalul remuneraţiei.

Funcţionarilor cari la 1916 aveau leafa minimă 200 iei, Ii se repartizează 2£0 miiioane, din cele 530 milioane, celor cu lefuri de 200—700, le revin aproximativ 210 milioane, iar celor cari aveau peste 700 lei, le revin 70 mi­lioane.

Mişearea s t n d e n ţ M d u Bucureşti

Cursurile s'au (Inul eri tu linişte.Alaltăseară după oprirea turburărilor

deia Fundaţia Carol şi deia Univer­sitate, au fost lăsate jur împrejurul a- cesior instituţii, patrule de solda}! cari să strejuiască intrările. Pe la ora 1, parându se că nu mai ameninţă nici o surpriză neplăcută, paza militară a fost împuţinată.

Un grup de vre-o 30 de studenţi- fascişti stau însă la pândă şi calculau pe unde e mai slabă paza, pentru a se putea strecura în Universitate. Ajutaţi de întunerec, de schelele şi de încă­perile în curs de construcţie din aripa stângă a Universităţii, cei 30 s’au putut pofila prin intrările dosnice, în Univer­sitate. Aici, în timp ce o parte din »fas­cişti* observau să nu fie surprinşi, o altă parte se urca, prin pod, pe acope­riş, şi arbora drapelul negru fascist., După ce misiunea a fost îndeplinită cei 30 de musoiinişii români s’au as­cuns în latrină.

Pe la orele 3, steagul fascist a fost observat de un ageat de poliţie, care a raportat .cazul la poliţie.

Imediat a sosit ia faţa localul perso­nalul de poliţie şi de jandarmi care era de serviciu şi în timp ce drapelul negru era coborît, cei treizeci de misionari erau scoşi din closet şi conduşi la prefectura poliţie!.

Aci, an fost reţinuţi până eri dim- neafă, când d. Nicalesca-Bollntio, jude- instractor,a început luarea interogatoriilor.

După scandalurile de Marţi, deia Fan- daţie şl deia Universitate, au fost aduse la polifie 125 de persoane. La orele 10 a Început trlarea deţinuţilor. Au fost eli­berate întâi studentele, — după ce li s’an luat declaraţii şi cărţile de studente, — apoi persoanele streine de manifestaţie, cari fu­seseră conduse ia poliţie din greşeală. E i dimineaţă s’au luat declaraţii »fasciştilor*.

Eri dimineaţă, ia cursurile deia Uni­versitate, a fost o neaşteptată afluenţă de participanţi S’au ţinut toate cursurile şi examenele anunţate, ca numere mari de studenţi români şi evrei.

La Academia comercială cursurile s’au ţinut îa linişte. Asemeni, la facultatea

1 de medicină.

Amurguri însângerateDărăpănat şi fumegând: îşi înălţa Mă-

răşeştiul jertfa nesfârşit de mare, pe altarul patriei.

Era în vata anului 1917, când tunu­rile nemţeşti începuse să scuipe lava de fier şi foc asupra satului; copacii s’a- plecase ca nişte schelete hidoase ia pământ şi franzele de pe ramari bătute de o adiere uşoară de vânt, şoptea în- tr’un înţeles sinistru... moartea. Pe străzi întâlneai câinii ce te priveau furiş, săl­batec şi îatr’un* mârâit prelung se în­depărtau spre a-şi găsi cadavrul unui soldat, de pe a cărui tivgdă avea să lingă cu nesaţ sângele nevinovat.,, şi în urmălsâ-1 mănânce. Ici, colo — se ţâra câtelun rărit şi într’ua suspin du­ios şi prelungit gemea: Camarade bran­cardierii... şl strigătul lui se pierdea în noapte ca o rugăciune neînţeleasă*

O patrulă duşmană de hozari încer­case într’o noapte sâ cuprindă satal, dar fu înconjurată de români, şi după un măcel sângeros, leşurile lor zăceau în bălţi închegate de sânge, iar caii zdreliţi de gloanţe şi schije, purtau ne* chelind cadavrele stăpânilor lor prin praf. Pretutindeni simţeai mirosul acru al sângelui.

Intro după amiază, într’o grădină pă­zită de vederea inamicnluf, sosi în goa­nă o ceată de vre*o şasezeci de sol­daţi români; în fruntea lor aveau un colonel bătrân şi au sublocotenent ce era fiul colonelului. Descălecară şi le­gară caii sub copaci, afară de colonel şl câţiva soldaţi ce rămaseră călări.

După câteva ordine date, colonelul porni urmat de soldaţi; în curând nu se mai văzu, lu urmă soldaţii rămaşi cu sublocotenentul, au săpat îa apropierea drumului două gropi rotunde, îu care an aşezat două mitraliere; îu spa­tele acestora s ’au făcut măşti individuale pentra soldaţi. O tăcerea grea domnea pretutindeni; pe ch:pui soldaţilor puteai ceti o îngrijorare ce-l apăsa... erau în apropierea duşmanului şi cine ştie câţi din ei aveau să mai vadă amurgni în- serârei?!..

In curând sosi şi colonelul.,, o parte din soldafi au rămas ca sublocotenen­tul !a posturile de mitralieră, iar restul au Încălecat şi au plecat cu el. La în­

ceput, câteva uriete de tun prevestiră furtuna.

Într’o goană fugii la beciu; toţi ai mei se aflan acolo. Când ajuuseiu de cobo- rîsem ultima treaptă, sgomotul de afară mă înştiinţâ, că furtuna se deslănţula.

La un sg o m o t surd, luminile se ştia- seră) beciul se prefăca îair’un mormânt a celor îngropaţi de vil. N e mai vrâad să and geamătul acela infernal, apâsai podul palmelor în urechi,—pusei capul pe genunchii tatii şi.'., adormit...

...ce s’a mai întâmplat, nu ştiu,—dar când m’am sculat, afară era întunerec şi furia focului se trecuse. Gemetele şi curiozitatea mă făcu de m’am dus ia postai de mitralieră., acolo se fatâra- plase lucrul, pe care cel mai bun cu­getător, n’ar putea da peaei sale mlă­dierea de a zugrăvi ceeace a putut ve­dea ochiul. Pretutindeni erau presărate cadavre; caii rămăseseră morţi pe lângă stănog, iar vre-o câţiva ce scăpaseră, îşi miroseau stăpânii şt nechezau furioşi. Crengile copacilor biciuiseră feţele morţilor în căzătura lor; printr’o spărtură a unui grajd, un soldat ţinea arma în poziţie de tragere, — dormind somnul de veci; în apropiere se auzea plâusetui disperat al unei femei, ce blestema răz­boiul, că i sfâşiase micul copilaş şi ho­hotul ei de plâns se amesteca cu ultimul horcăit de moarte, a celor ce trebuiau să moară. La ambele mitraliere na mai vieţuia nimeni; însăşi sublocotenentul îşi aplecase capa! pentra an somn adânc pe ţeava unei mitraliere; alături de el erau morţi servanţii, iar dânsul ţinând în mâna dreaptă regulatorul morţii—părea că mai aşteaptă încă duşma­nul la locul de onoare... Din toţi râmă sese cu viaţă un călăreţ, ce stătea ca piciorul îa scara şelei; părea o atatue de bronz, un geniu al nopţii... era co­lonela!... şi el îşi pierduse feciorul.,.

... iar când linţoliul negru al nopţei acoperea totul, ca o aripă a morţii, o femeie porta desnădăjduită în braţe un copilaş mort şl un călăreţ se îndepărta tăcut în noapte... pe când luna, ca un iatagan plin de lâdge, se ridica încet, — încet din nişte dărâmături fnmegânde.

Bărbnlescn

P r o t e j a ţ i i R e g e l u iZiarul „ficlair* despre guvernai Brătfano.

Sub titlul: »Va rămâne la putere guvernul român în ciuda opiniei publice?*, ziarul »Eclair* scrie:

»Fierberea care domneşte printre toată populaţia din regatul României în urma votârei nouii Constituţii, precum şi unanimitatea constatată în presa pen­tru a înfiera metode lâ guvernului, dove­desc tot mai mult că Regele s’a înşelat profund, când a impus ţărei guvernul d-lui Brăiianu.

D-I Brăiianu a fost chemat la putere de încrederea personală a Regelui Fer- dinand, în ciuda impopularitâţei sale, în ciuda faptului că în alegerile prece­dente partidul său nu isbutise să obţie decât cinci focuri şi în ciuda manifesta­ţiilor violente de antipatie a întregei opinii publice. Regele i’a impus cu toate acestea la preşidenţia consiliului în speranţa că aptîiudinele sale tehnice şi acele ale colaboratorilor săi vor sfârşi prin a învinge neîncrederea naţiunei.

In alegeri, aproape două treimi din deputaţi au fost. s’ar putea spune, nu­miţi prin ordin, candidaţii Opoziţie?, fiind împiedecaţi de a şi pune candidatura.

S’a întâmpiat astfel ca d l Vaida Voevod, fost preşedinte al consiliului, să fie împiedecat de a face act de candidat, sub pretext că n’a putui do­vedi că se bucură de drepturi politice.

Aceste alegeri s’au desfăşurat in atari condlţiuni de ilegalitate şi violenţa, încât Opoziţia, deşi.a obţinut o treime din mandate, a refuzat întotdeauna să recunoască validitatea Camerilor şi să se prezinte la parlament, declarând că consideră toate lucrările Adunărilor actuale drept nule şi neavenite.

Neputând rezolva nici una din marile probleme la ordinea zilei şi căutând prin voiarea nouii Constituţii să suprime drepturile şMiberiSţiie publice, guvernul Brăiianu a mai adâncit prăpastia care-1 desparte de poporul român.

In cursul discuţiei proectului de Con­stituţie, deputaţii Basarabiei cari, sub conducerea d-iui Ciugureanu, făceau parte din majoritate, au trecut în bloc la Opoziţie pentru a nu colabora cu un guvern care, prin metodele sale de administraţie şi proecte le d e Constituţie inaugura în Basarabia o eră de reac- ţiune asemănătoare ţarismului rusesc.

Cu toate acestea, d-1 Brăiianu n’a voit să cedeze, şi la manifestaţiile po­pulare din Capitala, şi din ţară, el răspunde prin starea de asediu şi prin concentrarea trupelor.

Noua Constituţie a fost votată fără j participarea Opoziţiei, în huidueliie po- j puiaţiei înghesuită în faţa parlamentului \ şi reţinută cu greu de cordoanele de trupe, în timp ce deputaţii şi foştii miniştri ai partidelor opoziţioniste erau ţinuţi seefestraţi în casele lor şi im-, piedecaţi de pompieri de a ieşi din ele

Manifestaţii populare au loc zilnic în toate oraşele regatului: ele n’au luat încă ur? caracter lămurii eniidinasLc, dar e o eventualitate ce trebue iuaîâ în considerare pentru cazul când Regele ar voi să menjie la putere pe d-1 Bră- tianu.

Nu trebue uitat că d-1 Brătianu nu dispune în România de un »partid po­litic* propriu zis. »Partidul liberal*,

actualmente la putere, nu are vre-o bază în massele populare şi se com­pune numai dintr’un fel de stat-major de bancheri, de oameni de afaceri şi de politiciani de meserie.

Noua Constituţie trebuia să-l furnizeze ocazia de a-şi face dominaţia politică şi economică şi mai inexorabila, în specie*, prin modificarea legei asupra libertatéi presei. Publicul ştie toate acestea si im pare a voi să le tolereze mai departe.

Situaţia actuală, foarte încordată, se explică deci uşor. Elementele rezonabile ele României speră că Regele Ferdinand nu va perzista în a impune poporului pe protejatul său cu ajutorul armatei, şi cu riscul de a creia astfel o criză serioasă a încrederei între Coroană şi naţiune.

Mii t

Eri dimineaţă an fost exhurnate osă- raialele maniraiui f Visiie Olteana şi aşezate îatrua sicriu, care a fost trans­portat la sp.taînl militar.

Azi ia ora 3 d. a. va avea ioc înmor­mântarea, desfăşurânda se ca acest p ííej o deosebită pompă militară.

Pe numeroase edificii publice ţi case particulare s’au arbora drapele naţionale cu crep de doiip.

Un martor ocular despre chinurile indurate de martirul V. Olteana.

D-1 loart Scurta din servidui sucursa­lei băncii „Aibina* dtn localitate primim următoarele rânduri:

Subscrisa! cu membrii familiei mele ne găseam a doua zi după retragerea ®rrnat:i române în unul din geamurile »Aîbmei*, de unde am observai an pla­tou de honvezi venind din Târgul Cailor şi îadreptându-se spre strada Porţii. Acest pluton, ai cărui comandant era un ofiţer tâaăr călare escorta pe martirul Olteanu. La câţiva paşi de edificiul »Al­binei* am observat pe ovreul Lautman alergam spre piurou -i sir.gâad solda­ţilor.- szú rjá to k m e g a z t a g a z em bert / (Străpungeţi pe ticălosul).

Imediat unul dimre honvezi îi apuca martirului o lovitură puternică ca patul puitii după ceată. Lui Oiteanu îl cade pălăria de pe cap şi ameţit de lovitura primită, se datină.

in aceiaşi zi după amiazi am fost arestat şi eu împreună cu alţi Români, fiind internat în pivniţa edificiului, în care este instalată astăzi Direcţiunea regională a C. F. R. Acolo se găsea arestat şi martirul, însă în altă pivniţă vecină cu noi, de unde auziam în fie­care dimineaţă în cele trei zile cât Fau ţinut acolo, lovituri surde şi g em ete în­fiorătoare.

După trei zile, am auzit dimineaţa — era după 4 ore — în închisoarea înve­cinată o mişcare neobişnuită din partea ■ mai multora, fâră însă să mai auzim •* gemete, ci numai şoaptele celor cari 1 intraseră acolo. Unde a fost apoi dusă , victima nenorocită şi ce s’a făcut cu ea, nu am mai putut afla.

Uoan Scurtu .

Chestiunea exporcttmi 1

TIMIŞOARA, 23. — Ziarele din lo­calitate au inceput sâ se ocupe serios de o chestiune vitală a provinciei noastre, de chestiunea exportului, in care 80 procente din populaţia noastră rurală este direct interesată. In 15 De­cembrie 1922 a*a oprit exportai de porci, iar în 10 Martie a. c. exportul de vite cornute, luându-il-se celor 80 proceute pomeniţi mai sns — oameni cari se ocupă cu creşterea vitelor şi a căror venit iese numai din această ocu­paţie — posibilitatea de câştig. Ba, pria satele noastre se constată uu lucru şi mai grav: crescătorii nu vreau să mai (ină v.te, îşi caută alte izvoare de câştig, pentrucă ocupaţia de până acuma — dat fiind că vitele mănâncă până ia valorizarea lor exact atâta natreţ, cât este preţul maximii al cărnei — nu ie mai poate asigura traiul că până acuma.Un memoria semnat de 3000 de crescători

Aflăm că în chestiunea aceasta d. Trăilă Ţărâna, unui dintre cei mai cu­noscuţi exportatori din Banat, a înaintat ministerului un memoriu, sem n a t de 3000 de crescători de vite , In acest memoriu, d. Trâiiă Ţărâna fixează

toate doleanţele crescătorilor de vite şi face propuneri dibace peatrn desiegs- rea acestei probleme de interes obştesc.

Cam să se soluţioneze chestiunea exgortplni?

In memoriul amintit, d. Ţăranu pro­pune ca exeportul să se permită nu­mai adevăraţilor exportatori, iar statal sâ încaseze ia export, în ioc de cota internă o taxă fixă, să zicem 1009 lei pe capul de vită şi 8.0 iei pe capul de porc. D in sum ele a stfe l a d u n a te , Sta tu l s ă c re e ze un fo n d pentru sp o ­rirea lefurilor funcţionarilor.

Taxa aceasia urmează să se urce,eventual sâ se micşoreze, după cum seva dovedi de mai bine.*

Memoriul acesta, d. Ţâranu Fa re­dactat şî înamtat ministerului încă anul trecut. Din nefericire, până acuma nţ? s’a luat nici o măsură în acest sens.Şi e destui de rău. la Banat, de prezent, întregul acest eomerciu se reduce Ja ; specula ce o fac câţiva aventurieri ai exportului, iar marii exportatori, cari pot da o garafă pentru ceeace fac, j stau în râaa ca producătorii, pe prag$* | ruinei, neputâud sâ**i valorizeze prhjceperea şi bunul lor. ' ţ_____

Nr. 88-1W 3 OAZBTA»TRANŞll.TANtBl Parna 9

► ULTIMA ORAEstinderea grevei funcţionarilorConfirmarea mandatelor de arestare ale d-lor Schîna, Dinulescu şi Constantinescu. — Funcţionarii conştienţi din serviciul Poşte­

lor, telegrafelor şi telefoanelor declară greva.B ucureşti, 26 Aprilie 1923. (Prin telefon.) Agitaţia funcţionarilor grevişti a

fost eri în creştere. Mii de grevişti, pornind din Cişmigiu şi alte puncte ale Ca­pitalei s’au îndreptat pe la ora 1 d. a. spre palatul justiţiei, care era încunjurat de mari forte militare. Greviştii, fiind opriţi a intra în Palatul justiţiei, au fost massati pe cheiul Dâmbovitei.

La ora 3 d. a. au fost aduşi dela Văcăreşti îd două automo­bile d-nii N . Schina, Dinulescu ş l Constantinescu. Trecerea auto­mobilelor este întâmpinată cu nesfârşite urale şi aclamaţii de cătră miile de funcţionari.

Deschizându-se şedinţa tribunalului, secţia I. se procedează la interogatorul celor arestaţi. D-l N . Schina declară următoarele:

, „Sunt funcţionar social M-aţl întrebat ce am de spus. E u nu trebuie să răspund. Acesta este rolul organelor represive. A ştept să ascult ce va răspunde d -l primprocuror. D ealtfel eu voiu f i apărat de avocaţii baroului Ilfov, cărora le aduc omagiul

A e mulţumire pentru sprijinul ce-1 dau dreptei cauze a funcţio­n a rilo r publici•

Intre avocaţii ce'or arestaţi sunt d-nii D. Dobrescu, 1. Levesco. T. R. Ioani- tescu, M. S.prom. Tr. Aiexindrescu, Iorgu Petrovlcl, P. loaoiţescn, Osvaid Tebdo- reanu etc, cari au arătat ca mandatul de arestare u’a putut fi emis de judecă­torul Brezeanu, uefiind d-sa titularul secţiei 2.

D-l N . S ch in a într’o apărare splendidă expune situaţia funcjionărimei. După pledoarije avocaţilor urmează replica primului procuror.

L i ora 7 ssara, membrii Tribunalului se retra? pentru a adu­ce sentinţa- Duţa o deliberare de peste 2 ore, Tribunalul publica sentinţă, prin c m se contirma mandatele de arestare. Sentinţa a îost insa ţinuta în secret până după ora 10 seara, pentru a nu pro­voca manifestaţii ostile-

Sentinţa s a aflat în Capitală deabia pe la miezul nopţii, La 2 ore noaptea s’au întrunit delegaţii funcţionarilor poştelor, telegra­felor şi telefoanelor redactând un comunicat, în care îşi exprimă in­dignarea asupra modului volnic cum au fost judecaţi şefii mişcării funcţionarilor. In comunicat se mai spune că funcţionarii conştienţi a i Pm 7. T. se declară solidari cu funcţionarii grevişti, decla­rând şi ei greva, începând cu ziua de azi

Ajutorarea funcţionarilor grevişti.Ia vederea continuării grevei s’a început strângerea de bani pentru a se al­

cătui un „ fond d e a jutor" pentru a fi sprijiniţi slujbaşii nevoiaşi.La sediul Asoclaţinnei an sosit 150 oferte de plasare pentru funcţionarii gre­

vişti din partea mai multor societăţi particulare, oferindu-se funcţionarilor lefuri satisfăcătoare.

I N F OEM A Ţ IU N I

Confiscarea cărţilor maghiare aţâţătoare şi „Societatea Scrii*

torilor Români“./

Primim dela preşedintele „Soc. Scriitorilor Români“ următoarele:^„Societatea Scriitorilor Români afiân- du-se în turneu cultural prin Ardeal şi luând în Cluj cunoştinţă de „Scrisoarea

ff deschisă către'trimişii S. S. R.* publi­cată de U jsag din 19 Aprilie 1923, adresează presei lămurirea de mal jos.

„In această scrisoare presa maghiară se plânge că s*au confiscat de către au­torităţile române, Biblia, cărţile de ru­găciuni şi de poveşti. Ori, în acelaş număr pe pagina 2 se publică un ar­ticol în care se vorbeşte de provizio» râtul Statului Român în Ardeal, Cât în

J^eeace priveşte Biblia confiscată, am Constatat, după o anchetă personală, că

în această ediţie tipărită la Debreţin şi trimisă la noi îu 25.000 exemplare, sunt Introduse în text, între alte cântece şo- vinisie, H im n u sz şi S zo za t, care începe cu acest vers, foarte puţin biblic: „Fii santinelă neclintită a patriei tale, o ma­ghiare*... etc., etc.

Astfel de provocări figurează şi In cărţile de limba germană, venite in Ar­deal, dela Budapesta, ca şi în celelalte căiţi de rugăciuni. Exemplare din ele an fost luate de noi.

„După aceste constatări S. S. R. răs­punde apelului maghiar, că dezaprobă pângărirea cărţei, atunci când este trans4 formată în instrument de subminare politică, după cum veştejeşte tendinţa presei maghiare de a învrăjbi minorita­tea ungară contra Statului român.

„S. S. R. înţelege şi doreşte o cola­borare sinceră între cele două culturi, română şi maghiar», dar cu scop con­structiv, şi nici decam cu tendinţe as-

nse distructive“.Cornehu M oldovan ,

preşedinte.L*

Ştiri din BanulTim işoara , 24 Aprilie d.

N oui prefuri m axim ale . împotriva pre­ţurilor maximale, stabilite uu de mult dia partea primăriei noastre, s’au auzit mai multe piâagerî — nu dia partea consumatorilor, care ar fi îndreptăţiţi la aşa ceva, ci din partea speculanţilor, care încă nu sunt mulţumiţi dé acum* petea ce domneşte în oraşul nostru. Consiliul nostru comunal, în şedinţa sa de Sâmbătă, ocupându-se de aceste plângeri, a ridicat iarăş preţul la carnea de vilă şi de viţel şi a scăzut preţurile la csrnea de miel şi la mezeiuri. De asemenea, au fost urcate preţurile fai • nei şi a pâinei.

Iu urma hotărîrei consiliului comunal s’au urcat deci preţurile din nou — dar este speranţă cel puţin, că măcelarii, cari renunţaseră de a mai tăia ceva, îşi vor relua meseria.

O „glumă*. Éri seară cineva a pus înaintea tramvaiului care aducea spec­tatorii dela teatrul evreesc înspre casă, o cantitate considerabilă de explosibil. Ajungând tramvaiul în centrul oraşului, pe piaţa Teatrului, unde era pusă a- ceastă cantitate de explosiibl, s'a pro­dus o explozie. Călătorii, cuprinşi de panică şi crezând că este vorba de un atentat, s’au dat, alarmaţi, jos, iar din cafeneaua Lloyd au ieşit toţi oaspeţii să vadă ce este. Numai decât au sosit şi oamenii politiei, care au constatat ca nu este vorba de nici un fel deatentat, ci de o „glumă* a cuiva.•

P entru reclădirea teatrului. D-l pro­fesor Anton Bona a colectat printre elevii d-sale suma de 537 Lei, pe care a înaintat-o consiliului comunal pentru fondul de reclădire al teatrului.

Academia Română va ţinea şedinţă publică Vineri, 27 Aprilie curent, ia ora 3 d. a. Va face o comunicare d-l Dr. V. Babeş despre: „Epidemiile din Tran­silvania“, studiate de d-l dr. Sabin Mâ­nuită şi „Asistenţa copiilor de sân prin azileîe din Transilvania în era româ­nească, în comparaţie cu cea dinaintea războiului“, studiată de d-i dr. G. Po-pOVÎC!.

Aflăm cu plăcere sosirea unui distins! oaspe din America: d»l dr. G. Crişanu, delegatul Consiliului de administraţie aBăncei Cetatea, în S^atele-Unite.

*Societatea ocrotirea orfanilor din răz-

boiu secţia regională Sfbiu are nevoie de 250 stînjini lemne de foc de esenţă tare.

Ofertele sunt a se înainta până la data de 20 Mai 1923 la biroul Societă­ţi! noastre Sibiu strada Mitropoliei Nr. 24, unde se pot afla condiţiunile de furnizare.

HtD-ntt: I. Paşcanu, şef de secţie şi

Paul Alexandreseu, subşef de secţie, ambii din administraţia financiară a Ca­pitalei, au fost suspendaţi din această funcţiune şl daţi în judecata consiliului de disciplină, pentru faptul de instjgaţie la grevă. •

Adunarea generală a Uniunii fo ş tilo r voluntari va avea ioc ia Arad în zilele de 27 şi 28 Mai a. c., la sărbătorile Rusaliilor. Birou! central a făcut toate Intervenţiile în vederea organizării adu­nării, pe care le va aduc* la cunoştinţă generală pe măsură ce va veni răspun­sul autorităţilor sesizate. Despărţămân­tul Arad al U. f. v. este rugst să facă încă de pe acum toate pregătirile ne­cesare.

Programul adunării generale este ur­mătorul:

1. Constituirea adunării generale (ve* rificarea mandatelor). 2, Deschiderea adunării. 3.. Raportul general aî comite­tului. 4. Descărcarea comitetului. 5. Apro­barea proiectului de buget pe anul 1923. 6. Propuneri. 7. Aprobarea regulamen­telor de organizare. 8. Mesă comună.9. In prima si seara fe s tiva l.

o » 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 0Dr. Radu Găvruş

advocatx B R A Ş O V , strada Porţii Nr. 69. ? O 3b31 i—6 OO o o o o o o o o o o o o o o o

*„La Binqae bslge poar l’etraager *

din Brăila s’au descoperit bancnote false de ale Băncii Naţionale de câte 500, 103 şi 20 le?. Asemenea bancnote au mai fost descoperite şi ia vama locală. Biletele false au fost înaintate de banca in chestiune Băncii Naţionale, care a sesizat parchetai, spre a face o anchetă severă pentru descoperirea falsificato­rilor. Hârtiile sânt foarte bine imi.ate. Se afirmă că falsificatorii ar fi aruncat pe piaţa Brăilei o mare cantitate Jde bancnote false. Fiind sesizat şl cab. 11. instrucţie, s’a deschis o anchetă.

Dr. Romuius Oiteanu,3880 lost magistrat, 1—6

şi-a deschis cancelaria advo ca- tială în oraşul SL Gheorghe, strada Horia, Cloşca şi Crişan Nr. 6-

A cc id en t m ortal de aeroplan . Din Tecuci se anunţă că Marti, la ora 4 d. a. a căzut cu aeroplanul In apropiere de centrul de aviaţie, căpitanul aviator Petre Vasilescu, care şî-a găsii moartea pe loc.

Laborator R oentgen m odern , cu apa­ratele cele mai noui, uzină electrică proprie, sub manipularea Dr. Papp Ludovic, Str. Orfanilor 25. Medic con­ducător Dr. Iuiiu Fischer» specialist, Fotografii şi transluminări precum şi vindecări cu razele Roentgen şi cu raze ultraviolete (cvarţ), zilnic şi în ori-^e oră din zi.

Oficiul de vânzare a hârtiei nepunând la dispoziţia ziarelor din Capitală hârtie necesară, ziarele au apărut erl şi azî In format redus.

Prelungirea terminului prim irei d ec la ­ra t iunilor fisc a le .

Administraţia financiară ne trimite spre publicare următorul comunicat:

Ministerul de finanţe a dispus priim« rea declara|iunilor de Impozite p â n ă la 30 A prihe 1925 , după care zi încep lucrările comisiunilor de recensământ.

Contribuabilii cari din orice cauza nici până la acest termen nu*şi pot înainta declaratiunile, Ministerul de fi­nanţe a admis să le prezinte comisiu* nei de recensământ la fata locului. Cei cari vor satisface astfel recerinfe- lor legii în privinţa înaintării declaratiu- nilor, vor beneficia de scăzămiotele prevăzute de art. 67 şi 68 din lege.

Totodată Ministerul a admis ca con­tribuabilii până la 30 Aprilie sS-şi poată modifica declaratiunile deja înaintate.

M ultăm ită . On. părinte Vanilie Mereţ, care a celebrat la înmormântarea ve­teranului înv. în penz. Ni colae Oancea sen., onorarul dat de familia răposatului pentru cceasta în suma de 100 Lei a binevoit a-1 dărui pentru fondul de escursiuni al şcoalei noastre. Pentru acest nobil gest direcţiunea îi aduce călduroase muiţămiri. Braşov, 26 Aprilie 1923. St. P opovici, director.

Serbări calîarale in Prejner.Duminecă în 16/29 April a. c. se va

ţinea în comuna Prejm er adunarea obişnuita a Cercului religios (preojimea din grupul religios III); totodată şi a- dunarea Cercului didactic (învăţători! din partea de jos a plăsii Bârsa-de-jos).

Aceste două Cercuri culturale, înţe­legând să conlucreze, şi-au ficsat următorul program comun:

1. La orele 9 dRn. serviciul divin, la care răspunsurile liturgice vor fi date de corul mixt al celor două Cercuri reunite (liturghia în 4 voci de Musicescu) iar predica o va |inea pâr. D. Greceann din Hărman.

2. O simplă masă comună a mem­brilor Cercurilor, oaspeţilor şi fruntaşi­lor români din loc.

3. La orele 3 d. a. în şcoala română adunarea culturală a Cercurilor, cu prelegeri pentru popor, ţinute de păr.I. Nan din Sânpetru, învăţ. A. Goicea din Harman şi medicul dr. Ulpiu Ştefan din Prejmer.

4. La orele 8 seara producţiune teatrală în sala dela primărie. Se va preda din partea membrilor celor 2 Cercuri drama în 4 acte, cu subiect luat din zbuciumările războiului: „Ar­dealul*, de I. Cehan-Racoviţă.

La aceste serbări Invit cu dragoste pe tofi sprijinitorii mişcărilor culturale. Invitări speciale nu se fac.

Din încredinţarea Cercurilor culturale Preot /. G. Lud«.

Nr. 88—1925■ JLM:*! m k W îk TRANSILVANIEI

K e r té s zSátoriul de pălării

Bragov, Stra d a Porţii 48, In corfe.

Noutăţi Se pârii penim te. ţModele o r i g i n a l e din $ streinătate. Pălării de 9 doliu. Ornamente pentru păi ăr i i . T ransformări.

Mnlţămită publică pentru Balul d a c e i Roşit Braşov

Din cauza lipici de spaţiu se publică cu Întârziere.

Subsemnatele avem onoare a exprima In numele Comitetului Filialei Crucei Roşii Braşov, cea mai călduroasă mul- tămire, tuturor, cărora ne-au dat con­cursul la deplina reuşită morală şi materială a balului tinut în 7 Februarie a* c*

In special exprimăm recunoştinţa noastră tuturor autorităţilor militare şi civile, în frunte cu d-1 General de di­vizie R. Scărişoreanu, d-1 Prefect al judeţului Insp. adm. Hodor şi d 1 Primar al oraşului Braşov, d-1 Cari Schned.

Exprimăm multămiri d-lui Colonel Strat din Vânători şi d-lui Colonel Gea* râm Com. Reg. 89. pentru orchestrele militare puse la dispoziţie în mod gra­tuit; d-lui. Colonel lgnatescu comand. Şcoalei de subofiţeri, care ne* a stat cu multă bună*vointf în ajutor, luând asu­pra întreg aranjamentul sălei şi d-lui Colonei Vişan comandantul Reg. de Artilerie pentru tot ajutorul dat prin înlesnirea de transporturi.

Deasemenea muliămim d-nei Valerîa dr. Bentia pentru îndrumările date la decolarea sălei, d-lui şi d*nei dr. Suru pentru covoarele preţioase pe care le- au pus la dispoziţie cu atâta bună­voinţă, d-nelor dr, Moga, Ţîntariu, Maior Gună, Col. Bentia, Popescu Bogdan, Burduloiu şi d-şoarelor Popescu pentru scoarţele şi covoarele împrumutate.

Tuturor d-neîor şi d şoarelor care ne-au ajutat la plasarea biletelor, şi la reuşita bufetului prin darurile lor mari- nimoase, precum şi tuturor d-niior şi d-nelor care-au făcut daruri suplemen- tare peste taxa biletelor, după cum urmează :

Fabricant Schreiber Wilîi Lei 500 director de fabrică Quiîhner Lei 420, Prefectura judeţului Braşov; Fabrica de hârtie Zerneşti, Banca Marmorosch- Blanc şi Eugenia Mosora câte Lei 300, Alecs» Băcilă Lei 220, Banca Albina, Banca Românească, Baiko Szigmond, dr. Alecs. Suru, Al. Băcilă câte Lei 200, Georg Eoith, Fabian câte Lei 160, dr. D. Bleahu, dr. Depner, dr. Tutsek, Goldfinger, dr. Tiberiu Brediceanu câte Lei 120.

Presidentăj

«I D o m n i i A b o n a ţ iII ai ziarului care sunt în f restanţă cu plata abo- I nam entului, sunt rugaţi I ca d e urgenţă să trim ită | costul abonam entului f prin mandat poştal, con- £ 1 trar vom ii siliţi a sista t f trim iterea ziarului. |I Administraţia.

Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa S, A.ÎNŞTIINŢARE

Se aduce la cunoştinţa Drior acţio­nari cari prezintă conform publica ţiu- nilor precedente acţiunile lor ia stam- pilare că odată cu depunerea acestora să aducă şi acte doveditoare cu privire la cetăţenie, pentru ca să poată lua cu­noştinţă despre această comisiune in­stituită de Ministerul de Industrie şi Comerţ pentru supraveghierea opera- Jiunei starnpilărei.

Totodată aetionariii cari au şi depus acţiunile sunt rugaţi a aduce sus-men- tionalele acte, care li se vor restitui o- dată cu acţiunile stampilate.

In ceeace priveşte băncile care pre­zintă spre stampilare acţiunile clienţilor lor» acestea vor trebui să dovedească deasemenea cetăţenia acţionarilor*

Direcţiunea generală a Uzinelor de fier şi domeniilor din Reşiţa S A.

2—3 3825

Oe vânzare

in m a r e $« m ic s e g ă s e s c In

Gheorgfre Stingbe( z i s G l i i ţ â l i a n t )

strada Bă H ob» i r , 40,

M aria B . BaiulescutSecretară Casieră

Af. P opescu-B ogdam M aria B urdulo iu .* (Va urma).

Eforia şcoalelor centrale ort-române. Braşov1Nr. 67/923. j

PubtieaţiunePentru arendarea Grădinei Buntoiu,

Str. Podul lui Grid Nr. 13, se publică prin aceasta licitatiune cu oferte închise, cari se vor prezenta în biroul Eforiei şcoalelor centrale ort. rom. din Braşov, împreună cu vadiul de 10°/° dela suma oferită, până cel mai târziu Sâmbătă In5 Hain a. c la 5 ore p. m.

Arendarea se face pe timp de 3 ani, începând din 1 a Maiu a. c.

Eforia şcolară îşi rezervă dreptul să arendeze grădina oricăruia dinrie ofe- ■ renji, fără considerare la suma oferita.

Informetiuni asupra condiţiilor de arendare şi alte esplicatiuni, se pot lua în Biroul Eforiei şcolare.

Braşov, în 25 Aprilie 1923.Eforia şcoalelor centrale ort rom>,

2_a Braşov.

MHMpmBnmMnBBnmMBDHmnnMuaBnaBmmMHiS e

Fată fin easă,româncă, cu saiariu bun, pentru Si­ghişoara. A se anunţa Sâmbătă intre orele 2—4 ia Hotel Continental la portar. 2—2 8823

Dela biroul partidului.Se aduce Ia cunoştinţa tuturor or­

ganizatelor judeţ« ne, comunale şi de circumscripţii, că la tipografia „Con­cordia» — Arad, str Românului L — se găsesc toate tipăriturile nece­sare, ca Lste «ie membri, re l.ficaie de membri, circulare, chitanţiere, ete. etc. Comenzile se vor adresa ■ direct Ia Arad. 8—20

P r ă v ă l i e

„SAXO .IA“,întreprindere de reclame şi anunciuri,

Braşov, str. Principele Carol Nr. 11.Telefon Nr. 29. (Kronstădter Zeitung).

*a e ia ţ i © d e p ik tr ilc itâ te .Contracte speciale de publicitate cu

ţoale ziarele din tară.Organizaţie de r e c l a m ă sistematică,

Proede şi oferte gratuit.3272 3 8 -0

şi licenţă de beuturi, cu circa la|ie foarte bună, în fiinţă de 50 ani, cu intravilan ş» 10 ju- găre pământ arător şi fânat es-e de vânzare. Informaţii 1« Moritz Hirscbfeld 'n Comanzi de S jos, judeţul Făgăraş. 3«;7 i — 2

I ţţf—■■»inn ■■■iii w ■ r• *Ai>o£ am anta la G*r v1 r r* r

| silvanii sa pot face ^ ,■ câL?m ă * iitdaiuB gc'- - ••>. U -

Uzinele de fier şi Domeniile din ReşiţaSocietate Anonimă.

PROSPECT DE EMISIUNEPentru 120.000 acţiuni nominative.

Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa, S. A. în adunarea generală extra­ordinară din 8 Februarie 1923 şi potrivii dispozitjunilor Jurnalului Consiliului de Miniştri No. 593/923 publicat în Monitorul Oficial No. 5 din 6 Aprilie 1923 au hotărît sporirea capitalului social de 125 milioane lei la 185 milioane lei pe cale de emisiune a 120.0CO acţiuni nominative de câte 5C0 Iei valoare nominală fiecare.

Acest capital social reprezintă un avut foarte însemnat în valori reale- So­cietatea posedă domenii în întindere de mai bine de 100.000 ha. dintre eari cea mai mare parte e formată din păduri, mine de fier şi de cărbuni, instaîatiuni foarte importante pentru industria siderurgică şi metalurgică, o reţea de căi de comunicaţie (căi ferate, cale aeriană, canaluri, etc.) împreună cu stocurile de materiale şi mărfuri necesare. In ceeace priveşte rentabilitatea capitalului social* trebue să menţionăm că dividendul de 20% care a fost distribuit pe primele două exerciţii este asigurat şi pentru ultimul exerciţiu.

Consiliul de administraţie însărcinat de către adunarea generală cu reali­zarea acestei emisiuni oferă 120.000 acţiuni din această emisiune subscriptiunei publice în condîtiunile următoare şi conform Jurnalului Consiliului de Miniştri sus-mentionat. Subscrierile făcute de către români şi instituiiuni româneşti se vor bucura de preferinţă până la ciira de acţiuni necesară stabil rei majoritătei ro­mâneşti a capitalului social. Repartizarea acţiunilor asupra subscriptiunilor se va face de o comisiune numită de Guvern şi comousă din primul Preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Preşedintele Curiei de Conturi şi Guvernatorul Băncei Naţionale. Consiliul de administraţie îri rezervă dreptul dea reduce, de a- cord cu această comisiune, numărul de acţiuni subscrise.

Din această emisiune se rezervă 15000 acţiuni cu înlesniri de plată lucră0 torjlor şi personalului tehnic şi administrativ român el societătei noastre, precum şi cel puţin câte 50 acţiuni comunelor de pe domeniile societătei.

Cursul de emisiune al nouilor acţiuni a fost fixat la 1400 lei. Prima de lei 900 va fi trecută la fondul de rezervă.

Varsămintele asupra cursului de emisiune se vor efectua la termenii următori:La subscriere................................................................................. 500 LeiLa 15 Iunie 1923 • • ............................................................... 500 „La 15 Septemvrie 1923 ................... .... 400 »Se vor mai vărsa cu ocazia subscriptiunei încă 50 lei de acţiune drept

speze de emisiune.In cazul când acţionarul nu va efectua vărsămintele până la datele fixate?

se vor aplica dispozitiunile prevăzute de b ge şi statute.Nouile acţiuni vor participa Ia beneficiul net pe exerciţiul 1923 cu începere

dela I Iulie 1923. Ele vor beneficia deci de jumătatea dividendului ce se va fixa pentru acest exerciţiu.

Termenul subscriptiunei a fost fixat la 1 Maiu 1923 şi se va închide la 10 Maiu 1923.

Băncile sunt autorizate a închide ghişetele chiar înainte de expirarea ter­menului mai sus-mentionat, dacă numărui acţiunilor disponibile a fost subscriso-

Drppţ locuri de sub^crip ţiune s 'a u d ese m n a t ’

Banca Mrrmorosch, Blank & Co. din Bucureşti Banca Românească din Bucureşti Banca de Credit Român din Bucureşti Creditul Technic din Bucureşti Banca Ţărănească din Bucureşti Banca Generală a Ţării Româneşti din Bucureşti Banca Comercială Italiană şi Română din Bucureşti Banque Belge pour EEtranger din Bucureşti •Albina“ Institut de Credit şi Economie din Sibiu Banca Agrară S. A* din ClujBanca Timişoarei şi Societate Comercială pe acţiuni din Timişoara precum

şi sucursalele lor din Timişoara şi Lugoj. 3824 1—3

Sosirea ti plecarea treirOor i narii Braşov.— Valabil dela 1 Noemvrie 1922. — *

S *» s i i* e a P l e o a p e iôfn Bucureşti : spre Bucureşti:

Trenul : N.-rul Ora : Trenul: Nr.-ul : Ora:Accelerat 11 12.33 Personal 128 23.18Personal 129 14.47 Orient-Express 14 2.31Accelerat 15 19.14 Accelerai 10 3.35Personal 177 22.47 Personal 178 5.45Accelerat 9 2.01 Accelerat 16 10.20Orient-Express 13 3.00 Accelerat 12 16.57Personal 127 6.12 Personal 130 15.55

din Oradeamare : spre Oradea-mare :Personal 128 22.50 Accelerat 11 12.53Accelerai 10 3.20 Personal 129 15.26Personal 178 5.21 Personal 177 23.07Accelerat 12 16.43 Accelerat 9 2.15Personal 130 15.25 Personal 127 6.30

din Arad: spre Arad:Orient-Express 14 2.14 Accelerat 15 19.35Accelerat 16 10.00 Orient-Express 13 3.2!

dl» Făgăraş şl Sibiu : spre Făgăraş şi Sibiu:Mixt 690 (nniaidinFăgâras) 7.14 Personal 233 (Până la Sibiu) 7.15Personal 243 (din Sibin) 12.30 Mixt 689 (numai pana la Fag.)l 6.30d!& Sf. Ubeorgbe (Bretea, Miercurea Ciu- Spre Si. GbeOrghe (Breţcu, Miercurea Ciu-

oului şi Târgu*Mu>eş|: oului ti Îârgu-Murăş) :Personal 222 10 03 Personal 223 7.25Persona' 226 14.35 Persona! 221 14.00Personei 224 22.35 Personal 225 16.50

â i dogeşti •m spre Zeieşti :Mixt 686 6.56 Mixt 685 7.00Mi ’ 688 13.40 Mixt 687 17.35

rW -JFA Fi* A, M d" \ ^ - “O---’ P. Redactor inSpöiiaabd : 10 AN BROTEA-