Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei

România - Punctul Focal

Raport naóional privind problematica drogurilor în

România - 1998

Bucureñti, Iunie 1999

Coordonator: CÄlin Mateescu, director general al BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei

Colectivul de autori: Alexandru Dumitrescu

Angela Pantea

Adrian Bumbac

Contribuóii: Ioaneta Vintileanu-Institutul de Prevenire a CriminalitÄóii; Rizia Tudorache – Direcóia GeneralÄ a VÄmilor; Vlad Romano - Institutul de Management al Serviciilor pentru SÄnÄtate; Florin Sologiuc - Ministerul SÄnÄtÄóii; Dida Ardeleanu - Secóia de Toxicologie a Spitalului de UrgenóÄ “Floreasca”; Cristian Bellu Bengescu - ðeful Centrului Pilot de Intervenóii în Toxicomanii - Spitalul “Alexandru Obregia” Bucureñti ; Victoria Jugravu - Ministerul SÄnÄtÄóii; Clara Perju - Secóia de Toxicologie a Institutului de MedicinÄ LegalÄ “Mina Minovici” Bucureñti.

Redactare: Ada Murzea Tehnoredactare computerizatÄ :Sergiu ðtefan

Pentru alinierea datelor incluse în raport la standardele formulate de Uniunea EuropeanÄ în cadrul Programului Phare de luptÄ împotriva drogurilor, la redactarea materialului s-a folosit structura tip de raportare, elaboratÄ de “Centrul European de Monitorizare a Drogurilor ñi Dependenóei de Droguri” (EMCDDA) de la Lisabona.

___________________________________________________________________

2

Copyright 1999 Bucureñti, România - Multiplicarea acestui document în întregime sau în pÄrói este permisÄ numai cu acordul scris al BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei (Calea Vitoriei 7, Sector 3, Bucureñti, Romania, tel/fax: +401 3111579).

3

PARTEA IPOLITICA NAòIONALÃ A ROMÂNIEI ÎN

DOMENIUL COMBATERII TRAFICULUI ðI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI - CADRUL

JURIDIC ðI ADMINISTRATIV

CAPITOLUL 1 - Consideraóii generale1.1. Scurt istoric al politicii româneñti în domeniul drogurilor

PânÄ în anul 1989, autoritÄóile române au fost preocupate în mod special de asigurarea unui regim strict pentru substanóele stupefiante ñi preparatele farmaceutice conóinând astfel de substanóe, prevÄzând în acest scop mÄsuri coercitive de naturÄ penalÄ sau contravenóionalÄ, în cazul unor încÄlcÄri ale acestuia.

În condióiile date, s-au aplicat reguli severe pentru instituirea ñi menóinerea unui circuit legal strict al substanóelor stupefiante sau psihotrope, în categoria produselor farmaceutice cu regim special intrând ñi medicamentele preparate pe baza lor.

Politica restrictivÄ dusÄ pânÄ în anul 1989 privind dreptul de liberÄ circulaóie al persoanelor a permis controlul strict al frontierelor ñi a fÄcut ca teritoriul României sÄ fie, în bunÄ parte, ocolit de reóelele de narcotrafic ñi, ca atare, fenomenul drogurilor sÄ se manifeste sporadic ñi fÄrÄ consistenóÄ.

În acest context, nu s-au luat mÄsuri în domeniul reducerii cererii de droguri ñi al toxicomaniei; cazurile rare de consum acut sau cronic de droguri existente în acei ani fiind tratate în secóiile de anestezie ñi terapie intensivÄ ale unor spitale.

Semnificativ pentru acea perioadÄ a fost ñi faptul cÄ România a aderat la Convenóia UnicÄ a Naóiunilor Unite din 1961 privind substanóele stupefiante ñi a elaborat o lege specialÄ privind regimul produselor ñi substanóelor stupefiante.

Sfârñitul anului 1989 a marcat schimbÄri profunde în România ñi în óÄrile din zona Europei de Est, acestea generând aparióia unor noi factori de risc: creñterea infracóionalitÄóii ñi dezvoltarea criminalitÄóii transfrontaliere, inclusiv a traficului de droguri; formarea unei pieóe de desfacere a acestora ñi implicit creñterea numÄrului de toxicomani.

4

În situaóia datÄ, statul român a dispus mÄsuri speciale pentru combaterea traficului ñi consumului ilicit de droguri. Astfel:

- s-a realizat alinierea României la politica internaóionalÄ în domeniu, prin semnarea ñi ratificarea a douÄ convenóii elaborate de Naóiunile Unite, privind regimul substanóelor psihotrope ñi combaterea traficului ilicit de substanóe stupefiante ñi psihotrope;

- s-au semnat acorduri bi ñi multilaterale cu majoritatea statelor din regiune ñi de pe alte continente, pentru realizarea cooperÄrii necesare combaterii crimei organizate ñi a traficului ilicit de droguri;

- s-au adus modificÄri la Codul penal ñi Codul vamal în vederea incriminÄrii unor noi fapte pe linia traficului ilicit de droguri ñi creñterii cuantumului pedepselor care pot fi aplicate fÄptuitorilor;

- s-au creat structuri noi în cadrul unor instituóii ale statului (Ministerul de Interne, Direcóia GeneralÄ a VÄmilor ñ.a.) în vederea creñterii eficienóei necesare combaterii traficului ñi consumului ilicit de droguri;

- s-au pus bazele unei politici sanitare care sÄ asigure activitÄói concrete de prevenire a consumului de droguri ñi de recuperare a toxicomanilor prin tratamente adecvate.

1.2. Principalele obiective ale politicii antidrog din România în anul 1998

Anul 1998 nu a adus modificÄri deosebite în politica naóionalÄ în domeniu. Liniile directoare ale activitÄóii antidrog au fost axate pe cele douÄ componente: reducerea ofertei ñi respectiv, a cererii de droguri, ele putând fi grupate astfel:

A) Reducerea ofertei de droguri:- creñterea eficienóei intervenóiei instituóiilor abilitate ale

statului în acóiunile de prevenire ñi combatere a traficului ñi consumului ilicit de stupefiante ñi substanóe psihotrope;

- respectarea circuitului legal al substanóelor stupefiante, psihotrope, chimice esenóiale ñi precursorilor;

5

- participarea activÄ la cooperarea internaóionalÄ din domeniul combaterii traficului ñi consumului ilicit de droguri;

B) Reducerea cererii de droguri:- inióierea unor acóiuni coerente pentru tratarea ñi

reinseróia socialÄ a consumatorilor de droguri, în vederea împiedicÄrii recÄderii toxicomanilor;

- dezvoltarea unei reóele naóionale interinstituóionale (Ministerul de Interne, Ministerul SÄnÄtÄóii, Ministerul Muncii ñi Protecóiei Sociale, Ministerul Educaóiei Naóionale ñ.a.), care sÄ asigure reducerea cererii de droguri ;

- introducerea în cadrul programelor preñcolare ñi ñcolare (gimnaziale, liceale ñi universitare) a unor teme privind efectele ñi implicaóiile consumului de droguri;

C) Obiective comune:- asigurarea cadrului juridic necesar aplicÄrii noii politici

antidrog;- perfecóionarea structurii instituóiilor statului implicate în

reducerea cererii ñi ofertei de droguri;- înfiinóarea unui “comitet interministerial” care sÄ

coordoneze acóiunile principalelor instituóii ale statului ñi ale societÄóii civile, implicate direct în desfÄñurarea activitÄóilor pe linie antidrog;

- participarea României la programele derulate de Uniunea EuropeanÄ ñi de Organizaóia Naóiunilor Unite în domeniu reducerii ofertei ñi cererii de droguri.

CAPITOLUL 2 - Legislaóia drogurilor ñi pedepsele relevante

2.1. Legi referitoare la problematica drogurilor

Cadrul juridic internaóional la care România este parte:- Convenóia ñi Protocolul asupra opiumului, încheiate la

Geneva în 19 februarie 1925, cu ocazia celei de-a doua Conferinóe

6

a opiumului, promulgate de România prin Decretul nr. 1578 din 5 iunie 1928;

- Convenóia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnatÄ la Geneva la 26 iunie 1936, ñi ratificatÄ de România prin Decretul-Lege nr. 169 din 27 mai 1938;

- Convenóia UnicÄ asupra stupefiantelor, încheiatÄ la New York la 30 martie1961, amendatÄ prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care România a aderat prin Decretul nr. 626/1973, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 213/1973;

- Convenóia Naóiunilor Unite din 1971 privind substanóele psihotrope;

- Convenóia Naóiunilor Unite din 1988 împotriva traficului ilicit de substanóe stupefiante ñi psihotrope;

Prin Legea nr.118/1992 România a aderat la Convenóiile Naóiunilor Unite din anii 1971 ñi 1988.

Cadrul juridic intern:- Legea nr. 73/1969 privind regimul produselor ñi

substanóelor stupefiante ñi Instrucóiunile Ministerului SÄnÄtÄóii nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii nr. 73/1969. Cele douÄ acte normative reglementeazÄ modul de fabricare, extracóie, condióionare, preparare, depozitare, administrare, distribuire ñi transport al anumitor produse ñi substanóe stupefiante, precizate în anexa la aceastÄ lege;

- Legea nr. 100/1998 referitoare la asistenóa de sÄnÄtate publicÄ, finanóatÄ în principal de stat. În anexa nr. 1 a legii sunt trecute programele naóionale de sÄnÄtate publicÄ, organizate ñi finanóate de Ministerul SÄnÄtÄóii; la punctul 8 din aceeañi anexÄ este trecut Programul naóional de prevenire ñi control al toxicomaniei ñi patologia indusÄ. Programul naóional cuprinde terapia de urgenóÄ, terapia de dezintoxicare ñi terapia post-curÄ, realizate în unitÄói specializate;

- Ordinul ministrului sÄnÄtÄóii nr. 963 din 10 decembrie 1998 privind aprobarea normelor metodologice generale de organizare ñi acordare a asistenóei medicale, tratamentului, îngrijirilor medicale ñi serviciilor hoteliere (masÄ ñi pat în spital) toxicomanilor dependenói prin consum ñi abuz de substanóe stupefiante ñi psihoactive. Acest ordin reglementeazÄ organizarea, la nivel naóional, a reóelei de curÄ ñi post-curÄ pentru toxicomani,

7

precum ñi formarea de personal, prin sprijin financiar asigurat prin Programul naóional. Conform acestui ordin, tratamentul în urgenóÄ este gratuit; în cazul curei de dezintoxicare, tratamentul va fi plÄtit de cÄtre toxicomani. De asemenea, reglementeazÄ ñi circuitul informaóional privind toxicomanii, aducând date noi în ceea ce priveñte consumul, modul de procurare a drogurilor, modul de aministrare al acestora, vârsta, sexul, ocupaóia toxicomanilor ñi tratamentele urmate de aceñtia. Fiña de raportare intrÄ în sistemul informaóional al Ministerului SÄnÄtÄóii prin Centrul de calcul, statisticÄ sanitarÄ ñi documentare medicalÄ, existând în acest sens un program finanóat de Banca MondialÄ;

- Decretul nr. 466/1980 privind regimul substanóelor toxice, în categoria acestora intrând ñi unele dintre substanóele chimice esenóiale ñi precursori (acidul lisergic, efedrinÄ, ergotaminÄ, ergometrinÄ); lista anexÄ la acest decret trebuie reactualizatÄ, deoarece anumite substanóe toxice care tranziteazÄ óara noastrÄ în ultima vreme nu sunt supuse regimului acestui decret (veninul de albine, veninul de ñarpe ñ.a.);

- HotÄrârea Guvernului nr. 75/1991 privind stabilirea ñi sancóionarea contravenóiilor la normele privind regimul produselor ñi substanóelor stupefiante;

- Ordinul ministrului industriei ñi comeróului nr. 90/1996 privind acordarea licenóelor de import-export pentru unele substanóe chimice introduse sub control internaóional (22 substanóe sunt supuse controlului Convenóiei Naóiunilor Unite din 1988, convenóie modificatÄ ca urmare a recomandÄrilor fÄcute cu prilejul celei de-a 35-a sesiuni a Comisiei pentru Stupefiante, în conformitate cu Regulamentul nr. 3677/1990);

- Ordinul nr. 317/1987, emis de ministrul sÄnÄtÄóii, cu privire la lista produselor ñi substanóelor stupefiante aflate sub control, dat pentru aplicarea Legii 73/1969;

- Codul penal al României, care reprezintÄ legea de bazÄ prin care sunt incriminate fapte de naturÄ penalÄ la regimul drogurilor.

Astfel, conform dispozióiilor art. 312, constituie infracóiunea de trafic de stupefiante urmÄtoarele fapte:

- producerea, deóinerea sau orice operaóiune privind circulaóia produselor ñi substanóelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conóin astfel de

8

substanóe, ori experimentarea produselor sau substanóelor toxice, toate acestea fÄrÄ drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani ñi interzicerea unor drepturi;

- sÄvârñirea faptelor sus-menóionate, în mod organizat, se pedepseñte cu detenóie pe viaóÄ sau închisoare de la 15 la 25 ani ñi interzicerea unor drepturi;

- prescrierea de cÄtre medic, fÄrÄ a fi necesar, a produselor sau substanóelor stupefiante se pedepseñte cu închisoare de la 1 la 5 ani;

- organizarea sau îngÄduirea consumului de asemenea produse sau substanóe, în locuri anumite, se pedepseñte cu închisoare de la 3 la 15 ani ñi interzicerea unor drepturi.

- Codul vamal al României incrimineazÄ în art. 176 drept infracóiune de contrabandÄ ñi pedepseñte cu închisoare de la 2 la 7 ani:

- trecerea peste frontierÄ, fÄrÄ autorizaóie, a produselor ñi substanóelor stupefiante sau psihotrope, a precursorilor ñi substanóelor chimice esenóiale.

2.2. Alte legi relevante

- Legea nr. 23/1968 privind apÄrarea secretului de stat.- Legea nr. 20/1993 de ratificare a Acordului European de

asociere a României la ComunitÄóile Europene ñi statele membre ale aceastora, semnat la Bruxelles la 01.02.1993.

CAPITOLUL 3 – Instituóii abilitate în combaterea traficului ñi consumului ilicit de droguri. Cooperarea

internaóionalÄ. Bugete ñi surse de finanóare

3.1. – Instituóii, rolul lor ñi relaóiile existente între ele

Principalele instituóii ñi stucturile componente ale acestora: A. Ministerul de Interne:

- Inspectoratul General al Polióiei, prin:- Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi

Corupóiei - Punct Focal, ce are în structura sa un Serviciu Antidrog

9

ñi în subordine, 41 de formaóiuni similare, dispuse în teritoriu, cu atribuóii atât pentru combaterea traficului ilicit de droguri, cât ñi pentru prevenirea micului trafic ñi a consumului ilegal de droguri;

- Direcóia Arme, Explozivi, Substanóe Toxice, cu sarcini în coordonarea, la nivel central ñi teritorial, a acóiunilor de asigurare a respectÄrii circuitului legal al stupefiantelor, substanóelor psihotrope, substanóelor chimice esenóiale ñi precursorilor;

- Institutul de Prevenire a CriminalitÄóii, care are în componenóÄ ofióeri specializaói în desfÄñurarea unor acóiuni preventive de combatere a criminalitÄóii ñi coordoneazÄ activitatea cadrelor de profil din unitÄóile judeóene de polióie.

- Direcóia GeneralÄ a Polióiei de FrontierÄ, StrÄini, Probleme de MigrÄri ñi Pañapoarte (actualmente Inspectoratul General al Polióiei de FrontierÄ), care întocmeñte acte de constatare a unor fapte penale în cazurile depistate în punctele de frontierÄ.

B. Ministerul Finanóelor:

Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, prin:- Direcóia de Supraveghere ñi Control Vamal, cu

Serviciul Antidrog, Patrimoniu, Arme, Explozivi ñi Biroul de analizÄ a drogurilor (la nivel central) ñi BrigÄzile de Supraveghere ñi Control Vamal (cu compartimente teritoriale antidrog) pentru combaterea traficului ilicit de mÄrfuri cu regim special;

- Controlori vamali cu atribuóii speciale în controlul antidrog la nivelul unitÄóilor vamale.

C. Ministerul SÄnÄtÄóii:

- Direcóia FarmaceuticÄ, care se ocupÄ de circuitul legal al substanóelor stupefiante sau psihotrope ñi al produselor care conóin aceste substanóe;

- Direcóia de AsistenóÄ MedicalÄ, în cadrul cÄreia funcóioneazÄ:

- Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii, din cadrul Spitalului “Prof. Dr. Alexandru Obregia”- Bucureñti, unde se aplicÄ tratamente de dezintoxicare;

10

- Spitalul Universitar de Psihiatrie “Socola”, cu o secóie de tratament pentru dependenóa de droguri;

- Camerele de gardÄ din cadrul spitalelor judeóene ñi ale municipiului Bucureñti, unde se acordÄ primul ajutor medical în intoxicaóiile acute, inclusiv a celor cauzate de consumul de droguri. Singura unitate sanitarÄ dotatÄ cu specialiñti ñi aparaturÄ necesarÄ stabilirii naturii substanóelor stupefiante, psihotrope ñi toxice consumate este Secóia de toxicologie din cadrul “Spitalului de UrgenóÄ Floreasca” din Bucureñti.

- Direcóia de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi SÄnÄtate ComunitarÄ, prin:

- Inspectoratele de sÄnÄtate publicÄ;- Institutul de Management al Serviciilor de

SÄnÄtate, în care funcóioneazÄ Centrul Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Educaóie pentru SÄnÄtate;

- Inspectoratul de Polióie SanitarÄ ñi MedicinÄ PreventivÄ, care are, printre altele, atribuóii pentru pÄstrarea stÄrii de sÄnÄtate a populaóiei ñi sensibilizarea acesteia asupra riscului consumului de droguri.

D. Ministerul Public

Acesta, fÄrÄ a avea o structurÄ specializatÄ în combaterea traficului de droguri, participÄ la realizarea activitÄóii de urmÄrire penalÄ, prin instrumentarea cauzelor penale în materie. Are o structurÄ funcóionalÄ care acoperÄ întreg teritoriul României.

E. Ministerul Justióiei:Actul de justióie se realizeazÄ prin judecÄtorii, tribunale,

curói de apel ñi Curtea SupremÄ de Justióie.Toate aceste instituóii coopereazÄ cu Serviciul Român de

Informaóii, Serviciul de Informaóii Externe ñi cu ministere, cum ar fi: Ministerul Industriilor ñi Comeróului, Ministerul ApÄrÄrii Naóionale, Ministerul Educaóiei Naóionale, Ministerul Tineretului ñi Sportului, Ministerul Muncii ñi Protecóiei Sociale ñ.a.

Cooperarea se efectueazÄ pe multiple planuri, în conformitate cu reglementÄrile specifice fiecÄrei instituóii, atât la

11

nivel naóional, cât ñi local, fÄrÄ sÄ cuprindÄ însÄ toate aspectele necesare realizÄrii unei politici ferme ñi coerente în domeniul reducerii cererii ñi ofertei de droguri.

RemarcÄm faptul cÄ, în afara instituóiilor de stat cu activitÄói în domeniu, la aceste acóiuni participÄ, într-o oarecare mÄsurÄ, ñi organizaóii non-guvernamentale, organizaóii pentru tineret, culte religioase, mass-media ñ.a.

3.2. - Cooperarea internaóionalÄ

România a continuat o politicÄ activÄ de cooperare internaóionalÄ, urmÄrind creñterea implicÄrii instituóiilor interne în efortul comunitÄóii internaóionale de identificare a unor noi modalitÄói de lucru pentru stoparea proliferÄrii traficului ñi consumului de droguri.

Cooperarea a avut la bazÄ atât convenóiile Naóiunilor Unite în materie, precum ñi articolul 97 din Acordul European de Asociere a României la ComunitÄóile Europene ñi Statele Membre ale acestora, la care s-au adÄugat acordurile bi ñi multilaterale încheiate cu diferite alte state ale lumii.

Domeniile pe care s-a axat cooperarea internaóionalÄ au fost:

- combaterea traficului ilicit de droguri;- desfÄñurarea unor activitÄói în domeniul reducerii consumului de droguri;

- pregÄtirea ñi perfecóionarea personalului;- asistenóa tehnicÄ.

ActivitÄóile de neutralizare a reóelelor de narcotrafic au necesitat acóiuni susóinute între instituóii naóionale (Ministerul de Interne, Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, Serviciul Român de Informaóii, Serviciul de Informaóii Externe, Parchetul General de pe lângÄ Curtea SupremÄ de Justióie ñ.a.) ñi agenóii similare din alte state, beneficiind de sprijinul acordat de O.I.P.C. - Interpol ñi alte organisme internaóionale. În acest context, Ministerul de Interne a încheiat peste 50 de acorduri, înóelegeri ñi protocoale (bi ñi multilaterale) cu diferite state.

12

Întâlnirile directe cu specialiñti ai altor state din domeniul combaterii crimei organizate ñi traficului ilicit de droguri au asigurat cadrul operaóional care a permis efectuarea a 7 livrÄri supravegheate de droguri. Derulate în cooperare cu organismele similare din 10 state, ele s-au finalizat cu confiscarea a peste 1000 kg droguri.

Direcóia GeneralÄ a VÄmilor din Ministerul Finanóelor, în calitate de membru al Organizaóiei Mondiale a VÄmilor ñi membru fondator al Biroului Regional de LegÄturÄ pentru Schimbul de Informaóii de la Varñovia, a cooperat cu administraóiile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, Republicii Cehe, Slovaciei, Sloveniei, Ungariei, Bulgariei, Turciei.

În plan operaóional, prin Serviciul Antidrog, Patrimoniu, Arme, Explozivi, a participat la operaóiuni internaóionale de luptÄ împotriva traficului ilicit de droguri.

În anul de raportare s-a definitivat Programul comun de întÄrire a capacitÄóii de luptÄ împotriva traficului ilicit de droguri pe ruta BalcanicÄ, între România, Bulgaria ñi Fosta RepublicÄ YugoslavÄ a Macedoniei, program finanóat de cÄtre PNUCID ñi Phare - UE.

La inióiativa Preñedintelui României, domnul Emil Constantinescu, cu sprijinul Ministerului de Interne ñi al Direcóiei Generale a VÄmilor, în perioada 29-30 iunie 1998 a avut loc, la Bucureñti, Conferinóa regionalÄ privind combaterea traficului ñi consumului ilicit de droguri. La aceastÄ reuniune au luat parte reprezentanói ai agenóiilor internaóionale de luptÄ împotriva drogurilor din óÄrile sud-est europene, respectiv: Bulgaria, Grecia, Ungaria, Moldova, Turcia, Ucraina, precum ñi reprezentanói ai unor organisme internaóionale: PNUCID, DEA (Agenóia de LuptÄ împotriva Drogurilor) – SUA ñi Secretariatul General al INTERPOL. Participanóii au semnat la sfârñitul lucrÄrilor o Declaraóie comunÄ de angajare în combaterea fenomenului (Anexa nr. 1).

AceastÄ manifestare a fost organizatÄ la puóin timp dupÄ cea de-a 20-a Sesiune SpecialÄ a AdunÄrii Generale a Organizaóiei Naóiunilor Unite consacratÄ luptei împotriva drogurilor (New York, 7-10 iunie 1998). Sesiunea s-a finalizat prin adoptarea unor documente de importanóÄ majorÄ în domeniul principiilor ñi mecanismelor de combatere a drogurilor ñi prin jalonarea strategiilor globale. La acest forum, Preñedintele României a prezentat pozióia activÄ a României, de integrare a óÄrii noastre în

13

efortul comunitÄóii internaóionale în ceea ce priveñte lupta împotriva drogurilor (Anexele nr. 2, 3).

Specialiñtii implicaói în combaterea reducerii ofertei de droguri au participat la cursuri ñi seminarii internaóionale organizate de cÄtre Consiliul Europei, DEA, Programul Phare, BKA Wiesbaden, Polióia FrancezÄ ñi SpaniolÄ ñ.a.

A fost demarat programul subregional de asistenóÄ tehnicÄ privind reducerea cererii de droguri, finanóat de Uniunea EuropeanÄ, destinat Ministerului SÄnÄtÄóii – Direcóia pentru Promovarea SÄnÄtÄóii ñi SÄnÄtate ComunitarÄ

3.3. – Resurse bugetare ñi alte mijloace de finanóare

Resursele begetare limitate de care a dispus România în aceastÄ perioadÄ de tranzióie nu au permis nici în anul 1998 alocarea de fonduri speciale în domeniul reducerii cererii ñi ofertei de droguri.

Totuñi, aña cum era ñi firesc, instituóiile cu atribuóii în domeniu au efectuat cheltuieli pentru salarizarea personalului implicat direct în combaterea drogurilor, pentru pregÄtirea acestuia ñi pentru alte activitÄói (organizarea de seminarii, întâlniri de lucru internaóionale ñ.a.).

Se poate menóiona faptul cÄ ñi în anul 1998 s-a beneficiat de un ajutor minim primit de la Uniunea EuropeanÄ, Organizaóia Naóiunilor Unite, RILO ñi de la alte state, care a constat în finanóarea unor seminarii ñi a unui program pe linia reducerii cererii de droguri, în dotÄri materiale ñ.a.

Fondurile ñi alocaóiile primite, atât de la statul român, cât ñi de la organismele internaóionale, au fost însÄ insuficiente, nepermióând realizarea unor acóiuni concertate ñi de mare anvengurÄ, aña dupÄ cum ar impune situaóia operativÄ actualÄ din sfera traficului ñi consumului de droguri din România. Astfel:

- în domeniul reducerii ofertei de droguri nu s-au putut îndeplini cerinóe privind, printre altele, înfiinóarea laboratoarelor zonale de analizÄ a drogurilor ñi dotarea laboratorului naóional existent cu tehnica de vârf necesarÄ stabilirii zonelor de provenienóÄ a drogurilor ñi depistÄrii unor reóele de traficanói;

14

- în domeniul reducerii cererii de droguri nu s-au atins obiective stringente, cum ar fi: *realizarea, pe întreg teritoriul óÄrii, a unor lanóuri terapeutice complete pentru tratarea toxicomaniei (dezintoxicare, terapie de zi, reinseróie socialÄ); *dotarea cu aparaturÄ modernÄ a instituóiilor specializate în depistarea în timp util a drogurilor din fluidele biologice ale presupuñilor toxicomani; *dotarea cu tehnicÄ de calcul pentru realizarea unui sistem centralizat la nivelul Direcóiei farmaceutice din Ministerul SÄnÄtÄóii, în vederea controlului consumului de substanóe stupefiante ñi psihotrope care intrÄ în circuitul legal pentru limitarea deturnÄrii acestor substanóe spre traficul ilicit (evidenóa medicilor, farmaciñtilor, spitalelor ñi farmaciilor care elibereazÄ substanóe stupefiante ñi psihotrope);*instruirea cadrelor ñ.a.

Agravarea fenomenului drogurilor pe teritoriul óÄrii trebuie conñtientizatÄ corespunzÄtor, la nivelul factorilor de decizie, în vederea alocÄrii de la buget a unor fonduri speciale care sÄ permitÄ ministerelor implicate în prevenire ñi combatere sÄ realizeze acóiuni concrete, cu impactul ñi eficienóa doritÄ.

În cadrul Pilonului 3 JAI-Capitolul 2.6., termen scurt, cu finanóare internÄ ñi Phare, nu s-a reuñit modernizarea infrastructurii prevÄzutÄ în Programul Naóional de Aderare a României pentru Ministerul de Interne, respectiv:

- amenajarea, la sediul BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei, a Centrului de documentare ñi informaticÄ pentru combaterea traficului ñi consumului de droguri;

- înfiinóarea a douÄ laboratoare teritoriale, în municipiile Oradea ñi Iañi;

- achizióionarea unui gazcromatograf, cuplat cu un detector de masÄ pentru Laboratorul Naóional de analize fizico-chimice ñi biologice droguri, din cadrul BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei.

CAPITOLUL 4 – Rezultate obóinute în anul 1998 în sistemul legislativ

Anul trecut nu a marcat nici o schimbare esenóialÄ în perfecóionarea cadrului juridic, cu toate cÄ în Programul Naóional de Adoptare a Acquisului Comunitar pe anul 1998 au fost incluse

15

prevederile “Pilonului 3, Justióie ñi Afaceri Interne, Capitolul 2.6., termen scurt, privind lupta împotriva corupóiei, crimei organizate, drogurilor ñi fraudei”. Astfel, deñi au fost menóionate, nu au fost promovate ñi adoptate:

- proiectul de Lege privind combaterea traficului ñi consumului ilicit de droguri;

- proiectul de Lege privind combaterea crimei organizate;- proiectul de Lege privind combaterea folosirii sistemului bancar în scopul spÄlÄrii banilor.

Din obiectivele pe termen mediu, nu s-au finalizat demersurile necesare semnÄrii Acordului privind traficul ilicit pe mare ñi implementarea articolului 17 al Convenóiei ONU din 1988 împotriva traficului ilicit de substanóe stupefiante ñi psihotrope.

Se poate considera ca realizare, definitivarea proiectului de la alin. 3, care a fost adoptat de Parlament ñi promulgat (Legea nr. 21/18.01.1999 pentru prevenirea ñi sancóionarea spÄlÄrii banilor), aceasta intrând în vigoare în luna aprilie 1999

Este îngrijorÄtor faptul cÄ, alte proiecte legislative treneazÄ de mulói ani; nefiind finalizate ñi promovate, astfel:

- proiectul de Lege de modificare a Codului de procedurÄ penalÄ, pentru introducerea normelor juridice privind protecóia martorului ñi a investigatorului acoperit;

- proiectul HotÄrârii de Guvern privind înfiinóarea Comitetului Interministerial de LuptÄ Împotriva Drogurilor.

16

PARTEA a II-aSISTEME DE MONITORIZARE ðI SURSE DE

INFORMAòII

CAPITOLUL 5 – Sisteme naóionale de monitorizare ñi informare

Nu se poate afirma cÄ România are în acest moment un sistem unitar adecvat necesitÄóii culegerii informaóiilor, care sÄ permitÄ evaluarea situaóiei reale a fenomenului drogurilor ñi sÄ punÄ la dispozióia factorilor decizionali elementele cheie, pe baza cÄrora sÄ se stabileascÄ politica în domeniu.

Cu toate acestea, în anul 1998, fiecare instituóie implicatÄ direct în combaterea fenomenului a acóionat pentru monitorizarea situaóiei existente la nivel naóional, pe linia sa de muncÄ, utilizând mijloacele avute la dispozióie. Gradul de relevanóÄ al datelor statistice obóinute a fost diferit, atât de la o instituóie la alta, cât ñi în cadrul aceleiañi instituóii, pe categorii de date.

Lipsa, la nivel naóional, a unui cadru instituóional coordonator, a fÄcut ca ñi aceste puóine date, provenite de pe diversele linii de muncÄ, sÄ nu fie corelate între ele. Ca urmare, schimbul de informaóii a avut eficienóÄ scÄzutÄ iar legÄturile dintre unitÄóile implicate s-au realizat sporadic, fÄrÄ sÄ urmÄreascÄ un anumit flux informaóional, rolul lor rezumându-se doar la rezolvarea unor situaóii specifice de moment.

La toate cele de mai sus se adaugÄ faptul cÄ, încÄ se mai înregistreazÄ deficienóe ñi neconcordanóe, de multe ori grave, în colaborarea dintre direcóiile acelorañi instituóii, implicate în reducerea cererii sau a ofertei, uitându-se, de fapt, cÄ ambele urmÄresc un scop comun – o societate liberÄ de droguri.

Ar fi demn de avut în vedere unele aspecte privind eficientizarea procesului de strângere a datelor. Astfel, la nivelul Ministerului SÄnÄtÄóii, s-ar obóine date utile dacÄ:

- s-ar organiza un lanó de colectare a datelor primare ñi s-ar realiza dotarea corespunzÄtoare cu tehnicÄ de calcul în vederea alinierii statisticii la standardele internaóionale impuse (ICD - 10) prin întocmirea de unor formulare unitare, complete, conforme cu cele uzitate în spaóiul vest-european;

17

- s-ar include unitÄóile farmaceutice ñi spitaliceñti în programe care sÄ aibÄ ca rezultat eliminarea efectelor nocive, adiacente consumului de droguri (rÄspândirea formelor de hepatitÄ B ñi C, a virusului HIV, ñ.a.).

18

CAPITOLUL 6 - Descrierea Punctului Focal Naóional

6.1. Organizare ñi mod de lucru

Pentru monitorizarea, la nivel naóional, a principalelor aspecte pe care le ridicÄ traficul ñi consumul ilict de droguri, încÄ din anul 1993, în cadrul Inspectoratului General al Polióiei, funcóioneazÄ Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei, ca centru de colectare, prelucrare ñi diseminare a informaóiilor, centru care, în mediul de specialitate al Uniunii Europene, este cunoscut sub numele de Punct Focal.

Cu începere din anul 1994, acest Punct Focal a participat activ la derularea proiectului “Sisteme Informaóionale Antidrog” (Drug Information Systems) din cadrul Programului Phare de LuptÄ Împotriva Drogurilor (Phare Programme for Fighting Against Drugs).

Cu sprijinul acestui proiect s-a început realizarea Punctului Focal, modernizând centrul de calcul deja existent în brigadÄ, prin dotarea cu echipamente de informaticÄ. S-au realizat, astfel, premisele creÄrii bazelor de date privind faptele ñi persoanele care acóioneazÄ în domeniul traficului ñi consumului de droguri.

La începutul anului 1996, cu sprijinul firmei olandeze de consultanóÄ EESV-MSDP, s-a întocmit proiectul românesc “Documentarea fenomenului drogurilor”. Acest proiect a condus la urmÄtoarele rezultate:

- realizarea ñi testarea unui instrument modern pentru cartografierea instituóiilor ñi experóilor în domeniu – “Information Map”;

- înfiinóarea serverului de domeniu www.fad.phare.org, care asigurÄ un acces facil ñi ieftin la informaóii deosebit de valoroase;

- realizarea unei reóele de experói ñi de instituóii, bazatÄ pe infrastructura de comunicaóii a Internet-ului;

- implementarea, împreunÄ cu experóii EMCDDA, a unei proceduri standardizate de elaborare anualÄ a Raportului Naóional pe Droguri.

În îndeplinirea funcóiilor sale, Punctul Focal coopereazÄ cu celelalte unitÄói ale Ministerului de Interne, cu alte ministere ñi

19

instituóii cu atribuóii în domeniul controlului substanóelor stupefiante ñi psihotrope, cu centre de informare-documentare ñi biblioteci din óarÄ.

Punctul Focal realizeazÄ cooperarea cu centre similare din alte óÄri, în cadrul Proiectului Sistemului European de Informare pe linie de Droguri (REITOX), schimbând informaóii de interes general, dar nu pune la dispozióie date operative despre cazuri specifice sau persoanele implicate în acestea.

Colaborarea cu alte structuri operative din óarÄ ñi strÄinÄtate se realizeazÄ pe baza unor protocoale sau acorduri, cu respectarea legii privind secretul de stat ñi asigurarea protecóiei datelor personale.

6.2. Baze legale, reguli ñi proceduri; personal, finanóare

Punctul Focal funcóioneazÄ în baza aprobÄrii ministrului de interne, fÄrÄ a dispune de o structurÄ ñi de un buget propriu. Funcóionarea sa este asiguratÄ din luna iulie 1997 de cÄtre Serviciul AnalizÄ, InformaticÄ ñi Relaóii Internaóionale din cadrul BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei.

Pentru realizarea Punctului Focal, România a beneficiat prin finanóare asiguratÄ de Programul Phare multi-óÄri, de aproximativ 160.000 ECU.

Punctul Focal a fost beneficiarul indirect al sprijinului logistic oferit BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei de cÄtre Polióia FederalÄ GermanÄ – BKA Wiesbaden.

În prezent, Punctul Focal dispune de o bibliotecÄ, constituitÄ în principal, prin colectarea documentelor organismelor internaóionale ñi a unor publicaóii de specialitate provenite din alte óÄri, cu experienóÄ ñi tradióie în domeniu.

Deñi în anul 1998 au fost inióiate demersurile necesare pentru îmbunÄtÄóirea logisticii existente prin procurarea de noi echipamente de calcul ñi alte dotÄri specifice, pe bazÄ unui proiect cu dublÄ finanóare (Uniunea EuropeanÄ ñi Ministerul de Interne), acestea nu au fost finalizate.

6.3. Reóeaua partenerilor Punctului Focal

20

În realizarea sarcinilor sale, Punctul Focal se bazeazÄ pe entitÄói cu acelañi tip de atribuóii, formate special sau existente în domeniul de activitate al altor instituóii, denumite, prin similitudine, tot puncte focale, ñi anume:

a) Punctul Focal al Direcóiei Direcóiei Generale a VÄmilor

Serviciul Antidrog din cadrul Direcóiei Generale a VÄmilor funcóioneazÄ ñi ca punct de informare - documentare.

Acesta pune la dispozióia specialiñtilor materiale de informare, monitorizeazÄ principalele activitÄói pe linia combaterii traficului ilicit de droguri ñi asigurÄ cooperarea în domeniu.

Baza documentarÄ conóine materiale informative editate de: Organizaóia MondialÄ a VÄmilor (WCO), Biroul Regional de LegÄturÄ pentru Schimbul de Informaóii - Varñovia, Administraóiile Vamale ale statelor cu care se coopereazÄ, Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor, Programul Phare de LuptÄ Împotriva Drogurilor ñ.a..

Punctul focal vamal editeazÄ anual un buletin informativ privind rezultatele obóinute în lupta contra traficului ilicit de droguri; buletin ce se difuzeazÄ organizaóiilor cu care acesta întreóine relaóii de colaborare.

b) Punctul Focal în domeniul reducerii cererii

Institutul de Management al Serviciilor de SÄnÄtate are în structura sa o secóie cu atribuóii în prevenirea consumului de droguri, cu rol de punct focal.

Începând cu finele celui de-al doilea trimestru al anului 1999, cu sprijin financiar Phare, va fi fondat în cadrul Institutului de Management al Serviciilor de SÄnÄtate, un Centru naóional de informare ñi documentare. Obiectivul principal al acestuia îl reprezintÄ oferirea de sprijin logistic ñi informaóional în domeniul prevenóiei ñi reducerii cererii de droguri. Centrul va constitui o bazÄ de date ñi informaóii atât la nivel naóional, cât ñi european. El va colabora în mod deosebit cu Punctul Focal care se aflÄ la nivelul Ministerului de Interne, colectând ñi furnizând datele din domeniul medical.

În cadrul Ministerului SÄnÄtÄóii, Centrul de Calcul, Statistici Sanitare ñi Documentare MedicalÄ este instituóia abilitatÄ sÄ implementeze datele colectate ñi sÄ realizeze, conform ICD-10 (International Classification of Diseases – Clasificarea

21

internaóionalÄ a bolilor), statistici centralizatoare. El furnizezÄ, la cerere, date ñi informaóii structurate pe baza acestei clasificÄri.

Ambele entitÄói vor furniza viitorului comitet interministerial datele informative necesare. Acest for naóional, odatÄ înfiinóat, va fi în mÄsurÄ sÄ îñi fundamenteze politica de sÄnÄtate publicÄ, integrare a activitÄóilor de combatere a consumului de droguri ñi promovare legislativÄ.

6.4. Relaóiile cu alte sisteme internaóionale de monitorizare ñi informare

Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei, în calitate de Punct Focal, întreóine relaóii de cooperare cu Observatorul European de la Lisabona ñi cu punctele focale din Franóa, Germania, Italia, Olanda, Anglia, Austria ñ.a..

Specialiñti în domeniu din Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei au participat la activitÄói internaóionale (dintre care menóionÄm pe cele organizate sub egida ONU-PNUCID ñi Phare), prilejuri cu care s-au efectuat schimburi de experienóÄ privind fenomenul drogurilor.

6.5. Utilizarea Punctelor Focale în teritoriu

Serviciile de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei din teritoriu, aflate în structura inspectoratelor de polióie judeóene (41) au ñi rolul de puncte focale locale, óinând legÄtura în plan teritorial cu instituóiile competente, antrenate în aceeañi luptÄ, comunicând periodic date cu privire la evoluóia fenomenului drogurilor.

CAPITOLUL 7 – Tipuri ñi surse de informaóie existente

Datele care sunt disponibile la momentul actual în România sunt insuficiente pentru o analizÄ cuprinzÄtoare a fenomenului.

7.1. Reducerea ofertei de droguri

Singurele surse relevante la nivel naóional sunt:

22

- Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei, care deóine date privind traficul ñi consumul ilicit de droguri;

- Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, prin datele referitoare la capturile de droguri efectuate în punctele vamale.

Statistica existentÄ la nivelul Inspectoratului General al Polióiei, al parchetelor ñi instanóelor de judecatÄ, nu permite o analizÄ corespunzÄtoare a fenomenului, deoarece evidenóiazÄ global infracóiunile incriminate de art. 312 Cod penal. Se impune modificarea datelor statistice în sensul dezvoltÄrii acestora în sistemul judiciar, statistica urmând sÄ cuprindÄ:

- date privind fiecare din modalitÄóile alternative de realizare a infracóiunii de trafic de stupefiante în mod separat;

- date privind numÄrul de cauze penale ñi de persoane faóÄ de care au fost adoptate mÄsurile de siguranóÄ prevÄzute de art. 113 - Cod penal (obligarea la tratament medical) ñi art. 114 - Cod penal (internarea medicalÄ), când fÄptuitorii sunt toxicomani.

7.2. Reducerea cererii de droguri

Aña cum s-a menóionat la capitolul 5, în acest domeniu nu existÄ un mod unitar de colectare a datelor primare care sÄ permitÄ o analizÄ concludentÄ cu privire la modul în care se manifestÄ fenomenul, victimele acestuia ñi activitÄóile concrete întreprinse pentru reducerea cererii. De altfel, din aceste considerente, amploarea fenomenului se evalueazÄ doar prin analiza datelor furnizate de:

- Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii din cadrul Spitalului “Prof. dr. Alexandru Obregia”-Bucureñti;

- Secóia de Toxicologie a Spitalului de UrgenóÄ “Floreasca”- Bucureñti;

- Secóia de Toxicologie a “Institutului de MedicinÄ LegalÄ Mina Minovici”-Bucureñti

- Institutul de Management al Serviciilor pentru SÄnÄtate;

- Institutul de Prevenire a CriminalitÄóii, din cadrul Inspectoratului General al Polióiei.

23

Lipsa de comunicare între instituóiile de profil ñi activitÄóile derulate izolat, ar fi putut fi remediate prin existenóa unei structuri interdepartamentale cu sarcini de coordonare la nivel naóional. Chiar dacÄ înfiinóarea unui astfel de organism a fost avutÄ în vedere, în anul supus analizei, el nu a fost creat.

7.3. Centre de documentare

Activitatea de cartografiere a instituóiilor relevÄ faptul cÄ fiecare centru de statisticÄ are organizatÄ o colecóie bibliograficÄ proprie, constând din cÄrói, pliante, extrase de presÄ, casete video, colecóii de legislaóie internÄ ñi internaóionalÄ ñ.a., necesarÄ activitÄóilor de documentare.

Este de subliniat cÄ România dispune de o reóea de biblioteci ñi de centre de informare ñi documentare care, chiar dacÄ nu are o colecóie organizatÄ expres pe problematica fenomenului drogurilor, poate furniza, la cerere, bibliografia necesarÄ.

24

CAPITOLUL 8 – ModalitÄói de raportare la alte organizaóii internaóionale

Raportarea datelor la organismele ñi organizaóiile internaóionale este realizatÄ direct prin instituóiile care asigurÄ cooperarea cu acestea. Astfel:

- Ministerul SÄnatÄóii la Organizaóia MondialÄ a SÄnÄtÄóii ñi la O.N.U.-Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor;

- Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, la Organizaóia MondialÄ a VÄmilor ñi la Oficiul RILO;

- Inspectoratul General al Polióiei, la O.N.U.- Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor, la Uniunea EuropeanÄ, la Consiliul Europei ñi INTERPOL.

CAPITOLUL 9 - Noi realizÄri în anul 1998

9.1. SchimbÄri în sistemele de monitorizare naóionalÄ

În anul 1998 nu s-au produs schimbÄri majore în sistemul naóional de monitorizare a fenomenului drogurilor .

Din anul 1997, Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii din Spitalul Clinic “Prof. Dr. Alexandru Obregia” a beneficiat de ghidul de culegere a datelor privind prima solicitare de tratament, elaborat de Grupul Pompidou al Consiliului Europei. Acest ghid este binevenit, deoarece datele culese ñi organizate conform metodologiei recomandate de el pot fi comparate ñi cuantificate la nivel internaóional.

La sfârñitul anului 1998, din diverse motive, acest centru pilot a fost însÄ închis. OdatÄ cu el, s-a pierdut cea mai importantÄ ñi cea mai sigurÄ sursÄ de informaóii privind consumul de droguri la nivel naóional (evidenóa toxicomanilor).

Tratamentul toxicomanilor a fost continuat prin internarea acestora în secóiile de psihiatrie ale spitalelor din capitalÄ, încÄlcându-se deontologia profesionalÄ ñi expunându-i pe ceilalói pacienói la pericolele generate de traficul ñi consumul ilicit de droguri.

25

9.2. SchimbÄri în cadrul Punctului Focal

Nu au avut loc schimbÄri faóÄ de anul precedent. Acesta a continuat sÄ îñi desfÄñoare activitatea în cadrul BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei, prin folosirea specialiñtilor din cadrul Serviciului de AnalizÄ, SintezÄ, InformaticÄ ñi Relaóii Internaóionale.

TotodatÄ, semnalÄm faptul cÄ Punctul Focal nu a beneficiat de îmbunÄtÄóiri, deñi cerinóele sale au fost incluse în programul PNAR de finanóare a unor acóiuni la nivel naóional, cu sprijin din partea Uniunii Europene.

9.3. Noi prioritÄói de colectare a datelor ñi a informaóiilor

Pe linia reducerii ofertei de droguri, se impune ca la nivelul instituóiilor implicate sÄ se reanalizeze indicatorii statistici pentru a se putea urmÄri ñi evalua principalele aspecte ale fenomenului (a se vedea capitolul 7.1).

Cu privire la reducerea cererii de droguri, situaóia necesitÄ îmbunÄtÄóiri radicale la nivel naóional. Experienóa pozitivÄ a Centrului Pilot din Bucureñti (a cÄrui funcóionare a fost întreruptÄ brusc ñi cu o inexplicabilÄ uñurinóÄ, avându-se în vedere eforturile deosebite prin care acesta s-a realizat) ar trebui generalizatÄ în cât mai multe din marile orañele ale óÄrii, semnalate ca focare de consum al drogurilor, prin înfiinóarea unor centre asemÄnÄtoare, dotate corespunzÄtor (aparaturÄ pentru identificarea rapidÄ a drogurilor în fluide biologice, tehnicÄ de calcul, mijloace de comunicare ñ.a.) ñi deservite de personal instruit.

Prin extinderea lanóului terapeutic în tratamentul toxicomaniei (centre de zi ñi comunitÄói terapeutice) s-ar realiza, implicit, o reóea de monitorizare a consumului de droguri. Datele statistice furnizate de o astfel de reóea ar urma sÄ fie colectate, în principal, la Ministerul SÄnÄtÄóii, spre a fi prelucrate (a se vedea capitolul 7.2).

O altÄ instituóie care trebuie atrasÄ în activitatea de reducere a cererii de droguri este Ministerul Educaóiei Naóionale, care, în cadrul activitÄóii de pregÄtire ñi educare a tineretului, ar trebui sÄ se ocupe ñi de prevenirea consumului droguri, putând participa la culegerea de date, prin organizarea periodicÄ de sondaje în unitÄóile de educaóie ñi învÄóÄmânt.

26

Similar, trebuie atrase toate instituóiile ñi ONG-urile care, prin acóiunile lor, ar putea contribui la reducerea cererii de droguri.

Nu se poate face o statisticÄ realÄ, la nivel naóional, a datelor referitoare la tipul drogurilor consumate ñi la numÄrul deceselor cauzate de consumul substanóelor stupefiante sau psihotrope, deoarece aparatura existentÄ în laboratoarele de toxicologie medico-legalÄ de pe teritoriul óÄrii este uzatÄ fizic ñi moral, reactivii din aceste laboratoare sunt impuri, iar personalul calificat pentru efectuarea determinÄrilor specifice toxicologiei medico-legale este, din punct de vedere numeric, redus, în raport cu volumul de muncÄ.

Pornind de la ideea cÄ un consumator de droguri este ñi un potenóial distribuitorar al lor, reducerea numÄrului de consumatori, prin internarea acestora în unitÄói sanitare de profil, ar conduce, implicit, la reducerea ofertei ñi a micului trafic de substanóe stupefiante ñi psihotrope. Trebuie înóeles faptul cÄ o bunÄ colectare a datelor referitoare la consum ñi consumatori reprezintÄ un element cheie al colaborÄrii dintre cele douÄ laturi ale aceluiañi domeniu - reducerea ofertei ñi a cererii de droguri, cu respectarea reciprocÄ a deontologiei profesionale.

27

PARTEA a III-aSITUAòIA EPIDEMIOLOGICÃ

CAPITOLUL 10 – Consumul de droguri (date, studii in domeniu, deficienóe, tendinóe)

Datele anului 1998, care au fost disponibile pentru analizÄ, s-au referit strict la consumatorii de droguri ce au solicitat servicii medicale (urgenóÄ, tratament de dezintoxicare). Aceste date nu au permis dezvoltarea prezentului capitol conform structurii propuse de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor ñi Dependenóei de Droguri (EMCDDA) de la Lisabona.

PânÄ la sfârñitul anului 1998, în România nu fusese realizat nici un studiu epidemiologic în privinóa consumului de droguri: nici pe eñantioane naóionale, nici la nivel local. Drept urmare, prevalenóa fenomenului a rÄmas necunoscutÄ, singurele date existente provenind din cercetÄri care au vizat evaluarea calitativÄ a fenomenului.

ExistÄ mai multe considerente pentru care o cercetare epidemiologicÄ semnificativÄ nu a fost efectuatÄ: inexistenóa unui determinism pentru o astfel de lucrare de anvergurÄ ñi atitudinea generalÄ a societÄóii, care nu ñi-a axat preocupÄrile pe problema drogurilor ñi a consumatorilor.

Relevante pentru cunoañterea fenomenului consumului de droguri în anul analizat, au fost:

- datele statistice ñi alte informaóii furnizate de Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii din cadrul Spitalului “Prof. dr. Alexandru Obregia”- Bucureñti. Aceste date ne permit sÄ concluzionÄm faptul cÄ numÄrul total al toxicomanilor care au solicitat servicii medicale de dezintoxicare a crescut faóÄ de anul precedent (în special al celor care au folosit metoda injectÄrii drogurilor). Astfel, dacÄ în 1997 s-au înregistrat 81 de cazuri de acest gen, numÄrul lor a ajuns, în 1998, la 448. TotodatÄ, a crescut numÄrul persoanelor care se aflÄ în al II-lea sau al III-lea an de consum (195, respectiv 198), precum ñi numÄrul tinerilor sub 18 ani care se aflÄ la primul consum (77 persoane/1998). De reóinut cÄ 81% dintre pacienóii acestui centru au avut în 1998 internÄri multiple. În anul 1998, numÄrul toxicomanilor (care aproape s-a dublat în raport cu anul 1997) a fost 839; din aceñtia, 604 au fost dependenói de heroinÄ, 178 dependenói de benzodiazepine; 2

28

dependenói de morfinÄ, 3 de cocainÄ, 4 de codeinÄ, 16 de fortral; 32 de toxicomani au fost înregistraói cu dependenóÄ cauzatÄ de diferite alte droguri (marijuana, L.S.D., substanóe volatile ñ.a). Din cauza absenóei verigilor din post-cura de dezintoxicare, numÄrul reinternÄrilor a crescut la 495; din acestea, numai 109 au fost cazuri nou apÄrute.

- datele statistice furnizate de Secóia de Toxicologie ClinicÄ din cadrul Spitalului Clinic de UrgenóÄ “Floreasca”- Bucureñti, unde în perioada anului trecut s-au internat 3200 pacienói cu intoxicaóii acute. Cele mai frecvente intoxicaóii acute (35% din totalul internÄrilor) au fost polimedicamentoase; aproximativ 20% din acestea au reprezentat intoxicaóii cu benzodiazepine ñi 10% intoxicaóii cu barbiturice. În Secóia de Toxicologie ClinicÄ se interneazÄ pentru diagnostic ñi tratament de specialitate cazurile cu risc letal (în domeniul analizat - supradozaj sau sindrom de abstinenóÄ). Din totalul pacienóilor internaói, 72 au fost înregistraói ca ñi consumatori de opiacee (56 bÄrbaói ñi 16 femei) cu vârsta cuprinsÄ între 19 ñi 45 de ani (o medie a vârstei de 22 ani); 4 pacienói au fost internaói cu sindrom de abstinenóÄ la opiacee, iar restul, cu supradozaj la opiacee. Calea de administrare a drogurilor cea mai frecvent folositÄ de pacienóii internaói a fost fumatul (80%); 20% din aceñtia ñi-au administrat drogurile pe cale intravenoasÄ; s-a înregistrat un singur caz de deces prin meningo-encefalitÄ la un toxicoman de sex masculin, cu vârsta de 21 de ani. Gama de droguri utilizatÄ de toxicomani a fost diversÄ: opiacee (29 cazuri), petidinÄ, pentazocinÄ, metadonÄ (14 cazuri). În anul 1998, prin examinarea materialelor cadaverice, la nivelul Secóiei de Toxicologie din Spitalul de UrgenóÄ “Floreasca”- Bucureñti s-au înregistrat, 40 de cazuri suspecte (decese cauzate, probabil, de administrarea unor supradoze de droguri). Au fost confirmate douÄ decese provocate prin supradozarea heroinei, douÄ decese cauzate prin supradozarea morfinei ñi un deces produs prin supradozarea metadonei

- datele statistice puse la dispozióie de Laboratorul de analize toxicologice din “Institutul de medicinÄ legalÄ Mina Minovici”-Bucureñti ñi de laboratoarele de toxicologie din óarÄ. Astfel, în anul 1998 au fost înregistrate 30 de cazuri de decese suspecte (presupuse a fi intoxicaóii cu droguri). În 25 de cazuri s-au infirmat supozióiile inióiale privind prezenóa drogurilor în materialul biologic analizat; în 4 cazuri s-a confirmat prezenóa heroinei în probele analizate; într-un singur caz a fost semnalatÄ prezenóa unui derivat cannabinoidic în materialul biologic analizat. Lipsa informaóiilor de ultimÄ orÄ din domeniul toxicologiei, a literaturii

29

de specialitate, a aparaturii analitice performante, a etaloanelor de înaltÄ puritate ñi folosirea unor tehnici de lucru foarte laborioase, cu grad ridicat de probabilitate, au condus la obóinerea unor date incerte referitoare la mortalitatea cauzatÄ de abuzul de droguri în România. Astfel, în cele mai multe dintre cazuri, informaóiile inióiale nu s-au confirmat prin rezultatele finale.

- datele rezultate din studiul efectuat de Institutul de Management al Serviciilor pentru SÄnÄtate în toamna anului 1998. Acest studiu a avut drept obiectiv evaluarea cantitativÄ a consumatorilor de droguri injectabile. El a fost realizat în patru judeóe, pe loturi de persoane cu vârste diferite. Printre altele s-a urmÄrit: estimarea potenóialului de rÄspândire a consumatorilor de droguri; identificarea factorilor care duc la folosirea cÄii injectabile pentru administrarea acestora; evaluarea comportamentelor de risc ñi a consecinóelor negative ale consumului de droguri injectabile; identificarea intervenóiilor posibile ñi eficiente în vederea reducerii consecinóelor nefaste ale consumului de droguri injectabile, cum ar fi supradoza, infecóia HIV, hepatita, tulburÄrile psihice, suicidul, decesul prematur. Studiul a arÄtat cÄ 72% dintre consumatorii de droguri injectabile sunt tineri, cu vârsta cuprinsÄ între 20 ñi 29 de ani, media situându-se la 24 de ani, cu o deviaóie standard de 5 ani; cel mai tânÄr subiect avea 15 ani, iar cel mai vârstnic, 45 ani. În studiu au intrat pacienói cu multiple internÄri; spaóiul temporal dintre reinternÄri, la Spitalul de UrgenóÄ a fost de 3 luni ñi 1 sÄptÄmânÄ iar la Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii a fost de 2 luni. BÄrbaóii au constituit majoritatea pacienóilor (89%). Drogul injectabil utilizat pe scarÄ largÄ a fost heroina.

Reducerea consumului de droguri la nivel naóional are coordonate multiple ñi presupune o abordare amplÄ.

În anul 1998 s-au semnalat o serie de deficienóe în sferele de interes naóional ale reducerii cererii de droguri, astfel:

-nu s-a realizat o realÄ prevenóie primarÄ în domeniu , iar populaóia nu a avut acces la noóiuni elementare referitoare la supradozaj ñi efectele nocive ale drogurilor; nivelul de adresabilitate al consumatorilor de droguri spre serviciile de urgenóÄ medicalÄ specializate în tratamentul acut ñi cronic al intoxicaóiei cu aceste substanóe a fost relativ mic, dar într-o uñoarÄ creñtere faóÄ de anul precedent;

30

- a existat o zonÄ necercetatÄ corespunzÄtor, cea a copiilor minori; aceñtia inhaleazÄ solvenói volatili ñi reprezintÄ o potenóialÄ sursÄ de consumatori de droguri;

- nu s-a realizat un program referitor la asistenóa medicalÄ a toxicomanilor din închisori ñi nu deóinem date referitoare la modul actual de tratament al acestora;

- nu s-au efectuat programe de readaptare ñi reintegrare socialÄ a toxicomanilor;

- nu s-au pus bazele formÄrii unor cadre specializate în domeniile tratamentului ñi reinseróiei sociale a toxicomanilor; din 1996 pânÄ în prezent, numai trei medici români au beneficiat de pregÄtire corespunzÄtoare (în unitÄói medicale din strÄinÄtate) în domeniul tratamentului toxicomaniei (un specialist în faza cronicÄ a toxicomaniei, unul în faza acutÄ ñi unul în tratamentul post curÄ);

- nu a crescut numÄrul unitÄóilor sanitare de profil, cele existente (Spitalul “Prof. dr. Alexandru Obregia”- Bucureñti, Centrul de sÄnÄtate mintalÄ din Berceni-Bucureñti, Spitalul “Socola”-Iañi) fiind insuficiente, în raport cu creñterea numÄrului consumatori de droguri. În plus, costul unei cure de dezintoxicare de 10 zile, achitat de pacient, este 70 dolari SUA, sumÄ deosebit de mare în raport cu venitul mediu pe cap de locuitor. S-au înfiinóat totuñi sectoare noi în secóiile de terapie intensivÄ ale anumitor spitale universitare din óarÄ.

- existenóa unui singur Program naóional de dezintoxicare cu metadonÄ (comprimate); acesta a fost pus în aplicare doar la Spitalul “Prof. dr. Alexandru Obregia”- Bucureñti, în cadrul Centrului pilot de intervenóii în toxicomanii; eficienóa programului a fost minimÄ din cauza: lipsei centrelor de zi, a comunitÄóilor terapeutice, a asistenóei sociale ñi a faptului cÄ toxicomanii nu au dreptul la asistenóÄ medicalÄ gratuitÄ.

În concluzie, în anul 1998, reducerea cererii de droguri, ca fenomen epidemiologic, nu a putut fi analizatÄ corespunzÄtor.

În România, numÄrul real al consumatorilor de droguri este necunoscut iar numÄrul toxicomanilor internaói reprezintÄ doar o parte a acestora, avându-se în vedere cele menóionate mai sus. Studiul prezentat în acest capitol nu aduce date concludente referitoare la rÄspândirea consumului de droguri pe scarÄ naóionalÄ ñi la consecinóele nefaste ale acestuia.

31

CAPITOLUL 11 - Aspecte sociale ñi culturale

11.1. Procese sociale, context cultural

Pentru anul analizat nu dispunem de date ñi cercetÄri sociologice pentru a putea formula concluzii generale.

Perioada de tranzióie a generat probleme sociale deosebite constând în pauperizarea majoritÄóii covârñitoare a populaóiei, creñterea ñomajului în special în rândul tinerilor, accentuarea problemelor familiale, amploarea infracóionalitÄóii ñ.a.

Din cauza abuzului de droguri din rândul tinerilor, relaóiile familiale, mai ales cele dintre pÄrinói ñi copii devin tot mai dificile. În atare situaóii, se ajunge la compromiterea situaóiei ñcolare ñi a activitÄóilor profesionale, la rupturi în relaóiile sociale ñi la multiplicarea tensiunilor. Relele tratamente ñi abandonul familial sunt adesea rÄspunzÄtoare de tentaóia consumului de droguri.

În aceste condióii, în care problemele societÄóii se acutizeazÄ, apare criza existenóialÄ, lipsa de comunicare ñi perspectivÄ, desocializarea ñi izolarea. Pe acest fond, drogul poate reprezenta pentru tineri soluóia idealÄ: noutatea care atrage, instrumentul ce poate rezolva probleme ñi incertitudini, modul de manifestare ñi afirmare a personalitÄóii. Neputându-se încadra în normalitate, ei gÄsesc o cale deviantÄ de existenóÄ, care ajunge sÄ-i marcheze, stigmatizându-i la nivelul întregii comunitÄói.

Societatea, lipsitÄ de mijloacele financiare necesare, nu a oferit programe de recuperare psihicÄ, de reinseróie socialÄ, de prevenire ñi de conñtientizare a pericolului drogurilor ñi dependenóei. În consecinóÄ, s-au înregistrat recÄderi ale unor toximani care trecuserÄ deja printr-o formÄ de tratament de dezintoxicare.

Internarea în centrul de intervenóie în toxicomanii se face la solicitarea toxicomanilor (existÄ ñi un acord scris în aceast direcóie). Mai grav este faptul cÄ se contureazÄ o legÄturÄ directÄ între infracóionalitate ñi toxicomanie, în sensul cÄ toxicomanii, pentru a dispune de sumele necesare procurÄrii dozelor comit fapte antisociale ñi chiar penale.

11.2. Atitudini ñi opinii publice

32

Nu dispunem de studii sau alte materiale de referinóÄ care sÄ permitÄ aprecieri cu privire la mÄsura în care opinia publicÄ percepe riscul în legÄturÄ cu consumul diverselor droguri.

CAPITOLUL 12 - Reducerea ofertei de droguri

În anul 1998, Polióia RomânÄ a definitivat cercetÄrile în 684 cazuri privind infracóiuni la regimul drogurilor, prevÄzute la Articolul 312 din Codul penal. Modul în care este conceputÄ statistica pe droguri nu permite o analizÄ cu privire la fiecare modalitate de comitere a infracóiuni.

Dintre cele 549 fapte penale, majoritatea au fost comise în mediul urban ñi, cu preponderenóÄ, în municipiul Bucureñti.

Au fost cercetate 684 persoane, majoritatea bÄrbaói, (73 strÄini), dintre care un numÄr de 142 fiind cercetate în stare de arest preventiv.

Încadrarea, pe vârste, a participanóilor evidenóiazÄ cÄ:- 21 au vârsta cuprinsÄ între 14 ñi 17 ani;- 64 au între 18 ñi 20 ani;- 154 sunt din categoria de vârstÄ 21-29 ani;- 366 se situeazÄ între 30 ñi 50 ani;- 76 au peste 50 ani.În ceea ce priveñte gradul de instruire al respectivilor, este de

remarcat cÄ:- 229 au absolvit ñcoala generalÄ,- 50 sunt absolvenói ai ñcolii profesionale,- 241 au diplomÄ de liceu,- 147 sunt licenóiaói ai unor forme superioare de

învÄóÄmânt,Referitor la ocupaóia socialÄ, statistica aratÄ cÄ 79 provin din

rândul muncitorilor, 16 au ca ocupaóie de bazÄ agricultura, 58 sunt salariaói sau patroni ai unor societÄói comerciale, 49 sunt cuprinñi în diverse forme de învÄóÄmânt (elevi, studenói), 44

33

lucreazÄ în domeniul medico-sanitar, 209 au alte ocupaóii, iar 180 nu sunt încadraói în muncÄ.

În anul de referinóÄ, au fost depistaói 131 de traficanói de droguri, din care: 93 cetÄóeni români, 14 din Europa, 28 din Asia ñi 7 din Africa ñi alte continente.

În decursul anului 1998, instituóiile cu atribuóii în domeniu au realizat 118 capturi de droguri (115 ale polióiei ñi 3 ale vÄmii), confiscându-se 784,809 kg diferite droguri, din care 224,748 kg hañiñ ñi canabis ñi 412,327 kg de heroinÄ.

Global, în perioada 1991 - 1998 au fost descoperite peste 21 tone de droguri, din care peste 19.231,112 kg hañiñ ñi cannabis, 1.149,692 kg heroinÄ, 934,461 kg cocainÄ, 20,342 kg opium ñi 18.925 comprimate de amfetaminÄ ñi derivaói.

CAPITOLUL 13 – DisponibilitÄói de aprovizionare

13.1. Surse de aprovizionare ñi modalitÄói de traficare a drogurilor în România

AñezatÄ, din punct de vedere geografic, la rÄspântia marilor drumuri ce leagÄ óÄrile consumatoare de droguri de cele producÄtoare, România a reprezentat o adevÄratÄ placÄ turnantÄ ñi continuÄ sÄ fie un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficanóii de droguri. CÄile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istambul, Sofia, Bucureñti ñi Belgrad ñi se îndreaptÄ spre Europa OccidentalÄ alcÄtuiesc aña-numita “Ruta BalcanicÄ”.

Deñi acest fenomen a fost identificat la timp ñi comunitatea internaóionalÄ a declanñat acóiuni sistematice de sprijin care vizau instituóiile de aplicare a legii în materie de droguri din óÄrile Europei de Sud-Est, noile oportunitÄói oferite de destrÄmarea fostului bloc comunist ñi scÄderea ulterioarÄ a eficienóei controalelor la granióÄ au fost rapid sesizate ñi exploate de traficanói.

Ca urmare, traseul obiñnuit de deplasare a drogurilor pe Ruta BalcanicÄ a fost înlocuit de o reóea de drumuri conexe. Conflictul militar din fosta Iugoslavie a determinat crearea unor noi scheme, complexe, pentru traficul transfrontalier.

Reinstaurarea pÄcii între Bosnia ñi Heróegovina, Croaóia ñi fosta RepublicÄ IugoslavÄ a Macedoniei a oferit posibilitatea

34

reactivÄrii acóiunilor sistematice de control a drogurilor în sud-estul Europei, dar, în acelañi timp, pacea a deschis o poartÄ ñi pentru revenirea la vechile trasee de efectuare a traficului, existând premisele de folosire în combinaóie a vechilor ñi noilor rute care traverseazÄ Europa de Sud-Est.

Prima “RutÄ BalcanicÄ” ocoleñte România, traversând Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria, dar ea poate în orice moment sÄ includÄ ñi variante care sÄ vizeze óara noastrÄ.

România reprezintÄ principalul tronson al celei de-a doua “Rute Balcanice” de transport al drogurilor cÄtre Europa OccidentalÄ, rutÄ care porneñte din Turcia, traverseazÄ Bulgaria, intrÄ în România pe la vama Ruse-Giurgiu, trece prin Bucureñti, apoi se încaderazÄ prin zona subcarpaticÄ, spre vest, iar prin Arad intrÄ în Ungaria. În continuare, trece prin Budapesta, intrÄ în Slovacia prin Rajka, iar dupÄ traversarea zonei sud-vestice a teritoriului ajunge în Cehia, de unde, apoi, pÄtrunde în Germania prin punctele de frontierÄ dintre cele douÄ óÄri.

O altÄ variantÄ a celei de-a doua “Rute Balcanice”, care include ñi un tronson maritim este: Istanbul – Constanóa (pe Marea NeagrÄ) – Bucureñti, dupÄ care intrÄ pe traseul descris mai sus.

Din cea de-a doua “RutÄ BalcanicÄ” se desprinde o altÄ variantÄ care pleacÄ din Bucureñti, traverseazÄ zona esticÄ a României, dupÄ care intrÄ în Ucraina, unde se bifurcÄ: un traseu continuÄ prin Polonia, cÄtre Germania, iar celÄlalt, spre aceeañi destinaóie, dar prin Slovacia ñi Cehia.

Prezentarea rutelor de transport al drogurilor, menóionate mai sus, nu exclude ñi alte variante care sÄ vizeze România, depistarea lor depinzând, în mare mÄsurÄ, de abilitatea polióiei ñi vÄmii române ñi, mai ales, de modul în care acestea coopereazÄ cu structurile similare din strÄinÄtate, ñi, în primul rând, cu óÄrile vecine.

Dintr-o fostÄ óarÄ de tranzit, România a ajuns în prezent ñi teritoriu de depozitare, unde drogurile sunt introduse, în special, prin frontiera de sud, sunt stocate pentru diferite perioade de timp, iar în final, redistribuite spre óÄrile cu consum ridicat.

Drogurile sunt introduse în România prin punctele vamale Giurgiu, Vama Veche, portul Constanóa sau alte porturi de pe DunÄre, fiind transportate fie prin Bulgaria, fie pe Marea NeagrÄ.

35

Mijloacele de transport sau locurile de disimulare folosite sunt, de obicei, containerele, TlR-urile, autoturismele personale, bagajele de mânÄ, pe corp. Un rol important în transportul drogurilor spre România îl au firmele turistice turceñti, care fac frecvent traseul România - Turcia ñi invers, cât ñi cursele RO-RO direct în portul Constanóa. Modul de disimulare a drogurilor în aceste mijloace de transport este foarte variat.

De regulÄ, curierii angajaói de traficanói nu cunosc ce transportÄ, iar alteori, pentru diverse sume de bani, îñi asumÄ riscuri deosebite.

Acest sistem este practicat ñi în redistribuirea drogurilor din România spre vestul Europei, acóiunile de pregÄtire ñi ascundere fÄcându-se prin diverse firme paravan, ñi care aparent, desfÄñoarÄ activitÄói comerciale legale.

În general, conducÄtorii reóelelor de traficanói de droguri (furnizorii ñi beneficiarii), se aflÄ în afara teritoriului României, în óara noastrÄ fiind depistaói (arestaói) curierii ñi însoóitorii mÄrfii.

În ordinea participÄrii la comiterea infracóiunilor la regimul drogurilor, dupÄ cetÄóenii români urmeazÄ cetÄóenii turci ñi arabi.

O categorie aparte o reprezintÄ cetÄóenii de origine românÄ care au pÄrÄsit óara în timpul regimului totalitar ñi, din motive diverse, au cÄzut în plasa reóelelor de narcotrafic. În prezent, aceñtia revin în România, fie pentru a crea baze de sprijin pentru reóelele de traficanói, sens în care recruteazÄ persoane pretabile la astfel de activitÄói, fie pentru “spÄlarea banilor murdari” rezultaói din narcotrafic, pozând în oameni de afaceri oneñti, cu o situaóie financiarÄ deosebitÄ.

Din analiza situaóiei operative, precum ñi din studiile efectuate pânÄ în prezent, rezultÄ urmÄtoarele tendinóe mai importante ale fenomenului drogurilor în România:

- óara noastrÄ va intra tot mai mult în vizorul reóelelor de traficanói, chiar dacÄ s-au reluat vechile variante ale Rutei Balcanice care traverseazÄ fosta Iugoslavie. România va constitui ñi în viitor o óarÄ importantÄ de tranzitare ñi de depozitare a drogurilor, îndeosebi pe varianta nordicÄ, respectiv Iran, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania ñi Olanda.

În acest context, vom acorda o atenóie deosebitÄ ñi altor porói de intrare a drogurilor clasice, respectiv dinspre fosta

36

Iugoslavie, Republica Moldova ñi Ucraina;- în România vor pÄtrunde tot mai mult drogurile sintetice,

în special prin poróile din vestul óÄrii;- luând în considerare capacitatea industriei chimice

româneñti, se va încerca producerea de droguri sintetice, inclusiv exportul de substanóe chimice esenóiale ori precursori, pentru a fi folosite în fabricarea ilicitÄ a drogurilor în alte state;

- pentru a se dezvolta piaóa de consum din România, traficanóii vor practica preóuri încurajatoare chiar în moneda naóionalÄ;

- va creñte în mod continuu ñi rapid numÄrul consumatorilor, în special al tinerilor. Acest lucru va fi mai relevant atunci când consumatorii ocazionali vor deveni dependenói;

- va creñte numÄrul consumatorilor care, pentru a-ñi procura resursele necesare cumpÄrÄrii drogurilor, vor fi implicaói în traficul de stradÄ, ca dealeri, sau vor comite alte infracóiuni.

13.2 Pieóe ilicite de droguri

Din activitatea desfÄñuratÄ de organele de polióie pe linia controlului pieóei ilicite de droguri s-au identificat urmÄtoarele zone, locuri ñi medii folosite de distribuitori ñi consumatori :

- zonele marilor complexe en-gros - locuri în care s-a transferat activitatea de distribuire din zona GrozÄveñti, preponderentÄ în anii anteriori;

- baruri ñi discoteci din apropierea sau din incinta complexelor studenteñti;

- restaurante ñi baruri aparóinând grupurilor etnice iraniene, turce sau ale rromilor;

- baruri cu specific muzical (hard, metal, rock) sau discoteci;

- sÄli de jocuri mecanice sau biliard, cazinouri, cluburi;- în concentrÄrile de rromi (cartiere, strÄzi);- hoteluri;

37

- locuinóele în care au rÄmas copiii unor familii destrÄmate sau care, prin foróa împrejurÄrilor, sunt lÄsaói fÄrÄ supraveghere (ex.: pÄrinóii s-au mutat în zona ruralÄ, ori copiii sunt studenói sau elevi, iar pÄrinóii locuiesc în afara orañului);

- scÄrile blocurilor, casa liftului, subsoluri, toalete publice;- în apropierea liceelor ñi ñcolilor sau în incinta acestora;- în locurile de plasare sau gÄzduire a prostituatelor;- în parcÄrile autovehiculelor strÄine;- în locuinóele consumatorilor sau distribuitorilor de

droguri ori în imediata apropiere;- în parcuri ñi grÄdini publice;- în sÄlile de spectacol, pe stadioane sau în aer liber,

îndeosebi cu ocazia organizÄrii de concerte sau festivaluri muzicale ori alte manifestÄri care concentreazÄ un mare numÄr de tineri;

- în grupÄrile de tineri, aña-zisele ”gÄñti” de cartier, stradÄ sau bloc;

- cu ocazia petrecerilor organizate de colectivul unei clase sau de un grup de prieteni (“bairamuri”) pentru sÄrbÄtorirea zilelor onomastice sau de nañtere, a sÄrbÄtorilor legale etc.

În ceea ce priveñte valoarea de piaóÄ a drogurilor, datele culese au relevat faptul cÄ o dozÄ de heroinÄ de 1 gram se vinde cu aproximativ 200.000 lei, o óigarÄ cu hañiñ este valorificatÄ între 10.000-20.000 lei, iar o tabletÄ de amfetaminÄ cu aproximativ 50.000 lei. Mai grav este cÄ dozele oferite spre consum sunt contrafÄcute prin amestec cu diferite substanóe provenite din medicamente.

Din analiza datelor deóinute s-au identificat urmÄtoarele categorii de persoane participante la piaóa ilicitÄ de droguri:

a) grupuri etnice (iranieni, greci, rromi, nigerieni, maghiari);b) grupuri structurate pe afilierea la un anumit tip de

subculturÄ promovatÄ pe:- criterii muzicale (ex. rockeri, hard-iñti, metaliñti);

38

- criterii legate de modÄ (ex. punk);- criterii religioase (ex. sataniñti);

c) grupuri cu comportament deviant:-elemente infractoare;- elevi, studenói (tineri atrañi de manifestÄri extermiste);- artiñti sau intelectuali cu vederi nonconformiste;- persoane implicate în afaceri ilegale.

CAPITOLUL 14 - DiscuóiiLipsa de coordonare la nivel naóional a întregii activitÄói

multidisciplinare de luptÄ împotriva fenomenului drogurilor nu a permis elaborarea unei metodologii unitare de colectare ñi tratare a datelor referitoare la consumul de droguri.

În plus, informaóiile ñi statisticile care au stat la baza analizei sunt incomplete, ca urmare a inexistenóei unui sistem naóional de raportare bazat pe o infrastructurÄ corespunzÄtoare, care sÄ permitÄ o colectare ñi prelucrare automatÄ a datelor.

Rapoarte asupra consumului de droguri au apÄrut în România cu mai mare frecvenóÄ începând cu anul 1994. De atunci, a putut fi observatÄ o tendinóÄ de creñtere gradualÄ a cererii de droguri, afectând în mod special vârstele tinere. În acea perioadÄ a fost înfiinóat un centru pilot de tratament, însÄ apelarea la serviciile sale a fost medie, faóÄ de capacitatea pentru care era prevÄzut. Explicaóia rezidÄ din faptul cÄ nu a fost actualizatÄ legislaóia în materie de droguri, tenta ei preponderent represivÄ ñi lipsa prevederilor care sÄ stabileascÄ diferenóierea dintre consumator, deóinÄtor de doze pentru consum propriu ñi traficant, i-au descurajat pe cei care ar fi dorit sÄ apeleze la serviciile acestui centru. AceastÄ situaóie s-a perpetuat ñi în cursul anului 1998. La sfârñitul anului 1996, Codul penal a fost modificat, dar nici cu acea ocazie nu s-a dat o definióie a consumatorului ocazional de droguri ñi a celui cronic. Tot legislaóia depÄñitÄ ñi neactualizatÄ a impedimentat cercetarea epidemiologicÄ a fenomenului care a fost sporadicÄ ñi nu a utilizat metode consacrate cum sunt a “bulgÄrelui de zÄpadÄ”, sau folosirea grupurilor óintÄ.

39

Un alt motiv pentru care nu au fost întreprinse sondaje pe eñantioane reprezentative l-a constituit faptul cÄ nu a existat un for interguvernamental de concertare, iar rolul coordonatorului naóional al Programului Phare de luptÄ împotriva drogurilor a fost redus. O împuternicire a structurilor guvernamentale locale din sÄnÄtate ñi învÄóÄmânt, prin descentralizare, a apÄrut abia în 1997. Astfel, începând cu 1998 au putut fi stabilite ñi dezvoltate colaborÄri directe pe plan local, între compartimente specializate din primÄrii, inspectorate judeóene de polióie, de învÄóÄmânt ñi departamentele de educaóie pentru sÄnÄtate ñi promovare a sÄnÄtÄóii.

În anul de raportare au putut fi desfÄñurate mai multe proiecte la nivel local ñi care în unele situaóii au fost sprijinite, ñi din bugetele judeóene.

În condióiile unui numÄr mare de probleme economice ñi sociale ñi a tranzióiei sistemului sanitar cÄtre o finanóare prin asigurÄri publice de sÄnÄtate, problema drogurilor nu a fost inseratÄ printre prioritÄóile momentului. Chiar comparativ cu problemele legate de consumul de alcool sau tutun, cea a drogurilor a fost consideratÄ ca mai puóin severÄ din punctul de vedere al sÄnÄtÄóii publice.

A devenit în schimb mai evidentÄ preocuparea factorilor de decizie, pentru evoluóia fenomenului drogurilor; o reconsiderare a problemei, o creñtere a gradului de informare ñi alertÄ a diferitelor persoane-cheie, reflectându-se în inióierea, unor programe naóionale ñi locale de resort.

Din cercetarea opiniei unor grupuri de populaóie a reieñit într-o proporóie importantÄ atitudinea de stigmatizare, suprapusÄ nediferenóiat pe fenomenul de consumul ñi traficul de droguri. O astfel de mentalitate va crea dificultÄói în promovarea unor programe de educaóie pentru sÄnÄtate ñi mai ales, în derularea celor de reabilitare ñi reinseróie a dependenóilor de droguri.

Programele de reducere a cererii ñi cele de resocializare a toxicomanilor vor trebui sÄ conóinÄ ñi strategii de capacitare ñi schimbare a atitudinii populaóiei de aceste persoane. Între obiectivele lor se vor înscrie ñi modalitÄói de promovare a activitÄóilor de prevenire a consumului de droguri, iar profesorii ñi pÄrinóii, cu precÄdere, vor trebui angrenaói în aplicarea lor.

40

PARTEA a IV-aINTERVENòIILE DE PREVENòIE ðI DE REDUCERE A CERERII DE DROGURI

CAPITOLUL 15.-Dimensiunile politicii

15.1. Nivele de implementare – europene, naóionale, regionale sau locale

În decursul anului 1998, România a fost inclusÄ în Proiectului Phare de AsistenóÄ TehnicÄ pentru Reducerea Cererii de Droguri. Proiectul este prevÄzut a se desfÄñura timp de 15 luni, încheindu-se în septembrie 1999.

În derularea acestui proiect, specialiñtii români vor inióia aplicarea unor metode de prevenire noi, reunite într-un plan propriu de prevenire, “Metode inovatoare de educaóie pentru sÄnÄtate”, derulat în cadru subregional, cu Slovacia ñi Ungaria.

Obiectivul principal al planului românesc este acela de a fundamenta politicile de reducere a cererii prin metode bazate pe evaluarea nevoilor diferitelor comunitÄói. În acest sens, elaborarea de strategii de prevenóie adecvate nu se poate face fÄrÄ o prealabilÄ monitorizare. Proiectul românesc destinat colaborÄrii sub-regionale a fost elaborat în iulie ñi acceptat spre finanóare în august 1998. Planul constÄ în aplicarea ñi apoi, evaluarea metodei de educaóie adoptatÄ în cadrul planului naóional ñi verificatÄ în trei judeóe pilot prestabilite (Dolj, Galaói ñi Timiñ), unul având zonÄ portuarÄ, unul - centru universitar, iar al treilea fiind judeó de granióÄ.

Rezultatele obóinute vor fi comparate cu cele scontate, pe baza unui instrument de evaluare, iar în final, dupÄ operarea corecóiilor necesare, se va trece la elaborarea strategiei de reducere a cererii, care sÄ fie adaptatÄ specificului comunitÄóii alese ñi agreatÄ de cÄtre autoritÄóile locale. În perspectivÄ, se prevede ca, prin metode asemÄnÄtoare, sÄ fie elaborate ñi aplicate strategii de prevenóie în toate judeóele óÄrii, începând cu cele unde fenomenul este mai accentuat.

15.2. Organizaóii ñi instituóii responsabile

În domeniul reducerii cererii de droguri au avut atribuóii urmÄtoarele instituóii:

41

- reóeaua naóionalÄ de promovare a sÄnÄtÄóii, din cadrul Ministerului SÄnÄtÄóii;

- reóeaua serviciilor de prevenire, din Inspectoratul General al Polióiei;

- reóeaua de instituóii a Ministerului Educaóiei Naóionale;- organizaóiile guvernamentale cu domeniul de activitate

conexat la problematica reducerii de droguri.;- unele organizaóii non-guvernamentale.În România existÄ o reóea de promovare a sÄnÄtÄóii

constituitÄ din departamente specializate, care se gÄsesc la nivelul fiecÄrui judeó ñi în Bucureñti. Centrul Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Programe este subordonat direct Ministerului SÄnÄtÄóii ñi asigurÄ asistenóa tehnicÄ, îndrumarea ñi coordonarea programelor guvernamentale de promovare ñi educaóie pentru sÄnÄtate, inclusiv pentru cele legate de problematica prevenóiei consumului de droguri. În decursul anului 1998, Centrul Naóional a organizat mai multe întâlniri ñi sesiuni de pregÄtire a specialiñtilor care lucreazÄ în aceastÄ reóea. De asemenea, s-a urmÄrit ca informaóiile despre politici ñi acóiuni de reducere a cererii, precum ñi inióiativele unor organizaóii europene ñi mondiale care se preocupÄ de aceleañi probleme, sÄ fie aduse la cunoñtinóa specialiñtilor din óarÄ. De exemplu, cu ocazia “SÄptÄmânii Europene de Prevenóie a Drogului”, în mai multe judeóe au fost organizate simpozioane, întâlniri, concursuri ñi scurte campanii de presÄ, la care au participat ñi specialiñti din Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei.

15.3. ModalitÄói de abordare a reducerii cererii în contextul socio-cultural

Reducerea cererii de droguri în România este o activitate relativ nouÄ, care nu este abordatÄ corespunzÄtor la nivel macrosocial, fiind devansatÄ de alte probleme majore îngrijorÄtoare, cum ar fi consumul de alcool ñi tutun.

Plaja îngustÄ a numÄrului de toxicomani înregistraói la centrele medicale nu a oferit date suficiente pentru a permite tragerea unor concluzii ñi formularea unor ipoteze de lucru la nivel naóional. La aceastÄ situaóie a contribuit ñi faptul cÄ cifra neagrÄ a consumatorilor de droguri nu este cunoscutÄ, iar mÄsurile

42

întreprinse nu au reuñit sÄ stabileascÄ dimensiunea realÄ a acestui fenomen.

CercetÄrile întreprinse pânÄ în prezent pe diferite grupuri de subiecói au întÄrit convingerea cÄ aceastÄ arie este relativ întinsÄ, motiv pentru care activitÄóile de sensibilizare a opiniei publice ñi a autoritÄóilor au devenit mai numeroase.

În România, dependenóa de droguri este perceputÄ negativ de cÄtre public, chiar cu o uñoarÄ intoleranóÄ, fiind consideratÄ slÄbiciune de caracter ñi, de regulÄ, asociatÄ cu o stare socialÄ precarÄ.

Ministerul de Interne a realizat un film documentar intitulat “În luptÄ cu moartea albÄ”, cu caracter ñtiinóific ñi practic, destinat strict polióiñtilor implicaói în reducerea ofertei ñi cererii de droguri.

TotodatÄ, asemÄnÄtor situaóiei din alte óÄri central ñi est-europene, activitÄóile de prevenire, atâtea câte au fost, s-au axat pe elemente bio-medicale ñi, într-o mÄsurÄ absolut nesemnificativÄ, pe cele psihologice ñi sociale.

15.4. Concluzii

Reducerea cererii de droguri este o verigÄ importantÄ a luptei împotriva drogurilor, însÄ ea a fost destul de slab reprezentatÄ în anul de referinóÄ.

A crescut numÄrul acóiunilor cu caracter preventiv, în care sunt implicate Polióia, Ministerul SÄnÄtÄóii ñi alte instituóii guvernamentale sau non-guvernamentale, care au ca scop sensibilizarea populaóiei, în special a celei tinere, cu privire la pericolul reprezentat de droguri.

În ceea ce priveñte reducerea cererii, nu existÄ încÄ un plan concret de acóiune la nivel naóional, cu termene ñi cu responsabilitÄói precise ñi cu fonduri alocate special unui astfel de program.

Continuarea procesului de descentralizare, cu punerea accentului pe programe locale, va determina o activitate de reducere a cererii mult mai eficientÄ ñi cu rezultate imediate.

Constituirea Comitetului Interministerial de LuptÄ Împotriva Drogurilor va determina o mai bunÄ coordonare pe verticalÄ ñi orizontalÄ a eforturilor de contracarare a fenomenului drogurilor,

43

va dinamiza modificÄrile legislative necesare ñi va îmbunÄtÄói sistemul de raportare ñi centralizare a datelor din acest domeniu.

CAPITOLUL 16 - Dimensiunea intervenóiilor de reducere a cererii de droguri

16.1. Prima intervenóie din copilÄrie

Ca ñi în ceilalói ani, aceastÄ problemÄ deosebit de sensibilÄ nu ñi-a gÄsit reflectarea necesarÄ în preocupÄrile autoritÄóilor cu atribuóii în domeniu, acestea efectuând sporadic acóiuni axate, în principal pe probleme generale de educaóie de sÄnÄtate.

Este cunoscut faptul cÄ familia ñi mai târziu ñcoala au un rol deosebit în cultivarea diferitelor atitudini care contureazÄ personalitatea unui copil. Printre acestea se numÄrÄ ñi învÄóarea lor cu un stil de viaóÄ care sÄ promoveze sÄnÄtatea fizicÄ, psihicÄ ñi echilibrul emoóional. În ciuda acestui fapt, prima intervenóie în copilÄrie nu este suficient de mult folositÄ în programele de reducere a cererii de droguri din óara noastrÄ.

Începând din 1998, atenóia acordatÄ acestui segment a crescut. Un exemplu îl constituie acóiunile organizate de Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii din cadrul Inspectoratului General al Polióiei, în colaborare cu Teatrul “Excelsior”, Patriarhia RomânÄ ñi Asociaóia neguvernamentalÄ “Cercetañii României”, acóiuni destinate copiilor de vârstÄ preñcolarÄ, prin care s-a urmÄrit promovarea unui stil de viaóÄ sÄnÄtos în familie ñi la grÄdinióÄ, ca formÄ primarÄ a prevenirii consumului de droguri. Programul s-a derulat în ñase grÄdinióe din Bucureñti ñi în cadrul lui au fost cuprinñi aproximativ 300 de copii.

În principal, s-a urmÄrit ghidarea comportamentului copiilor cÄtre alegerea unor principii corecte referitoare la sÄnÄtatea lor fizicÄ ñi psihicÄ.

Programul a avut în vedere ñi pregÄtirea pÄrinóilor ñi a cadrelor didactice, discuóiile abordând modul în care aceñtia trebuie sÄ acóioneze pentru a-i educa pe copii în spiritul cunoañterii ñi prevenirii consumului de droguri.

Derularea programului a inclus participarea copiilor, alÄturi de actorii Teatrului “Excelsior”, la scenetele ñi piesele prezentate ñi care au avut un pronunóat caracter educativ.

44

16.2. Programe ñcolare

Situaóia este asemÄnÄtoare cu cea de la punctul anterior.Programele de educaóie au avut ca óintÄ populaóia

consideratÄ de risc – elevi, studenói – ñi, în câteva cazuri ele i-au avut în vedere pe profesori ñi pe pÄrinói. Dintre aceste programe, unul singur s-a desfÄñurat la nivel naóional în colaborare cu Organizaóia MondialÄ a SÄnÄtÄóii, - “ðcolile care promoveazÄ sÄnÄtatea” -, dar acesta nu a cuprins decât noóiuni de educaóie pentru sÄnÄtate privitoare la tutun ñi alcool, nu ñi la droguri. Alte programe de intervenóie au fost inióiate la nivel local ñi nu pentru perioade lungi de timp. Ele au urmÄrit sÄ furnizeze informaóii despre droguri ñi dependenóÄ, în corelaóie cu promovarea unui stil de viaóÄ sÄnÄtos.

România nu a fost parte ñi în alte programe ale Uniunii Europene de prevenóie primarÄ sau secundarÄ sau de diminuare a consecinóelor drogurilor. Au existat astfel de programe prin asociere cu diferite institute ñi organizaóii din óÄri europene, care însÄ nu s-au desfÄñurat întotdeauna la datele preconizate.

În egalÄ mÄsurÄ este adevÄrat ñi faptul cÄ nu întotdeauna autoritÄóile române sau persoanele de contact au rÄspuns cu promptitudine ofertelor ñi inióiativelor de dezvoltare de programe specifice de prevenóie sau de colaborare multidisciplinarÄ, oferte fÄcute de diferite instituóii europene onorabile, inclusiv de cÄtre directorate ñi reprezentanói oficiali ai Uniunii Europene.

Acestea sunt, probabil, explicaóiile cele mai importante pentru faptul cÄ în România activitÄóile de reducere a cererii ñi prevenóie a consumului de droguri ñi a consecinóelor, în 1998 au fost puóine ñi s-au desfÄñurat nesistematic, iar programe de intervenóie, de exemplu, în prima copilÄrie, sau în închisori, nici mÄcar nu au existat.

Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii a desfÄñurat si desfÄñoarÄ în continuare un program de prevenire a consumului de droguri în unitÄóile de învÄóÄmânt. Parteneri în program sunt Ministerul SÄnÄtÄóii, Ministerul Educaóiei Naóionale, Inspectoratul de SÄnÄtate PublicÄ Bucureñti ñi PrimÄria Municipiului Bucureñti.

Prin acest program se urmÄreñte: pÄstrarea stÄrii de sÄnÄtate a populaóiei tinere; instruirea medicilor ñi asistenóilor sanitari din reóeaua de igienÄ ñcolarÄ pentru a fi un sprijin efectiv

45

al elevilor ñi profesorilor în prevenirea consumului de droguri; instruirea prin seminarii a profesorilor ñi diriginóilor pentru a putea oferi suportul psihologic necesar elevilor ñi pÄrinóilor în prevenirea consumului de droguri; instruirea prin seminarii a unui grup de polióiñti din cadrul Institutului pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii care se ocupÄ de prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor; realizarea de materiale de educaóie sanitarÄ: pliante, broñuri, afiñe ñi o casetÄ video cu un film cu informaóii pe aceast temÄ.

Programul a demarat în 12 licee din Bucureñti, iar ulterior a fost extins în judeóele Olt, Sibiu, Constanóa, Iañi, Cluj, Timiñ, Teleorman, Giurgiu, Brañov ñi Mureñ, în derularea lui fiind implicaói ofióeri din cadrul compartimentelor judeóene de prevenire precum ñi reprezentanóii pe plan local ai celorlalói coparticipanói.

Un alt program de prevenire a consumului de droguri în ñcoli este cel derulat de acest institut în parteneriat cu Centrul de Informare ñi ConsultanóÄ pentru Tineret (INFOTIN) ñi care este o parte a “Programului Naóional de Prevenire a Delincvenóei Juvenile”, intitulat “Caravana Prevenirii”.

În 1998 s-au desfÄñurat mai multe etape din cadrul acestui program (în lunile aprilie - decembrie) ñi care au cuprins urmÄtoarele orañe: Ploieñti, Craiova, Brañov, Sibiu, Alba - Iulia, Constanóa, Eforie Sud, Bucureñti.

ActivitÄóile derulate au îmbrÄcat forma unor întâlniri interactive cu elevi ñi profesori de liceu, ONG-uri de tineret ñi autoritÄói locale.

Discuóiile au avut în vedere prevenirea implicÄrii elevilor în fenomenul infracóional insistându-se ñi asupra riscurilor majore ale consumului de droguri. Astfel au fost prezentate cauzele consumului de droguri, diferitele tipuri de substanóe stupefiante ñi efectele lor, precum ñi modalitÄóile de prevenire a consumului. Ideea centralÄ a fost aceea de a oferi tinerilor informaóii cât mai corecte ñi complete în acest domeniu, pentru a putea adopta o atitudine de respingere atunci când se confruntÄ cu tentaóia folosirii acestor substanóe.

În cadrul programului “Polióistul, prietenul meu”, care are în vedere prevenirea delincvenóei juvenile în perimetrul ñcolar, au fost organizate la mai multe ñcoli generale din Bucureñti acóiuni de prevenire a consumului de droguri.

46

Una din aceste acóiuni s-a desfÄñurat la ðcoala generala nr. 23 “Sf. Silvestru” ñi a fost organizatÄ în colaborare cu Inspectoratul ðcolar al Municipiului Bucureñti, conducerea ñcolii ñi firma RTC Holding SA.

Discuóiile au avut ca temÄ prevenirea consumului de droguri ñi au avut un caracter interactiv, la ele participând elevi, cadre didactice ñi pÄrinói. Au fost oferite informaóii referitoare la pericolul consumului de droguri, mijloace de prevenire ñi recomandÄri pentru pÄrinói ñi profesori în cazul în care sunt confruntaói cu consumul de droguri în rândul elevilor.

Toate aceste programe au urmÄrit stimularea dialogului între cei cÄrora li s-au adresat ñi specialiñti, precum ñi sensibilizarea cadrelor didactice asupra rolului lor în prevenirea consumului de droguri.

Unele organizaóii non guvernamentale au inióiat ñi ele programe de prevenire a consumului de droguri în rândul elevilor, însÄ acóiunile lor au fost limitate, acoperind un numÄr redus de ñcoli.

La nivelul Centrului Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Programe s-au depus eforturi pentru introducerea în programa ñcolarÄ a unor cursuri de educaóie, însÄ orarul ñcolar extrem de încÄrcat al elevilor a dus la respingerea acestei inióiative.

16.3. Programe pentru adolescenói în afara ñcolii

Cu excepóia câtorva inióiative pe timp limitat ñi la nivel local, în decursul anului 1998 nu au fost raportate activitÄói de prevenóie adresate copiilor ñi tinerilor.

O gamÄ largÄ de activitÄói destinate timpului liber al adolescenóilor a fost pusÄ la punct de Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii împreunÄ cu Ministerul Educaóiei Naóionale ñi diferite ONG-uri.

În aproape toate judeóele, compartimentele de prevenire a criminalitÄóii, sub coordonarea Institutului, au inióiat ñi derulat programe educative în scopul oferirii unor alternative de petrecere a timpului liber.

Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii, în parteneriat cu ARAS (Asociaóia RomânÄ Anti-Sida) a desfÄñurat un program educativ preventiv care a constat în întâlniri cu grupuri

47

óintÄ de tineri (în general, în discoteci), în cadrul cÄrora au fost prezentate riscurile la care se expun prin consumul de droguri ñi prin implicarea în activitÄói legate de traficul de droguri.

Au fost prezentate modalitÄói de prevenire ñi felul în care trebuie sÄ acóioneze în cazul în care ei, sau prietenii lor, se confruntÄ cu problema consumului de droguri.

În Constanóa, Iañi, Timiñoara au fost organizate, în discoteci, concursuri ce aveau ca subiect prevenirea consumului de droguri.

ConsiderÄm cÄ aceste activitÄói reprezintÄ doar punctul de plecare pentru o activitate susóinutÄ, la care trebuie sÄ participe, pe baza unei strategii naóionale, toate instituóiile abilitate ale statului ñi ale societÄóii civile.

16.4. Campanii mass-media

Mass-media a inclus în repetate rânduri articole sau emisiuni despre droguri. Atenóia presei s-a concentrat asupra fenomenului în ansamblu, a efectelor lui nocive asupra vieóii tinerilor ñi a familiilor lor, ñi asupra unor evenimente sau manifestÄri determinate de zile declarate, internaóional, pentru informare ñi prevenóie. Televiziunea publicÄ ñi posturile de radio au emisiuni constante despre sÄnÄtate, unele de câte douÄ ori pe sÄptÄmânÄ. În cadrul lor a fost abordatÄ ñi s-au fÄcut referiri ñi la problema consumului de droguri, a alcoolului ñi a fumatului. Canalele private ñi-au declarat, de asemenea, interesul pentru problematica consumului de droguri ñi dezvoltarea unor programe antidrog.

Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea Criminalitaóii a participat, în calitate de partener, la programul “Piaóa RotundÄ” derulat de Societatea NaóionalÄ de Radio Difuziune ñi BBC - MPM. Programul a avut în vedere o campanie susóinutÄ de prevenire a consumului de droguri, realizatÄ prin intermediul unui serial radiofonic ñi a unor pachete informaóionale (broñuri, CD, casete audio) care au fost distribuite în întreaga óarÄ.

În cadrul emisiunii concurs pentru tineri “Pe urmele lui Sherlock Holmes”, difuzatÄ lunar pe canalul Radio România Tineret, sunt abordate aspecte legate de prevenirea consumului de droguri.

În cadrul emisiunii “Clasa de la miezul nopóii”, realizatÄ cu postul Radio România Cultural, au fost dezbÄtute aspecte legate de prevenirea consumului de droguri, la care au participat polióiñti,

48

medici, profesori ñi reprezentanói ai organizaóiilor neguvernamentale. Emisiunea a fost realizatÄ pe parcursul a 6 luni, fiind organizate ñi duplexuri Bucureñti - Iañi, Bucureñti - Constanóa, Bucureñti - Cluj.

În efortul de prevenire a consumului de droguri, sub îndrumarea ñi coordonarea Institutului, au fost implicaói ofióeri de la toate compartimentele de prevenire judeóene, rezultatul fiind o campanie susóinutÄ în mass-media, materializatÄ în cele aproximativ 300 articole din ziare ñi reviste, centrale ñi locale, 170 emisiuni radio, 90 emisiuni TV ñi numeroase pliante, broñuri, afiñe, realizate ñi cu sprijinul partenerilor din comunitate.

16.5. Linii telefonice de întrajutorare

Liniile telefonice de tip “drug help-line” folosite în alte state au menirea de a asigura un prim ajutor persoanelor aflate în situaóie de crizÄ ñi care nu au acces la alte surse de informare.

Deñi s-a acordat consultanóÄ la sfârñitul anului 1997, prin Programul Pompidou, nu deóinem date cÄ s-au întreprins mÄsuri concrete de creare ñi în România a unei astfel de linii telefonice.

Totuñi, câteva organizaóii neguvernamentale au fost finanóate în cadrul unor programe internaóionale pentru constituirea de linii telefonice de consiliere confidenóialÄ. Prin aceste linii telefonice s-a asigurat consilierea ñi educaóia pentru sÄnÄtate, pentru sÄnÄtatea ñi igiena sexualÄ ñi a cuplului, pentru prevenirea infecóiei HIV/SIDA, pentru un stil de viaóÄ sÄnÄtos ñi, implicit, s-a discutat ñi despre dependenóa de droguri.

16.6. Programe comunitare

OdatÄ cu aplicarea principiilor descentralizÄrii deciziei, administraóia localÄ va trebui sÄ aibÄ de îndeplinit atribuóii sporite ñi de luat decizii importante pe linia prevenirii consumului de droguri (reducerea cererii de droguri), adaptate la culturi, obiceiuri ñi tradióii specifice.

În cadrul Proiectului Phare de AsistenóÄ tehnicÄ pentru reducerea cererii de droguri, program la care participÄ ñi România, accentul se pune pe comunitatea localÄ ñi pe elaborarea acelor strategii de prevenóie care sÄ rÄspundÄ nevoilor de la acest nivel. În cadrul acestui proiect european, trei specialiñti din reóeaua de promovare a sÄnÄtÄóii din trei judeóe au participat la un program

49

de pregÄtire intensiv, cuprinzând cursuri, vizite de studiu ñi schimb de experienóÄ. Scopul acestui program de pregÄtire l-a constituit îmbunÄtÄóirea abilitÄóilor ñi capacitÄóilor de evaluare a nevoilor, odatÄ cu dezvoltarea ñi menóinerea unui sistem de monitorizare a comunitÄóilor locale în privinóa aplicÄrii planurilor de educaóie ñi de reducere a cererii de droguri. Tot în cadrul acestui proiect este prevÄzut sÄ se înfiinóeze un centru naóional de informare ñi documentare pentru intervenóiile de prevenóie.

În ceea ce priveñte mobilizarea societÄóii civile ñi participarea comunitarÄ, au existat la nivel judeóean mai multe activitÄói de prevenóie separate. În câteva cazuri a existat ñi un început de abordare intersectorialÄ, prin participarea sau implicarea în astfel de activitÄói a unitÄóilor locale de polióie, a celor de promovare a sÄnÄtÄóii, a factorilor din sistemul educaóional ñi a autoritÄóilor locale. Postul telefonic care deserveñte Centrul de consiliere psihologicÄ ñi juridicÄ de la Colegiul Naóional “Cantemir VodÄ” este folosit ñi ca linie “drog help line”. În funcóie de posibilitÄói astfel de linii au fost realizate ñi pe plan local.

Aceste programe comunitare, derulate în parteneriat cu autoritÄóile locale ñi ONG-uri ce au printre obiective ñi prevenirea consumului de droguri, sunt orientate pe promovarea sÄnÄtÄóii ñi prin mijloace de autoprotecóie ñi încurajarea adoptÄrii unui stil de viaóÄ sÄnÄtos.

Astfel de programe au fost derulate de compartimentele de prevenire de la nivelul mai multor judeóe:

- Inspectoratul de Polióie al Judeóului Olt, împreunÄ cu Asociaóia Femeilor din judeóul Olt, au pus bazele unui “Program de modelare comportamentalÄ pentru prevenirea consumului de alcool ñi droguri” ñi a unui “Program de formare de formatori”, acesta din urmÄ fiind adresat elevilor, polióiñtilor, cadrelor didactice etc.

- Inspectoratul de Polióie al Judeóului Suceava a inióiat un “Program partenerial pentru prevenirea consumului de droguri ñi alcool în rândul copiilor ñi al tinerilor”.

- Inspectoratul de Polióie al Judeóului Argeñ în parteneriat cu Inspectoratul Judeóean Argeñ deruleazÄ programul “CISCO- cinste , corectitudine, sinceritate” pentru anul ñcolar 1998 - 1999.

50

- La nivelul Inspectoratului de Polióie al Judeóului Prahova, în cadrul “UniversitÄóii Populare” de pe lângÄ Casa de CulturÄ a municipiului Ploieñti au fost susóinute cursuri cu tematicÄ educativ-preventivÄ privind consumul de droguri .

- Inspectoratul de Polióie al Judeóului Sibiu a inióiat programul “STOP consumul de droguri” care priveñte educarea tinerilor pentru prevenirea consumului de stupefiante.

- Inspectoratul de Polióie al Judeóului Constanóa, în colaborare cu Direcóia SanitarÄ - Laboratorul de MedicinÄ preventivÄ, are în derulare un program privind diagnosticarea consumului de droguri în rândul tinerilor.

Prin aceasta se urmÄreñte conñtientizarea pericolelor pe care le implicÄ folosirea substanóelor stupefiante, inclusiv a alcoolului ñi tutunului. Se are în vedere oferirea unor informaóii cât mai complete despre droguri, formarea unei opinii generale de respingere a consumului unor astfel de substanóe ñi creñterea implicÄrii factorilor de decizie ai comunitÄóii în activitÄóile de prevenire.

16.7. Programe de substituóie/susóinere

Prin Ordin al Ministrului SÄnÄtÄóii au fost stabilite instituóii psihiatrice în Bucureñti, Iañi ñi Cluj care, fÄrÄ a fi dedicate exclusiv tratamentului dependenóilor, sunt nominalizate spre a desfÄñura programul de substituóie prin metadonÄ, la cererea pacienóilor. Acest program este finanóat de la buget prin Ministerul SÄnÄtÄóii. FacilitÄóile cu care sunt prevÄzute aceste centre de tratament nu includ ñi aparatura specificÄ de control ñi dozare a concentraóiilor de metaboliói de droguri, iar personalul care le deserveñte nu are o specializare temeinicÄ pentru tratamentul dependenóei de droguri.

Aceste instituóii sunt în cÄutarea metodelor de tratament adecvate, care sÄ fie conforme conceptelor ñi standardelor internaóionale recunoscute. PânÄ la sfârñitul anului 1998, nu a fost instituit nici un sistem de evaluare a rezultatelor tratamentului ñi nici un program de îngrijiri post-curÄ nu a fost inióiat.

În ceea ce priveñte furnizarea de servicii de îngrijire, este de subliniat în primul rând, lipsa de experienóÄ în materie. Un singur serviciu cu 31 de paturi a îngrijit pacienói dependenói de droguri. Desigur cÄ ñi alte instituóii medicale au intrat în contact cu

51

persoane dependente, mai ales cele având servicii de urgenóÄ ñi de toxicologie, dar ele au furnizat strict îngrijiri pentru diagnostic ñi reechilibrare.

Personalul medical deservind astfel de servicii de îngrijire nu este pregÄtit ñi specializat pe problema drogurilor, iar conceptele de tratament sunt depÄñite ñi nu întotdeauna adaptate individului. Aparatura de diagnostic ñi testare existentÄ nu este suficientÄ ñi nu se ridicÄ la standardele de calitate necesarÄ, dupÄ cum nu existÄ nici o experienóÄ satisfÄcÄtoare pentru utilizarea ei.

De asemenea, nu au existat disponibile programe de îngrijire ambulatorie ñi nici sisteme de servicii de reabilitare. Un program de reducere a consecinóelor nu a fost elaborat, în schimb toói pacienóii care solicitÄ tratament de substituóie sunt supuñi unei testÄri HIV/SIDA la internare. Metadona nu se poate folosi în afara spitalului.

16.8. Tratament ambulatoriu

Nu se face tratament ambulatoriu ñi nu existÄ un program de tratament pentru cei nespitalizaói.

16.9. Sex – probleme specifice

În cadrul studiilor efectuate, s-a stabilit existenóa unei legÄturi între sex ñi droguri. Programele de prevenire derulate pânÄ în prezent ñi cele de perspectivÄ coreleazÄ ambele problematici în scopul eradicÄrii unor boli venerice periculoase ñi a limitÄrii infecóiei cu HIV.

Pe lângÄ Ministerul SÄnÄtÄóii existÄ Comisia naóionalÄ pentru prevenirea ñi tratamentul infecóiilor HIV/SIDA. De asemenea, o linie telefonicÄ dedicatÄ ñi mai multe materiale educaóionale au avut ca obiect prevenire a infecóiei. În ambele cazuri, programele educaóionale s-au axat preponderent pe diminuarea riscurilor de infectare prin transmitere pe cale sexualÄ ñi parenteralÄ ñi, nu în mod special, prin injectare de droguri.

De altfel, nu a existat nici o inióiativÄ care sÄ creeze premisele pentru instituirea unui program de schimbare a acelor necesare injectÄrii individuale sau a unuia de diminuare a consecinóelor abuzului de droguri. Inexistenóa unor astfel de programe este motivatÄ de faptul cÄ nu au fost raportate cazuri de infecóii HIV/SIDA prin injectare de droguri. Din nou, legislaóia nu a favorizat dezvoltarea unor astfel de programe.

52

16.10. Folosirea drogurilor la locul de muncÄ

Este puóin cunoscut acest aspect, dar ILO (Biroul Internaóional al Muncii) a desfÄñurat în cursul anului trecut un program de prevenire a consumului de alcool ñi droguri la locul de muncÄ.

În acest program au fost incluse ñase întreprinderi din óarÄ. Din pÄcate, fondurile scÄzute ale întreprinderilor în cauzÄ au dus la întreruperea acestui program.

53

CAPITOLUL 17- Evaluare, cercetare, pregÄtire profesionalÄ

17.1. Evaluare

Evaluarea activitÄóilor ñi a proiectelor derulate este un concept unanim acceptat în teorie, dar din raóiuni diferite el nu s-a concretizat practic. Necesitatea de a evalua eficacitatea unor proiecte de reducere a cererii este cu atât mai mare, cu cât experienóa derulÄrii unor astfel de activitÄói este redusÄ, iar resursele utilizate, limitate. Cu toate acestea, evaluÄri ale activitÄóilor preventive nu au fost realizate, dupÄ cum nu au fost încercate nici acóiuni de marketing ñi promovare a lor.

17.2. Cercetare

Cercetarea este o altÄ dimensiune importantÄ în fundamentarea politicilor ñi strategiilor de educaóie pentru sÄnÄtate. PânÄ în anul 1998, în România au fost fÄcute studii în privinóa consumului de alcool sau tutun, dar nu ñi în privinóa celui de droguri. Va fi necesar sÄ fie adoptate acele strategii ñi metodologii de cercetare care sunt potrivite pentru a examina grupuri de populaóie sau chiar un eñantion naóional reprezentativ.

În decursul anului 1998, aña cum a fost menóionat, au fost realizate cercetÄri calitative limitate la numai câteva judeóe ale óÄrii.

17.3. PregÄtire

Programe de pregÄtire a personalului care lucreazÄ în reóeaua naóionalÄ de promovare a sÄnÄtÄóii au fost realizate, pe de o parte, prin includerea de noóiuni despre prevenirea consumului de droguri, în cadrul cursurilor de perfecóionare obiñnuite organizate de Institutul de Management al Serviciilor de SÄnÄtate – Centrul Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Programe, iar pe de altÄ parte prin derularea proiectului Phare de AsistenóÄ tehnicÄ pentru reducerea cererii de droguri.

La aceste cursuri au participat aproximativ 50 de cadre. Nu au fost organizate cursuri sau seminarii pentru persoane din afara sistemului sau pentru personalul de îngrijire medicalÄ.

54

Este de semnalat cererea importantÄ pentru cursuri de pregÄtire specificÄ ñi de suport de informare venitÄ din partea personalului care lucreazÄ în sistemul sanitar ñi în cel educaóional.

Pentru elaborarea ñi punerea în practicÄ a unor strategii (naóionale ñi locale) de reducere a cererii de droguri, condióia esenóialÄ rÄmâne realizarea unor programe coerente de pregÄtire, care sÄ includÄ metodologiile de cercetare a fenomenului ñi definire a problemei, de evaluare a nevoilor de educaóie ñi de monitorizare a comunitÄóilor ñi, mai ales, de evaluare a calitÄóii ñi eficienóei intervenóiilor preventive. În aceeañi ordine de idei, a devenit prioritarÄ dezvoltarea unei programe de curs pentru specializare în tratamentul ñi îngrijirea dependenóilor în instituirea curei de reabilitare ñi reinseróie socialÄ.

55

CONCLUZII FINALE

Aspecte esenóiale ñi necesitÄói pentru perioada imediat urmÄtoare

În ciuda rezultatelor notabile obóinute, România nu este suficient de pregÄtitÄ pentru o bÄtÄlie de asemenea proporóii.

Amploarea fenomenului depÄñeñte sfera preocupÄrilor medicale ñi chiar puterea de reacóie a instituóiilor implicate direct în lupta cu infracóionalitatea, sub toate formele ei de manifestare, inclusiv traficul ñi consumul ilicit de droguri.

Combaterea fenomenului necesitÄ mÄsuri de ordin economic, legislativ, social ñi instituóional.

Situaóiile din alte state au demonstrat cÄ explozia fenomenului nu añteaptÄ acumulÄri cantitative, ci acóioneazÄ ñi se produce prompt, speculând breñele din sistemul de apÄrare intern al fiecÄruia dintre ele.

Tergiversarea luÄrii unor mÄsuri adecvate de contracarare a narcotraficului, de reducere a consumului ñi de reinseróie socialÄ a toxicomanilor, subliniazÄ faptul cÄ fenomenul drogurilor nu este conñtientizat cu toatÄ responsabilitatea.

Comparativ cu anul anterior – analizat, de altfel, într-un raport asemÄnÄtor – nici în perioada de referinóÄ nu s-au înregistrat schimbÄri majore de ordin calitativ care sÄ ne îndreptÄóeascÄ sÄ privim mai optimist viitorul.

Chiar dacÄ statisticile reflectÄ, pe anumite componente, obóinerea unor rezultate meritorii, abordând global problematica, putem constata o lipsÄ de integrare ñi de acóiune concertatÄ, ceea ce ñi explicÄ contradicóia dintre situaóia înregistratÄ pe segmente ñi cea globalÄ.

În context, intrigÄ ñi este de neînóeles de ce nici în 1998 nu s-a reuñit cunoañterea estimativÄ a cifrei negre a consumatorilor

56

de droguri, fapt care ar fi permis o abordare mai profundÄ a necesitÄóilor ñi prioritÄóilor existente în domeniul combaterii fenomenului drogurilor.

Consumul de droguri încÄ nu poate fi considerat o problemÄ la scarÄ naóionalÄ, deñi statisticile aratÄ cÄ numÄrul de toxicomani trataói în anul 1998 în Centrul pilot de intervenóii în toxicomanii s-a dublat faóÄ de 1997 ñi s-a triplat faóÄ de anul 1996 ñi evidenóiazÄ explozia galopantÄ a consumului de droguri în óara noastrÄ.

Se ñtie cÄ România a devenit, în perioada analizatÄ, pe lângÄ óarÄ de tranzit, ñi loc de depozitare ñi de distribuóie a drogurilor. Conñtientizarea pericolului extinderii zonelor interne de trafic ñi a consumului de droguri ñi asupra altor eñantioane de populaóie, precum ñi luarea mÄsurilor ce se impun de cÄtre factorii decizionali aflaói la conducerea societÄóii româneñti, pot conduce la reducerea impactului negativ pe care drogurile îl produc asupra vieóii în ansamblul ei.

57

ANEXA 1

DECLARAòIE COMUNÃ

Reprezentanóii ministerelor de interne ñi vÄmilor din România, Republica BulgarÄ, Republica ElenÄ, Republica Turcia, Republica UngarÄ, Ucraina, Republica Moldova, precum ñi ai O.I.P.C. - INTERPOL, D.E.A. ñi P.N.U.C.I.D., întruniói la Bucureñti în perioada 29-30 iunie 1998, pentru a participa la lucrÄrile Conferinóei regionale privind combaterea traficului ñi consumului ilegal de droguri.

Având în vedere prevederile Convenóiei Unice asupra substanóelor stupefiante (New York 30 martie 1961), aña cum a fost modificatÄ prin Protocolul adÄugat, din 1972 (Geneva, 25 martie), ale Convenóiei asupra substanóelor psihotrope (Viena, 21 februarie 1971), ale Convenóiei împotriva traficului ilicit de substanóe stupefiante ñi psihotrope (Viena, 20 decembrie 1988), ale Planului Global de acóiune (New York, 23 februarie 1990), precum ñi documentele adoptate la recenta Sesiune specialÄ a AdunÄrii Generale a O.N.U. consacratÄ luptei împotriva producóiei, vânzÄrii, cererii, traficului ñi distribuóiei ilicite a stupefiantelor ñi a substanóelor psihotrope ñi activitÄóilor conexe (New York, 8-10 iunie 1998);

Conñtienói cÄ atât creñterea producóiei cât ñi a traficului ilicit de substanóe stupefiante ñi psihotrope reprezintÄ o ameninóare serioasÄ pentru dezvoltarea socio-economicÄ normalÄ ñi pentru sÄnÄtatea fizicÄ ñi psihicÄ a naóiunilor;

Convinñi cÄ pentru prevenirea ñi combaterea eficientÄ a traficului ñi consumului ilegal de substanóe stupefiante ñi psihotrope, cooperarea regionalÄ ñi internaóionalÄ este un factor indispensabil;

Au convenit urmÄtoarele:

58

- SÄ intensifice cooperarea dintre óÄrile participante la Conferinóa de la Bucureñti, în scopul transpunerii în viaóÄ a mÄsurilor stabilite prin convenóiile internaóionale la care sunt pÄrói.

- SÄ militeze pentru extinderea cooperÄrii ñi cu alte state din sud-estul Europei, în vederea creñterii foróei în lupta împotriva acestui flagel.

- Prin reprocitate, sÄ stabileascÄ persoane de contact din instituóiile cu competenóÄ în domeniu, în vederea creñterii operativitÄóii schimbului de informaóii.

- SÄ organizeze consultÄri periodice, în vederea adoptÄrii de pozióii comune ñi acóiuni concertate la reuniunile internaóionale la care se vor dezbate problemele luptei împotriva traficului ñi consumului ilicit de stupefiante ñi substanóe psihotrope.

- SÄ inióieze demersuri în vederea desfÄñurÄrii unor astfel de conferinóe, în óÄrile lor, prin rotaóie, la care sÄ se analizeze evoluóia în acest domeniu ñi sÄ se stabileascÄ noi modalitÄói de contracarare a acestui fenomen.

** *

59

ANEXA 2

ALOCUòIUNEA Preñedintelui României, Emil Constantinescu, la Sesiunea SpecialÄ a AdunÄrii

Generale a O.N.U. consacratÄ luptei împotriva drogurilor

New York, 8 iunie 1998

Domnule Secretar General,Doamnelor ñi domnilor,

România este profund interesatÄ de tema acestei Sesiuni Speciale a AdunÄrii Generale a O.N.U. , o inióiativÄ substanóialÄ pe care o salut. CÄci primejdiilor pe care le comportÄ pentru orice stat din lume traficul ñi consumul de droguri, li se adaugÄ, în contextul specific societÄóilor est-europene, riscul grav al unei adevÄrate înstÄpâniri a reóelelor criminale asupra pârghiilor esenóiale în construcóia noilor democraóii din aceastÄ parte a Europei.

Într-adevÄr, odatÄ eliberate de constrângerile dictaturii comuniste, óÄrile noastre au devenit brusc vulnerabile: viteza cu care organizaóiile criminale au pornit la cucerirea acestor noi teritorii contrasteazÄ pregnant cu ritmul – obiectiv mai lent – al construcóiei lor instituóionale. ÎncÄ fragile, barierele pe care le poate opune statul de drept acestei mediatizÄri perverse ñi toxice a crimei organizate sunt încÄ insuficiente, legislaóia lor este lacunarÄ, reacóiile societÄóii civile sunt încÄ timide. Confruntat cu primejdii, multÄ vreme absente sau necunoscute, universul nostru, ñi aña profund bulversat, riscÄ grave derapaje în absenóa unei reacóii energice ñi concertate. IatÄ de ce, statul român a declarat o triplÄ acóiune de auto-apÄrare – prin perfecóionarea legilor, prin reforma instituóiilor, printr-o intensÄ acóiune educativÄ pentru prevenirea rÄspândirii toxicomaniei în special în rândul tineretului.

România a adoptat toate programele Naóiunilor Unite de luptÄ anti-drog, tot aña cum va adopta fÄrÄ ezitare ñi rezoluóiile prezentei reuniunii. Noi considerÄm cÄ numai printr-o cooperare internaóionalÄ acest flagel internaóional

60

al producerii, traficului ñi difuzÄrii drogurilor poate fi împiedicat.

Din acelañi motiv, am acóionat permanent ñi în interiorul óÄrii, dar ñi în strânsÄ colaborare cu óÄrile vecine. Am ameliorat ñi adaptat legile – ñi în acest sens ajutorul O.N.U. ne-a fost deosebit de util, fapt pentru care permiteói-mi sÄ vÄ mulóumesc.

DupÄ schimbarea politicÄ de la finele anului 1996, óara noastrÄ s-a implicat în lansarea unor strategii regionale în lupta contra traficului de droguri, ale cÄrei rute ameninóÄ sÄ se permanentizeze în regiune ñi sÄ transforme óÄrile din estul Europei din zone de tranzit în pieóe de desfacere.

Acorduri trilaterale cu óÄrile vecine Bulgaria ñi Turcia, Moldova ñi Ucraina sunt deja în vigoare. Un alt acord trilateral cu Bulgaria ñi Grecia e pe cale de a fi încheiat, ca ñi alte acorduri bilaterale, încheiate cu majoritatea óÄrilor din Europa CentralÄ ñi de Est.

Elementul central al acestor acorduri – mai ales al celui încheiat cu Bulgaria – se referÄ tocmai la cooperarea în cadrul unor programe de protecóie contra crimei organizate.

Anul acesta chiar, Bucureñtiul, va fi gazda Conferinóei Regionale consacrate traficului de droguri, având drept oaspeói personalitÄói din óÄrile Europene de RÄsÄrit, precum ñi reprezentanói ai principalelor organisme internaóionale ñi specializate.

Añ aminti, de asemenea, deosebita importanóÄ a creÄrii – tot la Bucureñti – a Centrului S.E.C.I. de luptÄ împotriva corupóiei ñi crimei organizate.

Aceste inióiative de cooperare regionalÄ rÄspund deopotrivÄ la douÄ imperative: cel al eficacitÄóii (s-a calculat, într-adevÄr, cÄ rezultatele obóinute prin cooperarea a trei sau mai mulói parteneri realizeazÄ în 4-5 ani acóiuni care ar fi nevoie de nu mai puóin decât 48 de ani dacÄ s-ar limita la acorduri bilaterale), ñi imperativul sistemului – cÄci doar stabilind bariere complementare ñi

61

succesive în calea traficului ilicit îi putem controla fluxurile. DacÄ traficanóii trebuie sÄ înfrunte 6-7 polióii de frontierÄ care coopereazÄ ñi-ñi comunicÄ informaóiile cu regularitate, le va fi tot mai dificil sÄ scape de controalele bine óintite spre a sufoca reóelele criminale. Deoarece nu e vorba sÄ obóinem frontiere etanñe – ceea ce, în lumea de azi, ar fi o sinucidere – ci, dimpotrivÄ, sÄ gestionÄm o fluiditate crescândÄ a circulaóiei bunurilor licite ñi a oamenilor cinstiói, susóinând cu severitate plasa menitÄ sÄ-i opreascÄ pe criminali.

Securitatea, prosperitatea ñi pacea pe care le imaginÄm ca piloni ai secolului XXI vor fi realizabile doar dacÄ suntem încÄ de pe acum capabili sÄ acóionÄm în numele lor ñi sÄ le deschidem calea.

În aceastÄ perspectivÄ, añ dori sÄ salut inióiativa Preñedintelui Clinton în direcóia reprimÄrii criminalitÄóii internaóionale care se înscrie în aceleañi preocupÄri.

România va adera la aceastÄ inióiativÄ fÄrÄ rezerve ñi va continua, în ce o priveñte, sÄ lucreze pentru a promova ñi aplica o strategie similarÄ la nivel naóional ñi regional.

Avem azi ñansa de a consacra, în pragul noului mileniu, o politicÄ globalÄ ñi un tip de comunicare umanÄ fÄrÄ precedent, deschizând calea unui viitor pe care îl putem construi liber ñi fÄrÄ piedici .

Acest óel ne este accesibil cu condióia de a ne uni foróele.

VÄ mulóumesc pentru atenóie.

** *

62

ANEXA 3Traducere neoficialÄ

SESIUNEA SPECIALÃ A ADUNÃRII GENERALE A NAòIUNILOR UNITE pe Problema MondialÄ a

Drogurilor, 8-10 iunie 1998

Sesiunea SpecialÄ a AdunÄrii Generale a Naóiunilor Unite (UNGASS), atât în termenii spiritului cât ñi al cooperÄrii demonstrate ñi al mÄsurilor practice pe care le-a endorsat pentru a transpune spiritul în acóiune.

Noi considerÄm cÄ temele majore au fost:

- acceptarea pe scarÄ largÄ a principiilor de responsabilitate împÄrtÄñitÄ; nu se va mai permite ca distincóia artificialÄ dintre óÄri producÄtoare de droguri ñi cele consumatoare sÄ împieteze asupra acóiunii comune necesare pentru a contracara o ameninóare globalÄ pe baze globale;

- recunoañterea reducerii cererii ca fiind un component egal cu reducerea furnizÄrii într-o strategie anti-narcotice comprehensivÄ;

- accentul puternic pe tineret, în particular în Declaraóia de Reducere a Cererii;

- endorsarea fÄrÄ pÄreri diferite a unui set comprehensiv de documente – Declaraóia PoliticÄ, Declaraóia de Reducere a Cererii ñi cele cinci Planuri de Acóiune – pentru a ne ghida sÄ lucrÄm împreunÄ pe mÄsurÄ ce implementÄm o strategie comprehensivÄ anti-narcotice; Secretarul General al Naóiunilor Unite, Annan a notat cÄ o astfel de endorsare unanimÄ în fazele pregÄtitoare a fost fÄrÄ precedent;

- stabilirea de termene óintÄ pentru implementarea Planurilor de Acóiune, în Declaraóia PoliticÄ;

63

- recunoañterea faptului cÄ dezvoltÄrile alternative ñi aplicarea legii sunt consideraóii importante în eradicarea recoltelor;

- sprijin pentru conceptul UNDCP de dezvoltare a unui plan global de eliminare a cultivÄrilor ilegale de opium ñi coca pânÄ în 2008.

A mai fost încÄ o temÄ importantÄ: timpul de discuóii a trecut; acum este timpul pentru acóiune.

Declaraóia de Reducere a Cererii ñi Planurile de Acóiune oferÄ consultanóÄ specificÄ privind acóiunile solicitate.

Declaraóia PoliticÄ solicitÄ Statelor Membre ONU sÄ efectueze aceste acóiuni ñi stabileñte termenele óintÄ pentru acest lucru în 2003 ñi 2008.

- Declaraóia PoliticÄ solicitÄ de asemenea Statelor Membre sÄ raporteze bienal Comisiei pe Droguri Narcotice asupra eforturilor lor de a respecta aceste termene óintÄ 2003 ñi 2008.

- Acele acóiuni impun înfiinóarea ñi stabilirea, pânÄ în 2003 ñi 2008, a legislaóiei nationale referitoare la controlul precursorilor ñi a stimulanóilor de tipul amfetaminei, spÄlÄrii banilor ñi cooperÄrii juridice ñi stabilirea unor sarcini ambióioase dar realizabile pentru a lupta împotriva cultivÄrii ilicite a drogurilor ñi a reducerii cererii de droguri.

Noi credem cÄ prin muncÄ individualÄ, bilateralÄ ñi colectivÄ prin UNDCP, putem sÄ le îndeplinim.

De asemenea, noi credem cÄ este extrem de important pentru toate naóiunile sÄ conlucreze cu UNDCP pentru a traduce scopul sÄu de eliminare a culturilor ilicite de opium ñi coca pânÄ în 2008 în proiecte efective de a atinge acel obiectiv. Începând imediat, acesta va necesita contribuóii crescute la UNDCP.

SperÄm sÄ împÄrtÄñiói percepóiile noastre ale realizÄrilor UNGASS ñi am aprecia orice observaóii pe care le puteói avea sau informaóii asupra planurilor de continuare pe mÄsurÄ ce sunt puse la punct.

Textul Declaraóiei Politice Adoptate la UNGASS pe 10 IunieDeclaraóia PoliticÄ

64

Drogurile. Distrug vieói ñi comunitÄói, submineazÄ dezvoltarea umanÄ susóinutÄ ñi genereazÄ criminalitate. Drogurile afecteazÄ toate sectoarele societÄóii în toate óÄrile, în particular, consumul de droguri afecteazÄ libertatea ñi dezvoltarea tineretului, cel mai valoros bun al omenirii. Drogurile sunt o ameninóare gravÄ la sÄnÄtatea ñi bunÄstarea întregii omeniri, independenóa statelor, democraóia, stabilitatea naóiunilor, structura tuturor societÄóilor ñi demnitatea ñi speranóa a milioane de oameni ñi a familiilor lor, de aceea:

Noi, Statele Membre ale Naóiunilor Unite,Îngrijorate de problema gravÄ, mondialÄ a drogurilor,

adunaói la cea de-a 22-a Sesiune SpecialÄ a AdunÄrii Generale pentru a lua în considerare acóiunea sporitÄ de atacare a acestei probleme în spiritul încrederii ñi cooperÄrii,

1. ReafirmÄm hotÄrârea ñi angajamentul nostru ferm de a depÄñi problema mondialÄ a drogurilor prin strategii interne ñi internaóionale pentru a reduce atât furnizarea ilegalÄ cât ñi cererea de droguri;

2. Recunoañtem cÄ acóiunea împotriva problemei mondiale a drogurilor este o responsabilitate comunÄ ñi împÄrtÄñitÄ care necesitÄ o abordare integratÄ ñi echilibratÄ, în deplinÄ conformitate cu scopurile ñi principiile Cartei Naóiunilor Unite ñi legii internaóionale ñi în particular, în respect total faóÄ de suveranitatea ñi integritatea teritorialÄ a statelor, principiul neintervenóiei în afacerile interne ale statelor ñi toate drepturile omului ñi libertÄóile fundamentale. Convinñi cÄ problema mondialÄ a drogurilor trebuie sÄ fie abordatÄ într-o perspectivÄ multilateralÄ, apelÄm la statele care încÄ nu au fÄcut-o sÄ devinÄ participante ñi sÄ implementeze total cele trei convenóii internaóionale de control al drogurilor. De asemenea, ne reînnoim angajamentul de a adopta ñi sprijini legislaóiile ñi strategiile naóionale comprehensive pentru a da efect prevederilor acelor convenóii, asigurând prin analize periodice cÄ strategiile sunt eficiente;

3. ReafirmÄm sprijinul nostru Naóiunilor Unite ñi organelor sale de control al drogurilor, în special Comisiei pe Droguri, ca for global pentru cooperarea

65

internaóionalÄ împotriva problemei mondiale a drogurilor ñi sÄ hotÄrascÄ întÄrirea funcóionÄrii ñi guvernabilitÄóii acestor organe;

4. SÄ acóioneze pentru a asigura ca femeile ñi bÄrbaóii sÄ beneficieze în mod egal ñi fÄrÄ nici o discriminare de strategiile îndreptate împotriva problemei mondiale a drogurilor, prin implicarea lor în toate fazele programelor ñi elaborÄrii strategiilor;

5. Recunoañtem cu satisfacóie progresul obóinut de cÄtre state, atât individual cât ñi lucrând concertat ñi ne exprimÄm îngrijorarea faóÄ de noile contexte sociale în care are loc consumul de droguri ilegale, în particular de stimulanói tip amfetamine;

6. ÎntâmpinÄm cu plÄcere eforturile unei game largi de oameni care activeazÄ în diverse domenii împotriva consumului de droguri ñi suntem încurajaói de cÄtre comportamentul marii majoritÄói a tineretului care nu consumÄ droguri ilegale ñi decidem sÄ acordÄm o atenóie specialÄ reducerii cererii, în special prin investirea ñi desfÄñurarea de activitÄóii împreunÄ cu tineri prin educaóie formalÄ ñi neformalÄ, activitÄói de informare ñi alte mÄsuri preventive;

7. Ne afirmÄm hotÄrârea în a furniza resursele necesare pentru tratament ñi reabilitare ñi pentru asigurarea reintegrÄrii sociale pentru a restaura demnitatea ñi speranóa copiilor, tineretului, femeilor ñi bÄrbaóilor care au devenit consumatori de droguri ñi sÄ luptÄm împotriva tuturor aspectelor problemei mondiale a drogurilor;

8. ChemÄm Sistemul Naóiunilor Unite ñi invitÄm instituóiile financiare internaóionale, cum ar fi Banca MondialÄ ñi bÄncile de dezvoltare regionale, sÄ includÄ în programele lor acóiuni împotriva problemei mondiale a drogurilor, óinând cont de prioritÄóile statelor;

** *

66

ANEXA 4

SUBSTANòE STUPEFIANTE SAU PSIHOTROPE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN TRAFICUL ILICIT DIN

ROMÂNIA

Produse vegetale obóinute din Cannabis Sativa (cânepÄ).

Cannabis Sativa (cânepa) este o plantÄ ierboasÄ, cu inflorescenóe femele ñi mascule (añezate pe aceeañi tulpinÄ sau pe tulpini separate); frunzele sale sunt acoperite cu peri care secretÄ o rÄñinÄ. Cânepa prezintÄ mai multe varietÄói; acestea nu sunt perfect delimitate ñi nu se pot defini. Specialiñtii afirmÄ cÄ nu existÄ decât o specie de cânepÄ- Cannabis Sativa. În literaturÄ se întâlnesc însÄ frecvent denumirile “Cannabis Indica “ sau “Cannabis Sativa varietatea indica” care se referÄ la specia Cannabis Sativa. Indiferent de varietatea sa, cânepa biosintetizeazÄ un principiu activ cu propritÄói psihotrope, plasat sub incidenóa legislaóiei internaóionale-tetrahidrocannabinol (THC). Concentraóia acestui principiu activ este influenóatÄ de mai mulói factori (condióii pedoclimatice, momentul recoltÄrii plantelor etc).

Produsele vegetale obóinute din cânepÄ în scop ilicit (cannabisul sau “marihuana”, rÄñina de cannabis sau “hañiñul”, uleiul de cannabis) sunt plasate sub controlul legislaóiei naóionale ñi internaóionale, datoritÄ tetrahidrocannabinolului.

“Iarba de cannabis ”, “Cannabis”, “Marihuana” Produsele vegetale denumite prin termenii ca:

“iarbÄ de cannabis”, “cannabis” (termenul cel mai des utilizat pe piaóa ilicitÄ) sau “marihuana” (argou) reprezintÄ vârfurile florale ale plantelor femele de cânepÄ, recoltate în perioada de înflorire sau imediat dupÄ aceasta, când materialul vegetal conóine ñi elemente de fructificaóie.

“Cannabisul” apare în traficul ilicit ca atare sau comprimat în baloturi; poate fi ambalat diferit (saci din

67

material plastic, saci din pânzÄ, scotch); când se vinde în detaliu, “cannabisul” este ambalat în sÄculeói din plastic transparent, pe care sunt ñtanóate uneori frunze de cânepÄ. “Iarba de cannabis” se fumeazÄ ca atare sau amestecatÄ cu tutun.

RÄñina de “cannabis”, “hañiñ”“Hañiñul” reprezintÄ rÄñina secretatÄ de perii

glandulari de pe frunzele tulpinii superioare ñi ai inflorescenóelor plantelor femele de cânepÄ. RÄñina de cannabis poate sÄ aparÄ în traficul ilicit sub forma unei substanóe solide, cu o consistenóÄ moale, comprimatÄ în “turte” cu diferite forme, ambalatÄ în celofan alb sau colorat, uneori având o ñtanóÄ. RÄñina de cannabis se fumeazÄ (în amestec cu tutun) sau se înghite (în amestec cu alimente).

“Uleiul de cannabis”“Uleiul de cannabis”Este un lichid de culoare brun sau verde închis, cu

o consistenóÄ vâscoasÄ ñi miros puternic, caracteristic. Apare în traficul ilicit ambalat în sticle brune prevÄzute cu dop rodat. Se administrazÄ prin fumare.

Efectele nocive ale THC-ului .DupÄ administrarea produselor tip “cannabis”,

principiul psihoactiv din acestea afecteazÄ: memoria, coordonarea, gândirea, starea afectivÄ. Tensiunea arterialÄ creñte iar pulsul devine accelerat; sunt afectate hipofiza,sistemul endocrin, organele de reproducere, plÄmânii.

Produse vegetale obóinute din Erythroxylon coca (arborele de coca).

Erythroxylon coca este un arbust originar din America de sud. Frunzele sale conóin cocainÄ, substanóÄ stimulentÄ a sistemului nervos central; ele se pot mesteca când sunt proaspete sau se pot usca ñi mÄrunói pentru a putea fi fumate.

“Pasta de coca” se prezintÄ pe piaóa ilicitÄ sub forma unei pulberi albe, bej sau crem. PrezintÄ un miros caracteristic. Este un produs intermediar în procesul

68

obóinerii cocainei. Poate sÄ aparÄ în traficul ilicit ca atare. Se poate fuma.

“Crackul” (cocaina bazÄ) se obóine ca ñi cocaina din frunzele arbustului de coca; apare pe piaóa ilicitÄ sub forma unei substanóe de culoare alb-crem; poate fi fumat ca atare sau dupÄ o amestecare cu tutun sau “marihuana”, cu ajutorul unor pipe speciale.

Cocaina. Se obóine din frunzele arbustului de coca.Cocaina. Se obóine din frunzele arbustului de coca. Poate fi întâlnitÄ în trafic ca atare (cocaina bazÄ) sau subPoate fi întâlnitÄ în trafic ca atare (cocaina bazÄ) sau sub formÄ de sare (cocaina clorhidrat).formÄ de sare (cocaina clorhidrat).

Modul de prezentare pe piaóa ilicitÄ. Cocaina clorhidrat ñi cocaina bazÄ pot fi traficate sub formÄ de pulberi, de culoare albÄ sau alb-gÄlbuie, ca atare sau presate în blocuri compacte, cu diferite forme. Cocaina clorhidrat, solubilã în apã, se poate prezenta ñi sub forma unor soluóii apoase, incolore, amestecate sau nu cu alte substanóe, ambalate în flacoane cu mÄrimi ñi forme diferite. În traficul ilicit, cocaina poate fi întâlnitÄ ca atare sau amestecatÄ cu alte substanóe, cu acóiuni farmacodinamice proprii (xilina, procainÄ), amestecarea efectuându-se în vederea obóinerii unui profit.

Cocaina produce o stimulare intensÄ a SNC, caracterizatã prin excitare, euforie, halucinaóii vizuale.

Sub formÄ de pulbere (bazÄ sau clorhidrat) cocaina se prizeazÄ. DupÄ solubilizarea sa, cocaina clorhidrat se poate administra prin injectare. Crack-ul se fumeazÄ. Cocaina induce dependenóÄ psihicÄ ñi fizicÄ puternicÄ, care se instaleazÄ rapid.

Opiumul-produs vegetal obóinut din Papaver Somniferum (mac)

Papaver somniferum (var. “album”, ”glabrum”, “nigrum”, “setigerum”) este cunoscut ñi sub denumirea de “mac opiaceu”.

În interiorul capsulelor de mac provenite de la varietÄóile de mai sus, se gÄseñte un latex (fluid vâscos de culoare albÄ), în care se aflÄ principiile active responsabile de acóiunea opiumului.

Opiumul.

69

Opiumul reprezintã latexul exudat în exterior dupÄ incizarea capsulelor imature ce aparóin speciei de mac Papaver Somniferum.

CantitÄóile relative ale diferióilor alcaloizi care intrÄ în compozióia opiumului pot varia foarte mult, în funcóie de diferiói factori (climÄ, altitudine, etc).

Prezentare pe piaóÄ: rÄñinã de culoare brunÄ, cu o consistenóÄ moale, comprimatã în “turte”, “chifle”, “batoane”, ambalatã în material plastic, cu miros aromat, caracteristic. Opiumul se poate întâlni în traficul ilicit ñi sub formã de pulbere de culoare brunã, aglomeratã în bulgÄri, cu miros specific.

Opiumul se fumeazÄ. În acest sens se folosesc pipe speciale; uneori se administreazÄ pe cale oralÄ (opiofagie) sau se injecteazÄ (dupÄ o extracóie primarÄ).

Dependenóa la opium îmbracÄ aspectele de tip morfinic, iar practica utilizÄrii acestui drog este denumitÄ opiomanie sau tebainomanie.

Substanóa activÄ care pune sub incidenóa legii opiumul este morfina, un analgezic opioid puternic, depresiv al SNC, acóiunea sa fiind însoóitÄ ñi de efect narcotic. Dependenóa indusÄ de opium sau morfinÄ este mixtÄ (fizicÄ ñi psihicÄ). Sevrajul de tip morfinic este violent ñi greu de suportat de organism. Morfina face parte din clasa substanóelor stupefiante.

Prezentare morfinei pe piaóa ilicitã: pulbere granulatÄ de culoare albÄ, bej sau maro, condióionatÄ ñi sub formÄ de comprimate, soluóii înfiolate sau supozitoare.

Mod de administrare: prin inhalarea vaporilor rezultaói din încÄlzirea pulberii de morfinÄ; oral, sub formÄ de comprimate; extern, sub formÄ de supozitoare; pe cale injectabilÄ (soluóie de clorhidrat de morfinÄ).

În circuitul legal, morfina se elibereazÄ fie pe baza unor reóete cu timbru sec fie pe baza unor condici speciale.

Heroina

70

Heroina, este o substanóÄ obóinutÄ din opium sau morfinÄ. Ea apare în traficul ilicit sub forma unei pulberi de culoare bej, gri, maro, cafeniu, albÄ, poate sÄ aibÄ sau nu un miros iritant. De obicei, în traficul ilicit, heroina are o concentraóie de 30-50% ñi se distribuie ca atare sau amestecatÄ cu substanóe cu acóiune farmacodinamicÄ proprie (exemplu: cafeinÄ, fenobarbital, diazepam, antipirinÄ), mÄrindu-i-se astfel toxicitatea. Heroina poate sÄ aparÄ în traficul ilicit sub formÄ de pulbere, ambalatÄ ca atare sau comprimatÄ în blocuri compacte cu forme variate.

Mecanismul de acóiune al acesteia asupra organismului uman este asemÄnÄtor cu cel al morfinei. Heroina este un analgezic mai puternic decât morfina dar ñi mai toxic decât aceasta; este un depresiv al sistemului nervos central.

Modul de administrare: heroina se fumeazÄ “la folie” (din aluminiu), consumatorul inhalând fumul rezultat prin arderea ei (tehnica “dragonului”); se poate fuma dupÄ amestecare cu tutun, introdusÄ în óigarete artizanale.

Pentru obóinerea unui efect imediat, mai intens, heroina se injecteazÄ intravenos. DatÄ fiind solubilizarea paróialÄ a drogului, dupÄ administrare intravenoasã, la locul injectÄrii apar ulcere venoase ñi cratere sÄpate în óesutul în care s-a fãcut injectarea.

Au existat cazuri în care traficanóii au introdus pe piaóa ilicitÄ pulberi asemÄnÄtoare din punct de vedere al aspectului (culoare bej) cu heroina (humÄ, praf de îngheóatÄ), fÄrÄ sÄ realizeze toxicitatea pe care aceste substanóe ar putea sÄ o producÄ dupÄ administrare.

Heroina induce unui consumator dependenóÄ psihicÄ ñi dependenóÄ fizicÄ însoóitÄ de toleranóÄ.

Pe piaóa ilicitã heroina apare în cantitÄói variabile. De la câteva miligrame (doze ambalate în pliculeóe din hârtie), la kg sau tone, ambalatÄ în pungi transparente din polietilenÄ, de mÄrimi diferite, învelite (sau nu) la exterior în bandÄ adezivÄ tip scotch, de diferite culori.

Amfetaminele

71

Amfetamina apare pe piaóa ilicitÄ sub forma unor pulberi sau a unor comprimate diferit colorate (alb, bleu, roz) având, câteodatÄ, ñtanóate pe una sau pe ambele feóe, diferite simboluri. Ea este obóinutÄ prin sintezÄ, în laboratoare clandestine; produsul finit, realizat cu instalaóii improprii, de cÄtre nespecialiñti în domeniul sintezei chimice, nu este supus unor determinÄri de calitate; din acest motiv, nu întotdeauna se ñtie exact care este natura compusului obóinut dupÄ terminarea procesului tehnologic ñi uneori, existÄ riscul distribuirii pe piaóa ilicitÄ a unor substanóe toxice, cu aóiune farmacologicÄ incertÄ.

Acóiunea amfetaminei . Amfetamina este un stimulent al SNC. Se administreazã pe cale oralã. DupÄ administrare tensiunea arterialÄ creñte, se produce accelerarea ritmului cardiac ñi a respiraóiei, apare transpiraóia, dezechilibrul electrolitic ñi scÄderea implicitÄ a concentraóiei sodiului. Pornind de la structura amfetaminei ñi de la efectele ei asupra SNC au fost sintetizaói mii de compuñi chimici, denumiói “XTC” sau “Ecstasy”. Aceñti derivaói de amfetaminÄ apar pe piaóa ilicitÄ sub formÄ de comprimate de diferite culori ñi de obicei poartÄ un simbol, fie pe una din feóe, fie pe ambele.

Prin prescurtarea denumirii lor chimice, aceñti derivaói de amfetaminÄ sunt întâlniói în traficul ilicit sub numele de MDMA, MDA, MDEA. DatoritÄ acóiunii lor asupra SNC, aceñti derivaói de amfetaminÄ induc aparióia halucinaóiilor, perceperea deformatÄ a spaóiului ñi timpului ñi implicit, sinestezia.

L.S.D.Este cel mai toxic halucinogen cunoscut ñi întâlnit

în traficul ilicit. Se obóine în principal prin sintezÄ.LSD-ul este o pulbere de culoare albÄ; în trafic

apare sub diferite forme: hârtie caroiatÄ (împÄróitÄ în doze, fiecare pÄtrat de hârtie purtând un simbol) în care s-a impregnat o soluóie de L.S.D. (formÄ de prezentare numitÄ “bloter”), cuburi de gelatinÄ (în care s-a impregnat o soluóie de L.S.D.), microcomprimate (cu forme ñi mÄrimi diferite numite “microdot”) care conóin L.S.D. sub formÄ de pulbere.

72

Mod de administrare.Bloterele se detañeazÄ individual ñi se óin sub limbÄ, principiul activ (L.S.D.-ul) intrând imediat în organism prin absorbóia realizatÄ de mucoasa bucalÄ. Oral, se administreazÄ ñi cuburile de gelatinÄ sau “microdoturile.

MorfinomimeticeSubstanóe cu structuri chimice ñi acóiuni

asemÄnÄtoare morfinei. Acestea sunt ambalate în cutii marcate cu dungÄ oblicÄ roñie, depozitate, prescrise ñi eliberate în unitÄóile sanitare în condióii speciale.

Ele induc dependenóa fizicÄ ñi psihicÄ, acóionând ca analgezice ñi depresive ale sistemului nervos central.

Petidina (mialginul), fentanilul, hidromorfonul, piritramida (dipidolor), hidromorfon cu atropinã, levorfanul sunt doar câteva morfinomimetice întâlnite în circuitul legal al produselor ñi substanóelor stupefiante din România.

Toate acestea sunt incluse în lista anexã la Legea nr. 73/1969 privind regimul produselor ñi substanóelor stupefiante.

73

ANEXA 5

Situaóia confiscÄrilor de droguri în România

la 31.12.19981991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Total

REALIZATE DE :Pol ióie 4 19 29 31 43 119 100 115 460VamÄ 7 19 17 13 1 3 7 3 70

Total 11 38 46 44 44 122 107 118 530DROGURI :Hañiñ + Cannabis (kg)

0,278 2,132 11180,646

1579,489

40,363 4851,528

1351,928

224,748

19231,112

Opiu (kg) 10,000

3,989 1,000 0,193 0,502 1,442 2,488 0,728 20,342

HeroinÄ (kg) 12,372

6,734 93,534 348,972

54,484 103,347 117,922 412,327

1149,692

CocainÄ (kg) 13,170

17,666 105,658 0 15,794 712,611 69,556 0,006 934,461

MorfinÄ, Mialgin, Hidromorfon (fiole)

283 25 74 71 17 470

AmphetaminÄ ñi derivaói, MDMA (comprimate)

14 11420 3288 4203 18925

LSD (doze) 13 0 0 13MetadonÄ (comprimate)

33 33

Total (kg) 35,820

30,521

11380,838

1928,654

111,143

5668,928

1541,894

784,809

21482,607

LOC DE DISIMULARE :Mij loace de transport 3 7 8 8 9 12 12 25 84Containere 4 0 4 1 0 3 1 0 13Colet poñtal 0 0 0 0 0 3 0 3 6Bagaje 0 4 8 9 6 18 7 16 67ÎmbrÄcÄminte 2 14 12 8 12 46 18 14 126În/pe corp 1 8 3 5 3 9 22 29 80Locuinóe 0 4 7 6 12 22 34 24 109Obiecte de artÄ 0 0 1 0 0 0 0 0 1AparaturÄ electronicÄ

1 0 1 0 0 0 0 0 2

CulturÄ 0 0 0 0 0 1 1 0 2AbandonatÄ 0 1 2 7 2 8 12 7 39

Total 11 38 46 44 44 122 107 117 529ZONELE GEOGRAFICE DE ORIGINE ALE TRAFICANòILOR :România 1 1 18 53 28 68 50 93 301Europa 2 26 24 10 17 41 28 14 162Asia 2 25 28 25 28 62 50 28 248Africa 5 5 2 1 6 14 2 4 39America de Nord ñi Sud

4 0 2 1 1 3 2 1 14

Austral ia 0 0 0 1 0 0 0 0 1NeprecizatÄ 0 0 3 6 4 0 0 2 15

Total 14 57 77 97 84 188 132 131 780

74

75

CUPRINS

CAPITOLUL 1 - Consideraóii generale.............................3CAPITOLUL 2 - Legislaóia drogurilor ñi pedepsele relevante.............................................................................5CAPITOLUL 3 – Instituóii abilitate în combaterea traficului ñi consumului ilicit de droguri. Cooperarea internaóionalÄ. Bugete ñi surse de finanóare..............8CAPITOLUL 4 – Rezultate obóinute în anul 1998 în sistemul legislativ............................................................13CAPITOLUL 5 – Sisteme naóionale de monitorizare ñi informare...........................................................................15CAPITOLUL 6 - Descrierea Punctului Focal Naóional. 16CAPITOLUL 7 – Tipuri ñi surse de informaóie existente.......19CAPITOLUL 8 – ModalitÄói de raportare la alte organizaóii internaóionale.............................................21CAPITOLUL 9 - Noi realizÄri în anul 1998....................21CAPITOLUL 10 – Consumul de droguri..........................24(date, studii in domeniu, deficienóe, tendinóe).........24CAPITOLUL 11 - Aspecte sociale ñi culturale..............27CAPITOLUL 12 - Reducerea ofertei de droguri...........28CAPITOLUL 13 – DisponibilitÄói de aprovizionare......29CAPITOLUL 14 - Discuóii.................................................34CAPITOLUL 15.-Dimensiunile politicii...................................36CAPITOLUL 16 - Dimensiunea intervenóiilor de reducere a cererii de droguri........................................38CAPITOLUL 17- Evaluare, cercetare, pregÄtire profesionalÄ......................................................................47

ANEXA 1.....................................................................51ANEXA 2.....................................................................53ANEXA 3.....................................................................56ANEXA 4.....................................................................60ANEXA 5.....................................................................66

76