jaristea

Strategia de dezvoltare durabila a comunei Jariştea, jud. Vrancea 1

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional

"Dezvoltarea Capacităţii

GUVERNUL ROMANIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

Strategia de dezvoltare durabila a comunei Jariştea,

jud. Vrancea

2011-2018






Jariştea -2018

Model de dezvoltare durabila,






Strategia de dezvoltare durabila a comunei Jariştea, jud. Vrancea

2011-2018

Cuprins

Introducere

1.Consideratii generale

2.Elaborarea strategiei de dezvoltare locala a comunei Jariştea

3.Cadrul conceptual al strategiei

CAPITOLUL 1

Principii şi cadrul normativ al dezvoltarii locale

1.1.Principiile managementului urban

1.2. Cadrul legal aplicabil

CAPITOLUL 2

Prezentarea generala a comunei Jariştea

2.1.Localizare

2.2.Resursele naturale

2.3.Istoricul comunei Jariştea

2.4.Populatia

2.5.Resurse create de om

2.6.Perceptia asupra comunei Jariştea






Capitolul 3

Analiza SWOT a comunei Jariştea şi obiectivele strategice

Capitolul 4

Domeniile dezvoltarii comunei Jariştea, obiectivele şi proiectele specifice

4.1.Economia locala

4.1.1.Agricultura

4.1.1.1 Prezentare generala

4.1.1.2 Analiza SWOT

4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agricultura

4.1.1.4 Fise de proiect

4.1.2.Industria

4.1.2.1.Prezentare generala

4.1.2.2.Analiza SWOT

4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrie


4.2.Mediu

4.2.1.Prezentare generala

4.2.2.Analiza SWOT

4.2.3.Obiective pentru domeniul mediu

4.2.4.Fise de proiecte

4.3.Dezvoltare sociala







4.3.2. Analiza SWOT

4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare sociala

4.3.4.Fise de proiect

4.4.Amenajarea teritoriului şi infrastructura de transport


4.4.2.Analiza SWOT

4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului şi

infrastructura de transport


4.5.Administratia publica locala


4.5.2.Analiza SWOT

4.5.3.Obiective pentru domeniul administratie publica locala


4.6.Educatie şi formare


4.6.2.Analiza SWOT

4.6.3.Obiective pentru domeniul educatie şi formare


4.7.Cultura, sport şi agrement


4.7.2.Analiza SWOT

4.7.3. Obiective pentru domeniul cultura, sport şi agrement

Strategia de dezvoltare durabila a comunei



Anexe

Anexa 1. Programul naţional de dezvoltare rural

Anexa 2. Programul operaţ







ţional de dezvoltare rurală

Anexa 2. Programul operaţional regional

Programul operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative”

Anexa 4. Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţ

Anexa 5. Programul operaţional sectorial de mediu

Coordonator: dr. Dragoş Dincă

6



ăţii administrative”

terea competitivităţii economice”






Introducere

1.Consideratii generale

Strategia de dezvoltare locala a comunei Jariştea constituie suportul în care se va realiza

dezvoltarea deplina şi simetrica în urmatorii ani în vederea imbunatatirii calitatii vietii

locuitorilor. Acest suport serveste atat intereselor publice dar şi celor private, datorita mentinerii

şi imbunatatirii elementelor de ordin economic, social şi de mediu, esentiale pentru prosperitatea

pe termen lung a cetatenilor şi a societatilor comerciale.

Strategia este un instrument care ghideaza şi integreaza eforturile de dezvoltare locala ale

intregii comunitati. Astfel, participarea şi cooperarea tuturor cetatenilor, sectoarelor public,

privat şi social, a actorilor locali şi formatorilor de opinie, sunt esentiale pentru o punere în

practica de succes. Data fiind perioada extinsa de timp la care se refera documentul, se propune o

prioritizare a directiilor de actiune şi investitiilor cu impact semnificativ asupra dezvoltarii

economice şi sociale, din surse interne (buget local, parteneriate public-privat) sau externe (buget

de stat, fonduri structurale, credite externe, etc.), în scopul asigurarii conditiilor de baza

(infrastructura, protectia mediului inconjurator, servicii comunitare şi de gospodarie comunala)

pe care sa se dezvolte comuna în viitor.

In elaborarea lucrarii s-a pornit de la elementele specifice comunei Jariştea, de la datele

demografice, infrastructura, economie, amenajarea teritoriului, mediu, distributia serviciilor etc.,

precum şi o posibila apreciere amanuntita a felului în care comunitatea locala doreste sa se

dezvolte. Au fost inglobate componente strategice care respecta şi inglobeaza cunostinte din

programele judetene, regionale, sectoriale şi nationale, precum şi angajamentele asumate de

Romania în negocierile cu Uniunea Europeana.

Strategia a fost creata cu contributia comunitatii, a functionarilor din administratia locala,

agentilor economici, institutiilor şi organizatiilor locale, prin intermediul sondajelor,






consultarilor comunitatii şi dezbaterii publice care au reunit comunitatea intr-un exercitiu de

democratie participativa şi efort colectiv de trasare a propriului viitor.

Asadar, din punct de vedere metodologic, strategia are la baza şi se fundamenteaza pe

urmatoarele instrumente şi proceduri de lucru:

-analiza de continut;

-analiza de date statistice din surse organizate;

-comparatii de date statistice pe scara evolutiva;

-inteviuri cu actorii locali ai dezvoltarii;

-analiza SWOT;

-analiza şi interpretarea unor studii, rapoarte, cercetari, strategii şi norme locale, judetene,

regionale, nationale şi europene.

Strategia de dezvoltare locala recunoaste o viziune distincta şi cuprinzatoare asupra

viitorului - modul în care vrea comunitatea sa devina la sfarsitul perioadei de planificare - şi

determina obiectivele prin care se va realiza aceasta viziune. Principiile şi caile de actiune pentru

atingerea obiectivelor sunt astfel structurate incat sa permita actorilor, organizatiilor şi cetatenilor

participanti la punerea în aplicare, sa isi coordoneze eforturile şi sa colaboreze în beneficiul

intregii comunitati, cu utilizarea sinergica a tuturor resurselor, cunostintelor şi vointei locale.

Pentru o punere în practica adecvata a strategiei, trebuie respectate urmatoarele conditii:

-acordul şi sustinerea din partea consiliului local şi a comunitatii;

-sustinerea din partea sectorului privat, indeosebi a componentei economice;

-informarea permanenta a comunitatii cu privire la progresul punerii în aplicare;

-monitorizarea permanenta stadiului atingerii obiectivelor propuse.

2.Elaborarea strategiei de dezvoltare locala a comunei Jariştea

Strategia de dezvoltare locala a comunei Jariştea s-a realizat în cadrul proiectului

„Îmbun ătăţirea procesului de luare a deciziilor în Comuna Jariştea prin dezvoltare şi

planificare strategică”, finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii






Administrative, în baza axei prioritare 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului

ciclului de politici publice, Domeniul 1.1:Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel

politico – administrativ

. Proiectul „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor în comuna Jariştea prin

dezvoltare şi planificare strategică” are drept principal rezultat realizarea unei strategii de

dezvoltare a comunei, venind în întâmpinarea unei nevoi identificate la nivelul comunităţii.

Activităţile proiectului sunt astfel gândite încât, pe lângă procesul propriu-zis de realizare a

strategiei să se asigure sprijinul factorilor interesaţi pentru identificarea principalelor obiective de

dezvoltare şi mai ales să se îmbunătăţească comunicarea cu toşi membrii comunităţii, asigurând

astfel asumarea direcţiilor de dezvoltare. În condiţiile în care populaţia aşteaptă de la autorităţile

locale să asigure servicii publice, la un nivel sporit de calitate şi membrii societăţii trebuie să

devină responsabili pentru soarta lor şi a comunităţii din care fac. Administraţia locală are rolul

de a asigura cadrul legal de participarea activă a tuturor factorilor interesaţi la deciziile care

privesc viaţa lor şi dezvoltarea viitoare a comunităţii. Ca partener al comunităţii, administraţia

publică locală trebuie să asigure o deplină transparenţă a deciziilor.

Planificarea strategică, consultarea factorilor interesaţi şi participarea cetăţenilor comunei

în procesul de luare a deciziilor reprezintă soluţia pentru dezvoltarea viitoare viabilă a comunei

Jariştea, pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor dar şi pentru a crea premisele

implementării unui management public eficient, solid, şi foarte riguros structurat, preluând

modelele comunitare de organizare a administraţiei publice locale.

Scopul şi activităţile proiectul sunt coerente cu documentele programatice naţionale şi

europene, vizând asigurarea unei dezvoltari echilibrate comunei, prin valorificarea resurselor

locale şi susţinerea economiei locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea

condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie.

Proiectul se încadrează în prevederile Strategiei de Dezvoltare a judeţului Vrancea pentru

perioada 2007-2013, răspunzând, printre altele, unuia dintre obiectivele sale specifice –

„menţinerea unui mediu rural viu, atractiv şi curat, straâs integrat cu mediul urban, simultan cu

creşterea valorii adăugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural”. Este exact






ceea ce se doreşte a se realiza şi la Jariştea prin procesul de planificare strategică, adică

revitalizarea comunei, dezvoltarea durabilă şi diversificarea economiei locale.

Proiectul se încadrează şi în prevederile Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est, unul

dintre obiectivele sale specifice fiind „modernizarea sectorului agricol şi diversificarea

activitatilor economice altele decat agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale

(patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe

profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializari”. După

cum am menţionat deja, problema identificată la Jariştea este exact lipsa unor activităţi

economice diversificate care să susţină dezvoltarea durabilă a comunei.

Totodată, proiectul „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor în comuna Jariştea prin

dezvoltare şi planificare strategică” urmăreşte preluarea modelelor comunitare de organizare a

administraţiei publice locale, pentru a crea premisele implementării unui management public

eficient, solid, şi foarte riguros structurat, fapt ce răspunde angajamentului pe care România şi l-a

asumat în calitate de stat membru al Uniunii Europene în ceea ce priveşte procesul de întărire a

reformei ciclului de politici publice care să conducă la o guvernare mai eficientă şi la o mai bună

furnizare a serviciilor publice.

Activităţile acestui proiect vor avea ca rezultat creşterea capacităţii de realizare a

planificării strategice la nivelul comunei Jariştea atât prin parcurgerea tuturor etapelor specifice

acestui proces cât şi prin formarea angajaţilor primăriei (funcţionari publici şi personal

contractual) în mai multe subiecte relevante pentru activitatea lor. De asemenea, activităţile

proiectului vor sprijini dezvoltarea parteneriatelor inter-instituţionale prin faptul că în procesul

de planificare strategică, vor fi implicaţi toţi factorii interesaţi identificaţi.

Realizarea strategiei locale şi a pachetului de proceduri menite să faciliteze punerea în

practică a prevederilor acesteia nu reprezintă un scop în sine în ceea ce priveşte activitatea

administraţiei publice din comuna Jariştea. Obiectivele pe termen lung prevăd:

implementarea strategiei

identificarea surselor de finanţare pentru punerea în practică a proiectelor corespunzătoare

obiectivelor strategice






organizarea de programe specifice având ca scop formarea personalului angajat în

administraţia publică locală

crearea cadrului necesar pentru continuarea procesului de descentralizare inclusiv la nivelul

comunei

Obiectiv general

Dezvoltarea capacitatii de formulare a politicilor publice, capacitatea de a realiza o mai

bună reglementare şi planificare strategică, precum şi aceea de a dezvolta parteneriatele inter-

instituţionale.

Scopul proiectului este creşterea calităţii deciziilor în administraţia publică locală din

comuna Jariştea prin consolidarea cadrului de responsabilizare a cetăţenilor în vederea definirii

principalelor direcţii de dezvoltare strategică şi eliminarea dependenţei de o economie cvasi-

monovalentă.

Activităţile proiectului

A0- Consultanta şi expertiza în obtinerea finantarii nerambursabile

A1- Achizitii publice

A2- Managementul proiectului

A3 –Campania media

A4 -Constituirea Comitetelor Operativ Consultative Locale ( COCL-urile)

A5 – Actiuni participative ale Comitetelor Operativ Consultative Locale (COCL-urile)

A6-Selectia instructorilor

A7- Program de instruire a grupului tinta

A8– Elaborarea strategiei de dezvoltare locala

A9 – Dezbateri publice în comunitate

A10 –Aprobarea strategiei de dezvoltare locala

A11 – Elaborarea metodologiei de implementare a strategiei

A12 –Pilotarea asistata a metodologiei de implementare a strategiei






A13- Editare tiparirea şi distribuire ghid de bune practici

A14- Schimb de bune practici

A15 – Monitorizarea proiectului

A16- Evaluare externa

A17- Conferinta de promovare şi diseminare

A18- Audit financiar

A19 – Raportare de progres şi finala

• Pentru realizarea strategiei au fost avute în vedere următoarele:

• s-au stabilit domeniile prioritare de cercetare;

• s-au identificat indicatorii socio-economici relevanţi domeniului;

• s-au identificat indicatorii disponibili din alte surse (INS, etc);

• s-a elaborat chestionarul pentru culegerea datelor şi manualul cu instrucţiuni

(ghid) pentru completarea acestuia de catre angajatii primariei şi de catre reprezentanti ai

comunitatii;

• s-au constituit 5 Comitete Operativ Consultative la nivelul comunei Jariştea.

• s-au elaborate analize SWOT de catre Comitetele Operativ Consultative

• integrarea celor cinci analize SWOT realizate de Comitetele Operativ

Consultative şi cumularea lor intr-o sinteza a analizei de nevoi identificate la nivelul Comunei

Jariştea din Judetul Vrancea.






Foto: dezbateri în cadrul unui Comitet Operativ Consultativ

Cele 5 Comitete Operativ Consultative au fost constituite pe domenii de activitate şi au avut

componenţa după cum urmează:

SOCIAL

• Vlad Gelu • Ionescu Dumitru • Hortolomei Ioana • Mazilu Ana Maria

• Serafimciuc Claudia • Dumitriu Ioan

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

• Zamfir Maricica • Hainăroşie Iuliana

• Clănţău Viorica • Miron Dorin

• Militaru Andreea

ECONOMIE

• Porumb Adrian • Gheorma Valentin

• Dumitru Lucian • Epure Nicuşor

• Moisescu Cosmin






3.Cadrul conceptual al strategiei

Guvernare, dezvoltare

In elaborarea strategiei s-a pornit de la idee ca astazi, guvernarea implică o filosofie

aparte care urmăreşte să transforme cetăţeanul într-un actor important al dezvoltării

teritoriului . Statul este văzut drept un „ecosistem cu o pluralitate de dimensiuni – socială, de

mediu, urbanistică, economică, politică, culturală etc. şi o pluralitate de actori, care

interacţionează”.

URBANISM

• Epure Nicuşor • Dumitru Alexandru

• Bolovan Lucian • Staicu Emilian • Cristian Nelu • Miron Daniela

MEDIU

• Cristudor Neculai • Damian Adrian

• Voicu Constantin • Rotăraş Zamfir

• Lădaru Ion






De asemenea, s-au avut în vedere, multiplele sensuri ale guvernarii, în vederea integrarii

obiectivelor diferitelor paliere. Se poate vorbi de o „guvernare mondială” strâns legată de

procesele de mondializare şi globalizare, sau de o „guvernare europeană” care are în vedere

reforma instituţiilor europene şi relaţiile colectivităţilor locale cu aceste instituţii. Se poate vorbi,

de asemenea, de o „guvernare locală” pentru a defini practicile teritoriale ce urmăresc

dezvoltarea endogenă şi exogenă şi mobilizarea actorilor dezvoltării locale în acord cu politicile

statale sau europene.

Dezvoltarea corespunde unui proces de mobilitate, de schimbare cu caracter deliberativ

pentru atingerea obiectivelor economico-sociale. Specialiştii1 identifică două faze ale dezvoltării

– cea virtuală (DV) şi cea reală (DR). Dezvoltarea virtuală presupune parcurgerea ciclului

creativitate – idee de proiect – confruntarea cu unele teste de realitate şi definirea suprastructurii

şi infrastructurii proiectului, integrarea în alte proiecte şi în mediu şi instituţionalizarea

proiectului. Dezvoltarea reală are, este sau ar trebui să fie însoţită de creştere economică şi se

obţine din transformarea lui DV în dezvoltare reală, proces mijlocit de management.

Dezvoltarea locală reprezintă „procesul de dezvoltare, în principal economică, într-o

anumită regiune sau unitate administrativ-teritorială, care determină o creştere a calităţii vieţii la

nivel local”2. Dezvoltarea locală are ca obiectiv „prosperitatea economică şi bunăstarea socială

prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a

grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat”3.

Dezvoltarea economică locală (DEL) este „procesul prin care administraţia locală şi/sau

comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente şi intră într-un nou angajament

de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri de muncă şi

pentru a stimula activităţile economice într-o zonă economică bine definită”4.

1 Dumitrescu M., Strategii şi management strategic, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, p. 96. 2 lat. Disolvere – a creşte, a evolua. 3 Parlagi A., Dicţionar de administraţie publică, Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 86. 4 Dezvoltare economică – O modalitate strategică pentru administraţia publică locală, Don Morrison, ICMA, citându-l pe Edward J. Blakelz, Planning Local Economic Development: Teory and Practice






Dezvoltarea economică presupune „dezvoltarea capacităţii economice regionale sau

locale şi formularea răspunsului la schimbările economice, tehnologice, sociale etc.”5

Dezvoltarea socio-economică locală (DSEL) reprezintă un proces de dezvoltare într-o

anumită regiune sau arie geografică, care are ca efect o îmbunătăţire a calităţii vieţii la nivel

local. DSEL se referă la dezvoltarea capacităţii unei economii locale sau regionale de a stimula o

creştere economică stabilă şi prin aceasta de a crea locuri de muncă şi condiţii pentru

valorificarea oportunităţilor proprii schimbărilor rapide în plan economic, tehnologic şi social.

Obiectivele majore ale DSEL sunt de a contribui la prosperitatea economică şi bunăstarea

socială prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate

a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei atitudini dinamice şi pozitive a populaţiei faţă de

problemele dezvoltării propriei regiuni. DSEL ia în considerare aspectele sociale şi culturale ale

dezvoltării.

Actorii DSEL includ „autorităţile şi organismele administraţiei publice (de la nivel local,

judeţean şi central) responsabile de politicile sectoriale (industrie, mediu, muncă, lucrări publice,

transporturi etc.), reprezentanţii activităţilor economice şi ai serviciilor publice (întreprinderi,

bănci, sindicate etc.), instituţiile de învăţământ, organizaţiile neguvernamentale, mass-media

etc.”6.

Ca formă a dezvoltării locale dezvoltarea regională este „un proces desfăşurat pe termen

lung, susţinut şi de activităţi concepute pe termen scurt, mediu şi lung”. Ea reprezintă ansamblul

politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, elaborate în scopul îmbunătăţirii

performanţelor economice ale unor arii geografice constituite în „regiuni de dezvoltare”.

Dezvoltarea care, îndeplinind cerinţele generaţiei actuale, facilitează generaţiilor viitoare

îndeplinirea propriilor opţiuni, este dezvoltare durabila. Dezvoltarea durabilă urmăreşte

reconcilierea între două aspiraţii fundamentale, şi anume necesitatea dezvoltării economice şi

sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului.

5 Matei L., Strategii de dezvoltare economică locală, Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 86. 6 Participarea cetăţenească în luarea deciziei – Manual de instruire”, USAID-RTI, Bucureşti 2002, Coordonatori Matei L., Dincă D., p. 165.






Potrivit prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio, fiecare autoritate locală are

obligaţia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

Agenda 21 Locală este procesul prin care autorităţile locale lucrează în parteneriat cu

toate sectoarele comunităţii locale, punând accent pe participarea comunităţii şi pe democraţia

locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice şi de mediu. Ea

trebuie să conducă la definirea de obiective, politici şi acţiuni la nivel local.

Aşadar, conceptul de dezvoltare durabilă se referă la o formă de creştere economică ce

satisface nevoile societăţii în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi mai ales lung. Ea se

fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente

fără să pună în pericol pe cele ale generaţiilor viitoare. În termeni practici, acest lucru înseamnă

crearea condiţiilor pentru „dezvoltarea economică pe termen lung, în acelaşi timp protejând

mediul înconjurător”. Dezvoltarea durabilă reprezintă o direcţie de urmat ce încearcă să

echilibreze factorii de mediu, sociali şi economici.

Componentele dezvoltării locale

In elaborarea Strategiei au fost avute în vedere componentele dezvoltarii: cadrul

normativ-procedural, parteneriatul local, obiectivele de dezvoltare locală şi resursele.

Fig. Componentele dezvoltării locale.






De asemenea, au fost avute în vedere urmatoarele:

• dezvoltarea locală este deopotrivă economică, socială şi culturală;

• dezvoltarea locală pune în discuţie teritoriile ale căror dimensiuni şi statut nu sunt

neapărat echivalente;

• dezvoltarea locală implică asocierea tuturor celor care participă la viaţa economică şi

socială în vederea stabilirii proiectelor;

• dezvoltarea locală diferă de strategiile tradiţionale de dezvoltare prin accentuarea

resurselor endogene;

• reuşita unei politici de dezvoltare locală depinde de rapiditatea cu care sunt asigurate

informarea şi specializarea.

Domenii ale dezvoltării locale

Dezvoltarea locală reprezintă un fenomen complex ce vizează întreaga viaţă economică, socială,

politică şi culturală de la nivelul unui teritoriu. Astfel, dezvoltarea locală trebuie să aibă în vedere

urmatoarele elemente:

- Protecţia mediului;

CADRUL LEGAL

REZULTATE

RESURSE

PARTENERI

OBIECTIVE,






- Dezvoltare socială;

- Economie şi piaţa;

- Guvernare şi reglementări;

- Amenajarea teritoriului;

- Educaţie şi formare;

- Cultura, stiinţă şi cercetare.

PROTECŢIA MEDIULUI

Multă vreme, între procesele de dezvoltare şi protecţia mediului a existat un antagonism,

dezvoltarea economică realizându-se prin afectarea mediului înconjurător. Această opoziţie a fost

depăşită, apreciindu-se că mediul şi echilibrul natural stau la baza dezvoltării sociale şi umane, indiferent

de nivel: mondial, transnaţional, naţional şi local. Dezvoltarea durabilă vizează tocmai conjugarea

aspiraţiilor privind dezvoltarea economică cu cele privind protecţia mediului.

DEZVOLTARE SOCIAL Ă

Componenta socială a dezvoltării are în vedere crearea unui climat de echitate, prin lupta

împotriva sărăciei şi promovarea identităţii individuale într-o mare diversitate. De asemenea, dezvoltarea

are în vedere eliminarea discriminărilor dintre generaţii, îndeosebi prin atenţia acordată categoriilor

defavorizate.

La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea umană şi întărirea capacităţilor individuale, prin

educaţie, aderarea la valorile etice şi dezvoltarea socială care are în vedere relaţii sociale şi culturale,

participarea cetăţenilor la procesul decizional din cadrul autorităţilor publice.

ECONOMIE ŞI PIAŢĂ

Procesele privind dezvoltarea locală au în vedere dezvoltarea economică şi pieţele, dar pe termen

lung. Această viziune trebuie să includă protecţia mediului, transferul producţiei către servicii,

dimensiunea socială şi cea a resurselor umane, precum şi dezvoltarea teritoriului.

GUVERNARE ŞI REGLEMENT ĂRI

Dezvoltarea locală este influenţată de toate nivelurile: internaţional, naţional şi local. Aceasta

implică noi mecanisme de decizie politică şi cooperarea între diverşi actori de la diferite niveluri.

AMENAJAREA TERITORIULUI

În materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spaţiul natural, spaţiul

agricol, urban) de repartizarea activităţilor (locuinţe, comerţ, producţie etc.). Mobilitatea actuală în






materie de utilizare a teritoriului şi trecerea dintr-o categorie de utilizare în alta, se dovedeşte ca fiind

neviabilă pe termen lung.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Dezvoltarea se bazează pe resursa umană, astfel că la nivel local trebuie să existe responsabilităţi

în materie de calificare a forţei de muncă şi creştere a capacităţii de adaptare la schimbările de mediu.

ŞTIIN ŢĂ ŞI CERCETARE

Ştiinţa şi cercetarea trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de dezvoltare.

Acest fapt presupune valorizarea potenţialului uman la nivel local şi a cunoştinţelor şi informaţiilor

existente. În cadrul fiecărui domeniu al dezvoltării sunt necesare activităţi de cercetare care să

fundamenteze programe de dezvoltare promovate de fiecare actor.

Pornind de la aceste elemente, dezvoltarea poate fi privită ca un sistem piramidal, având drept

bază domeniile economic, social, mediu.

Fig. Piramida dezvoltării locale.

SOCIAL

ECONOMIC

MEDIU

DEZVOLTARE

LOCALĂ






CAPITOLUL 1

Principii şi cadrul normativ al dezvoltarii locale

1.1.Principiile managementului urban

Având în vedere ca o aşezare nu este un sistem închis, iar realizarea obiectivelor generale

se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare

urbană, politicile, planificarea strategică urbană, precum şi realizarea programelor şi proiectelor

se vor face cu respectarea următoarelor principii:

- dezvoltare durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură

şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii economici;

- întărirea capacităţii institu ţionale: prin management eficient, definirea şi restructurarea

serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării

durabile, precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii;

- "twinning" (reţea) în scopul schimbului de informaţii între localitati cu privire la utilizarea

celor mai bune practici (în management urban sau management de proiect);

- realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat ;

- realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanţa;

- integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între

sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a

sectorului cu politicile de dezvoltare ale capitalei/regiunii;

- managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale,

financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale într-un

ciclu natural;

- utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta sustenabilităţii, respectiv emiterea de

reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea






investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la

întocmirea bugetului local;

- design-ul sustenabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele

de construcţii, desing-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor intr-un areal,

orientarea spaţială a clădirilor, "structuri verzi" în jurul clădirilor, microclimat, eficienţa

energetică;

- realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a recupera

moştenirea culturală a unei comunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunităţi locale;

- interzicerea multiplicării serviciilor publice, dacă acestea nu servesc unei nevoi locale;

- fixarea regulilor de utilizare raţionala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în

baza planului urbanistic general, ca instrument de planificare spaţială;

- analiza capacităţii tehnice de execuţie;

- evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;

- evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale

obţinute;

- identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între

lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;

- evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii locale de a asigura accesul acestora la

locuinţă, locuri de muncă şi serviciile publice de bază;

- protecţia mediului;

- realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui

program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă

există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;

- asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice,

informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism, planul

de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).






Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit, conform Agendei Habitat de

la Istanbul, 1996 :

- planificarea unei întregi zone de locuit va fi integrată, astfel încât să cuprindă clădiri de locuit

(individuale sau colective potrivit sistemul de design arhitectonic), clădiri cu destinaţie

comercială, parcări, şcoli, spaţii verzi şi infrastructura edilitară necesară pentru nevoile

zilnice ale rezidenţilor;

- zona de locuit va conţine o diversitate de clădiri;

- în situaţia în care în zona sunt clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi

reabilitate (faţadă şi interior), fără a afecta proiectul în baza căruia s-a construit; în nici un

caz, aceste clădiri nu vor fi transformate sau demolate;

- zona de locuit va avea un centru care combină funcţiunile comerciale, cu cele civice,

culturale şi de agrement;

- zona va conţine spaţii deschise în formă de scuar, spaţii de verdeaţă sau parcuri;

- spaţiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa rezidenţilor şi pentru a întări

relaţiile în cadrul comunităţii sau comunităţilor din acea zonă funcţională;

- vor fi proiectate în mod generos spaţiile pietonale şi de circulaţie cu bicicleta.

- terenurile naturale - forestiere, cu vegetaţie florală sau cu luciu de apă vor fi păstrate pe cât

posibil sau integrate în parcuri;

- comunităţile vor respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a deşeurilor;

- comunităţile vor utiliza în mod raţional resursele de apă;

- orientarea străzilor şi plasamentul clădirilor vor contribui la creşterea eficienţei energetice.

Declaraţia Europeană a Drepturilor Urbane

Potrivit acestei declaraţii, considerând că exercitarea următoarelor drepturi trebuie să se

bazeze pe solidaritatea şi responsabilitatea cetăţenilor, implicând o egală acceptare a

îndatoririlor, cetăţenii europeni au dreptul la :

1. Securitate;

2. Un mediu sănătos şi nepoluat;






3. Locuri de muncă;

4. Locuire;

5. Mobilitate;

6. Sport şi divertisment;

7. Cultură;

8. Integrare multiculturală;

9. Bună calitate arhitecturală şi a ambianţei fizice;

10. Armonizarea funcţiunilor;

11. Participare;

12. Dezvoltare economică;

13. Dezvoltare durabilă;

14. Servicii şi bunuri;

15. Bogăţie naturală şi resurse;

16. Împlinire personală;

17. Colaborare inter-municipală;

18. Structuri şi mecanisme financiare;

19. Egalitate.

1.2. Cadrul legal aplicabil

Acte şi documente internaţionale

- Agenda Locala 21, 1992

- Al cincilea Program de acţiune pentru mediu (1993) - o abordare comprehensivă pentru UE;

activităţi în probleme urbane, date comparative şi indicatori privind mediul urban şi

implementarea iniţiativelor cuprinse în Agenda Locală 21;

- Carta Aalborg (Charter of European Cities & Towns Towards Sustainability), aprobată de

către participanţii la Conferinţa Europeana cu privire la oraşe şi aşezări sustenabile la

Aalborg, Danemarca, 1994;






- Planul de acţiune de la Lisabona, pentru aplicarea Cartei Aalborg din 1994 şi a Agendei

Locale 21;

- Declaraţia de la Bremen din 1997 prin care s-au stabilit principiile parteneriatului între

sectorul privat şi municipalităţi privind dezvoltarea durabilă;

- «Dezvoltare Urbană Sustenabilă în Uniunea Europeană: Un cadru de acţiune » (1998);

- Green Paper - Environmental issues, European Commission, 2000;

- Carta Europeană a Moştenirii Arhitecturale (Charter of the Architectural Heritage)

adoptată de Consiliul Europei în octobrie 1975;

- Planul de Acţiune al Comunităţii în domeniul Moştenirii Culturale (1994);

- Art.151 din Tratatul care stabileşte o Comunitate Europeană - scopul conservării şi

dezvoltării moştenirii culturale comune, cu respectarea diversităţii;

- Art.6 din Tratatul care stabileşte o Comunitate Europeană - protecţia mediului ce trebuie

integrată în toate politicile şi activităţile comunitare.

Documente nationale

- Agenda comunelor, 2008

Legislaţia internă:

1. Legea 286/2006 publicată în M. Of., Partea I nr. 621 din 18/07/2006 pentru

modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001;

2. Ordonanţă de Urgenţă nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor

de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor

de concesiune de servicii, M. Of. nr. 418/15 mai. 2006;

3. Legea nr.273 din 29.06.2006 privind finanţele publice locale, M. Of. nr.

627/20/07/2006;

4. Legea – Cadru nr.195 din 22 mai 2006 a descentralizării, M. Of. nr. 453/25/05/

2006;

5. Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică,

publicată în M. Of., partea I nr. 70 din 3 februarie 2003;






6. Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale,

adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, publicată în M. Of., partea I, nr.

331/26.11.1997;

7. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia,

publicată în M. Of., partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998;

8. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

9. Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional

- Secţiunea I - Căi de comunicaţie

10. Legea nr. 351/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi;

12. Legea locuinţei nr. 114 din 11 octombrie 1996, republicata;

13. Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice;

14. Legea 544/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.663 din 23

octombrie 2001;






CAPITOLUL 2

Prezentarea generala a comunei Jariştea

2.1.Localizare

Jiaristea este o comună din judeţul Vrancea, cunoscuta mai ales datorită elementelor de

ordin istoric (actualul judet Vrancea fiind cunoscut sub denumirea de judetul Putna care se

compunea din doua regiuni geografice, "vechea Tara a Vrancei" şi " Tinutul Putnei") şi a

podogoriei din zona.

Fig. Comuna Jariştea, jud. Vrancea






Localitatea Jariştea se află la 16 kilometri de municipiul Focsani, resedinta de judet şi la

peste 200 de kilometri de capitala tarii Bucureşti. Coordonatele geografice ale localitaţii sunt

450,47´ lat. N şi 270,04´ long. E.

Comuna Jariştea se află pe şoseaua Odobesti-Jariştea, care face legatura cu satul Scanteia.

Se învecinează:

• la Nord cu comuna Bolotesti.

• la Est cu comuna Bolotesti.

• la Sud cu orasul Odobesti

• la Vest cu comuna Brosteni.

Suprafaţa comunei este de 3874 ha din care 517,15 ha sunt ocupate de vatra satului iar

restul reprezintă teren arabil -2574 ha şi nearabil - 883 ha.

Comuna Jariştea este formata din trei sate: Varsatura, Padureni şi Jariştea centru.






2.2.Resursele naturale

In cadrul localitatilor din judetul Vrancea, comuna Jariştea face parte din comunele cu

suprafata mica dar cu densitate mare, în care populatia activa din agricultura inregistreaza valori

de peste 50%.

ASEZARE GEOGRAFICA

Comuna Jalistea se afla pe versantul sud-estic al dealurilor subcarpatice, sub geana

Magurei Odobestilor, intre albiile Milcovului şi Putnei. Astazi este o regiune agricola

importanta.






Podgoria Odobesti care cuprinde şi comuna Jariştea este amplasata pe treapta piemontana

din estul Subcarpatilor de Curbura, care are o altidudine medie de 200m, ce domina nivelul

Campiei Romane de est. Aceasta asezare confera calitati deosebite pedoclimaterice pentru

cultura vitei de vie.

Substratul solurilor este constituit din nisipuri şi pietrisuri pluviodeluviene acoperit cu o

cuvertura de depozite leossoide. Mare parte din viile acestei podgorii sunt plantate pe un sol

loess, care are o grosime foarte mare de la 15m la 20m.

CLIMA

Pentru aria subcarpatica din zona, clima este temperat continentala cu influente de

ariditate, resimtindu-se în zona efectul de foehnizare a maselor de aer la tranversarea Muntilor

Vrancei şi a subcarpatilor. Acest fenomen are ca efect cresterea temperaturii, scaderea

precipitatiilor şi a nebulozitatii. Dupa unele date statistice temperatura din aceasta zona este de

1,3º C iarna, 9,8º C primavera, 25º C vara şi 10.8º C toamna. Toate acestea, aduc ierni în general

blânde, care fac să reziste plantele la ger: cătina, viţa de vie, piersicul, nucul şi macesul.

Brumele din zona de podgorie sunt acum suficient de intese, iar pe fundul văilor apar

până la înălţimea de 50-70 m faţă de nivelul mării.

Umiditatea relativă este în jur de 70% medie anuala, cu variatii intre 80% în ianuarie şi

56% în iulie, minima cobarand şi sub 50% în august-septembrie, cu o uscaciune accentuata în

perioada de maturizare a strugurilor. Se inregistreaza valori medii anuale cuprinse intre 550 şi

650 mm.

HIDROGRAFIE

Reteaua hidrografica de suprafata, cu o densitate intre 0,3-0,5 km/km2, apartine bazinului

hidrografic al Siretului. Raurile care dreneaza teritoriul podgoriei sunt Milcov şi Putna.

Putna, în slovana inseamna apa cu "drum inlaturat". Este raul care izvoreste din fata

Arisoaiei şi are o lungime de 144 km.






Foto: râul Putna

Milcovul , rau istoric care pana în 1859 a fost hotar intre cele doua tari surori Moldova şi

Tara Romaneasca, izvoreste din Varful Monteorului. Aceasta primeste pe stanga paraiele

Reghiul, Milcovelul şi Arva, iar pe dreapta Bursuc, Porcul, Valea Rea şi Pitulasa.

VEGETAŢIA

Dealurile cuprind în general fageturi, iar în zona povarnisurilor gasim paduri de stejar, de

unde şi locul impadurit odinioara numit "Garneti". Aceaste palcuri se mai intalnesc şi astazi,

adevarati martori ai zonei impadurite de odinioara.

In padurile din zonă se regaseste fagul, simbol innoirii şi arborele cel sfant, teiul. în

aceleasi paduri gasim paltinul, copac pe tulpina caruia domnitorii romani asezau pristolul

bisericilor pe care le ctitoreau. Mai rar, dar suficient de prezent se regaseste şi bradul, arborele

cel mai "cautat" şi iubit de romani, prezent în toate momentele esentiale ale vietii: nastere,

casatorie şi moarte.

Vegetatia spontana pune în evidenta componenta palcurilor de padure existente (Quericus

petraca, Quericus pedunculifolia, Quericus pubescens, Prunus spinosa, Crataegus monogyna).

Cea mai mare parte a suprafetelor agricole din aria piemontana este ocupata de cultura de vita de






vie, cultivata din vechime de om. Gasim aici şi pajistele stepizate (Festuca valesiaca, Festuca

pseudivina, Chysopogon gryllus, Andrypogon ischanum şi altele) cu mentiunea ca se mai

pastreaza doar în mici enclave, locul fiind luat de suprafetele intinse de vii, livezi şi locuri de

cultura.

FAUNA

Fauna ariei piemontane, este bogata în vietuitoare specifice fageturilor, goruntelor şi

stajaretelor, ce se imbina cu elemente de fauna ce se gasesc în zona de stepa. în aria impadurită

intalnim: ursul, caprioara, mistretul, rasul de ghinda, pisica salbatica, vulpea, iepurele, veverita,

ciocanitoarea verde, soimul, randunelele, cucuveaua pitica, ciuful de padure, broasca de padure

şi multe nevertebrate.

Din zona stepei urca spre etajul silvostepei, animalele mici precum: popandaul (Citellus

tellus), harciogul (Cricetuscricetus), orbetele (Ispalax lemodan), dihorul (Voemella peregusna) şi

altele.

Mai bogata este ornitofauna populata de uliul de padure, soricarul comun, botgrosul,

pupaza, randunica, lastunul, cucul, turturica, mierla, pitigoiul şi alte pasari de un farmec aparte.

2.3.Istoricul comunei Jariştea

In harta statistica realizată în anii 1828-1832 de catre topografii rusi gasim asezarea

Jaristei trecuta cu 131 de curti sau gospodarii.

Marturiile arheologice descoperite în vecinatatile Jaristei arata ca în satul Pădureni, în

punctul "Piţigoiu" a existat o aşezare din perioada La Tene II.

De la primele săpături arheologice initiate în 1926 de marele istoric şi arheolog Vasile

Parvan şi continuate de Vladimir Dumitrescu de la Muzeul National de Antichitati, continuate la

Vartescoi de profesorul Grigore Anitescu la indemnul profesorului Ovidiu Tafrali de la

Universitatea din Iasi şi pana la recentele descoperiri arheologice realizate în partea estica a






satului Jariştea, numita "Marginea", au fost descoperite mai multe piese care pot fi incadrate

cronologic intre secolele XI-XIII.

Inginerul Ion Ionescu de la Brad remarca că mai toate satele vrancene se deplasau catre

podgorie şi sesul judetului Vrancea. Pe la mijlocul secolului XIXa vrancenii aduceau în ses pana

la o mie de pluguri şi faceau agricultura cu dijma indita şi intreita în campul din apropierea

soselei Vrancei, în inprejurimile Focsaniului, Marasestilor şi Odobestilor.Vrancenii s-au asezat şi

în comuna de podgorie a Jaristei, asigurand o importanta forta de munca pentru lucrarile de

sezon din podgorie.

Catre sfarsitul secolului XVIII, în padurea situata intre Odobesti, Padureni, şi Bolotesti s-

a format Poiana Parului, nucleul de astazi al satului Jariştea. Poiana Parului s-a largit prin mari

defrisari. în extremitatea de vest, la 4-5 kilometri, s-a format satul Scanteia, nume care aminteste

şi el despre actiunile de defrisare prin ardere. în aceasta actiune, randul locuitorilor acestei

comune s-a intregit şi cu satenii refugiati din satele Covurluiului, din timpul năvălirilor t ătăreşti,

din septembrie 1758.

Războiul ruso-turc din 1806-1812 şi rascoala sarbilor impotriva Imperiului Otoman sub

conducerea eroului lor national Karagheorghievici au atras dupa sine refugiatai numerosi sarbi şi

bulgari care s-au asezat şi pe raza comunei Jariştea.

In Jariştea gasim nume de familie foarte raspandite: Giurgea refugiati bulgari fugiti din

calea turcilor sau familia Bucur. Pe pamanturile Jaristei au ajuns şi locuitori din indepartatul

Mongopol-Crimea, de unde numele de familie Mangu. La Jariştea se gaseau locuitori proveniti

din cei 35 de liuzi (oameni) care au fost condusi de generalul Navacovski, stabiliti pe aceste

meleaguri şi casatoriti cu localnice. Nicolae Lipoveanu era cunoscut ca un asezat gospodar la

1820. Numele Rusu din Jariştea provine de la Ion Rusu, bajinar (refugiat) strain de origine rusa.

In 1852 era cunoscuta în Jariştea familia de rusi Nutu, ce poseda vii indigene intinse,

recunoscuta de autoritatile tinutului ca trimisi ai statului rus.

Astfel, Jariştea, asezare formata mai tarziu, a fost un mozaic generos de populatii.

Majoritatea populatiei a fost romaneasca, ce a asimilat populatia straina, dar sub raport social a

fost o populatie răzăşească ce nu a cunoscut nici stapanirea boiereasca, nici cea domneasca.






La 1872, populatia Jaristei era de 2150 locuitori "o crestere rapida pentru a doua jumatate

a secolului XIX". Comuna Jariştea ce cuprindea un singur sat avea o suprafata de 8,8 km2. Din

cauza ca ulitele erau despartite printr-o groaza de vii, erau rare şi locuinţele împrăştiate.

Traditie şi cultura

Comuna este păstratorea credintelor pagane şi crestine, a superstitiilor şi obiceiurilor. Ele

s-au transmis din generatie în generatie.

Viata locuitorilor comunei Jariştea incepe de fapt cu martie, cand incepe primavara.

• 1 martie este ziua de martisor, cand se pune în piept sau se leaga la mana snur de

ata rosie impletita cu ata alba pentru a avea noroc in cursul anului.

• 9 martie - Mucenicii, Macenicii sau Sfintii Mucenici marcheaza o sarbatoare

insemnata în calendarul ortodox, fiind ziua celor patruzeci de mucenici, o zi a darurilor

alimentare specifice, în care consumul ritual putea influenta starea de sanatate şi puterea

de munca a oamenilor în anul agricol care venea. Batranii satului spuneau ca în aceasta zi

se iesea oficial cu plugul la arat.

• 25 martie - "Blagovestenia", Ziua Cucului sau Buna Vestire, care reprezinta

punctul final al revenirii la viata a tuturor fiintelor inchise în pamant peste iarna; precum şi

momentul decisiv al trezirii la vegetatiei.

• 23 aprilie - "Sf. Gheorghe", zi de sarbatoare pentru numerosii purtatori ai

numelui Gheorghe. Aflat în fruntea primaverii; el goneste pe deplin iarna şi aduce

primavara, fiind şi protectorul vitelor mari.

• Armindenul (inceputul verii) Ziua Pelinului, Ziua Betivilor. Se sarbatoreste prin

inpodobirea portilor cu crengi de verdeata, ca semn al timpului renasterii: acum se bea

vinul rosu, amestecat cu pelin.

• Vine apoi, cea mai mare sarbatoare a postului - "Floriile" - avanpremiera

Pastilor. De Duminica Floriilor, crestinii vin în numar mare la biserica, de unde iau salcia

sfintita ce o vor aseza la icoana şi se va pastra pana la Ispas. Cum este vremea de Florii,

asa va fi şi de Pasti.






• In Sapatamna Mare, gospodinele şi fetele isi grijeau casa, reparau, varuiau şi

vopseau usile şi ferestrele, lipeau şi fatuiau prispa. Incepea sa fie inrosite ouale, ce se

fierbeau în coaja de arin sau coaja de mar paduret intarita cu piatra acra sau cei instariti

foloseau vopsele aduse de la targ, asa ca în zilele noastre.

Apoi, Joia Mare, Joia Patimilor, zi în care nu se mai lucra în camp, gradina sau vie.

Se inroseau (vopseau) şi se incondeiau ouale pentru Pasti.

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, era zi de post negru şi smerenie, pentru ca nu se

lucra i se mai spunea şi "Vinerea Seaca".

Sambata, gospodinele framantau aluatul pentru cozonac şi mai ales pasca folosind

plamada din must, mai tarziu s-a adus taica (drojdia de bere). Cozonacii pusi la crescut erau apoi

dusi la copt în cuptoare cu "cutlon" anume randuite.

In toata aceasta zi, se pragatea hainele pentru noaptea de Inviere, se preparau mancarurile

pentru cele trei zile de Paste. Barbatii şi flacaii ingrijeau curtea, grajdurile şi adaposturile

animalelor. Catre miezul noptii, toti ai casei se imbracau de sarbatoare, pentru ca afara clopotele

bateau chemand credinciosii la "Inviere". Credinciosii plin de evlavie asteptau iesirea preotului

cu faclia aprinsa ce indemna "Veniti şi luati lumina".

• Ispasul este o datina ce se sarbatoreste la 40 de zile dupa Sfintele Pasti, odata cu

Inaltarea Domnului-Ziua Eroilor, cand natura este inverzita şi inflorita.

• 21 mai - Sarbatoarea draga crestinilor, Constantin şi Elena, parintii Sfintei

Cruci.

• In ziua de Duminica Teiului, se aduce tei din padure sau din imprejurimi şi se

aseaza la stalpii caselor şi la poarta.

• 24 iunie - Sf. Ioan de Vara, Sanziene, Dragaica, Nasterea Sf. Ioan

Botezatorul.

• 29 iunie - Sfintii Apostoli Petru şi Pavel.

• 20 iulie - Sfantul Ilie, Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul.

• 15 august - Sfanta Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului), Hram mare

la biserica din Jariştea care poarta acest nume.






• 8 septembrie, Sfanta Marie Mica (Nasterea Maicii Domnului).

• 14 septembrie, "Ziua Crucii" sau "Inaltarea Sfintei Cruci"

• 1 octombrie era Sf. Pocroava sau Acoperamantul Maicii Domnului. Acum, se

acopera pamantul cu bruma (de unde brumarel), se intra în anotimpul rece.

• La 14 octombrie se praznuieste Sf. Paraschiva, asemeni Sf. Vineri, sacralitatea

impusa de calendarul ortodox, face ca în principal Sf. Paraschiva, sa interzica orice tip

de activitate.

• 26 octombrie - Sf. Dumitru - ziua soroacelor.

• 8 noiembrie - Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail şi Gavril.

• 11 noiembrie - Sf. Mina, sarbatoarea talharilor, serbata atat de acestia cat şi de

pagubiti.

• 14 noiembrie - "se lasa sec" pentru Postul Craciunului (15 noiembrie-25

decembrie), prilej de veselie, de iertare şi adunare a neamurilor, vecinilor.

• 30 noiembrie - ziua Sf. Andrei, protectorul romanilor crestini.

• Venea la 6 decembrie Sf. Neculai, cu veselie şi dezlegare la peste.

Urmau zilele Sfinte ale Craciunului:

• 25 decembrie - Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, mare sarbatoare

crestina;

• 26 decembrie - a doua zi de Craciun - Soborul Maicii Domnului;

• 27 decembrie - a treia zi de Craciun - Sf. Apostol Intaiul Mucenic şi

Arhidiaconul Stefan;

• 28 decembrie, Ingroparea Craciunului - de fapt ingroparea anului vechi, care în

calendarul crestin inseamna Sfintii 20.000 de mucenici din Nicomidia. Zilele sfinte ale

Craciunului, pana la Anul Nou, Sfantul Vasile sunt sarbatori de suflet ale familiei şi ale

satului, zile de odihna şi petrecere. În dimineata Anului Nou, copii umblau cu semanatul

cu boabe de orez şi grau, urare de belsug şi sanatate. Scolarii umblau cu Steaua pana în

ziua de "Boboteaza". În bisericile satului se savarsea slujba Iordanului de unde locuitorii






luau apa sfintita pentru a-si stropi membrii familiei, locuinta, animalele din curte, via şi

ogorul.

Dupa Boboteaza incepeau "Caslegile" cu sirul de sarbatori; 7 ianuarie Sfantul Ion sau

Soborul Sf. Ioan Botezatorul.

25 ianuarie - Filipii de iarna sau Sf. Grigore Teologul urmata la 30 ianuarie de Sf. Trei

Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gura de Aur).

In mai toate aceste sarbatori se faceau nunti şi hore; se pun bazele tinerilor familii.

Nuntile şi horele se opresc la "Lasata secului de carne".

Cu privire la port

Portul, parte componenta din viata unei comunitati, pune în lumina mostenirea traditiei,

nivelul de viata atins şi mentalitatea epocii.

Comunitatea jarasteana, cristalizeaza pe deplin la sfarsitul secolului la XVIII-lea, dintr-o

populatie aflata în tranzitie, asezata în final pe pamanturi rodnice aducatoare de venituri, a

cunoscut dezvoltarea în cativa ani (1840-1850) incat a devenit una din cele mai dezvoltate din

marea Mosie Odobesteana.

Portul adus de cei veniti a facut repede sa dispara cojocul, itarii şi catrinita mocaneasca.

Se formeaza aici o insula cu un port nou care se va impune în actuala comuna Jariştea.

"Noul costum jarastenesc" consta din: pantaloni largi cu creturi şi pliuri; mintean cu guler

drept incheiat în partea dreapta pe umar şi de subsuoara în jos cu sponci, impodobit cu gaietan de

siret ingust, patrat, de culoare neagra. Iarna, peste acest costum, se poarta "cotomanul" blanit cu

guler drept, dublat cu pilicica neagra de miel cu garnituri de siret negru, la maneci şi la guler.

Locuinta

Casa a ramas un element social reprezentativ pentru podgorean. Aceasta i-a influentat

viata, i-a subliniat personalitatea. Primele asezari ale comunitatii jarastene se pierd în negura

timpului, s-au constituit pe acele silisti realizate prin arderea padurii. Locuinta incepatoare a fost






modesta, bordeiul. Nu intamplator traditia poarta pentru zona de rasarit a Jaristei numele de

"bordeeni", adica primii locuitori asezati pe aceste locuri.

Cele mai vechi case din Jariştea ce dainuie de la 1850-1910, sunt: casa Saftei Pricop,

acoperita cu stuf; la fel casele lui Ion Ghemulet şi a dascalului Pavel Ghemulet, ce erau în

deplina inflorire în timpul preotului Nastase Nedelcu.

Pe timpul ocupatiei rusesti (1828-1834), în centru comunei Jariştea, pe locul baii

comunale a supravietuit casa cu cat (etaj) locuita de ofiterii rusi ce supravegheau negotul cu vin

din zona.

Dupa ce a trecut Razboiul cel Mare (1916-1918), se intra intr-o noua etapa a

sistematizarii asezarilor jarastenilor. Incep constructiile din caramida, se folosesc cimentul,

cuiele de diferite marimi, se foloseste tabla, iar arhitectura taraneasca este imbunatatita cu

elemente imprumutate din arhitectura oraseneasca.

Viata culturala

Viata culturala din comuna Jariştea s-a desfasurat sub conducerea şi imboldul unei elite

intelectuale satesti. Comuna Jariştea cu satele ei a avut parte de o intelectualitate sateasca de

frunte, care putea concura cu intelectualii oraselor judetului. În frunte s-au gasit invatatorii,

preotii cu mare har, urmati în timp de profesori, avocati, medici şi farmacisti, tehnicieni şi

ingineri, care au contribuit la dezvoltarea dragostei de carte, de credinta, cultura şi stiinta. Scoala

şi biserica au fost slujite de cadre de mare frumusete sufleteasca şi cetateneasca, care au sprijinit

pe cei mai buni dintre primari pentru a avea noi institutii precum biblioteca, caminul cultural şi

mai tarziu cinematograful şi statia de radioficare. Au promovat în randul locuitorilor activitatea

corala, teatrala, dansul şi muzica, inseninand viata oamenilor, educand generatii de tineri în

spiritual dragostei de inaintasi, patrie, limba şi credinta.

Ion Saragea este cel ce a consolidat invatamantul primar în Jariştea, a realizat prima

biblioteca scolara, este unul din initiatorii bancii "Podgoria Noua". Lasa primele insemnari

monografice despre viata scolii şi a satului Jariştea. Maria Saragea, invatoare model,






conducatoarea talentata a Scolii de Fete, a deschis invatamantul practic pentru viitoarele

gospodine. Multi ani Scoala de Fete a purtat numele, "Maria Saragea".

Primele formatii de cor ale scolarilor şi apoi ale satenilor vor fi conduse de invatatorii

Stefan şi Dumitru Giurgea, iar mai tarziu de profesorul Ion Stavarache. Activitatea crestin

educativa a preotului Gh. Radvan în cadrul societatii culturale "Magura" s-a bucurat de stima şi

respectul cetatenilor şi autoritatilor.

Adevarata epoca de stimulare a activitatii bibliotecilor şi caminelor culturale la sate

incepe în perioada regelui Carol al II-lea. Prin ordin regal, în 1938, în judetul Putna, s-au infiintat

42 de biblioteci, printre care şi cea din Jariştea, ca institutie de cultura, comunala, de sine

statatoare. Aceasta institutie va continua activitatea bibliotecii "Desteptarea" creata în 1942 de

invatatorii scolii din Jariştea.

2.4.Populatia

Evolutia unei comunitati este data de evolutia demografica, de modul în care sunt

valorificate conditiile naturale, de modul în care sunt stimulati factorii demografici.

La 1872, populatia Jaristei a atins 2150 locuitori "o crestere rapida pentru a doua jumatate

a secolului XIX-lea”. Comuna Jariştea, ce cuprindea un singur sat, avea o suprafata de 8,8 km2.

Pentru 1884-1904 invatatorul Ion Saragea a lasat cateva date interesante. "In 1908

populatia a atins 2402 locuitori din care 1202 barbati şi 1200 femei. Dupa varsta, 481 sunt sub 7

ani, 455 intre 8 şi 14 ani, 278 intre 15-20 ani, 659 intre 21-40 ani, 496 intre 41-70 ani şi 33 de la

71 de ani în sus.

Printre locuitori se afla un roman macedonian cu nevasta şi doi copii, ce se ocupa cu

haragaria. În 1903 a venit în Jariştea un masinist evreu ce a lucrat la o moara de foc. Un alt evreu

a fost Lupu Nadler, croitor ce a trait pana la 1897, cand a parasit comuna. La acea data erau în

comuna 928 de case cu 507 gospodarii, fiecare gospodarie avand 1-5 membri."

Daca ne referim la miscarea populatiei intre 1883 şi 1904 aflam urmatoarele: în ultimii 20

de ani s-au nascut în satul Jariştea 983 baieti şi 966 de fete. Din acestia erau 1890 legitimi şi 59






nelegitimi. La o familie reveneau cate 4 copii. S-au inregistrat 1914 de copii ortodoxi şi doar

unul evreu.

Tabelul nasterilor pe 1884-1904 se prezinta astfel:

An Nr. nacuti Baieti Fete Pana la 25 ani

25-30 ani 30-40 ani Peste 40 ani

1884-1889

442 226 226 69 115 154 104

1889-1894

474 253 228 74 136 161 110

1894-1899

497 251 251 87 139 178 103

1899-1904

504 253 251 84 144 194 95

TOTAL 1917 983 966 314 534 687 412

Intre 1883-1904 au decedat 686 barbati şi 687 femei. Din cei 1373 decedati ar fi 425 pana

la 1 an, 270 au fost intre 1-5 ani, 130 intre 5-12 ani iar restul de 548 de la 12 ani în sus. Media

vietii era de 56 ani.

Situatia decedatilor

An Barbati Femei Pana la 1 an

1-5 ani 5-12 ani Peste 12 ani

Straini

1864-1889

181 203 96 89 69 130 -

1889-1894

158 164 103 64 11 144 1 grec

1894-1899

160 149 101 60 19 129 -

1899-1904

187 171 125 57 31 145 -

TOTAL 686 687 425 270 130 548 -

Intre 1883-1903 au fost 391 casatorii din care 34 insurati inainte de stagiu militar, 205

insurati intre 25 şi 30 ani şi 76 insurati intre 25 şi 30 ani şi 76 insurati peste 30 ani. Pana la 1904

au fost 10 divorturi.

Dupa recesamintele din 1859, 1899 a urmat cel din 1912 care ne da o imagine de plin

progres din punct de vedere demografic în judetul Putna precum şi a tuturor localitatilor.






Conform recesamantului din 1912 comuna Jariştea totalizeaza 1840 de locuitori.

In anul 1920 dupa valul nenorocirilor aduse de Primul Razboi Mondial comuna Jariştea

totaliza 2520 locuitori din care 647 capi de familie, casatoriti erau 470, necasatoriti 260, barbaţi

583, femei 453, vaduve 34.

Confesional- 2914 sunt ordodocsi. În funcţie de etnie erau: 1 turc, 2 maghiari, 1evreu, 5

sarbi, 1 bulgar şi alte 4 nationalitati.

2.5.Resurse create de om

CAILE DE COMUNICATII

În trecut principalele mijloce de transport erau căruţa simplă, furgonul (căruţa acoperită

prevazută cu saltele sau bănci şi trasă de 4 căi) şi braşovencele (căruţe acoperite cu coviltir trase

de 8 cai). În 1869 au început să circule primele trenuri care au constituit până dupa cel de al

doilea război mondial singurul mijloc de transport public care deservea şi lumea satelor.

Încă din vechime, drumurile şi potecile au exprimat nu numai necesităţilor economice şi

sociale ale oamneilor, dar s-au legat de viaţa lor cotidiană.

Ca şi celelalte localităţi de pe cuprinsul ţării, Jariştea era străbătută încă din vechime de o

reţea însemnată de drumuri, unele de interes naţional, altele locale, unele din ele păstrându-se şi

astăzi, în timp ce altele au dispărut de mult.

În interiorul comunei, deplasarea se face de obicei pietonal sau cu bicicleta.

În comunele limitrofe se poate ajunge cu autobuze care efectuează zilnic curse.

In partea de rasarit a comunei se afla soseaua Odobesti-Bolotesti-Vidra. Prin mijlocul

comunei trece soseaua Odobesti-Jariştea, care face legatura cu satul Scanteia. De aici drumul

continua spre cota Magurei Odobestilor (1001m). Drumul a fost deschis în primavera anului

1917 cu prizonieri români, pana la observatorul lui von Mackensen. Calea ferata ingusta ce

pornea din Odobesti catre Burca a fost realizata tot de prizonieri români.






Din dreptul garii Odobesti porneste drumul de podgorie spre Varsatura, marginit de vii,

livezi şi curaturi, conducand spre Padureni (satul de sub Magura), spre schitul Buluc şi Drumul

Plaiului. Comuna este dominata de terasele dealurilor “Sarba”, “Pitigoiul” şi “Curaturile” ,

toate renumite pentru soiurile vestite de vii.

În prezent lungimea totala aa drumurilor din comuna Jariştea este de 54,7 km:

• Drunuri judetene 14,7 km

• Drumuri comunale 8 km

• Drumuri vicinale (care deserves mai multe proprietati, fiind situate la limitele acestora) 3 km

• Strazi (drumuri din interiorul localitatilor) 29 km;

Din aceste drumuri 13,5 km au asfalt iar 41,2 km piatra.






DOTARI SOCIO-CULTURALE

Astăzi exista în comuna cinci grădiniţe de copii, precum şi cinci scoli.

Biblioteca dispune de un fond de carte care numără cc 8954 de titluri, şi are un numar de

utilizatori/an de 247 de personae.

Exista în comuna în constructie o baza sportiva.

Exista de asemenea, un dispensarul uman, doua cabinet medicale, un cabinet

stomatologic, opt biserici ordodoxe:

� Biserica “Adormirea Maicii Domnului”

� Biserica “Sf. Gheorghe”-capela

� Biserica de la Marginea, Jariştea, cu hramul “Sfintii Voievozi”

� Biserica “Duminica tuturor sfintilor”

� Manastirea Buluc, cu hramul “Sfanta Treime”

� Schitul Scanteia

� Biserica cu hramul “Sfintii Trei Ierarhi”

� Biserica cu hramul “Sf. Vasile” din parohia Padureni.;

UTILITATILE PUBLICE

Una din cele mai importante realizari ale comunei, din perioada 1936-1937, a fost

construirea uzinei electrice. Prin contractual de vanzare-cumparare incheiat la 10 martie 1937

intre primarul Miron şi inginerul Albert Bultiglob, reprezentantul general al uzinelor Grazer

(Austria) a fost procurat motorul Diassel Graz, intrat cu permisul de import P. 3789 eliberat de

Ministerul de Industrie şi Comert, fara compresor, constructie verticală, în patru timpi, cu putere

de 50 CP, cu 375 ture pe minut. Asemenea motoare au fost instalate doar la uzinele electrice din

Focsani şi Odobesti.

ACTIVITATEA ECONOMICA

Prin profilul ei viticol, tranzitia în comuna Jariştea a cunoscut şi eforturile unor harnici

podgoreni priceputi în dezvoltarea viticulturii şi prelucrarea vinului. Asfel, un model de initiativă






şi perseverenta il reprezinta firma “Prodvin”. Firma asigura cu succes valorificarea productiei

viticole a producatorilor din zona, folosind în sezon o importanta forta de munca.

Imbinand viticultura cu turismul în aceasta zona a “Drumului vinului” s-au dezvoltat în

ultimii ani şi cramele de vinuri cu reale posibilitati de agrement, degustare şi afaceri.

TELECOMUNICATII

In domeniul telecomunicatiilor în Jariştea functioneaza un oficiu postal, iar numarul

abonatilor este de cateva mii. În domeniul noilor tehnologii, în comunicatii exista tendinte

deosebit de favorabile în domeniile:

o Comunicatii mobile GSM (Vodafone, Orange, Zapp, Cosmote, etc.),

o Comunicarea în domeniul telefoniei fixe se realizeaza prin intermediul companiei

Romtelecom (majoritatea prin centrale digitale)

o Internet: exista un furnizorul care este, de asemenea, furnizor de televiziune prin cablu.

2.6. Perceptia asupra comunei Jariştea

In perioada februarie-martie 2011, SC Public Research a realizat un studiu privind

identificarea problemelor majore din comuna Jariştea si formularea viziunii de dezvoltare locala

-componenta a proiectului privind elaborarea Strategiei de dezvoltare locală”

Studiul s-a derulat pe două niveluri:

- cvasitotalitatea angajatilor7 din cadrul primariei comunei Jariştea, dimensiunile cercetării

corelând urmatoarele direcţii majore:

• Identificarea problemelor locale;

• Caracterizarea activităţii administraţiei publice – aspecte relevante, ierarhizarea acestora;

• Descrierea calitatii vietii in comuna Jariştea.

-populatia comunei Jariştea. Au fost chestionate 31 de persoane, locuitori ai comunei,

urmarindu-se:

7 S-a pornit de la premiza ca acestia sunt cunoscatori ai proceselor de dezvoltare locala, fiind implicati direct in acest proces si pot formula mult mai in cunostinta de cauza prioritatile locale



• Ierarhizarea problemelor locale;

• Formularea asteptarilor fata de activitatea administratiei p

I. ANGAJATII PRIMARIEI COMUNEI

1.1.Grupul tinta

Angajati ai Primariei Comunei Jari

cu urmatoarele caracteristici majore:

Distributia pe sexe a grupului investigat este una

din Romania (unde ponderea es

Distributia pe sexe a grupului



Ierarhizarea problemelor locale;

Formularea asteptarilor fata de activitatea administratiei publice locale.

I. ANGAJATII PRIMARIEI COMUNEI JARI ȘTEA

Primariei Comunei Jariştea, functionari publici si personal contractual, grup

cu urmatoarele caracteristici majore:

Distributia pe sexe a grupului investigat este una fireasca pentru institutiile publice locale

din Romania (unde ponderea este de 60% femei si 40% barbati).

barbati

60%

femei

40%

Distributia pe sexe a grupuluiinvestigat

45



ublice locale.

, functionari publici si personal contractual, grup

fireasca pentru institutiile publice locale



In ceea ce priveste varsta grupului investigat, se constata o suprapopulare a intervalului

31-50 de ani – 67%, ceea ce poate fi benefic din perspec

cunostintelor dobandite, dar este o categorie cu o ostilitate medie fata de procesele de schimbare.

In ceea ce priveste varsta exista un usor dezechilibru intre gru

si cel cu varsta pana in 30 de ani (doar 11

41-50 ani

28%

Distributia pe varsta a grupului




%, ceea ce poate fi benefic din perspective experintei de munca si a


exista un usor dezechilibru intre grupul cu varsta peste 50 de ani (2

0 de ani (doar 11%) .

20-30 ani

11%

31-40 ani

39%50 ani

28%

51-60 ani

22%


46




tive experintei de munca si a


pul cu varsta peste 50 de ani (22%)

40 ani

39%



Din perspective studiilor, se constata ca

nationala din instituţiile publice locale

In ceea ce priveste atitudinea fata de serviciile oferite de institutie, in general angajatii se

declara multumiti (17%) si foarte multumiti (

nemultumirea faţă de calitatea serviciilor oferite de institu

această întrebare.

Liceu

39%



Din perspective studiilor, se constata ca doar 33% reprezinta studii superioare,

ţiile publice locale.


%) si foarte multumiti (55%), un procent de

de calitatea serviciilor oferite de instituţie. 17% nu au dorit sa r

Studii

postuniversitare

16%

Studii universitare

17%

Scoala profesionala

28%

Studii

47



% reprezinta studii superioare, sub media


%), un procent de 11% exprimandu-si

17% nu au dorit sa răspundă la



Desi se declara in general multumiti fata de

sunt necesare ajustari, adaptari la noile realitati (50

Foarte multumit

Nu stiu/Nu raspund

17%

Atitudinea fata de serviciile furnizate

ajustari, adaptari



Desi se declara in general multumiti fata de serviciile furnizate, angajatii apreciaza ca

adaptari la noile realitati (50%).

Foarte nemultumit

11%

Mai degraba

multumit

Foarte multumit

55%

Nu stiu/Nu raspund

17%

Atitudinea fata de serviciile furnizate de institutie

Totul merge

foarte bine

50%

Sunt necesare

ajustari, adaptari

50%

48



serviciile furnizate, angajatii apreciaza ca

Mai degraba

multumit

17%

Atitudinea fata de serviciile furnizate






Din punct de vedere al atitudinii generale fata de viata, se constata ca cele mai mari

multumiri vin din partea familiei şi a localităţii în care trăiesc. Totusi se constata nemultumiri

fata de ocupaţia actuală.

1.2.Problemele localitatii in viziunea angajatilor primariei

0

2

4

6

8

10

12

Foarte multumit

Multumit

Nemultumit

Foarte nemultumit

Nu stiu/ Nu raspund






0 2 4 6 8 10 12

drumurile

curatenia localitatii

caini vagabonzi

alimentare cu apa

alimentare cu gaze

transportul in comun

caldura in locuinte

locuri de joaca pentru copii

apa calda in locuinte

locuri pentru petrecerea timpului liber

locuri de munca

persoane sarace

scolile

siguranta strazii

disciplina in constructii

protectia mediului

locuinte

relatia dintre autoritati si cetateni

iluminatul public

organizarea si functionarea pietelor

firme si reclame publicitare

spitale

Nu stiu/ Nu raspund Foarte putin grava Putin grava Grava Foarte grava






Ierahizand problemele, constatam ca in viziunea celor intervievati, cele mai grave sunt

urmatoarele:

Foarte grav Grav

1 Locurile de munca Persoanele sarace

2 Persoanele sarace Locuri de munca

3 Alimentare cu gaz Drumurile

4 Câinii vagabonzi Caini vagabonzi

Asadar, ordinea de prioritate a gravitatii problemelor este urmatoarea:

1. Locurile de munca si persoanele sarace

2. Alimentarea cu gaz

3. Drumurile

4. Cainii vagabonzi

Nu reprezinta probleme:

-alimentarea cu apă

-relaţia administraţie-cetăţeni

-iluminatul public

-transportul în comun

II.POPULATIA COMUNEI JARI ȘTEA

2.1.Grupul tinta

Locuitori ai comunei Jariștea, grup cu urmatoarele caracteristici majore:



In functie de varsta, distributia a fost urmatoarea:

60%

Distributia pe sexe a grupului

13%


20-30 ani



In functie de varsta, distributia a fost urmatoarea:

40%

60%

Distributia pe sexe a grupuluiinvestigat

Barbati Femei

27%

20%27%

13%

13%


30 ani 30-40 ani 40-50 ani 50-60 ani 60-70 ani

52



70 ani



In ceea ce priveste studiile, situatia este urmatoarea:

În privinta studiilor 27

In ceea ce priveste ocupatia, au fost alese categorii diverse, dupa cum se poate observa.

liceu

27%

studii universitare

Care este ocupatia dumneavoastra?

Pensionar

Muncitor

Zilier



In ceea ce priveste studiile, situatia este urmatoarea:

În privinta studiilor 27% au fost cele liceale, potrivit reprezentativitatii locale.

priveste ocupatia, au fost alese categorii diverse, dupa cum se poate observa.

4-7 clase sau mai

putin

16%

10 clase sau mai

putin

27%

scoala profesionala

23%

studii universitare

7%

Studii

27%

6%

10%

7%7%

43%


Elev/ Student

Somer

Agricultor cu gospodarie individuala

53



% au fost cele liceale, potrivit reprezentativitatii locale.

priveste ocupatia, au fost alese categorii diverse, dupa cum se poate observa.

10 clase sau mai


Agricultor cu gospodarie individuala






2.2. Problemele localitatii in viziunea populatiei

0 5 10 15 20 25 30 35

spitalele

expunerea firmelor si a reclamelor …

organizarea si functionarea pietelor …

iluminatul public

relatia dintre autoritati si cetateni

locuinte

protectia mediului


siguranta strazii

scolile

persoanele sarace

locurile de munca

locuri pentru petrecerea timpului liber

apa calda in locuinte

locurile de joaca pentru copii

caldura in locuinte

transportul in comun

alimentarea cu gaze

alimentarea cu apa

cainii vagabonzi

curatenia localitatii

drumurile

Nu stiu/ Nu rapund

Foarte putin grava

Putin grava

Grav

Foarte grava






In opinia oamenilor intervievati, ordinea problemelor este urmatoarea:

-locuri de muncă

-persoanele sărace

-alimentarea cu gaz

-drumuri

-câinii vagabonzi

Se observa similitudini cu răspunsurile date de angajaţii primăriei. In continuare există

confirmarea acestor constatări: “Ce vă doriţi în localitatea dumneavoastră?”

Prin suprapunerea ariilor investigate, concluzionam ca principalele asteptari la nivelul

comunei ce sunt in sfera de responsabilitate a administratiei locale, sunt legate de:

-dezvoltare economică

-alimentare cu gaz

-câini comunitari

-drumuri

0

5

10

15

20

25

30

35



2.3.Atitudinea fata de autoritatile locale

Atitudinea fata de primarie este una multumitoare.

multumiti , iar 27% multumiti de activitatea primariei.

Toţi cei intervievati (71,4%) au declarat ca in ultimul an, ei sau cineva din fami

de rezolvat diverse probleme la primarie.

Dintre cei ce au declarat ca au avut de rezolvat o problema la primarie

multumiti de modul de rezolvare, toate persoanele precizand ca nu au fost nevoiti sa dea bani sau

alte cadouri in acest sens.

24.Informatii cu privire la activitatea Primarului

Principalele informatii legate de actiunile Primarului sunt obtinute de la

vecini si radioul local.

Cat de multumit sunteti de activitatea



2.3.Atitudinea fata de autoritatile locale

Atitudinea fata de primarie este una multumitoare. 73% dintre cei chestionati fiind foarte

% multumiti de activitatea primariei. Nu există nemulţumiţ

cei intervievati (71,4%) au declarat ca in ultimul an, ei sau cineva din fami

de rezolvat diverse probleme la primarie.

Dintre cei ce au declarat ca au avut de rezolvat o problema la primarie


24.Informatii cu privire la activitatea Primarului

Principalele informatii legate de actiunile Primarului sunt obtinute de la

73%

27%

Cat de multumit sunteti de activitatea primariei?

Foarte multumit Multumit

56



% dintre cei chestionati fiind foarte

ţumiţi.

cei intervievati (71,4%) au declarat ca in ultimul an, ei sau cineva din familie au avut

Dintre cei ce au declarat ca au avut de rezolvat o problema la primarie 90% au fost


Principalele informatii legate de actiunile Primarului sunt obtinute de la prim ărie (43%),

Cat de multumit sunteti de activitatea



43%



40%

43%

17%

Vecini Primarie Altele (radioficare)

57








Capitolul 3

Analiza SWOT a comunei Jariştea şi obiectivele strategice

Strategia de dezvoltare durabilă trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a stării

existente a comunităţii. Pentru a putea lua deciziile corecte, trebuie analizate optim cerinţele,

constrângerile şi opţiunile de dezvoltare. Specificul analizei SWOT este că ea studiază

concomitent caracteristicile interne sau endogene şi influenţele mediului extern sau exogen,

ţinând cont atât de factorii pozitivi cât şi de cei negativi.

În cadrul analizei SWOT se evaluează mai întâi specificul intern al entităţii pentru care se

elaborează strategia, puncte forte şi puncte slabe. Apoi se analizează influenţele exterioare,

efectele pozitive fiind considerate oportunităţi, iar cele negative, pericole. Analiza SWOT a fost

efectuată în mod colectiv, în cadrul grupurilor de lucru, de către factorii implicaţi în elaborarea

ei.

După o primă evaluare în cadrul diagnozei realizate în cadrul Părţii I se poate constata că

deciziile sunt dificil de luat în primul rând pentru că nevoile sunt foarte diversificate şi o

prioritizare trebuie să aibă la bază un suport ştiinţific de alocare. În principal, analiza situaţiei

existente a furnizat o privire de ansamblu care conţine cele mai bune informaţii posibile care să

ajute la înţelegerea forţelor, tendinţelor şi a cauzelor care pot să intervină la un moment dat.

Această analiză a resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari şi

punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce

trebuie evitate.

Punctele tari sunt acele valori sau competenţe distinctive cu caracteristici legate de

localizarea comunei, pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte zone,

ceea ce îi asigură un anumit avantaj. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă acei factori care îi

dau comunei un avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate.

Punctele slabe sunt reprezentate de acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole

în calea dezvoltării economico-sociale şi pot lua forme sociale, financiare, de infrastructură sau

legislative.






Oportunităţile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru procesul de dezvoltare

vizat, altfel spus şanse oferite de mediul extern a căror anticipare permite stabilirea strategiei în

scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute. Oportunităţi există, dar acestea trebuie

identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor.

Ameninţările includ factorii din afara sistemului analizat care ar putea să pună strategia

de dezvoltare într-o poziţie de risc. Aceştia sunt factori externi care nu pot fi controlaţi dar care

pot fi anticipaţi şi permit elaborarea unor planuri de urgenţă pentru prevenirea și rezolvarea

acestor probleme.

Utilitatea analizei SWOT constă în faptul că procesul decizional bazat pe această analiză

trebuie să includă următoarele elemente:

• construieşte pe punctele tari;

• elimină punctele slabe;

• exploatează oportunităţile;

• îndepărtează ameninţările.

Puncte tari ale comunei Jariştea: Puncte slabe:

- Amplasarea în imediata apropiere a

orasului Odobesti

- Soluri fertile care favorizează dezvoltarea

unei agriculturi diversificate, în special viticultura

- Resurse naturale importante – padure, apa;

- Structura economică diversificată

- Forta de munca numeroasa

- Autoritati locale deschise

- Existenta retelelor de comunicatii (telefonie,

internet, cablu)

- Existenta retelei electrice şi a apei potabile

- Inexistenta formelor de marketing

local

- Lipsa unei rețele de apă și a unei

gospodării de apă în anumite sate din

comuna

- Lipsa retelei de gaze

- Lipsa instalațiilor și a unei stații de

epurare

- Structura economică relativ învechită

- Resursele bugetare alocate

dezvoltării economice locale insuficiente






- Traditie în viticultura

- Infrastructura scolara importanta

- Retea locala de drumuri reabilitate

- Existenta unor monumente istorice

- Existenta unor specialisti în viticulture

- Existenta unor contacte stranse între

administrație şi agenții privați.

- Nu existenta problemelor de depozitare a

deseurilor

- Forta de munca importanta în agricultura

- Existenta unor servicii medicale

- Existenta unor forme organizate de

exploatare agricola

nevoilor existente ale comunității

- Forta de munca slab calificata,

exceptând viticultura

- Proprietate agricola divizata,

faramitata

- Educatie, cultura civica slab

dezvoltate, grad redus de participare civica

- Sistem educational incomplet

- Scaderea nivelului de pregatire al

resurselor umane

- Intravilan limitat în comparatie cu

expansiunea zonei de locuit

- Suprafete mici de spatii verzi

amenajate

- Spirit antreprenorial redus

- Lipsa contactelor externe şi lipsa de

integrare în circuitul administrativ national

şi international

- PUG-ul nu este actualizat

- Nu exista politie locala

- Valorificarea surselor alternative de

finanţare a dezvoltării (fonduri structurale)

Oportunit ățțțți:

Amenințțțțări:

- Integrarea în Uniunea Europeană care a

determinat creșterea gradului de descentralizare,

inițierea autonomiei locale și creșterea rolului pe

- Resurse bugetare reduse față de

nevoia de investiții în infrastructură, rețele

de utilități ( canalizare şi gaze)






Pe baza diagnosticului din capitolul precedent şi cu ajutorul analizei SWOT de mai sus,

suntem în masura sa evidentiem, obiectivele strategice de dezvoltare a comunei

Jariştea. Identificarea directiilor de dezvoltare ale comunei a avut la bază principiul

care comuna îl are în economia județului prin

numarul de investitori

- Cresterea atractivitatii comunei pentru

locuire

- Existenta resurselor nerambursabile din

fondurile structurale

- Integrarea în strategiile de dezvoltare ale

judetului

- Potenţial

mare de dezvoltare a sectorului serviciilor

- Posibilitatea

practicării agriculturii ecologice

- Asocierea

între fermieri pentru cresterea profitabilităţii în

agricultură

- Perspective

bune pentru dezvoltarea agroturismului şi a

turismului de weekend şi a unor tabere pentru

tineret

- Reconversia

pasiunilor

- Posibilitatea

valorificarii produselor rezultate din viticultură.

- Creșterea impozitelor aferente

agenților economici care poate avea ca efect

diminuarea activitatii economice

- Legislatia instabila, incoerenta

- Extinderea Uniunii Europene va

duce la cresterea competiţiei pentru

produsele agricole, putând defavoriza unele

sectoare tradiţionale, în prezent competitive

- Exodul forţei de muncă.

- Aparitia de probleme sociale

generate de criza económica

- Sprijin redus din partea altor

autoritati publice






dezvoltării locale omogene, intelegand prin aceasta dezvoltarea prin corelarea celor trei

componente majore ale dezvoltării unei comunităti, şi anume dezvoltarea economică,

dezvoltarea socială şi gestionarea echilibrată a resurselor şi mediului natural, astfel incat

realizarea fiecărui obiectiv strategic, apartinand oricărei componente de dezvoltare, actuale

sau viitoare, să aibă un impact pozitiv sau cel putin să nu afecteze realizarea obiectivelor din

celelalte componente majore ale dezvoltării.

Viziunea de dezvoltare

Pana în anul 2018 comuna Jariştea va fi un model al dezvoltarii durabile.

Misiunea

Comuna Jariştea va oferi locuitorilor săi o creştere a calităţii vieţii.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală constă în cresterea capacitătii actorilor

de la nivel local, în vederea dezvoltării economice, sociale şi de mediu a comunitătii locale.

In vederea realizarii obiectivului general, se va urmări atingerea următoarelor obiective

specifice:

Domeniul economie – agricultura

• Generalizarea agriculturii moderne, intensivă, racordată la principiile economiei de piaţă,

pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de trai în zona

rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.

Domeniul economie – industria

• Creşterea competitivităţii şi a performanţei domeniului industrial de la nivelul comunei

Jariştea

Domeniul mediu

• Promovarea activa a masurilor de protectie a mediului.

Domeniul dezvoltare socială

• Cresterea calitatii vietii si a starii de sanatate a populatiei






Domeniul administratie publica locala

• Intărirea capacităţii administrative

Domeniul educatie şi formare

• Dezvoltarea resurselor umane prin imbunatatirea infrastructurii educationale şi asigurarea

accesului la diferite forme de educatie

Domeniul cultura, sport şi agrement

• Dezvoltarea infrastructurii pentru cultura, sport şi agrement

Capitolul 4

Domeniile dezvoltarii comunei Jariştea, obiectivele şi proiectele specifice

4.1.Economia locala






Foto: zona industriala a comunei Jariştea

4.1.1.Agricultura


Acum cateva milenii, omul a inceput “sa-si apropie” vita de vie salbatica din care obtinea

licoarea datatoare de forta, buna dispozitie, pana la elixir. Aceasta vita, treptat, a fost

transformata în vita cultivabila, obtinandu-se, o mare diversitate de soiuri cu arome şi colorituri

diferite.

Omul, din cele mai vechi timpuri a folosit mai multe bauturi ca stimulente, alimente,

medicamente-intaritoare, dar nici una nu s-a ridicat la “nobletea vinului”, bautura mai greu

alterabila şi considerate de esenta superioara. Din vechime omul a considerat vinul “ca un dar a






lui Dumnezeu” ce se obtine cu multa truda şi pricepere, iar betia, în care se cade cu multa

usurinta, este de la diavol.

Dupa raportul primariei comunei Jariştea, în urmă cu 140 de ani functionau 32 de velnite

şi 33 de cazane sau cladiri pentru fabricat rachiul de tescovina. O asemenea instalatie producea în

medie de 1.400 vedre de tuica.

Tuica de vin depasea 100.000 de vedre, fiind foarte bine vanduta în afara comunei. O

cantitate importanta, era folosita pentru nevoile de consum intern a podgorenilor, în special în

perioada grea a muncilor de primavara şi toamna din vii.

Criza 1929-1933 loveste din plin podgoria Jarişteana, podgorenii nu isi mai pot platii

dobanzile la imprumuturile, scad simtitor clientii la vin, multe cantitati de vin stau pe stoc,

nevandute.

Desi în plina criza, Departamentul Agriculturii şi Domeniilor din Ministerul Agriculturii

aproba reglementarea plantarilor de vie, refacerea şi complementarea lipsurilor, reconstituirea de

plantatii noi prin ordinull 244779/ 18 noiembrie 1932, pentru urmatoarele soiuri de vita de vie,

fiind interzisa extinderea plantatilor de hibrizi:

Pentrul vin alb: Aligote, Basicata, Braghina, Chardonnay, Cramposia, Dimiat

(Semendra), Feteasca alba, Feteasca regala, Francusa (Mustruasa), Furmint, Galbena, Gordin,

Mustoasa de Ardeal, Muscat de Fontigrian, Muscat Ottonel, Pinot gres, Reisling (de Italia de

Rhin), Sauvgnion, Silavaner, Traminer, Tilciuriuc, Grase.

Pentru vinuri negre: Cracana (Rara Neagra), Corb (Negru Vartos), Cabernet,

Sauvignon, Pinot noir, Seina (Negru moale) şi Cadarea neagra.

Pentru struguri de masa: Datier de Beyrouth (Afus Ali), Lignan, Midelbine Royal,

Muscat de Hamburg, Muscat de Alexandria, Perle de Csaba, Precoce de Maligne, Royale

Vinergard, Rayius de Calabre, Alvarna, Asma, Chaselas Rouge, Chaselas Musque, Chaselas

Napolion, Caraburnu, Coarna Alba, Razachie şi Coarna Neagra.

Profesorul Gherasim Constantinescu, aprecia cu privire la soiurile de struguri din zona

podgoriei jarastene că “Soiurile de masa Chasselas este soiul cel mai reprezentativ şi cel mai

variat în zona cu o varietate de soiuri: blanc, dore, rose, musque, ciutate. Exista şi prototipul






Chasselas moiré din oaza Fayoum – Egipt. Cunoscut din 1200, este un soi de origine egipteana,

cu cea mai larga arie de raspandire pe glob, folosit ca soi de masa. Cel mai raspandit este soiul

Chasselas dore. Nu este rezistent la ger, seceta şi mana. Productia poate varia intre 10.000 şi

20.000 kg/ha.

Muscat de Hamburg, originar din Anglia, obtinut în localitatea Snow, în jurul anului

1870. Nu este rezistenta nici la ger, nici la seceta. Productia medie la ha, 10.000 kg. Alaturi de

soiul Cardinale cea mai mare durabilitate în pastrare.

Razachia (alba şi rosie) este un soi romanesc vechi, cantat în popor. Cramposia –

prezenta şi ea în viile Putnei, adusa din Oltenia, inrudita cu Basicata de Dealu Mare. Soi folosit

în asocierea cu Braghina şi Gordan. Printre podgoreni circula zicala “Camposia da taria, Baghina

da finite, iar Gordana umple carul”.

Tata caprei şi Tata vacii – renumite soiuri de masa; fiind rezistente la pastrare pentru

iarna. Coarna rosie, soi autohton, considerat originar din rasarit, are multa asemanare cu Tata

caprei alba.

Soiuri de mare productie de vin:

Foto: podgorie la Jariştea






Galbena, soi autohton stravechi, larg raspandit în podgoriile Moldovei, asezat intre

Milcov şi Putna. Are multe biotipuri şi sinonime ca: Galbena de Odobesti, de Capatanu, Poiana

Bucium.

Aligote, soi numit Plante a trios, vrand a spune ca produce trei struguri pe lastar. Provine

din podgoriile franceze de pe Rhon. Ise mai spune Alba de Troia, soi productive şi de calitate.

În ceea ce priveşte situaţia generală a terenurilor, lucrurile stau în felul următor.

Suprafaţa totală, din care (ha): 3874 ha

Intravilan (ha) 517,15 ha

Extravilan (ha) 3356,85 ha

Suprafaţa agricolă (ha) 2574 ha

Suprafaţa fondului forestier (ha) 828 ha

Luciu de ape (ha) 55 ha

1790 de ha sunt ocupa de de vii şi livezi.

Situatia terenurilor în hectare din comuna Jariştea






In functie de tipul de cultură, situatia este urmatoarea:

Grâu kg ha

2007 1.000.000 300

2008 300.700 84 2009 1.320.000 440

Porumb kg ha 2007 1.701.000 884

2008 1.876.600 872 2009 1.304.000 652

Cartofi kg ha

2007 24.000 3

2008 26.400 4 2009 85.000 10

Floarea soarelui kg ha

2007 9000 10

2008 50.900 43 2009 225.000 250

Leguminoase kg ha

2007 2008 151.100 29

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

Suprafata

totala ha

Intravilan ha Extravilan ha Suprafata

agricola ha

Suprafata

fondului

forestier ha

Luciu de ape ha






2009 223.000 31 Altele kg ha

2007 14000 8

2008 701.00013 302 2009 18000 13

In privinta animalelor, pasarile au ponderea cea mai importanta.

Numar total de animale

4.1.1.2.Analiza SWOT pentru domeniul agricultura

Puncte tari ale comunei Jariştea pentru

domeniul agricultura

Puncte slabe:

- Soluri fertile care favorizează

dezvoltarea unei agriculturi

diversificate

- Forta de munca importanta în

agricultura

- Proprietate agricola divizata, faramitata

- Inexistenta unor forme avansate de

promovare a produselor agricole locale

- Forta de munca slab calificata în

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Bovine Porcine Ovine Pasari






- Traditia în viticultura şi cresterea de

animale


- Existenta retelelor de comunicatii

pentru promovarea produselor agricole

- Suprafata agricola importanta

- Potentialul terenului arabil – suport

pentru o gama larga de culturi (grau,

orz, porumb, legume)

- Utilizarea redusa a pesticidelor şi

ingrasamintelor

domeniu (nu corespunde cu nevoia)

- Inexistenta unor forme organizate de

exploatare agricola

- Persistenta problemelor de fond funciar

- Sistem educational inexistent în

domeniu

- Lipsa contactelor externe şi lipsa de

integrare în circuitul national al

producatorilor agricoli, informatii

neactualizate;

- Lipsa unor contacte directe cu marii

comercianti

- Slaba eficienta economica a

exploatatiilor agricole

- Imbatranirea vitei de vie

- Acces limitat la specialisti, informatii şi

consultanta în domeniu

- Preturi mari la intretinerea vitei de vie


Amenințțțțări:

- Existenta resurselor nerambursabile din - Slaba informare a agricultorilor cu






fondurile structurale pentru agricultura

- Integrarea în strategiile de dezvoltare

ale judetului

- Posibilitatea practicării agriculturii

ecologice

- Asocierea între fermieri pentru

cresterea profitabilităţii în agricultură

- Infiintarea de puncte de colectare şi

prelucrare a materiilor prime rezultate

din agricultura

privire la normele europene

- Concurenta importului de produse

agroalimentare de pe piata Uniunii

Europene

- Sprijin redus din partea altor autoritati

publice

- Existenţa unui cadru instituţional şi

legislativ destul de stufos;

4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agricultura

In formularea obiectivelor trebuie sa se tina cont de strategiile naţionale şi cele

judetene:

• “Planul de Dezvoltare Regională” elaborat de Agenţia de Dezvoltare Regională

• “Planul Naţional de Dezvoltare a României”

• “Programul de Guvernare”

• “Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “

• Strategia de dezvoltare a judetului Vrancea

Obiectivul general al comunei Jariştea în domeniul agriculturii este:

- Generalizarea agriculturii moderne, intensivă, racordată la principiile economiei de piaţă,

pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de trai în zona rurală,

conform cu standardele acquis –ului comunitar.






Obiectivele specifice sunt:

1.Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole, prin:

- Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de

cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;

- Dezvoltarea activitatii de consultanta agricola care să aibă în sarcină rezolvarea operativă

a tuturor problemelor agricole:

· sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa

terenurilor agricole;

· mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate;

· îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-

veterinare, baze furajere etc.);

· servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi

animale;

2.Integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare, transport;

dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură.

3.Reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice şi stabilirea notelor de bonitare, pe sole,

în cadrul fiecărei proprietăţi; reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării şi microzonării

producţiei agricole; studii de amenajare integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi

ridicarea potenţialului productiv al pământului; studii de elaborare a noilor tipologii de

exploataţii agricole specifice.

4.Intinerirea soiurilor de vita de vie (folosirea unor soiuri care să depăşească prin

timpurietate perioadele critice de secetă);

6.Monitorizarea acţiunii de creştere a animalelor şi îmbunătăţirea potenţialului genetic al

animalelor, asigurarea unor efective şi producţii animale care să satisfacă necesarul de

consum a populaţiei şi crearea de disponibilităţi;

7.Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier prin:






� stoparea defrişării p ădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului

forestier;

� excluderea păşunatului din păduri ;

� conversia arboretelor din lăstari la codru;

� reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate

� extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie forestieră în

zonele destinate şi amenajate pentru sport, agrement, recreere;


Fisa 1

Domeniu

Agricultura

Programul / proiectul propus

Titlul:






Sprijin pentru producatorii agricoli

Cadrul general Exista posibilitatea eficientizarii activitatilor

agricole prin asociere şi cooperare

Grup ţintǎ Fermierii locali

Obiective Atragerea şi stimularea producătorilor

agricoli pentru a se organiza în sisteme de

cooperare şi asociere în scopul aplicării unor

tehnologii modern

Motiva ţia proiectului Propiretate divizata, exploatatii mici,

agricultura de subzistenta

Modul de implementare a proiectului Institutionalizarea a doua intalniri pe an intre

autoritatile publice (primarie, prefectura,

consiliul judetean, Ministerul Agriculturii),

agenti economici specializati, institute de

educatie şi cercetare în domeniul agricol şi

fermierii locali în vederea promovarii

actiunilor agricole moderne

Sursa de finanţare/posibile surse de

finanţare

Bugetul local

Institu ţia care raspunde de realizarea

proiectului

Consiliul local

Termen de realizare Operational în 12 luni

Indicatori 2 intalniri pe an, participarea a cel putin 5

institutii, cel putin 2 agenti economici, cel

putin 15 fermieri locali

in 2014 –existenta cel putin doua noi

asociatii ale fermierilor






Fisa 2

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Consiliere şi consultanta pentru fermieri

prin extinderea activitatii de informare,

consiliere şi consultanta

Cadrul general Nu exista o forma coerenta de informare

pentru fermierii locali


Obiective Dezvoltarea activitatii de consultanta

agricola care să aibă în sarcină rezolvarea

operativă a tuturor problemelor agricole

Motiva ţia proiectului O forma permanenta de consultanta poate

creste nivelul de informare şi în final

performanta agriculturii locale

Modul de implementare a proiectului Dezvoltarea la nivel local a centrului de

informare, consultanta şi consiliere pentru

fermieri care sa se ocupe inclusiv de

orientarea producţiei agricole în concordanţă

cu tendinţele previzibile ale pieţei interne şi

externe, promovarea agriculturii ecologice


finanţare

Bugetul local, bugetul de stat, fonduri

structural


proiectului

Consiliul local, Directia judeteana pentru

agricultura






Termen de realizare Centru extins în 2012

Indicatori Noi activitati de consiliere si consultanţă în

2012

Fisa 3

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Incubator de afaceri general şi pentru

agricultura

Cadrul general Activitatea societatilor comerciale în

domeniul agricol este nesemnificativa

Grup ţintǎ Fermieri locali, agenti economici cu

activitate în domeniu

Obiective Integrarea producţiei agricole cu industria

alimentară, reţeaua de depozitare, transport;

dezvoltarea agenţilor economici pentru

prestări de servicii în agricultur ă

Motiva ţia proiectului Este nevoie de o integrare a activitatilor de

productie, transport, prelucrare a produselor

agricole, ceea ce presupune existent unor

agenti economici, de preferinta locali, în

domeniu

Modul de implementare a proiectului Specializarea Centrului de informare,

consiliere şi consultanta în marketingul

agricol şi incubator de afaceri pentru

agricultura

Organizarea anuala a unui seminar cu






exemple de succes de afaceri în domeniul

agricol


finanţare

Buget local, bugetul de stat, sponsorizari,

contributii ale fermierilor


proiectului

Centrul de informare, consiliere şi

consultanta

Termen de realizare 2013

Indicatori Cel putin 3 proiecte de afaceri în domeniul

agriculturii lansate, minim 10 activitati de

consultanta/luna

Un seminar cu exemple de succes pe an

Fisa 4

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Reactualizarea zonarii şi microzonarii

productiei agricole

Cadrul general In ultimii 10 ani nu s-au realizat astfel de

studii

Grup ţintǎ Fermierii şi agentii economici locali

Obiective Reactualizarea studiilor pedologice şi

agrochimice şi stabilirea notelor de bonitare,

pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi;

reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării

şi microzonării producţiei agricole

Motiva ţia proiectului Este necesara orientarea activitatii agricole






locale în concordanţă cu resursele naturale

(cultivarea plantelor în acord cu terenurile)

Modul de implementare a proiectului Studii de amenajare integrată a diferitelor

zone, pentru protejarea şi ridicarea

potenţialului productiv al pământului; studii

de elaborare a noilor tipologii de exploataţii

agricole specifice


finanţare

Bugetul judetean şi local


proiectului

Consiliul local şi consiliul judetean


Indicatori Studiu pedologic şi agrochimic

Zonarea productiei agricole

Fisa 5

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Cresterea performantelor agricole prin

utilizarea de soiuri adecvate

Cadrul general Este nevoie de utilizarea unor soiuri adaptate

conditiilor naturale din zona


Obiective Imbunatatirea soiurilor folosite (folosirea

unor soiuri timpurii şi semitimpurii






rezistente la secetă, adaptate fiecărei zone de

cultură, care să depăşească prin timpurietate

perioadele critice de secetă)

Motiva ţia proiectului Lipsa informatiilor în domeniu şi a resurselor

financiare a dus la utilizarea unor soiuri

slabe, fara eficienta economica

Modul de implementare a proiectului Informare prin Centrul de informare cu

privire la soiurile adecvate zonei, achizitia şi

distributia de soiuri


finanţare

Fonduri structurale

Bugetul de stat

Bugetul local


proiectului

Centrul de informare şi consiliere


Indicatori -50% din soiurile utilizate în 2016 adaptate

specificului zonei

Fisa 6

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Agricultura conservativa

Cadrul general Agricultura conservativă are în vedere

peturbarea minima a solului pentru a

conserva structura, fauna şi materia organic a

solului







Scopul proiectului/Obiective Dezvoltarea activitatii de consultanta

agricola care să aibă în sarcină rezolvarea

operativă a tuturor problemelor agricole

Motiva ţia proiectului Diverse rotatii şi combinatii ale culturii care

stimuleaza microorganismele din sol şi

elimina daunatorii plantelor, buruienile şi

bolile.

Modul de implementare a proiectului Evidenta clara a terenurilor care permit

desfasurarea agriculturii conservative.

Promovarea unei astfel de agriculturi


finanţare

Surse private, bugetul local, bugetul de stat


proiectului

Centrul de consiliere, Fermierii locali

Termen de realizare 2013 – demareaza informarea

2014 – primele culturi conservative

Indicatori -2013 o activitate de informare realizată

-2015 – min. 10 ha de culturi conservative

Fisa 7

Domeniu

Agricultura


Titlul:

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii

fondului forestier

Cadrul general Actualele zone verzi nu sunt foarte insemnate






ca suprafata de aceea necesita o atentie

speciala

Grup ţintǎ Populatia localităţii

Obiective Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii

fondului forestier.

Motiva ţia proiectului Este necesara mentinerea şi dezvoltarea

actualelor zone verzi

Modul de implementare aproiectului Dezvoltarea actiunilor locale de control şi

crearea unui parteneriat cu un ONG, eventual

crearea unui organism - Garda de mediu a

copiilor, care sa urmareasca:

� stoparea defrişării pădurilor

şi a vegetaţiei forestiere din

afara fondului forestier;

� excluderea păşunatului din

păduri ;

� conversia arboretelor din

lăstari la codru;

� reconstrucţia ecologică a

pădurilor destructurate

Extinderea suprafeţei

pădurilor şi a altor forme

de vegetaţie forestieră în

zonele destinate şi

amenajate pentru sport,

agrement, recreere;







finanţare

Surse private, bugetul local


proiectului

Autoritati locale

ONG

Scoala


Indicatori -1 parteneriat cu un ONG

-crearea Garzii de mediu a copiilor

-1 actiune/an de curatire a zonelor verzi cu

voluntari

-plantarea anuala a 100 de arbori cu voluntari

4.1.2.Industria


In comuna Jariştea din 1921 functiona o moara de 24 C.P., care macina în 24 de ore,

2800 kg cereale. Aceasta era proprietatea lui Grigore Giurgea, care insa a fost arendata lui Fanica

Zaharia. Mai tarziu a fost mostenita de fiul sau Ion Gr. Giurgia. Mult timp a fost deservita de

mecanicul Ion Secas.

In 1930 functiona şi a doua moara mecanica, proprietar Ana I. Maghiar, cu o productie

anuala de 150.000 kg şi o putere de 80 C.P. La acestea se adaugau o fabrica de apa gazoasa, doua

alambicuri sistematice de fabricat rachiu şi o brutarie ce producea 600 kg paine/zi proprietatea

lui Alecu Toma. Treburile gospodaresti ale locuitorilor erau rezolvate de cei 18 meseriasi pe care

ii retine documentele de arhiva.

Astfel, Ion Toma era cel mai vestit fierar cu cele 3 ajutoare Toader Toma fiu, iar Ion

Stoica şi neamtul Ianos Denter-ucenici, Marin Iordan lacatus, Bacalu Constantin-lacatus, Ghita

Panaite, Gh. Florescu-fierari. Ei rezolvau problem curente de potcovit animalele, rotarie, reparat

care şi carute, reparat şi intretinut unelte agricole.






Comuna avea şi doi cizmari: Petrache Tanase şi Ghita Avram. Pe masura ce au aparut

uneltele agricole mecanizate au aparut şi mecanicii Grigore M. Giurgea şi Vasile C. State,

mecanici de intretinere la instalatia de apa a comunei. Dogarul de frunte era Pavel Anghelescu.

In comuna Jariştea, reteaua carciumilor, bacaniilor, negustorilor de colonial, a fost mai

densa, vadul comercial fiind mare iar castigurile pe masura. Pana la Primul Razboi Mondial, au

existat 2 carciumi şi 3 bacanii. Dupa 1919, reteaua carciumilor se impune prin Dumitru Cazacu,

Zaharia E. Savin, Ion B. Ionescu, Gh. S. Cotarlan şi Tudor Popa. Toti aveau contract de arenda

licitat cu primaria pe 6 ani (1919-1925) şi plateau o arenda de 825 lei/an.

După 1990, prin legea 18/1990 au fost puse bazele pentru retrocedarea catre fostii

proprietari a terenurilor agricole şi a padurilor în suprafata de pana la 10 hectare.

In comuna Jariştea, Comisia comunala de retrocedare a bunurilor, a retrocedat 21,14 ha

livezi, 1270,07 ha arabil, 21 ha pajisti, 1309 ha vie, 342 ha padure. Au fost retrocedate, în baza

Legii 10/2001 un numar de 8 imobile.

Prin efecte Legii Privatizarii societatile comerciale nr. 58/1991 s-a trecut la constituirea

societatilor comerciale private. Un loc important în peisajul economic nou il ocupa SC Moripan

Alex SRL Jariştea (activitate în domeniul morăritului şi panificaţiei), Lanprod SRL (colectarea,

tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare a materialelor reciclabile), Odovitis

(fabricarea vinurilor din struguri), Apele natural SRL (productia de bauturi racoritoare

nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate), Prodvin Jaristea (fabricarea

vinurilor din struguri).

Societatea comerciala Moripan Alex a fost infiintata în anul 1992 avand ca prima

capacitate de productie o moara de cereale situate în comuna Jariştea, care a fost prima moara cu

capital integral privat din judetul Vrancea.






Există în prezent 47 de societăţi comerciale în comuna Jariştea, cele mai importante fiind:

Nr Nume Firma Jud Localitate

1 LANPROD SRL VN Jaristea

2 MORIPAN ALEX SRL VN Jaristea

3 ODOVITIS SRL VN Jaristea

4 APELE NATURALE SRL VN Jaristea

5 PRODVIN JARISTEA SRL VN Jaristea

6 PITRAN SRL VN Jaristea

7 PACO PROD SERV SRL VN Jaristea






8 N.S. CONSART 96 SRL VN Jaristea

9 CONSTRUCTART SRL VN Jaristea

10 CORON STAR COM SRL VN Jaristea

11 COPACART EDIL SRL VN Jaristea

12 EUROBEST SRL VN Jaristea

13 SINALMAR SRL VN Jaristea

14 SILVIFLOR SRL VN Jaristea

15 TEO ELECTROSERV SRL VN Jaristea

16 MANUSIM SRL VN Jaristea

17 LUCOR SRL VN Jaristea

18 TUFARU COMTOTAL SRL VN Jaristea

19 TRANDAFIRUL ROSU COM SRL

VN Jaristea

20 MOBIOVI SRL VN Jaristea

21 TOTAL RECUP SRL VN Jaristea

22 FAMICRIS BEST SRL VN Jaristea

23 ANDARAMA SRL VN Jaristea

24 POMPI CONSTRUCT SRL VN Jaristea

25 MOVIMENT TERAX SRL VN Jaristea

26 ROXY TEXTIL SRL VN Jaristea

27 MERIDIAN VIN TRANS SRL

VN Jaristea

28 PROVINCOM OANA SRL VN Jaristea

29 SERBAN MARYOL COM SRL

VN Jaristea

30 VINICK EXPORT SRL VN Jaristea






31 VEMSAV SRL VN Jaristea

32 FYF STAR SRL VN Jaristea

33 DIADEKONMAT SRL VN Jaristea

34 PROARTCONS SRL VN Jaristea

35 STAR ANIMEC SRL VN Jaristea

36 DAGERESTAURO CONSTRUCT SRL

VN Jaristea

37 ZERILLO SRL VN Jaristea

38 VASIDOR TUR SRL VN Jaristea

39 RELAMI PRODCOM SRL VN Jaristea

40 MISTER SERV SRL VN Jaristea

41 IANDINEI SRL VN Jaristea

4.1.2.2.Analiza SWOT

Puncte tari ale comunei Jariştea: Puncte slabe:

- Numar important de investitori




(telefonie, internet, cablu)

- Existenta retelei electrice şi a celei de

apa

- Traditie industriala

- Existenta materiilor prime pentru

industria alimentara

- Lipsa unei rețele extinse de apă

- Lipsa instalațiilor și a unei stații de

epurare

- Forta de munca slab calificata



resurselor umane

- Lipsa unui sistem informaţional

adecvat susţinerii activităţilor din toate

ramurile economiei, în vederea diversificării






- Spatii şi terenuri disponibile pentru

dezvoltari antreprenoriale

- Sectorul industriei prelucratoare şi

constructiilor dezvoltat

- Structura economică diversificată

gamei serviciilor şi activităţilor productive;

- Infrastructura de afaceri neuniform

repartizată;

- Lipsa unor investiţii economice de tip

Parteneriat Public – Privat

- Lipsa unei strategii de marketing local

şi insuficienta promovare a produselor şi

serviciilor locale

- Utilizarea pe o scară relativ mică a

tehnologiilor avansate

- Productivitatea industrială este încă

scăzută, raportat la cea din Uniunea Europeană

- Lipsa unei planificari urbanistice

coerente pentru crearea de zone industriale,

pentru a reduce coexistenta acestora cu zone de

locuinte şi dotari sociale


Amenințțțțări:


activitati economice



- Integrarea în strategiile de dezvoltare

ale judetului

- Potenţial mare de dezvoltare a

sectorului serviciilor

- Creșterea impozitelor aferente agenților

economici care poate avea ca efect diminuarea

activitatii economice

- Legislatia instabila, incoerenta

- Extinderea Uniunii Europene va duce la

cresterea competiţiei putând defavoriza unele

sectoare tradiţionale, în prezent competitive


- Aparitia de probleme sociale generate

de criza económica







publice

- Riscul necorelării dintre programele de

dezvoltare a infrastructurii şi nevoile de

echipare a zonelor cu potenţial de dezvoltare a

IMM-urilor;

4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrie

Strategia de dezvoltare a industriei are la bază obiectivele şi strategiile guvernamentale

stabilite în Programul de Guvernare, priorităţile pe termen scurt şi mediu stabilite prin Planul

Naţional de Dezvoltare. Totodată această strategie trebuie să concorde cu Politica Industrială

a României şi să aibă în vedere prevederile Directivei Consiliului Europei 96/413/EC din

1996 privind întărirea competitivităţii industriale comunitare, dar şi prevederile cuprinse în

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2000-2020), precum şi în Programul

Naţional de Dezvoltare Regională a ţării. De asemenea, trebuie sa existe concordante cu

Strategia de dezvoltare a judetului Vrancea.

Obiectivul general il reprezinta creşterea competitivităţii şi a performanţei domeniului

industrial de la nivelul comunei Jariştea, în vederea întăririi capacităţii de adaptare la cerinţele

pieţei interne şi internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei pe

ansamblu.

Obiectivele specifice sunt:

1.Mentinerea investitiilor actuale prin construirea parteneriatului cu mediul de afaceri

2.Promovarea bunurilor şi serviciilor locale

3.Atragerea de noi investitii, indeosebi din industrii nepoluante prin utilizarea capacitatilor de

productie, a resurselor existente şi facilitarea accesului la utilitati

4.Incurajarea antreprenoriatului autohton







Fisa 8

Domeniu

Industria


Titlul:

Clusterul – motor de dezvoltare pentru

economia locală

Cadrul general Clusterele sunt definite drept o concentrare

sau aglomerare teritorială de firme mici şi

mijlocii specializate intr-un domeniu comun

(serviciu, produs, cunostinte) sau domenii

interrelationale în sectorul respectiv.

Clustering-ul poate reprezenta o piatră de

temelie pentru dialogul constructiv dintre

reprezentantii mediului de afaceri şi sectorul

public, mediul educational, societatea civilă

etc, astfel făcand posibilă cresterea eficientei

parteneriatelor orientate către inovatie la

nivel local.

Fiind considerat un model de succes la nivel

european în domeniul sprijinirii mediului de

afaceri, clusterele vor fi promovate în

Romania în anii următori datorită

posibilitătii de a finanta integrarea

intreprinderilor romanesti în lanturi cluster.

Grup ţintǎ Agentii economici locali, ONG-uri, autoritati

publice, mediul academic

Obiective Mentinerea investitiilor actuale prin






construirea parteneriatului cu mediul de

afaceri

Motiva ţia proiectului Lipsa unui parteneriat mediu de faceri –

autoritati publice poate conduce la

diminuarea activitatii economice, indeosebi

în condii de criza economica

Modul de implementare a proiectului � Initierea unui parteneriat strategic în

vederea elaborării unui studiu privind

oportunitatea constituirii unui cluster;

In analiza constituirii unui cluster în zonă se

vor avea în vedere şi următoarele aspecte:

-existenta a numerosi agenti economici în

domeniul constructiilor

-dezvoltarea unor activitati economice

nepoluante

� activităti de relationare cu mediu

academic din zonă, dat fiind că elemental de

succes al unui cluster il reprezintă

cooperarea intre mediul de afaceri si

mediul academic;

� invitarea firmelor de consultantă în

cadrul unor sesiuni de informare a mediului

de afaceri local privind posibilitătile de

finantare în domeniul cresterii

productivitătii, dezvoltării resurselor umane,

utilizării tehnologiilor inovative;

� organizarea unor misiuni economice

pentru mediul de afaceri local;






� organizarea, impreună cu Camera de

Comert şi Industrie a unor seminarii de

informare a mediului de afaceri local privind

accesul pe Piata Unică prin certificarea

produselor sau serviciilor, conform cerintelor

europene.


finanţare

-Sponsorizări;

-Bugetul judetului;

-Bugetul de stat, programe guvernamentale,

programe nationale;

-Credite şi produse bancare;

-Programul Operational Sectorial Cresterea

Competitivitătii Economice;

-Programul Operational Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane.


proiectului

Consiliul local, agenti economici


Indicatori -incheierea parteneriatului strategic

autoritati-mediu de afaceri – mediu academic

-elaborarea studiului de oportunitate

-2 seminarii de informare/an privind

posibilitatile de finantere pentru sectorul

privat

-o misiune economica/an

-un seminar / an privind modalitatile de

patrundere pe Piata Unica






Fisa 9

Domeniu

Industria


Titlul:

Cresterea vizibilitatii produselor şi serviciilor

locale, precum şi a oportunitatilor pentru

dezvoltarea de afaceri

Cadrul general Jariştea este o localitate cu atractivitate

medie pentru investitii. Oportunitatile locale

trebuie promovate ca şi produsele şi

serviciile existente

Grup ţintǎ Agentii economici

Obiective Promovarea bunurilor şi serviciilor locale

Motiva ţia proiectului Comunitatile locale se afla în competitie

pentru dezvoltare economica şi atragerea de

investitii. Promovarea poate constitui un

element de diferentiere în atragerea de

capital.

Modul de implementare a proiectului Elaborarea unei strategii de marketing local


finanţare

Bugetul local şi sponsorizari


proiectului

Consiliul local şi agenti economici


Indicatori -strategia de marketing realizată

Fisa 10






Domeniu

Industria


Titlul:

Facilitarea accesului la utilitati pentru

intreprinderi

Cadrul general Utilitatile dau atractivitatea pentru investitii

unei zone

Grup ţintǎ Agentii economici

Obiective Atragerea de noi investitii, indeosebi din

industrii nepoluante prin utilizarea

capacitatilor de productie, a resurselor

existente şi facilitarea accesului la utilitati

Motiva ţia proiectului Prin accesul facil la utilitati se sprijina

mediul de afaceri de catre autoritatile locale

Modul de implementare a proiectului -Facilitarea accesului la reteaua de gaze

şi canalizare pentru agentii economici, în

momentul realizării acestora


finanţare

Bugetul local,

Resurse ale agentilor economici


proiectului

Consiliul local şi agenti economici

Termen de realizare 2014 – realizarea retelei de gaze

2015 – realizarea retelei de canalizare

Indicatori - nr. agenti economici racordati la gaze

şi canalizare

Fisa 11






Domeniu

Industria


Titlul:

Incubator de afaceri

Cadrul general In comuna Jariştea, spiritual antreprenorial

este destul de scazut, astfel ca este necesara

identificarea de oportunitati de afaceri în

zona şi invatarea indeosebi a tinerilor cum sa

demareze o afacere

Grup ţintǎ Locuitori ai comunei

Obiective Incurajarea antreprenoriatului autohton

Motiva ţia proiectului Este necesara incurajarea inovarii la nivel

local şi utilizarea resursei umane şi a

antreprenoriatului local.

Modul de implementare a proiectului -infiintare incubator de afaceri

-organizarea de sesiuni de informare privind

dezvoltarea unei afaceri


finanţare

Bugetul local,

Resurse guvernamentale

POSDRU


proiectului

Consiliul local şi locuitorii comunei

Termen de realizare 2013 – incubator de afaceri functional,

organizarea primului seminar

Indicatori - incubator de afaceri functional

- o sesiune de informare/an organizata

4.2.Mediu







Aerul

Poluarea aerului se realizeaza prin:

-transportul rutier (N2O)

-utilizarea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor (CO2)

-arderi in industria prelucratoare (CH4, CO2, N2O)

Apa

In conformitate cu atribuţiile ce ii revin din organizarea şi funcţionarea Administratiei

Nationale „Apele Romane”, Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea – Focsani gestionează

date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA, astfel: încadrarea în clase de

calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru aprobarea Normativului privind obiectivele

de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.

Conform acestuia limitele corespunzatoare sunt:

· Clasa I – apa ce se poate potabiliza pentru consum uman;

· Clasa a II-a de calitate „corespund valorilor tinta pentru protectia ecosistemelor acvatice –

buna pentru piscicultura, uz industrial, agricol;

· Clasele III-IV , valorile limita „reflecta ponderea influentei antropice” în sensul ca nu mai

poate fi utilizata la irigatii în agricultura, fiind depasite şi conditiile maximale pentru imbaiere; In

plus, la clasa IV în respectiva apa nu mai exista viata ci doar cel mult bacterii;

În comuna Jariştea nu s-au constatat depasiri ale valorilor normale de hidrocarburi şi azot

în apele de suprafaţă şi cele subterane.

Solul

Poluarea solului este influenţată în special de :

- depuneri uscate şi umede din atmosferă






- depozitarea neadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri

neamenajate corespunzător – principal sursă de poluare a solului în comuna Jariştea.

- deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate, pe unele terenuri agricole sau de altă natură.

- chimizarea unor terenuri şi culturi agricole

Emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin incorporarea de elemente

chimice cu caracter toxic. Incărcarea solului cu astfel de elemente chimice (metale grele, sulf,

etc.) degradează insuşirile fizice, chimice şi biologice, contribuind astfel la reducerea capacităţii

productive . Modificările antropice ale solului datorate construcţiilor de toate felurile, prin

operaţiuni de decopertare, modelare, etc., au dus la crearea altor tipuri de soluri, aşa numitele

protosoluri antropice.

Agricultura poate constitui o sursă de poluare a mediului inconjurător, implicit a

solurilor, în principal prin administrarea unor doze excesive de ingrăşăminte minerale şi

organice, prin utilizarea unor pesticide cu perioadă lungă de degradare şi în cantităţi supradozate.

Astfel, au apărut fenomene de poluare a solurilor pe suprafeţe mici pe care se dorea obţinerea de

randamente ridicate. Aceste suprafeţe aparţin solurilor destinate cultivării legumelor.

Dintre poluanţii proveniţi din ingrăşăminte, cei mai cunoscuţi sunt nitraţii, datorită

efectelor negative provocate de prezenţa lor în exces.

Compozitia deseurilor menajere

Compozitia deseurilor, în ce priveste deseurile din ambalaje şi deseurile biodegradabile a

fost considerata cea din studiile la nivel national, din anul 2002, în lipsa unor date provenite din

masuratori directe.






Ponderea deseurilor biodegradabile în deseurile locale

In categoria deseurilor biodegradabile din deseurile locale sunt cuprinse:

• deseuri biodegradabile rezultate în gospodarii

• deseuri biodegradabile din unitati de alimentatie publica;

• deseuri vegetale din parcuri, gradini publice;

• deseuri vegetale din gradini ale populatiei, sere, solarii etc.

• deseuri biodegradabile din piete agro-alimentare;

• componenta biodegradabila din deseurile stradale;

• namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere;






Foto: colectarea selectivă a deşeurilor

Zgomotul

Reteaua de drumuri ce strabat comuna reprezinta o sursa permanenta de poluare fonica,

alături de zgomotele rezultate din activitatea industrială. Nu se poate spune că poluarea fonică

reprezintă o problemă.

4.2.2.Analiza SWOT

Puncte tari ale comunei Jariştea în

domeniul mediu

Puncte slabe:

• Autoritati locale deschise • Amplasarea în imediata apropiere a






• Inexistenţa de agenti economici cu

potential de poluare

• Existenta unor suprafete impadurite

• Sistem funcţional de colectare a

deşeurilor

• Colectarea selectivă a deşeurilor

• Utilizarea redusă a pesticidelor

• Inexistenţa poluării solului şi apei

• Activitate economic în domeniul

reciclării

municipiului Odobeşti

• Lipsa unei rețele extinse de apă

• Lipsa instalațiilor și a unei stații de

epurare

• Depunerea necontrolata a deseurilor

urbane

• Educatie, cultura civica în probleme de

mediu slab dezvoltate

• Lipsa unei delimitari clare intre zona

industrial şi cea rezidentiala


Amenințțțțări:

• Existenta resurselor nerambursabile din


• Integrarea în strategiile de dezvoltare

ale judetului în ceea ce priveste

problematica de mediu

• Potenţial mare de dezvoltare a

sectorului serviciilor urbane ce vizeaza

protectia mediului

• Posibilitatea practicării agriculturii

ecologice

• Presiunile exercitate de UE vor

conduce la sustinerea masurilor de

protectie a mediului

• Dezvoltarea pieţei de reciclare a

• Resurse bugetare reduse față de nevoia

de investiții în infrastructură, rețele de

utilități (apă, canalizare, iluminat

public)

• Sprijin redus din partea altor autoritati

publice

• Intarzieri în aplicarea legislatiei de

mediu de catre unii agenti economic

• Cresterea numarului de autoturisme






deşeurilor /materiei prime rezultate din

procesarea deşeurilor;

4.2.3.Obiective pentru domeniul mediu

Obiectivul general în materie de mediu este reprezentat de promovarea activa a masurilor

de protectie a mediului iar obiectivele specific sunt:

1.Menţinerea calitatii aerului

2.Împiedicarea degradarii solului

3.Imbunatatirea sistemului de protectie a apelor de suprafata şi subterane în vederea

cresterii gradului de sanatate al populatiei

4.2.4.Fise de proiecte

Fisa 12

Domeniu

Mediu


Titlul:

Utilizarea gazului metan pentru incalzire

Cadrul general Realizarea racordarii la reteaua de gaze a

comunei

Grup ţintǎ Locuitori ai comunei

Obiective Menţinerea calitatii aerului

Motiva ţia proiectului Utilizarea combustibililor solizi reprezinta o

importanta sursa de poluare a aerului.

Modul de implementare a proiectului Sustinerea şi sprijinirea populatiei pentru a

utiliza gazul metan ca sursa de incalzire a






locuintelor.


finanţare

Bugetul local,

Resurse ale populatiei


proiectului

Consiliul local şi locuitorii comunei


Indicatori 2017 – 50% din locuinte folosesc pentru

incalzire gazul metan sau curentul electric

Fisa 13

Domeniu

Mediu


Titlul:

Adoptarea de tehnologii nepoluante de

catre agentii economici

Cadrul general Exista pe teritoriul comunei de agenti

economici cu potential de poluare

Grup ţintǎ Agenti economici cu potential de poluare

Obiective Menţinerea calitatii aerului

Motiva ţia proiectului Modernizarea şi adoptarea unor tehnologii

nepoluate, la agenţii economici susceptibili

de emisii de noxe atmosferice peste limita

CMA este o masura ce poate conduce la






imbunatatirea calitatii aerului

Modul de implementare a proiectului Promovarea şi sustinerea adoptarii de

tehnologii nepoluante.

Monitorizarea modului în care sunt reduse

efectele poluante ale activitatii economice.


finanţare

Resurse ale agentilor economici


proiectului

Consiliul local

Garda de mediu

Agenti economici


Indicatori 2015 – toti agentii economici de pe teritoriul

comunei adopta tehnologii nepoluante,

conforme standardelor europene

Fisa 14

Domeniu

Mediu


Titlul:

Supravegherea şi eliminarea totală practicilor

ilegale de deversare pe sol a oricăror

substanţe lichide poluante precum şi a

depozitarii necontrolate de deseuri

Cadrul general Exista pe teritoriul comunei riscul de

deversare şi depozitare de materiale poluante

pe sol






Grup ţintǎ Agenti economici şi populatie

Obiective Împiedicarea degradării solului

Motiva ţia proiectului Este necesara protejarea solului prin

monitorizarea şi controlul deversarilor şi

depozitarilor de materii pe sol

Modul de implementare a proiectului Monitorizarea, controlul şi sanctionarea

celor ce nu respecta legislatia în materie de

utilizare a solului


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local, în viitor Politia locală

Garda de mediu

Agenti economici, populatia


Indicatori 2013 – reducerea cu 80% a deversarilor şi

depozitarilor necontrolate de substante şi

materii pe sol

Fisa 18

Domeniu

Mediu


Titlul:

Inchiderea spatiilor şi depozitelor de deşeuri

neamenajate şi reconstrucţia ecologică a

terenurilor ocupate de acestea

Cadrul general Exista pe teritoriul comunei spatii






neamenajate de depozitare a deseurilor


Obiective Împiedicarea degradarii solului

Motiva ţia proiectului Este necesara protejarea solului prin

inchiderea şi ecologizarea spatiilor de

depozitare necontrolata a deseurilor

Modul de implementare a proiectului Inchiderea depozitelor de deşeuri

neamenajate şi reconstrucţia ecologică a

terenurilor ocupate de acestea


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local


Indicatori 2013 – disparitia şi ecologizarea a 100% din

spatiile şi depozitele de deseuri neamenajate

Fisa 15

Domeniu

Mediu


Titlul:

Generalizarea colectării selective a

deseurilor

Cadrul general In acest moment colectarea deseurilor se face

selective dar nu este o practică generalizată.







Obiective Împiedicarea degradarii solului

Motiva ţia proiectului Colectarea selectiva a deseurilor poate

genera venituri şi o reducere a masei de

deseuri de depozitat

Modul de implementare a proiectului -campanie de constientizare a populatiei

-generalizarea sistemului de colectare

selectivă


finanţare

Fonduri structurale de coeziune, bugetul

local şi bugetul consiliului judeţean


proiectului

Consiliul local, societate de salubrizare

populatia


Indicatori 2014 –80% din deseuri colectate selectiv

Fisa 16

Domeniu

Mediu


Titlul:

Realizarea sistemului de canalizare

Cadrul general In comuna nu exista un sistem de canalizare

Grup ţintǎ Populatia şi agentii economici

Obiective Imbunatatirea sistemului de protectie a

apelor de suprafata şi subterane în vederea






cresterii gradului de sanatate a populatiei

Motiva ţia proiectului Inexistenţa sistemului de canalizare

Modul de implementare a proiectului Proiectare, executie, bransare la sistemul de

canalizare


finanţare

Fonduri structurale, bugetul local, resurse ale

populatiei şi agentilor economici


proiectului

Consiliul local, agenti economici, populatia


Indicatori 2015 – 70% din locuinte racordate la

sistemul de canalizare

Fisa 17

Domeniu

Mediu


Titlul:

Desfiinţarea sistemelor individuale de

colectare a apelor uzate – fose septice, puţuri

absorbante – de către toţi deţinătorii de

locuinţe individuale sau colective

Cadrul general In conditiile realizarii canalizarii, aceste fose

trebuie desfiintate deoarece sunt poluante


Obiective Imbunatatirea sistemului de protectie a

apelor de suprafata şi subterane în vederea






cresterii gradului de sanatate a populatiei

Motiva ţia proiectului Crearea sistemului de canalizare nu mai

justifica existenta acestor fose, cu impact

negativ asupra solului şi panzei freatice.

Modul de implementare a proiectului Desfiintarea foselor septice


finanţare

Resurse ale populatiei şi agentilor economici


proiectului

Consiliul local, agenti economici, populatia


Indicatori 2017 – 100% din fosele septice desfiintate

Fisa 18

Domeniu

Mediu


Titlul:

Iluminat public ecologic, cu panouri solare

Cadrul general In acest moment exista iluminat public cu

lampi cu energie electrica


Obiective Cresterea calitatii aerului

Motiva ţia proiectului Reducerea poluarii aerului prin iluminat






public şi nevoia reducerii cheltuielilor

bugetare

Modul de implementare a proiectului Achizitia de stalpi ecologici de iluminat

public


finanţare

Bugetul local, bugetul judetului, fonduri

structurale


proiectului

Consiliul local,


Indicatori 2018 – 100% din iluminatul public ecologic






4.3.Dezvoltare sociala


Populatia

La recensământul din 2002 populaţia comunei Jaristea era de 4070 locuitori dintre care

4069 erau etnici români, 1 rus/lipovean.

În ultimii 4 ani situaţia populaţiei a fost următoarea:

Numărul total al locuitorilor în anii:

2007 4054

2008 4098

2009 4105

2010 4096

In ceea ce priveste religia, situatia este urmatoarea: Ortodoxa 4054, Romano-catolica 3,

Reformata 1, Crestina dupa Evanghelie 2, Crestina de rit vechi 5, alta religie 5.

Densitatea populatiei in teritoriul administrativ al comunei este 105,73 loc/kmp.

Predomina persoanele de sex feminin -55%. Structura pe grupe de varste evidentiaza o

populatie medie si relativ tanara:

Numărul locuitorilor la data de 01.07.2010, din care:

4096

Număr locuitori 0-6 ani 295








Număr locuitori peste 60 ani

992

In ceea ce priveşte natalitatea şi mortalitatea lucrurile stau în felul următor:

Fondul de locuinte

In 2010 fondul de locuinte din comuna era de 1880, 232 fiind conectate la internet.

Numărul nou-născuţilor vii

2008 35

2009 41

Rata natalitătii 2009 9,98

Numărul persoanelor decedate

2008 60

2009 80

Rata mortalitătii 2009 19,48






Foto: locuinţă în comuna Jariştea

Forta de munca

Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii,

determinand modificări semnificative de volum şi structură a principalilor indicatori ai forţei de

muncă. Faţă de evoluţia demografică si structura demografica, se remarcă faptul că indicele

demografic se află pe o curbă ascendentă fapt care imbunătăţeşte potenţialul forţei de muncă.

La nivelul comunei, in totalul populaţiei ocupate civil, ponderile cele mai mari le deţin:

agricultura (60%), industria prelucrătoare (30%), comerţ, (5%), invăţămant (5%).

In ceea ce priveşte şomajul, fenomen social cu influenţe negative asupra dezvoltării

societăţi, rezultat direct al proceselor de restructurare ale economiei, se poate observa o scădere a

ratei şomajului, în present înregistrându-se 43 de şomeri.






Sanatatea

In ultimii ani, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie de dificultăţi generate de

penuria de resurse şi de consecinţele fireşti ale trenării procesului de reformă, care influenţează

nefavorabil nivelul distribuţiei ofertei de servicii.

La nivelul comunei Jaristea, infrastructura de sanatate este destul de slab reprezentată,

existand 1 dispensar, 2 cabinete medicale si 1 cabinet stomatologic, in conditiile in care exista o

predispozitie de cardiopatii, diabet zaharat.

Foto: farmacia Jariştea

Siguranta






In ceea ce priveste siguranta, exista un post de politie la nivel local. Nu functioneaza un

serviciu de politie locală si nici unul de pompieri, desi exista un nivel mediu de infractionalitate.

Foto: postul de poliţie Jariştea

Servicii sociale

Pe teritoriul comunei Jaristea sunt 32 de personae cu handicap, 150 de personae cu

dizabilitati si 21 de personae cu nevoi special. Cuantumul sumelor platite sub forma diferitelor

beneficiari a fost in 2009 de 32.995RON. Nu exista camin de batrani sau centre de ocrotire a

copiilor, mamelor si in general a celor asistati.

Ca efect al descentralizarii unor componente la nivel local, activitatea de asistenta sociala

s-a extins foarte mult.






Activitatea de protectie sociala se desfasoara conform prevederilor Legii 47/2006 privind

sistemul national de asistenta sociala si Legii 466/2006 privind statutul asistentului social.

In anii trecuti au fost realizate urmatoarele categorii de activitati in vederea protectiei

copilului, persoanelor singure, persoanelor cu handicap, pensionarilor (persoanelor varstnice),

familiilor nevoiase, precum si a oricarei persoane aflate in nevoie:

a. Activitati de protectie a persoanelor fara venituri sau cu venituri mici, domiciliate in

comuna Jaristea, in conformitate cu prevederile Legii nr.416/2001 completata si

modificata de legea 276/2010 privind venitul minim garantat;

b. Activitati de protectie a persoanelor varstnice in conformitate cu prevederile Legii nr.

281/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr 17/2000 privind asistenta sociala a

persoanelor varstnice;

c. Activitati privind protectia persoanelor cu handicap, in conformitate cu prevederile Legii

nr. 343/2004 pentru modificarea si completarea OUG nr. 102/1999 privind protectia

speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;

d. Acordarea alocatiei pentru familiile cu copii, conform prevederilor Legii nr. 61/1993,

republicata, privind alocatia de stat pentru copii si Legii nr. 119/1997, privind alocatia

suplimentara pentru familiile cu multi copii;

e. Efectuarea muncii in folosul comunitatii, in conformitate cu prevederile Legii nr.

416/2001 privind venitul minim garantat;

f. Acordarea de ajutor pentru incalzirea locuintei conform prevederilor OUG nr. 81/2003

pentru modificarea unor reglementari privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea

locuintei si asigurarea fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei termice si gazelor

naturale pentru populatie, precum si unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare.

4.3.2. Analiza SWOT






Puncte tari ale comunei Jaristea: Puncte slabe:



- Rata somajului scazuta

- Existenta activitatii de asistenta sociala

- Implicarea bisericii in rezolvarea unor

cazuri sociale

- Lipsa unei rețele de canalizare


- Inexistenta unui serviciu local de ordine

publica si a unuia de pompieri


resurselor umane

- Migrarea populatiei tinere catre alte

locatii mai atractive din punct de vedere

financiar

- Inexistenta unor servicii medicale

adecvate

- Investitii private limitate in domeniul

asistentei medicale (inexistenta unei

policlinici)

- Numar mic de cadre medicale

- Inexistenta organizatiilor care lupta

împotriva fenomenelor deviante si

delincvente prin promovarea unor

programe specifice, principalul factor

în elaborarea si implementarea

politicilor în domeniul social

- Inexistenta unui serviciu local de

urgenta

- Fond de locuinte scazut

- Participarea civica redusa in rezolvarea






unor cazuri sociale


Amenințțțțări:

- Integrarea în Uniunea Europeană care a

determinat creșterea gradului de

descentralizare, inițierea autonomiei

locale și creșterea rolului pe care

comuna îl are în dezvoltarea sociala


locuire



- Integrarea in strategiile de dezvoltare

ale judetului

- Dezvoltarea unor relatii de parteneriat

în vederea dezvoltării infrastructurii de

asistenta sociala

- Atragerea de investitii prívate in

domeniul sanitar

- Interesul Consiliului Judetean in

dezvoltarea unui sistem de protectie

sociala;



de criza económica


publice

- Resurse bugetare limitate pentru

domeniul asistentei sociale

4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare sociala






Obiectivul general in materie de dezvoltare sociala este reprezentat de “cresterea calitatii vietii

si a starii de sanatate a populatiei” iar obiectivele specific sunt:

1.Facilitarea accesului la locuri de munca

2.Imbunatatirea conditiilor de locuire ale populatiei

3.Cresterea starii de sanatate a populatiei

4.Sporirea nivelului de siguranta in comuna

5.Asigurarea unor prestatii adecvate de asistenta sociala


Fisa 19

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Bursa zonală a locurilor de munca

Cadrul general Exista o lipsa de comunicare intre agentii

economici locali/zonali si populatie in ceea

ce priveste locurile de munca disponibile

Grup ţintǎ Populatia si agentii economici

Obiective Facilitarea accesului la locuri de munca

Motiva ţia proiectului Nevoia de a facilita accesul populatiei

comunei la locurile de munca din comuna

Modul de implementare a proiectului Organizarea o data pe an a unei burse a

locurilor de munca din comuna


finanţare

Bugetul local, contributii ale agentilor

economici


proiectului

Consiliul local, agenti economici






Termen de realizare 2012 – prima bursa organizata

Indicatori 2018 – 7 burse organizate, cresterea cu 10%

a numarului de locuri de munca din comuna

ocupate de populatia autohtona.

Fisa 20

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Baza de date a ocupatiilor

Cadrul general Nu exista la nivelul comunei o evidenta

exacta cu nivelul de pregatire si ocupatiile

populatiei, ca punct de referinta pentru

formularea unor obiective strategice,

indeosebi in materie de reconversie

profesionala

Grup ţintǎ Populatia

Obiective Facilitarea accesului la locuri de munca

Motiva ţia proiectului Nevoia de a avea o evidenta exacta cu

structura ocupationala a populatiei.

Modul de implementare a proiectului Organizarea si completarea bazei de date


finanţare

Bugetul local,


proiectului

Consiliul local,


Indicatori Baza de date completa cu ocupatiile






populatiei

Fisa 21

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Acte de identitate si de stare civila pentru

populatie

Cadrul general Exista locuitori care nu au acte de identitate

Grup ţintǎ Populatia fara acte de identitate si de stare

civila

Obiective Asigurarea unui climat social adecvat prin

integrarea grupurilor minoritare, vulnerabile

Motiva ţia proiectului Nevoia de a realize acte de identitate pentru

populatie

Modul de implementare a proiectului Desfasurarea de campanii de constientizare

a necesitatii obtinerii acestor acte.

Realizarea de acte de identitate in colaborare

cu serviciul de evident informatizată a

personei


finanţare

Bugetul local, contributii ale populatiei,

donatii, sponsorizari


proiectului

Consiliul local, Serviciul de evidenţă

informatizată a personei


Indicatori 2014 – 100% din populatie detine acte de

stare civila si de identitate

Fisa 22






Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Construirea de locuinte sociale

Cadrul general Suprafata de locuire ce revine fiecarui

locuitor este sub media nationala si exista

numeroase familii sarace, tinere care nu au

suficiente resurse pentru a-si construi o

locuinta. Pe de alta parte, este nevoie de

atragerea unor specilisti in educatie, sanatate

carorar sa li se poata oferi o locuinta.

Grup ţintǎ tineri, populatia saraca, specialisti ce vor sa

se stabileasca in comuna

Obiective Imbunatatirea conditiilor de locuire ale

populatiei

Motiva ţia proiectului Fondul de locuinte scazut la nivelul comunei

Modul de implementare a proiectului Realizarea a 25 de locuinte sociale


finanţare

Bugetul local, Bugetul de stat, Fonduri

structurale


proiectului

Consiliul local


Indicatori 2017 – 25 de locuinte sociale realizate

Fisa 23

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Asigurarea infrastructurii pentru acordarea






asistenţei primare – policlinica

Cadrul general In comuna Jaristea infrastructura pentru

sanatate este slab reprezentata

Grup ţintǎ Populatia comunei

Obiective Cresterea starii de sanatate a populatiei

Motiva ţia proiectului Inexistenta unei policlinici

Modul de implementare a proiectului Asigurarea infrastructurii pentru realizarea

unei policlinici


finanţare

Bugetul local, Bugetul judetului, Bugetul de

stat


proiectului

Consiliul local


Indicatori -policlinica functionala

-6 medici isi desfasoara activitatea pe

teritoriul comunei

Fisa 24

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Serviciu medical de urgenta si interventie de

tip SMURD

Cadrul general Serviciul medical de urgenta este ca si

inexistent pe teritoriul comunei, ca si in

cazul comunelor vecine








Motiva ţia proiectului Nevoia de interventie prompta in cazuri

exceptionale

Modul de implementare a proiectului Înfiin ţarea unui sediu pentru serviciile

medicale de urgenţă

Crearea unui dispecerat compatibil cu

urgente 112. Achizitionarea unei

autospeciale pentru descarcerare cu

echipament complet. Achizitionarea a doua

autosalvarii cu echipament de resuscitare.

Achizitionarea a doua autospeciale de

interventie (cisterna cu apa si spuma

chimica)


finanţare

Bugetul local, Bugetul judetului, Bugetul de

stat


proiectului

Consiliul local


Indicatori -serviciu medical de urgenţă functional

Fisa 25

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Piata volanta de legume si fructe

Cadrul general Studiile premergatoare elaborarii strategiei

au evidentiat dorinta locuitorilor pentru

existenta unei astfel de piete








Motiva ţia proiectului Nevoia de a avea acces la produse sanatoase,

verificate, altele decat cele din gospodaria

proprie.

Nevoia de a exista un spatiu alternativ de

desfacere a produselor din gospodaria

proprie.

Modul de implementare a proiectului Organizarea duminica, a pietei volante cu

legume si fructe


finanţare

Bugetul local, contributia celor ce

comercializeaza legume si fructe


proiectului

Consiliul local


Indicatori -piata volanta functionala, cu min. 15 de

tarabe

Fisa 26

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Politia locală

Cadrul general In acest moment nu exista pe teritoriul

comunei decat un post de politie, insuficient

pentru a asigura pe deplin un climat de

siguranta


Obiective Sporirea nivelului de siguranta in comuna

Motiva ţia proiectului Nevoia de a spori nivelul de siguranta,






ordine si liniste publica pe teritoriul

comunei.

Modul de implementare a proiectului Infiintarea serviciului de politie locală


finanţare

Bugetul local,


proiectului

Consiliul local


Indicatori -serviciu de politie locală functional

Fisa 27

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Dotari pentru serviciu voluntar pentru situatii

de urgenta

Cadrul general In acest moment nu exista dotarile adecvate

pentru acest serviciu


Obiective Sporirea nivelului de siguranta in comuna

Motiva ţia proiectului Nevoia de a creste capacitatea de interventie

in situatii de urgenta

Modul de implementare a proiectului Achizitionarea de materiale şi utilaje pentru

serviciului voluntar pentru situatii de urgenta


finanţare

Bugetul local,

Institu ţia care raspunde de realizarea Consiliul local






proiectului


Indicatori -serviciu voluntar dotat

Fisa 28

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Infiintarea unui camin de batrani

Cadrul general Nu exista in comuna o activitate importanta

dedicata asistarii persoanelor de varsta a

treia.

Grup ţintǎ Populatia in varsta a comunei

Obiective Asigurarea unor prestatii adecvate de

asistenta sociala

Motiva ţia proiectului Este nevoie de un sistem institutionalizat de

asistare a persoanelor de varsta a treia

Modul de implementare a proiectului Infiintarea caminului de batrani


finanţare

Bugetul local, fonduri structurale


proiectului

Consiliul local


Indicatori -camin de batrani cu 20 de locuri functional

Fisa 29

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:






Centru pentru persoanele defavorizate

Cadrul general Nu exista in comuna o activitate importanta

dedicata asistarii persoanelor aflate temporar

in dificultate sau defavorizata.

Grup ţintǎ Populatia defavorizata a comunei

Obiective Asigurarea unor prestatii adecvate de

asistenta sociala

Motiva ţia proiectului Nevoia de a asigura adapost, hrana si

consiliere temporara pentru persoanele fara

adapost, femei abuzate, copii

Modul de implementare a proiectului Infiintarea centrului pentru persoane

defavorizate


finanţare

Bugetul local, fonduri structurale


proiectului

Consiliul local


Indicatori -centru cu 20 de locuri functional

Fisa 30

Domeniu

Dezvoltare sociala


Titlul:

Incurajarea investitiilor private in locuinţe

Cadrul general Este necesara sporirea suprafetei de locuit in

comuna

Grup ţintǎ Investitori privati, populatia

Obiective Imbunatatirea conditiilor de locuire ale






populatiei

Motiva ţia proiectului Nevoia de a construi locuinte

Modul de implementare a proiectului Promovarea atractivitatii pentru locuire a

comunei


finanţare

Resurse ale agentilor economici si populatiei


proiectului

Consiliul local,


Indicatori 2015 – 20 de noi locuinte

4.4.Amenajarea teritoriului si infrastructura de transport


In acest moment, utilizarea terenurilor este stabilita prin PUG ce necesita revizuire.

Conform datelor interpretate din imaginile de teledetectie prin metodologia FAO utilizarea

terenului in comuna este:

* Suprafata agricola – 2574 ha

* Suprafata fondului forestier - 828 ha

* Intravilan - 517,15 ha

* Luciu de ape -55 ha






In comuna Jaristea exista transport public de calatori in sistem privat cu un numar de

12 masini si insumand 7 statii de imbarcare.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Suprafata agricola Suprafata fondului

forestier

Intravilan Luciu de ape






Foto: staţie de îmbarcare pentru transportul în comun

Situaţia drumurilor din comun ă se prezintă după cum urmează:

Lungimea totală a drumurilor, din care:

54,7

Drumuri europene (km) -

Drumuri nationale (km) -

Drumuri judetene (km) 14,7

Drumuri comunale8 (km) 8

Drumuri vicinale9 (km) 3

Străzi10 (km) 29

8 care asigură legăturile între reşedinţa de comună cu satele componente sau cu alte sate sau între sate

9 care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora 10 drumuri din interiorul localităţilor






Asfalt (km) 13,5

Beton (km) -

Piatră cubică (km) -

Piatră (km) 41,2

Pământ (km) -

4.4.2.Analiza SWOT


- Existența unor legături directe între

comuna și orasul Odobesti prin

intermediul transportului public.


- Retea locala de drumuri reabilitate

- PUG neactualizat


- Intravilan limitat in comparatie cu

expansiunea zonei de locuit

- Suprafete mici de spatii verzi amenajate

- Lipsa unei delimitari clare a zonei

industriale de cea de locuit

- Aplicarea limitata a reglementarilor in

materie de construire si disciplina in

constructii

- Inexistenta unui studiu de trafic


Amenințțțțări:


locuire


- Resurse bugetare reduse față de nevoia

de investiții în infrastructură,







fondurile structural


ale judetului


în vederea dezvoltării infrastructurii

publice

-

4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului si infrastructura de

transport

Obiectivul general in materie de amenajare a teritoriului si infrastructura de transport este

reprezentat de “utilizarea optima a teritoriului comunei si imbunatatirea infrastructurii de transport” iar

obiectivele specific sunt:

1.Zonarea functionala a teritoriului comunei in acord cu tendintele de dezvoltare a

acesteia

2.Imbunatatirea infrastructurii de transport astfel incat sa fie reduse influentele negative

asupra mediului si confortului populatiei

3. Crearea design-ul sustenabil arhitectonic

4.Integrarea functiunilor urbane

5. Clarificarea aspectelor de proprietate si domenialitate asupra teritoriului comunei


Fisa 31

Domeniu

Amenajarea teritoriului


Titlul:

Actualizarea PUG

Cadrul general Este necesara o revedere a zonarii

functionale







Obiective Zonarea functionala a teritoriului comunei in

acord cu tendintele de dezvoltare a acesteia

Motiva ţia proiectului Nevoia de a spori intravilanul localitatii, de a

delimita clar zona industriala de zona de

locuit si de a spori spatiile verzi

Modul de implementare a proiectului Actualizarea PUG avand in vedere:

-extinderea intravilanului localitatii in sud si

nord est

-delimitarea clara a zonei industriale

-identificarea de noi spatii verzi


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local,


Indicatori – PUG actualizat

Fisa 32

Domeniu



Titlul:

Clarificarea aspectelor de proprietate si

domenialitate asupra teritoriului comunei

Cadrul general Problema retrocedarilor inca nu este

finalizata. De asemenea, nu exista o evidenta

clara asupra bunurilor domeniale

Grup ţintǎ Populatia comunei, administratia locala






Obiective Clarificarea aspectelor de proprietate si

domenialitate asupra teritoriului comunei

Motiva ţia proiectului Activitatea curenta a autoritatilor locale este

afectata de problemele de fond funciar. De

asemenea, exista bunuri si terenuri a caror

situatie juridica nu este clarificata, astfel ca

acestea nu pot fi valorificate

Modul de implementare a proiectului Finalizarea problemelor de fond funciar –

reparcelare, sprijin pentru obtinerea titlurilor

de proprietate

Realizarea evidentei bunurilor domeniale si

clarificarea situatiei juridice a bunurilor si

terenurilor.


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local, Consiliul judetean,

Prefectura


Indicatori – reparcelare integrala

-baza de date cu bunurile domeniale

-100% din titlurile de proprietate obtinute

Fisa 33

Domeniu



Titlul:

Realizarea de drumuri comunale

Cadrul general Expansiunea intravilanului trebuie insotita de






realizarea infrastructurii aferente


Obiective Imbunatatirea infrastructurii de transport

astfel incat sa fie reduse influentele negative


Motiva ţia proiectului Este necesara cresterea atractivitatii pentru

locuire a intravilanului localitatii prin crearea

unei infrastructuri adecvate

Modul de implementare a proiectului Realizarea a 5 km de drumuri comunale noi


finanţare


structurale


proiectului

Consiliul local Jaristea,


Indicatori – 5 km de drum comunal realizat

Fisa 34

Domeniu



Titlul:

Reabilitarea drumurilor comunale

Cadrul general Drumurile comunale necesita o intretinere

permanenta










Motiva ţia proiectului Este necesara cresterea atractivitatii pentru

locuire a intravilanului localitatii prin crearea

unei ifrastructuri adecvate

Modul de implementare a proiectului Reabilitarea drumurilor comunale – alei

pietonale, trotuare, cai de acces etc.


finanţare


structurale


proiectului



Indicatori – 4 drumuri comunale reabilitate

Fisa 35

Domeniu



Titlul:

Sistem de monitorizare video a drumurilor

comunale

Cadrul general Un sistem de monitorizare video poate

conduce la utilizarea adecvata a drumurilor

comunale si la cresterea sigurantei de

utilizare.





Motiva ţia proiectului Este necesara asigurarea infrastructurii care

sa permita monitorizarea utilizarii adecvate a






drumurilor comunale

Modul de implementare a proiectului Instalare sistem video de supraveghere a

drumurilor comunale


finanţare

Bugetul local, investitie privata


proiectului



Indicatori – 4 drumuri comunale monitorizate video

Fisa 36

Domeniu



Titlul:

Completarea sistemului de indicatoare cu

denumirile strazilor, de intrare/iesire din

localitate si semne de circulatie

Cadrul general Design-ul local si orientarea pe teritoriul

comunei se pot imbunatati prin utilizarea

unui sistem de indicatoare adecvat

Grup ţintǎ Populatia comunei, agenti economici

Obiective Crearea design-ul sustenabil arhitectonic

Motiva ţia proiectului Exista un sistem de indicatore cu numele

strazilor, un sistem adecvat de marcare a

intrarilor/iesirilor din localitate ce trebuie

completat.

Modul de implementare a proiectului Realizarea si montarea de:

-placute cu denumirile strazilor si indicatoare






de orientare

-plachete de marcare a intrarilor/iesirilor din

localitate

-semne de circulatie adecvate


finanţare

Bugetul local,

Institu ţia care raspunde de

realizarea proiectului



Indicatori – toate strazile marcate

-toate intrarile si iesirile din comuna marcate

-toate intersectiile semnalizate adecvat

Fisa 37

Domeniu



Titlul:

Intarirea capacitatii de aplicare a legislatiei

in materie de construire si disciplina in

constructii

Cadrul general Este necesara mentinerea si construirea unei

linii arhitectonice unitare pe teritoriul

comunei

Grup ţintǎ Populatia comunei, agenti economici

Obiective Crearea design-ul sustenabil arhitectonic

Motiva ţia proiectului Armonia arhitecturala sustenabila trebuie sa

fie mentinuta.






Modul de implementare a proiectului Verificarea modului de respectare a

legislatiei in materie de construire si


Verificarea respectarii normelor din PUG,

PUZ si PUD


finanţare

Bugetul local,


proiectului



Indicatori – toate constructiile verificate din punct de

vedere al autorizarii

- toate constructiile noi respecta linia

arhitectonica a comunei

4.5.Administratia publica locala


Primăria Jaristea este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001

privind administraţia public locală, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate

cu hotărârile Consiliului Local Jaristea privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi şi

a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate.

Primarul, Viceprimarul, Secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate

constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Jaristea

care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând

problemele curente ale colectivităţii locale.

Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Jaristea şi al aparatului

propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1) din Legea nr.






215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare prin

Legea nr. 286/2006.

Primăria Comunei Jaristea reprezintă administraţia publică locală prin care se realizează

autonomia locală în comună. Autoritatea publică este reprezentată de consiliul local, ca

autoritate deliberativă, şi primar, ca autoritate executivă. Consiliile locale şi primarii se aleg în

condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează

ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în

condiţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările

ulterioare prin Legea nr. 286/2006.

Foto: actualul sediu al administratiei publice locale






În ceea ce priveşte situaţia personalului angajat situaţia este următoarea:

Număr total personal angajat, din care (exclusiv demnitarii publici, inclusiv secretarul comunei):

24

Funcţionari publici de execuţie 10

Funcţionari publici de conducere (inclusiv secretarul comunei)

1

Personal contractual 13

Personal contractual în funcţii de conducere -

Femei 10

Bărbaţi 14

Absolvenţi de studii postuniversitare de specializare/cursuri de perfecţionare postuniversitare

2

Absolvenţi studii universitare de licenţă 9

Absolvenţi studii postliceale 1

Absolvenţi studii liceale 11

Absolvenţi studii gimnaziale 1

Peste 50 de ani 3

Între 30 şi 50 de ani 18

Sub 30 de ani 4

4.5.2.Analiza SWOT







- Autoritati locale deschise ce

constientizeaza ca resursa umana este

cea mai importanta dintr-o organizatie

- Media de varsta scazuta a angajatilor

- Participarea angajatilor la diferite forme

de pregatire profesionala

- Imagine buna si incredere in primar

- Inexistența unor contacte mai stranse

între administrație si agenții privați.

- Lipsa contactelor externe si lipsa de

integrare in circuitul administrativ

national si international

- Imposibilitatea transmiterii de

solicitari, cereri on-line

- Personal nepregatit in domeniul

fondurilor structurale, comunicarii

externe, calitatii


Amenințțțțări:

- Creșterea gradului de descentralizare si

autonomie locala




în vederea dezvoltării institutionale

- Elaborarea strategiei de resurse umane

care sa cuprinda si aspectele de

planificare, recrutare, selectie,

motivare, cariera in general;

- Crearea unui sistem electronic de

management al documentelor pentru o

mai buna organizare si comunicare

interna, precedat de pregatirea in

domeniul utilizarii noilor tehnologii;

- Infratirea cu o localitate (recomandat –

- Educatie, cultura civica slab dezvoltate,

grad redus de participare civica


publice

- Cooperarea slaba cu UAT-urile

invecinate

- Blocarea accesului la functiile publice

vacante

- Migrarea personalului calificat catre

alte institutii publice






tarile nordice) si utilizarea schimburilor

de experienta;

- Existenta unor institutii similar cu

exemple de bune practici

- Crearea unei culturi a informarii si

participarea la evenimentele din

domeniul de activitate – conferinte,

seminarii;

- Existenta de organizatii profesionale ale

functionarilor publici, spatii utile de

informare, – asociatia contabililor,

informaticienilor, comunelor etc.

4.5.3.Obiective pentru domeniul administratie publica

Obiectivul general in materie de “întărirea capacităţii administrative” iar obiectivele

specific sunt:

1.Imbunatatirea capacitatii administrative

2.Imbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul de afaceri

3.Introducerea de noi instrumente si tehnologii


Fisa 38

Domeniu

Administratie publica


Titlul:

Adaptarea structurii organizatorice

Cadrul general Organigrama, ROF-ul, fisele de post sunt

instrumente manageriale ce sprijina atingerea

obiectivelor propuse






Grup ţintǎ Primaria

Obiective Imbunatatirea capacitatii administrative

Motiva ţia proiectului Nevoia de a crea o structura organizatorica

flexibila

Modul de implementare a proiectului Adaptarea anuală a organigramei,

regulamentului de organizare si functionare

si fiselor de post la nevoile institutiei si

schimbările legislative;


finanţare

Bugetul local;


proiectului

Primarul

Termen de realizare Luna martie a fiecarui an

Indicatori – organigrama, ROF, fise de post actualizate

anual

Fisa 39

Domeniu



Titlul:

Analiza nevoilor de formare profesionala ale

functionarilor publici si participarea la

diferite forme de pregatire

Cadrul general Functionarii publici au dreptul si obligatia

sa-si imbunatateasca nivelul de pregatire

profesionala

Grup ţintǎ Functionarii publici







Motiva ţia proiectului Nevoia de a creste nivelul de pregatire

profesionala

Modul de implementare a proiectului -realizarea analizei nevoilor de formare

profesionala

-participarea la cursuri de formare

profesionala generale si specific


finanţare

-Bugetul local;


proiectului


Termen de realizare Anual – analiza nevoilor de formare

profesionala si participarea la forme de

pregatire

Indicatori – rapoarte individuale si raport general

privind analiza nevoilor de formare

profesionala

-20 de angajati/ an participa la diverse forme

de pregatire profesionala

Fisa 40

Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de pregatire prin schimb

de experienta si vizite de studii

Cadrul general Administratia locala a comunei Jaristea

trebuie sa intre in circuitul national si






international

Grup ţintǎ Functionarii publici si alesii locali


Motiva ţia proiectului Nevoia de a creste nivelul de pregatire

profesionala prin vizite de studii si schimb

de experienta

Modul de implementare a proiectului -infratirea cu o localitate similara

-vizite de studii anual la institutii similare

din tara, cu exemple de bune practici

-participarea la cel putin 5 evenimente pe an

din domeniul de activitate – conferinte,

seminarii;

-aderarea la organizatii profesionale ale

functionarilor publici, spatii utile de

informare, – asociatia contabililor,

informaticienilor, comunelor etc.

-realizarea de abonamente la 2 publicatii de

specialitate


finanţare

-Bugetul local;

-Bugetul judetului

-Fonduri structurale


proiectului


Termen de realizare 2011-abonamente la publicatii de specialitate

2012-infratirea cu alta localitate, vizite de

studiu, aderarea la organizatii profesionale

Indicatori –un parteneriat cu o localitate similara

-5 participari pe an la seminarii sau






conferinte

-2 abonamente la publicatii de specialitate

-4 asociatii profesionale la care s-a aderat

Fisa 41

Domeniu



Titlul:

Imbunatatirea capacitatii administrative prin

utilizarea de instrumente moderne de lucru

Cadrul general Utilizarea unor intrumente precum CAF sau

manual de proceduri creaza premisele unei

activitati performante

Grup ţintǎ Functionarii publici si alesii locali,


Motiva ţia proiectului Nevoia de a utiliza instrumente specifice

managementului public modern in activitatea

curenta

Modul de implementare a proiectului -formalizarea unui circuit al documentelor

-realizarea procedurilor de lucru

-elaborarea CAF


finanţare

-Bugetul local;


proiectului



Indicatori –circuit al documentelor formalizat

-10 proceduri de lucru realizate

-CAF functional

Fisa 42






Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de informare al

cetatenilor si mediului de afaceri din comuna

Cadrul general Prin informare cetatenii pot deveni parteneri

ai autoritatilor locale

Grup ţintǎ Functionarii publici si alesii locali, populatia

Obiective Imbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul

de afaceri

Motiva ţia proiectului Nevoia de a informa cetatenii cu privire la

modul de lucru, obiectivele, proiectele si

realizarile autoritatilor locale

Modul de implementare a proiectului -realizarea unei publicatii a comunei

-site functional si actualizat

-realizarea a 3 spatii de afisaj stradal noi

-infiintarea unui post specializat in relatii cu

publicul

-organizarea unei zile a “Portilor deschise” la

primarie, pentru elevi


finanţare

-Bugetul local;

-Fonduri structurale


proiectului



Indicatori –publicatie ce apare trimestrial

-site actualizat saptamanal

-3 spatii noi de afisaj stradal

-un post nou si ocupat, specializat in relatii






cu publicul

-50 de vizitatori in cadrul zilei “Portilor

deschise”

Fisa 43

Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de consultare a

cetatenilor si mediului de afaceri din comuna

Cadrul general Prin consultare cetatenii pot deveni parteneri

ai autoritatilor locale si pot oferi solutii

pentru problemele locale



de afaceri

Motiva ţia proiectului Nevoia de a consulta cetatenii cu privire la

modul de lucru, obiectivele, proiectele si

realizarile autoritatilor locale

Modul de implementare a proiectului -organizarea de adunari publice pe cartiere,

cel putin una pe an in fiecare cartier

-organizarea de intalniri cel putin odata pe an

cu tinerii

-realizarea o data la doi ani a unui sondaj de

consultare a populatiei cu privire la

problemele majore din comuna

-infiintarea Consiliului local al elevilor






-infiintarea “Sfatului batranilor” ca grup

consultativ

-organizarea cel putin o data pe an a unor

sesiuni de brainstorming pe probleme de

actualitate din comuna

Sursa de

finanţare/posibile

surse de finanţare

-Bugetul local;

Institu ţia care

raspunde de




Indicatori -4 adunari publice pe an

-2 intalniri pe an cu tinerii (cate una in

fiecare scoala)

-un sondaj de consultare la doi ani

-infiintarea Consiliului local al elevilor

-infiintarea “Sfatului batranilor” ca grup

consultativ

-o sesiune de brainstorming pe an

Fisa 44

Domeniu



Titlul:

Cresterea nivelului de participare la deciziile

locale a cetatenilor si mediului de afaceri din






comuna

Cadrul general Este un principiu democratic acela al

participarii cetatenilor la procesul decizional

local, in acest fel asigurandu-se eficienta

deciziilor



de afaceri

Motiva ţia proiectului Participarea cetatenilor la adoptarea

deciziilor majore din comunitate asigura

reprezentativitatea acestora

Modul de implementare a proiectului -invitarea a cel putin 5 cetateni la fiecare

sedinta a consiliului local

-identificarea a 2 consilieri comunitari din

fiecare sat, ca parteneri ai administratiei

locale


finanţare

-Bugetul local;


proiectului



Indicatori -participarea a 5 cetateni la fiecare sedinta a

consiliului local

-cate doi consilieri comunitari activi din

fiecare sat

Fisa 45

Domeniu Programul / proiectul propus






Administratie publica Titlul:

Primăria Jaristea online - comunicare,

implicare, transparenţă

Cadrul general Dezvoltarea şi implementarea unui Sistem

Informatic Integrat pentru promovarea

interacţiunii între Primăria Jaristea şi cetăţeni

prin valorificarea potenţialului TIC


Obiective Introducerea de noi instrumente si tehnologii

Motiva ţia proiectului Nevoia organizării, eficientizării şi

monitorizării continue a activităţii primăriei,

asigurarea transparenţei, fluidizării

comunicării între autoritate şi cetăţeni.

Modul de implementare a proiectului 1. oferirea cetăţenilor a posibilităţii

de a completa online cererile

către Primărie;

2. eficientizarea fluxurilor de

documente în cadrul Primăriei

Jaristea şi reducerea birocraţiei;

3. crearea unei baze de date a

documentelor din cadrul

primăriei, cu facilităţi de căutare

şi generare de rapoarte;

4. asigurarea unui mediu eficient de

comunicare între Primăria

Jaristea şi cetăţenii Comunei

Jaristea prin crearea unui portal

web de informare a cetăţenilor






cu privire la evenimentele locale

şi activităţile primăriei;

5. instruirea utilizatorilor pentru a

fi capabili să utilizeze noile

tehnologii ale informaţie şi

comunicaţie, prin extinderea

şcolii ca mediu deschis de

instruire pentru cetăţenii

Comunei Jaristea.


finanţare

-Bugetul local; Fonduri structurale


proiectului



Indicatori -sistem informatic functional

4.6.Educatie si formare


Infrastructura educationala din comuna Jaristea cuprinde 10 unitati de invatamant: 5 scoli

din invatamantul primar si gimnazial si 10 gradinite de copii. Nu exista invatamant liceal, tehnic,

postliceal sau universitar.

In comuna 154 de copii sunt inscrisi la gradinita.

Personalul didactic este format din 33 de persoane, din care 6 in invatamantul prescolar,

27 in invatamantul primar si gimnazial.






Pana acum nu a existat o preocupare pentru invatarea pe tot parcursul vietii, pentru

organizarea de forme de pregatire pentru someri sau educarea civica a populatiei.

4.6.2.Analiza SWOT



- Infrastructura scolara importanta – 5

unitati scolare renovate si dotate

- Spaţii de învăţământ dotate, reabilitate


- Sistem educational incomplet – nu

exista liceu







- Personal didactic adecvat şi implicat

- Spatii de joaca pentru copii

- Populaţie şcolară importantă în raport

cu totalul populaţiei

- Rata redusă a abandonului şcolar

resurselor umane

- Lipsa dotarilor care sa sprijine

performanta scolara

- Lipsa programelor de calificare,

recalificare pentru someri

- Inexistenta unor programe educative

pentru populatie

- Inexistenta unor programe de tipul a

doua sansa

- Inexistenta unei gradinite cu program

prelungit si programe “after school”

- Spatii de joaca pentru copii insuficiente

- Inexistenta unui centru de excelenta

pentru copii cu rezultate bune


Amenințțțțări:




ale judetului


în vederea dezvoltării infrastructurii de

educatie


de investiții în infrastructură,



de criza económica


publice

- Scaderea gradului general de pregatire

pentru populatia tanara

- Riscul de abandon scolar






4.6.3.Obiective pentru domeniul educatie si formare

Obiectivul general domeniul educatie si formare este “dezvoltarea resurselor umane prin

imbunatatirea infrastructurii educationale si asigurarea accesului la diferite forme de educatie”

iar obiectivele specific sunt:

1. Mentinerea si integrarea tinerilor în viata socială si economică a comunitătii

2. Cresterea accesului si participării la formarea continuă

3. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale


Fisa 46

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Programe de consiliere si orientare scolară

pentru combaterea fenomenului de abandon

scolar

Cadrul general Abandonul scolar este un fenomen frecvent

astazi, indeosebi datorita conditiilor sociale

si mediului familial

Grup ţintǎ Tineri din comuna

Obiective Mentinerea si integrarea tinerilor în viata

socială si economică a comunitătii

Motiva ţia proiectului Nu exista nicio forma de prevenire a

abandonului scolar.

Modul de implementare a proiectului Institutionalizarea unei forme permanente de

consiliere pentru tineri

Sursa de finanţare/posibile surse de Bugetul local;






finanţare Bugetul judetului;

Bugetul de stat,

Programe guvernamentale,

Programe nationale;

POS DRU


proiectului

Consiliul Local

Institutia de invătămant

Inspectoratul Scolar

Familii

ONG-uri

Termen de realizare 2013 forma de consiliere functionala

Indicatori -scaderea ratei de abndon scolar cu 80%

pana in 2013

Fisa 47

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Programe „a doua sansă” pentru tinerii care

au părăsit timpuriu scoala

Cadrul general Este nevoie de crearea cadrului prin care cei

ce au abandonat timpuriu scoala sa isi

completeze studiile

Grup ţintǎ Locuitorii comunei fara studii



Motiva ţia proiectului Existenta unor persoane care au abandonat

timpuriu scoala






Modul de implementare a proiectului - evaluarea nevoii de dezvoltare a unor

astfel de programe

- identificarea programelor aplicabile

- elaborarea proiectelor si implementarea lor


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,


Programe nationale;

POS DRU

Institu ţia care

raspunde de


Consiliul Local



Familii

ONG-uri


Indicatori -integrarea a 80% din grupul tinta in

programe de completare a studiilor

Fisa 48

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Sustinerea prin burse sociale a tinerilor din

familii sărace

Cadrul general Sunt tineri cu potential ce nu pot fi sustinuti

de familie

Grup ţintǎ Tineri din familii sarace








Motiva ţia proiectului Existenta unor tineri cu performante scolare

ce nu pot fi sustinuti de familie

Modul de implementare a proiectului - stabilirea unor criterii pentru identificarea

tinerilor care vor fi sustinuti

- intalniri de informare cu elevii, părintii si

profesorii


finanţare

Bugetul local;



proiectului

Consiliul Local



Familii

ONG-uri


Indicatori -instituirea sistemului de burse

Fisa 49

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Centru de excelenta pentru tineri cu rezultate

deosebite

Cadrul general Sunt tineri cu rezultate deosebite al caror

efort trebuie sustinut

Grup ţintǎ Tineri cu rezultate deosebite








Motiva ţia proiectului Promovarea tinerilor cu rezultate deosebite

Modul de implementare a proiectului - analiza posibilitătilor de sustinere a

acestora

- demersuri pentru acceptarea si infiintarea

unui astfel de centru


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local



Familii

ONG-uri


Indicatori centru de excelenta functional in 2013

Fisa 50

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Targ zonal al liceelor şi facultatilor

Cadrul general Orientarea tinerilor catre mediul liceal şi

universitar

Grup ţintǎ Tineri elevi








Motiva ţia proiectului Nevoia de a orienta tinerii către licee şi

universitati

Modul de implementare a proiectului -organizarea la doi ani a unui targ


finanţare

Bugetul local;

Contributii ale universitatilor, liceelor

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

Universitati

Familii

ONG-uri


Indicatori -Targ organizat in 2012

-Cresterea cu 10% a tinerilor care urmeaza

cursuri universitare

Fisa 51

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Programe de consiliere si orientare

profesională pentru someri

Cadrul general Sunt someri ce au nevoie de reconversie

profesionala

Grup ţintǎ Someri

Obiective Cresterea accesului si participării la formarea

continuă

Motiva ţia proiectului Nevoia de recalificare si reconversie






profesionala

Modul de implementare a proiectului -identificarea nevoii de instruire

-identificarea programelor care pot fi

accesate

-organizarea de programe


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

POSDRU

sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

AJOFM

ONG-uri


Indicatori -scaderea numarului de someri ca urmare a

reconversiei

Fisa 52

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Cresterea nivelului de educatie civica

Cadrul general In comuna participarea civica si nivelul de

instruire sunt reduse

Grup ţintǎ Locuitorii comunei


continuă

Motiva ţia proiectului Cresterea nivelului de educatie si participare

civica prin instruire






Modul de implementare a proiectului Organizarea anual a unei sesiuni de formare

avand ca tema sistemul de autoritati publice,

institutiile UE, forme de participare civica


finanţare

Bugetul local;

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local


ONG-uri


Indicatori -organizarea unei sesiuni de formare pe an

cu minim 15 participanti

Fisa 53

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Formarea initială si continuă a cadrelor didactice si

resurselor umane din unitătile de invătămant

Cadrul general Formarea continua a cadrelor didactice asigura

premisele unei educatii performante

Grup ţintǎ Cadrele didactice din comuna


continuă

Motiva ţia proiectului Nevoia de pregatire continua a cadrelor didactice

Modul de implementare a proiectului - evaluarea nevoilor de formare

- identificarea programelor aplicabile

- elaborarea proiectelor si implementarea lor

Sursa de finanţare/posibile surse de Bugetul local;






finanţare Bugetul judetului;

Bugetul de stat,

POSDRU



Consiliul Local




Indicatori -30% din cadrele didactice urmeaza anual o forma

de pregatire

Fisa 54

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Reabilitarea si modernizarea unitatior de

invatamant

Cadrul general Unitatile de invatamant sunt intr-o stare medie si

necesita inbunatatiri si modernizari

Grup ţintǎ Unitatile de invatamant

Obiective Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii

educationale

Motiva ţia proiectului Nevoia de a moderniza unitatile de invatamant

Modul de implementare a proiectului - evaluarea anuala a starii unitatilor de invatamant

- includerea in planul anual de achizitii

- realizarea modernizarilor identificate

Sursa de

finanţare/posibile

surse de finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,






Institu ţia care

raspunde de


Consiliul Local


Termen de realizare 5 septembrie in fiecare an

Indicatori -modernizarea anuala a unitatilor de invatamant

Fisa 55

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Cabinete medicale in scoli si gradinite

Cadrul general Este necesara supravegherea din punct de vedere

medical a tinerilor

Grup ţintǎ Elevii si prescolarii din comuna


educationale

Motiva ţia proiectului Asigurarea unei stari de sanatate adecvate pentru

tineri

Modul de implementare a proiectului Infiintarea a 2 cabinete medicale in unitatile de

invatamant


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,



Consiliul Local



Indicatori -2 cabinete medicale functionale






Fisa 56

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Sala de sport

Cadrul general Nu exista in acest moment in comuna un spatiu

adecvat pentru desfasurarea de activitati sportive

Grup ţintǎ Tinerii din comuna


educationale

Motiva ţia proiectului Nevoia de a realiza un spatiu pentru activitatile

sportive

Modul de implementare a proiectului Construirea unei sali de sport


finanţare

Bugetul local;

Bugetul judetului;

Bugetul de stat,

POR



Consiliul Local



Indicatori -sala de sport functionala

Fisa 57

Domeniu

Educatie si formare


Titlul:

Program after-school si gradinita cu program

prelungit

Cadrul general Nu exista forme de asigurare a pregatirii elevilor






dupa orele de scoala si de supraveghere a copiilor

de gradinita pana la venirea parintilor de la locul

de munca

Grup ţintǎ Tinerii din comuna


educationale

Motiva ţia proiectului Nevoia de a realiza o pregatire a elevilor si dupa

orele de scoala, in conditiile in care parintii sunt la

locul de munca. Nevoia de a asigura

supravegherea copiilor de gradinita.

Modul de implementare a proiectului Organizarea de programe after school pentru min.

30 de elevi

Gradinita cu program prelungit pentru 20 de copii


finanţare

Bugetul local;

POR



Consiliul Local



Indicatori -30 de elevi cuprinsi in programe after school

-20 de copii inscrisi la gradinita cu program

prelungit






4.7.Cultura, sport si agrement


Viata culturala si sportiva din comuna este departe de a fi una remarcabila. Asa

cum am precizat exista biblioteca comunală. Biblioteca dispune de un fond de carte care numără

cc 8954 de titluri.

Exista camin cultural cu 3550 de utilizatori pe an.

Exista de asemenea in comuna 8 biserici ordodoxe.

In comuna Jaristea, zonele protejate sub aspect istoric sunt:

� Schitul Buluc ;

� Schitul Tarnita ;

Foto: biserica din comuna Jaristea






In ceea ce priveste activitatea sportiva, exista o baza in curs de amenajare. Tinerii

care practica diferite sporturi se orienteaza catre cluburile sportive din Focşani.

Parcurile si zonele de agrement sunt slab reprezentate pe teritoriul comunei si datorita

zonarii dificile.

4.7.2.Analiza SWOT


- Resurse naturale importante – padure;



(telefonie, internet, cablu)

- Existenta unor monumente istorice

- Baze sportive in curs de amenajare

- Dotari limitate pentru sport si agrement

- Monumente istorice neprotejate

- Utilizare limitata a bibliotecii

- Inexistenta unor evenimente culturale la

nivel local

- Competitiilor sportive in numar redus

- Lipsa dotarilor pentru agrement

- Zone amenajate ca parcuri in numar

redus


Amenințțțțări:




ale judetului


în vederea dezvoltării de activitati

culturale si sportive

- Perspective bune pentru dezvoltarea

agroturismului si a turismului de


de investiții în infrastructură cultural si

sportive


publice

- Lipsa de sprijin din partea comunitatii

pentru crearea unei vieti cultural

sportive a comunei






weekend

4.7.3. Obiective pentru domeniul cultura, sport si agrement

Obiectivul general in materie il reprezinta “dezvoltarea infrastructurii pentru cultura,

sport si agrement” iar obiectivele specific sunt:

1.Punerea in valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local si organizarea de

evenimente culturale

2. Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului si organizarea de competitii

sportive

3.Valorificarea resurselor naturale ale comunei pentru crearea infrastructurii de agrement


Fisa nr. 59

Domeniu

Cultura, sport si agrement


Titlul:

Extinderea fondului de carte al bibliotecii

Cadrul general Biblioteca comunala are un fond de carte

limitat si neactualizat


Obiectiv Punerea in valoare, dezvoltarea

patrimoniului cultural local si organizarea de


Motiva ţia proiectului Nevoia de a dezvolta fondul de carte al

bibliotecii

Modul de implementare a proiectului Organizarea anuala a unui eveniment adresat

locuitorilor comunei si nu numai -“doneaza o

carte pentru biblioteca”







finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

Biblioteca


Indicatori -cresterea fondului de carte cu 100 de

exemplare/ an

Fisa nr.60

Domeniu



Titlul:

Biblioteca virtuala

Cadrul general Adaptarea bibliotecii la evolutia tehnologica





Motiva ţia proiectului Nevoia de a extinde resursele bibliotecii in

concordanta cu noile tehnologii

Modul de implementare a proiectului -achizitia de echipamente pentru biblioteca

-dezvoltarea de resurse virtuale si accesul la

baze de date cu fond de carte din tara si

strainatate


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

Biblioteca







Indicatori -biblioteca virtuala functionala

Fisa nr. 61

Domeniu



Titlul:

Consolidare, amenajare lacase de cult

Cadrul general Lacasele de cult din comuna sunt

monumente istorice si trebuie protejate




evenimente cultural

Motiva ţia proiectului Nevoia de a consolida si amenaja lacasele de

cult

Modul de implementare a proiectului Consolidarea si amenajarea lacaselor de cult


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local

Biserica


Indicatori -2 lacase de cult consolidate si amenajate

Fisa nr. 62

Domeniu



Titlul:

Stabilirea unor elemente de identitate a






comunei

Cadrul general Comuna nu are stema sau simbol




evenimente cultural

Motiva ţia proiectului Nevoia de a stabili elemente de identificare a

comunei

Modul de implementare a proiectului -stabilirea elementelor de identificare –

stema, simbol


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local


Indicatori -stema, simbol

Fisa nr. 63

Domeniu



Titlul:

Sportul la orice varsta

Cadrul general Organizarea unor competitii sportive, in

diferite domenii, pe categorii de varsta


Obiectiv Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea

sportului si organizarea de competitii






sportive

Motiva ţia proiectului Nevoia de socializare si miscare pentru toate

categoriile de varsta

Modul de implementare a proiectului Organizarea de doua ori pe an de competitii

sportive, pe categorii de varsta


finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local


Indicatori -doua competitii sportive pe an organizate cu

minim 50 de participanti

Fisa nr. 64

Domeniu



Titlul:

Club sportiv Jaristea

Cadrul general Infiintarea unui club sportiv, spatiu pentru

sportul de performanta


Obiectiv Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea

sportului si organizarea de competitii

sportive

Motiva ţia proiectului Nevoia de a crea un spatiu pentru sport de

performanta

Modul de implementare a proiectului Infiintarea clubului sportiv Jaristea cu minim

doua sectii







finanţare

Bugetul local

Sponsorizari


proiectului

Consiliul Local


Indicatori -club sportiv cu doua sectii infiintat

Fisa nr. 65

Domeniu



Titlul:

“Festivalul vinului”

Cadrul general Localitatea are o traditie in viticulture,

traditie ce trebuie pastrata si dezvoltata.

Grup ţintǎ Locuitorii comunei, turisti

Obiectiv Valorificarea resurselor naturale ale comunei

pentru crearea infrastructurii de agrement

Motiva ţia proiectului Inexistenta spatiilor de agrement pe teritoriul

comunei si dorinta de a valorifica

patrimoniul natural al comunei

Modul de implementare a proiectului Organizarea anuala a unui festival local


finanţare

Resurse private


proiectului

Agenti economici







Indicatori -2013 – primul festival organizat

Fisa nr. 66

Domeniu



Titlul:

Amenajare si reamenajare parcuri si locuri

de joaca

Cadrul general Suprafata parcurilor si a locurilor de joaca

este insuficienta in raport cu populatia

Grup ţintǎ Locuitorii comunei, turisti



Motiva ţia proiectului Nevoia de a amenaja si extinde suprafata

parcurilor si a locurilor de joaca

Modul de implementare a proiectului -crearea unui nou parc

-reamanajarea parcurilor existente

-reamenajarea locurilor de joaca


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local


Indicatori -un parc reamenajat

-un parc nou creat

-locuri de joaca reamenajate

Fisa nr. 67






Domeniu



Titlul:

Muzeul vinului

Cadrul general Localitatea are o traditie in viticulture,

traditie ce trebuie pastrata si dezvoltata.

Grup ţintǎ Turişti, Locuitorii comunei



Motiva ţia proiectului Nevoia de a valorifica elementele de traditie

locală

Modul de implementare a proiectului -amenajarea unui spaţiu al primăriei ca

muyeu al vinului


finanţare

Bugetul local


proiectului

Consiliul local


Indicatori -muzeu creat, dotat şi funcţional

jaristea

Documents