referat.ro

R E F E R A T

DISCIPLINA:

DREPT INTERNAIONAL PRIVAT

TEMA:

IZVOARELE DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT

COORDONATOR STIINTIFIC:

LECT. DR. COSMIN DARIESCUSTUDENT:

ROCA(cs. CHIRU) DENIS-ANIMANOIL ANDREEA-FLORENTINA

AN IV

DREPT ZICUPRINS

3CAPITOLUL I PREZENTARE GENERAL

3CAPITOLUL II - DEFINIREA I CLASIFICAREA IZVOARELOR DREPTULUI

4IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

4Izvoarele interne

5Practica judiciara si arbitrala

5CAPITOLUL III IZVOARELE INTERNAIONALE ALE DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT

6oIzvoare internationale care contin norme materiale

6oRaportul dintre izvoarele internationale si cele interne

7oConflictul intre izvoarele internationale si izvoarele interne

7oInterpretarea normelor cuprinse in izvoarele internationale ale dreptului international privat

8CAPITOLUL IV IZVOARELE DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT N REPUBLICA MOLDOVA

9CAPITOLUL V IZVOARE DE DREPT INTERNAIONAL PRIVAT N FRANA

10CAPITOLUL VI - IZVOARE DE DREPT INTERNAIONAL PRIVAT N ITALIA

11CONCLUZII

13BIBLIOGRAFIE :

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERAL

Denumirea de drept international privat a fost folosita pentru prima data in sec. XIX-lea, in SUA, dar a fost adoptata si folosita ulterior de autorii de specialitate.

S-a obiectat impotriva termenului international deoarece, din acest punct de vedere se deosebeste de dreptul international public si nici nu este o parte a dreptului international, in sens larg. Acest termen a ramas si se foloseste, desi dreptul international privat nu este constituit dintr-un ansamblu de norme comune tuturor statelor. Fircare stat are propriul sistem de drept international privat. Termenul international indica numai faptul ca obiectul acestei discipline il formeaza raporturile juridice cu element de extraneitate element international.

Termenul privat indica faptul ca este vorba de raporturile de drept privat, raporturi de drept civil, in sensul larg.

CAPITOLUL II - DEFINIREA I CLASIFICAREA IZVOARELOR DREPTULUI

Dreptul n egal msura tehnica i art (a binelui i a echitii jus est ars boni et aequi), principiu de direcie, de coeziune social ce d societii caracterul de definit i coeren, ansamblul regulilor asigurate i garantate de ctre stat i care au ca scop organizarea i disciplinarea comportamentului uman n principalele relaii din societate, ntr-un climat specific manifestrii coexistenei libertilor, aprrii drepturilor eseniale ale omului i statornicirii spiritului de dreptate are nevoie pentru a i se crea posibilitatea de a fi cunoscut i receptat, n esena i coninutul su, de modaliti speciale de exprimare, aceste forme de exprimare purtnd denumirea de izvoare ale dreptului (sau surse ale dreptului).

Analiza termenului izvor de drept i-a evideniat dou sensuri: izvor de drept n sens material i izvor de drept n sens formal.Trebuie fcut o distincie ntre sensul juridic al noiunii de izvor de drept i semnificaia sa istoric. n nelesul pe care-l confer istoria i arheologia juridic noiunii de izvor, acest concept semnific un anumit document care atest o form suprapus de drept (izvoare relicve sau vestigii de civilizaie juridic).Teoria juridic clasic a izvoarelor dreptului deosebete izvoarele scrise (actul normativ) de cele nescrise (obiceiul), pe cele oficiale (lege sau jurispruden) de cele neoficiale (obiceiul i doctrina), izvoarele directe (actul normativ i contractul normativ) de cele indirecte sau mediate (obiceiul sau normele elaborate de organizaii nestatale ele trebuind sa fie validate de o autoritate statal pentru a devenii izvoare de drept).

Izvoarele dreptului se mai clasific de asemenea in izvoare poteniale (ce exprim posibilitatea de a elabora, modifica sau abroga norme juridice) i n izvoare actuale (eficiente, determinate, opernd pe relaii sociale concrete constnd n toate actele normative n vigoare), n izvoare de constituire i de calificare, dar i n izvoare interne i internaionale.

IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

Dreptul international privat are atat izvoare interne, cat si izvoare internationale, ceea ce constituie o particularitate a acestei ramuri de drept. Dualismul izvoarelor se explica prin aceea ca obiectul dreptului international privat, spre deosebire de dreptul international public, il formeaza raporturile juridice cu element de extraneitate care se stabilescintre persoane fizice sau/si juridice.

Faptul ca un raport juridic cu element de extraneitate este susceptibil de a fi reglementate de legile a doua sau mai multe state explica aparitia izvoarelor internationale, pe care le numim generic conventii internationale, bi si multilaterale.

Izvoarele interne

Notiunea de izvor de drept intern in dreptul international privat trebuie inteleasa in sensul larg, adica pe langa legea cuprinzand exclusiv reglementari in domeniul dreptului international privat si actele subordonate legii, acte emise de organele competente ale statului, cuprinzand reglementarea activitatii intr-un domeniu, dar si dispozitii interesand dreptul international privat .

Izvoarele interne ale dreptului international privat al Romaniei sunt :

Constitutia Romaniei stabileste principiile fundamentale ale politicii internationale a statului roman si contine norme care intereseaza dreptul international privat ;

Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat ;

Codul de procedura civila, cap. X, privind arbitrajul international si cap. XI privind recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine, in redactarea Legii nr. 59/1993;

Codul de procedura penala, art. 522 care se refera la executarea dispozitiilor civile din hotararile judecatoresti penale straine;

Acte normative cuprinzand si dispozitii ce intereseaza dreptul international privat.

Legea nr. 105/1992 cel mai important izvor de drept intern

Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat, realizeaza pentru prima data in legislatia noastra o reglementare de ansamblu a raporturilor de drept international privat. Solutiile pe care le ofera sunt in concordanta cu realitatile interne si internationale in domeniu.

Practica judiciara si arbitrala

Practica judiciara si cea arbitrala nu sunt izvot de drept, dar este recunoscut rolul lor, contributia, prin diferite forme concrete, la cunoasterea, interpretarea si perfectionarea dreptului. Acest fapt este confirmat de referirile in motivarea unor hotarari, la practica judecatoreasca romaneasca sau practica instantelor romane.

La fel si Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, prin solutionarea unor probleme privind relatiile de comert exterior si de cooperare economica si tehnic-stiintifica, are un rol deosebit in interpretarea si cunoasterea normelor conflictuale in acest domeniu.

In concluzie, desi nu este izvor de drept, practica judiciara si arbitrala are importanta si in aceasta ramura de drept, prin contributia la interpretarea si adoptarea normelor juridice in functie de specificul raporturilor juridice cu element de extraneitate.

CAPITOLUL III IZVOARELE INTERNAIONALE ALE DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT

Izvoarele internationale ale dreptului international privat sunt :

tratatele, conventiile sau acordurile internationale, bi si multilaterale;

cutuma internationala - (obieceiul) este definita ca fiind o regula de conduita stabilita in practica si respectata un timp indelungat in virtutea deprinderii ca o norma obligatorie. Au caracter de izvor de drept: uzantele comerciale partile accepta aplicarea acestora cu convingerea ca este vorba de o anumita practica corespunzatoare unui anumit domeniu de activitate. Nu sunt admise in sensul de norma juridica, de aceea se aplica sub forma unor clauze conventionale (exprese sau tacite). Uzantele comerciale nu pot deroga de la normele inperative sau prohibitive. Ele nu au caracter de izvor de drept.

In dreptul international privat roman sunt izvoare internationale acele conventii la care tara noastra este parte, fie ca stat semnatar, fie ca urmare a aderarii prin actul de ratificare. Din momentul semnarii sau ratificarii, conventiile internationale se includ in legislatia interna, devin parte integranta a sistemului de drept roman.

Referitor la aceasta categorie de izvoare, in doctrina se admite, uneori, o clasificare a lor, dupa continut :

izvoare internationale continand norme conflictuale ;

izvoare internationale continand norme materiale.

izvoare internationale care contin norme conflictuale

Relativ la aceasta categorie se impune precizarea ca, desi exista o indelungata preocupare pentru unificarea conflictelor de legi, sunt foarte putine conventiile care contin exclusiv norme conflictuale. Autorii de specialitate de refera pentru exemplificare la Conventia pentru reglementarea conflictului de legi in materie de casatorie si Conventia pentru reglementarea conflictului de legi si de jurisdictie in materie de despartenie si de separatiune de corp, ratificate de tara noastra prin Decretul-Lege nr. 873/1904.

Izvoare internationale care contin norme materiale

Cele mai multe conventii contin norme de drept material unificat si doar in mod izolat norme conflictuale. Daca ne referim la conventiile multilaterale, trebuie observat ca in anumite domenii s-a impus unificare, statele avand un interes deosebit in adoptarea unor norme comune.

Tara noastra este parte la numeroase conventii multilaterale continand norme conflictuale, norme pentru solutionarea conflictului de jurisdictie, norme privind conditia juridica a strainului si norme materiale. Acestea pot fi izvoare ale dreptului international privat deoarece contin reglementari in domenii specifice acestei ramuri de drept.

Unificarea normelor materiale si conflictuale in ceea ce priveste relatiile private s-a facut pe calea tratatelor, conventiilor si acordurilor bilaterale. In masura in care obiectul lor de reglementare il constituie deomenii ale dreptului international privat, ele sunt izvoare ale acestei ramuri de drept.

Referitor la eficienta inzvoarelor internationale, aprecierile sunt in sensul ca de multe ori la nivelul aplicarii si al solutiilor date de instante si autoritati rezultatele sunt modeste.

Raportul dintre izvoarele internationale si cele interne

Textele din tratate, conventii si acorduri de drept international privat au menirea sa fixeze, in scris, norme pentru situatiile conflictuale. Scopul este sa se asigure mai multa precizie si stabilitate, insa, uneori, prin dispozitiile conventionale se creaza un regim privilegiat, in anumite domenii, cetatenilor din tarile intre care a intervenit acordul. Edificatoare, sub acest aspect , sunt tratatele si conventiile de asistenta juridica bilaterale.

Desi, prin dispozitiile conventionale se urmareste elaborarea unor solutii uniforme pentru toate situatiile conflictuale din domeniile avute in vedere, nu intotdeauna acesta este rezultatul. Pentru exemplificare pot fi invocate conventiile incheiate de tara noastra cu Franta, Turcia, Austria.

Pentru completarea lacunelor din izvoarele internationale exista urmatoarele solutii :

daca s-a ocolit interntionat o anumita situatie, inseamna ca partile nu au ajuns la un acord si solutia va fi data de normele conflictuale interne ale fiecareia din ele;

daca exista in tratat solutii pentru situatiile conflictuale dintr-un domeniu, avut in vedere, dar pentru speta concreta, mai deosebita, lipseste solutia, lacuna se completeaza cu principiile generale aplicate de tratat;

in cazul unor situatii aparute in practica internationala ulterior incheierii tratatului, solutia va fi aceea din dreptul international privat intern tinand seama, insa, de obiectul si scopul tratatului ca si de interesele partilor la momentul dat.

Izvoarele internationale pot servi la umplerea lacunelor izvoarelor interne. Existenta lacunelor in legislatia interna este inevitabila datorita dinamicii relatiilor internationale.

Conflictul intre izvoarele internationale si izvoarele interne

Atunci cand reglementarile conventionale sau numai anumite norme sunt diferite de cele din reglementarile interne, in domeniu, apare ceea ce se poate numi un conflict intre legea interna si tratatul sau conventia internationala.

Practica si doctrina au stabilit ca rezolvarea acestor conflicte se face potrivit principiilor de rezolvare a conflictelor intre legile interne, dar tinand seama si de interesele colaborarii internationale si cooperarii juridice intre state. Legea nr. 105/1992, in art. 10 solutioneaza aceasta problema in sensul ca prevaleaza izvoarele internationale. Aceasta prevedere este in stricta concordanta cu dispozitiile constitutionale si are caracter de principiu, in sensul ca se aplica in raportul dintre conventiile internationale si orice alte reglementari interne de drept international privat. Solutia nu se intemeiaza pe superioaritatea tratatului international asupra legii interne, ci pe principiul constitutional al strictei respectari a conventiilor internationale incheiate de tara noastra (art.11, al. 2 din Constitutie).

Interpretarea normelor cuprinse in izvoarele internationale ale dreptului international privat

In masura in care normele conflictuale conventionale prezinta aceeasi importanta ca si normele din dreptul intern, instantele trebuie sa le aplice in situatiile concrete pentru a le rezolva. Aceasta pune problema interpretarii. Este admis ca dispozitiile conventionale se interpreteaza cu buna credinta si dupa sensul obisnuit care se acorda cuvintelor in context.

In mod obisnuit, pentru a stabili continutul, sensul si sfera de aplicare a unei norme, judecatorul foloseste metodele de interpretare cunoscute : literala, logica si stabilirea scopului urmarit. Totodata el tine seama si de continutul socio-politic si de interesul, in plan general, pe care-l prezinta speta concreta. Aceasta este interpretarea interna pentru normele ce constituie dreptul comun.

In interpretarea normelor conventionale trebuie sa se tina seama de scopul si interesele norme uniforme care sa asigure stabilitatea raporturilor juridice, siguranta tranzactiilor etc. statelor participante.

Astfel, in cazul normelor conventionale putem vorbi de :

interpretarea interna - care revine organelor interne abilitate in acest scop. Aceasta interpretare este obligatorie pentru instante, de aceea judecatorul, intr-o speta concreta, ce cade sub incidenta unui tratat, conventie sau acord, trebuie sa aiba in vedere, in primul rand, scopul si intentia comuna a partilor , asa cum rezulta din actul de ratificare sau aderare;

interpretarea internationala - s-a impus si capata o importanta din ce in ce mai mare, chiar daca aceasta difera de interpretarea interna. Interpretarea internationala este necesara pentru prevenirea interpretarii divergente si asigurarea aplicarii uniforme a normelor conventionale, potrivit scopului urmarit de parti.

Dat fiind dinamismul relatiilor internationale, pentru a asigura aplicarea uniforma a dispozitiilor din tratate si prin aceasta siguranta tranzactiilor, statele interesate utilizeaza schimbul de note intre guverne, prin care se convine asupra sensului si continutului unor termeni sau expresii din tratat. Adesea, acest mod de interpretare se impune, intr-un anumit context, cand circumstantele in care s-a incheiat tratatul nu mai sunt aceleasi.

CAPITOLUL IV IZVOARELE DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT N REPUBLICA MOLDOVA

Izvoarele specifice conin, nmarea majoritate, normeconflictualesau materiale, destinate reglementrii raporturilor juridice de drept internaional privat. Cel mai important izvor specific al aestei ramuri de drept, care conine norme conflictuale n diferite sisteme de drept l constituie legile cu privire la reglementare raporturilor de drept internaional privat. Izvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte ramuri de drept, dar care conin i norme (conflictuale sau materiale) de drept internaional privat.ndreptulinternaionalprivatalRepubliciiMoldovapredominizvoarelenespecifice, avnd n vedere c deocamdat nu exist o lege de drept internaional privat, care ar cuprinde o reglementare de ansamblu a raporturilor de drept privat cu element de extraneitate.

n continuare vom face referire la cele mai importante acte normative care se ncadreaz n categoriaizvoarelornespecificealedreptuluiinternaionalprivat,distingndu-le(nmod relativ) dup cum conin norme conflictuale sau materiale de drept internaional privat.Principalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt: Codul Civil Cartea a Cincea (Drept Internaional Privat) adoptat prin legea nr. 1107-XV din 06/06/2002 Codul Familiei Titlul VI(Reglementarea relaiilor familiale cu element de extraneitate) adoptat prin legea nr. 1316-XVI din 26/10/2000

Cel mai important izvor nespecific care conine norme materiale de DIP este:

Codul de Procedur Civil, Titlul VI (Procedura n procesele cu element de extraneitate) adoptat prin Legea nr. 225-XV din 30/05/2003

Din categoria izvoarelor nespecifice de drept internaionale privat care cuprind norme conflictuale sau materiale, ntr-un numr mai redus dect cele principale, menionm urmtoarele:

Constituia Republicii Moldova adoptat la 29/07/1994

Legea nr.100-XV din 26/04/2001 privind actele de stare civil

Legea nr.275-XIII din 10/11/1994 cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i apatrizilor

Legea nr. 1286-XV din 25/07/2002 cu privire la statutul refugiailor

Legea nr.269-XIII cu privire la ieirea i intrarea n Republica Moldova

Legea Ceteniei nr.1024-XIV din 02/06/2000

Legea Vnzrii de Mrfuri nr.134-XIII din 03/06/1994

CAPITOLUL V IZVOARE DE DREPT INTERNAIONAL PRIVAT N FRANA

Din moment ce dreptul internaional privat francez nu a fost codificat pn n prezent, conflictul de legi se regte n diferite coduri:

Codul civil,

Codul comercial,

Codul consumatorului

n esen ns, izvoarele de drept internaional privat n Frana deriv din jurisprudena.Unele apar n instrumentele comunitare din legislaia secundar.Un numr semnificativ de conflict de legi au venit din conveniile internaionale multilaterale la care Frana este parte.Cele mai multe dintre aceste convenii au fost dezvoltate n cadrul Conferinei de la Haga privind dreptul internaional privat.

Conveniile bilaterale care sunt utilizate cel mai frecvent de ctre instanele franceze acoper statutul personal.De notat special, sunt: Acordul dintre Frana i Maroc din 10 august 1981 privind statutul persoanelor i a familiei n domeniul cooperrii judiciare. Acordul dintre Frana i Polonia din 5 aprilie 1967 privind legea aplicabil, competena i executarea n legislaia privind persoanele i familia.Conflictele specifice de norme de drept provin dintr-o serie de acorduri internaionale la care Frana este parte, cum ar fi: Convenia de la Roma din 19 iunie 1980 privind legea aplicabil obligaiilor contractuale, care prevede (articolul 3 alineatul (1)), c un contract este guvernat de legea aleas de ctre pri.Alegerea trebuie s fie expres sau s rezulte cu certitudine din clauzele contractuale sau din mprejurrile cauzei.Dispoziii speciale se aplic la contractele ncheiate cu consumatorii (articolul 5) i contractelor individuale de munc (articolul 6).Alegerea de drept a contractului nu trebuie s priveze partea mai slab de protecia acordat prin normele imperative ale legii cu care el nu o legtur strns.Viitorul regulament I de la Roma, care este n prezent n curs de negociere, ar trebui s actualizeze prezenta convenie i s se formalizeze ntr-un context comunitar.

Convenia de la Haga din 15 iunie 1955 privind legea aplicabil vnzrilor internaionale de bunuri: n acest instrument, prile beneficiaz, de asemenea, de libertatea de alegere a legii aplicabile (articolul 2).n absena unei legi declarate aplicabile de ctre pri, vnzrile sunt reglementate de dreptul intern al rii n care vnztorul i avea reedina obinuit atunci cnd a primit ordinul (articolul 3).

CAPITOLUL VI - IZVOARE DE DREPT INTERNAIONAL PRIVAT N ITALIA

n Italia, izvoarele de drept internaional privat sunt reglementate de Legea 218 din 31 mai 1995, care a nlocuit seciunile 16 i 31 ale prevederilor legale generale ale Codului civil. Deasemenea, sunt considerate izvoare de drept internaional privat conveniile internaionale la care Italia a aderat. Dintre acestea enumarm:

Convenia de la Haga din 1 iunie 1970 privind recunoaterea divorurilor i separrilor legale Convenia de la Munchen din 5 seeptembrie 1980 privind legea aplicabil numelui de familie i prenumelui Convenia de la Haga din 29 mai 1993 privind protecia copilului i cooperarea n ceea ce privete adopia Convenia de la New York din 24 octombrie 1956 privind legea aplicabil obligaiilor de ntreinere. Convenia de la Viena din 11 aprilie 1980 (ONU) privind contractele de vnzare interneional de mrfuri Convenia de la Geneva din 7 iunie 1930, care stabilete o legislaie uniform privind cambiileCAPITOLUL VII CONCLUZII Teoria dreptului face de principiu distincia ntre noiunea de izvor de drept n sens material i n sens formal.

De principiu este admis faptul c izvorul material ai oricrei reglementri juridice l constituie viaa, condiiile materiale i morale ale existenei omului. Interesele indivizilor i cele generale ale societii, nevoile i aspiraiile oamenilor determin reglementarea juridic, dau sensul evoluiei acesteia.

Ct privete izvoarele dreptului internaional privat considerm c i are rostul precizarea c diversitatea i complexitatea vieii materiale, privit n ansamblul su, inclusiv sub aspectul raporturilor internaionale ce se pot stabili ntre indivizi, constituie izvorul material al tuturor reglementrilor ce sunt izvoare formale ale dreptului internaional privat.

Aceast ramur juridic, ca de altfel i tiina dreptului internaional privat pun n lumin, mai mult parc dect orice alt ramur a dreptului faptul c regula de conduit stabilit de indivizi nu este o pur abstracie, rezultatul voinei unei elite politice i economice ce i asum la un moment dat rolul de reprezentani ai poporului i ca atare de for legiuitoare n stat ci este expresia cea mai pur a nevoilor vieii materiale i spirituale ale oamenilor, prefigurarea dezvoltrilor viitoare, inclusiv prin instrumentul dreptului.

Izvoarele materiale ale dreptului internaional privat au i marele merit de a surprinde laolalt ansamblul condiiilor materiale i morale ale dezvoltrii societii, ntruct ele nu se limiteaz doar la cercetarea acestora n limitele statului, ale naiunii cum o fac ramurile dreptului intern, ci are n vedere o analiz global att a aspectelor de ordin intern, ct i de ordin internaional ce privesc progresul societii.

Mai mult, datorit interferenelor dreptului internaional privat cu restul ramurilor juridice, de fapt condiiile globale ale dezvoltrii omenirii, privite att din perspectiva intereselor individului ct i ale statului, ale societii constituie izvoarele materiale ale reglementrilor de drept internaional privat.

n sens formal, prin izvoare ale dreptului internaional privat avem n vedere ansamblul formelor de reglementare juridic.

Particularismul dreptului internaional privat i vocaia sa de a se constitui ntr-un limbaj comun juridic tuturor sistemelor de drept ne oblig s distingem izvoarele de drept intern de cele internaionale, care au menirea de a reglementa att raporturile de drept intern, ct i cele de drept internaional, sau numai raporturile de drept internaional.

n sistemul nostru de drept actele normative sunt principalele izvoare juridice interne. Cutuma, practica judiciar a instanelor i curilor arbitrale, uzanele comerciale sunt mai rar ntlnite ca izvor de drept, iar doctrina de principiu nu este primit cu aceast valoare juridic. Ca atare, considerm analiza izvoarelor interne ale dreptului internaional privat ea se face n principal cu privire la situaia actelor normative.

ntruct prezentarea izvoarelor formale se realizeaz cu privire special la ramura dreptului internaional privat, considerm c se impune distincia ntre izvoare specifice, adic acele acte normative care conin n marea majoritate norme conflictuale sau norme materiale, substaniale sau procesuale cu ajutorul crora se reglementeaz raporturile juridice cu element de extraneitate i izvoare nespecifice, adic acele acte normative care intereseaz n primul rnd alte ramuri de drept, dar conin i norme de drept internaional privat fie conflictuale, fie de aplicare imediat, ce privesc condiia juridic a strinului sau rezolvarea raporturilor cu element de extraneitate.BIBLIOGRAFIE :1. Tratat de drept international privat Andrei I. Filipescu, Editura Universul Juridic, 2006

2. Manual de drept international privat Ovidiu Ungureanu, Editura Wolterskluwer, 2002

3. Drept international privat, Tratat elementar D. Popescu, M. Harosa, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 19994. Drept international privat Dragos Alexandru Sitaru, Editura Actami, Bucuresti, 19975. Drept international privat Titus Prescure, Codrut Nicolae, Editura Lumina Lex, 2005

Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat nu definete in terminis, elementul de extraneitate, aa cum procedeaz, de pild, n cazul raporturilor de drept internaional privat.

Pentru alte definiii, n termeni asemntori, a se vedea I. Macovei, Drept internaional privat, vol.I, Editura Ars Longa, Iai, 1999, p. 11; B.M.C. Predescu, Drept internaional privat, Editura Universitaria, Craiova, 2002, p. 22; N. Diaconu, Drept internaional privat, Curs universitar, ediia a III-a, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2007, p. 34.

Termenul lege are i un sens larg, care desemneaz orice act normativ: lege, Decret-lege, Hotrre a Guvernului .a.

De exemplu, art. 5 din Constituie (Cetenia), art. 7 (Romnii din strintate), art. 17 (Cetenii romni n strintate), art. 18 (Cetenii strini i apatrizi), art. 25 (Libera circulaie), art. 44 (Protecia proprietii private), art. 53 (Restrngerea exerciiului unor drepturi i liberti), art. 135 (Economia), art. 136 (Proprietatea).

Cu privire la rolul tratatelor internaionale, a se vedea P. Mayer, Droit international priv, 6e edition, Montchrestien, Paris, 1998, p. 19.

Unii autori consider c originea cutumei este popular atunci cnd rezult din practica ndelungat a maselor de indivizi i savant cnd este vorba despre reguli folosite n mod constant de juriti (a se vedea M. Fontaine, R. Cavalerie, D. Fouilh, Droit, Collection Tertiaire, BTS 1, Paris, 1990, p. 29).

Spea Patino a marcat momentul de cotitur n schimbarea jurisprudenei instanelor franceze n ceea ce privete competena de a judeca strini. Starea de fapt reinut n spe este urmtoarea: dou persoane Christina de Bourbon, de cetenie spaniol i Antenor Patino, de cetenie bolivian s-au cstorit la Madrid n anul 1831. Prin contractul de cstorie au optat pentru regimul separaiei de bunuri, femeia, minor la acea dat, avnd autorizarea tatlui adoptiv la ncheierea conveniei matrimoniale. Doamna Patino a dobndit n urma cstoriei cetenie bolivian i s-a stabilit la Paris mpreun cu soul su. n perioada celui de-al doilea rzboi mondial, soia s-a mutat cu cei doi copii la New-York, iar soul a rmas la Londra pentru a ndeplini funciuni diplomatice. n 1944 soia a naintat aciune de divor n faa instanei americane, dar a revenit i a semnat un act prin care soul se obliga s i achite o sum important n vederea renunrii la judecat. n anul 1946 domnul Patino a introdus aciune pentru desfacerea cstoriei n faa Tribunalului civil al Senei, care s-a declarat necompetent s judece cauza, motivat de faptul c prile sunt strini. Hotrrea a fost infirmat n apel, iar recursul judecat de Curtea de Casaie a prilejuit afirmarea, in terminis, a renunrii la principiul necompetenei, care ghida instanele franceze n litigiile purtate ntre strini. Altfel, considerndu-se necompetent, instana trebuia s resping aciunea ca inadmisibil. Divorul era interzis de legea spaniol (ca lege a locului celebrrii cstoriei), la care trimitea legea bolivian, ca lege naional a soilor

n sintagma conflict de legi, noiunea de lege trebuie neleas n sensul de sistem de drept aparinnd unui anumit stat.

6