izvoare si principii ue

3
Izvoarele şi principiile dreptului U.E. Tratatele de bază sau originare care folosesc pentru o anumită perioadă, dar au fost înglobate în Tratatul de la Lisabona. Tratatele încheiate între U.E. şi statele membre. Începând cu tratatele de preaderare, tratatele de aderare şi continuând cu diferite tratate între U.E. şi statele membre. Tratatele încheiate de U.E. cu state terţe. Tratate încheiate de U.E. cu organizaţii guvernamentale sau nonguvernamentale. !!! Izvoare derivate. În această materie, pe tot parcursul integrării europene a existat un regulament european. Acesta era o lege, dar pentru a nu speria cetăţenii europeni sau chiar şi o parte a liderilor politici din anumite ţări s-a dat această denumire de regulament, care întrunea toate condiţiile unei legi, adresându-se tuturor şi fiind obligatoriu în toate prevederile sale. Odată cu tratatul de la Lisabona s-a adoptat denumirea de lege europeană şi legislaţia europeană provine în cea mai mare parte din acea procedură care s-a numit de codecizie sau procedura legislativă ordinară. Directiva este acel act european care cuprinde elementele asemănătoare regulamentului sau legii europene, având o vocaţie erga omnes, dar spre deosebire de legea europeană, directiva nu este obligatorie în toate elementele ei. Ea se mai numeşte şi legislaţie cu două viteze. Directiva este obligatorie numai în privinţa scopului urmărit de legiuitorul european. Mijloacele pe baza cărora se atinge acest scop sunt lăsate la latitudinea fiecărui stat membru. (directiva care interzice fumatul în locurile publice în U.E). Decizia europeană la fel ca şi regulamentul/ legea europeană este obligatorie în toate elementele ei, însă spre deosebire de lege şi directivă, decizia are caracter individual (nu erga omnes). Individual înseamnă că se adresează unui anumit sector, grup de

Upload: alexandra-liseanu

Post on 28-Sep-2015

4 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

prezentare

TRANSCRIPT

Izvoarele i principiile dreptului U.E.Tratatele de baz sau originare care folosesc pentru o anumit perioad, dar au fost nglobate n Tratatul de la Lisabona.Tratatele ncheiate ntre U.E. i statele membre. ncepnd cu tratatele de preaderare, tratatele de aderare i continund cu diferite tratate ntre U.E. i statele membre.Tratatele ncheiate de U.E. cu state tere.Tratate ncheiate de U.E. cu organizaii guvernamentale sau nonguvernamentale.!!! Izvoare derivate. n aceast materie, pe tot parcursul integrrii europene a existat un regulament european. Acesta era o lege, dar pentru a nu speria cetenii europeni sau chiar i o parte a liderilor politici din anumite ri s-a dat aceast denumire de regulament, care ntrunea toate condiiile unei legi, adresndu-se tuturor i fiind obligatoriu n toate prevederile sale. Odat cu tratatul de la Lisabona s-a adoptat denumirea de lege european i legislaia european provine n cea mai mare parte din acea procedur care s-a numit de codecizie sau procedura legislativ ordinar. Directiva este acel act european care cuprinde elementele asemntoare regulamentului sau legii europene, avnd o vocaie erga omnes, dar spre deosebire de legea european, directiva nu este obligatorie n toate elementele ei. Ea se mai numete i legislaie cu dou viteze. Directiva este obligatorie numai n privina scopului urmrit de legiuitorul european. Mijloacele pe baza crora se atinge acest scop sunt lsate la latitudinea fiecrui stat membru. (directiva care interzice fumatul n locurile publice n U.E).Decizia european la fel ca i regulamentul/ legea european este obligatorie n toate elementele ei, ns spre deosebire de lege i directiv, decizia are caracter individual (nu erga omnes). Individual nseamn c se adreseaz unui anumit sector, grup de activitate, de profesioniti (decizie adresat cresctorilor de bovine).Avizele sunt documente, acte adoptate de ctre organele U.E. cu caracter consultativ i care se nscriu n aceast nomenclatur a izvoarelor dreptului european n msura n care lipsa lor, lipsa solicitrii lor poate s conduc la nulitatea unor decizii, msuri luate pe baza unei proceduri incomplete.Principiile dreptului U.E.1. Principiul subsidiaritii consacr faptul c n U.E, luarea unor decizii trebuie s aparin instituiilor, organismelor sau colectivitilor care sunt cel mai bine, cel mai aproape clasate fa de domeniul care trebuie reglementat. mprirea competenelor: exist competene absolute ale U.E. i marea majoritate a domeniilor dup tratatul de la Lisabona fac parte din competena unic, absolut a U.E. Al doilea tip de competene sunt cele partajate, unde competena se mparte ntre instituiile U.E. i instituiile din statele membre ale U.E. Cele mai puine sunt competenele statelor membre, domeniile n care fiecare stat rmne s legifereze fr ingerina U.E.2. Principiul aplicabilitii directe i imediate.Aplicabilitatea direct i imediat a legislaiei U.E. nseamn c aceasta i gsete loc n sistemul normativ din statele membre fr s fie necesar o transpunere prealabil sau o aprobare din partea legislativului naional. Altfel spus, legislaia european i gsete loc n sistemul normativ naional ca atare, ca regulament sau lege european, ca directiv sau decizie european. (spre deosebire de legislaia european, tratatele internaionale trebuie mai nti s fie ratificate mai nti n Parlamentul Romniei i ca urmare a ratificrii capt o lege care semnific faptul c noi adoptm acel tratat internaional). Legislaia european se aplic direct i imediat fr a mai necesita o astfel de procedur. Fiecare ne putem prevala n faa oricrei autoriti de o legislaie european.n acelai timp, autoritile din statele membre trebuie s admit i s judece pe baza legislaiei europene, fr a atepta o transpunere n legislaia romneasc.Care sunt principiile U.E. i prin ce jurisprundea au fost consacrate n dreptul romn?P. 2 a fost consacrat prin jurisprundena Van Gend & Loss din 1963.3. Principiul primordialitii dreptului european fa de legislaia din statele membre a fost consacrat prin legislaia U.E. din 1964 Costa contra Enel 1964.El afirm c legislaia european primeaz fa de legislaia statelor membre, este mai puternic chiar dect legislaia naional ulterioar ei i dect prevederile constituionale din statele membre.