B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Director Comercial, ABC Data România

„Puterea financiară a grupului contează foarte mult, „Puterea financiară a grupului contează foarte mult, mai ales în business-ul de proiecte, pentru că noi considerăm mai ales în business-ul de proiecte, pentru că noi considerăm

că rolul unui distribuitor este de a susține partenerii cu că rolul unui distribuitor este de a susține partenerii cu stocuri, soluții financiare și termene de livrare corecte.”stocuri, soluții financiare și termene de livrare corecte.”

Pag. 10-11Pag. 10-11

Di t C i l ABC DDD t R â iDi t C i l ABC DD t R â i

Alexandru GheorghiuAlexandru Gheorghiu

Nr. 6 - Iunie 2014www.ittrends.ro

INTERV IU

TEND INŢE

SOLUŢ I I

Liviu Buligan,Liviu Buligan,Manager ExecutivManager ExecutivSoftOne RomâniaSoftOne România

Pag. 5Pag. 5

Călin Rangu,Călin Rangu,Director Executiv,Director Executiv,CIO Council RomaniaCIO Council Romania

Pag. 9Pag. 9

Alexandra RoatãAlexandra RoatãPag. 6Pag. 6

™

™

www.acer.comAcer and the Acer logo are registered trademarks of Acer Incorporated. Copyright 2013 Acer Inc. All rights reserved.

PadDisplayNotebook Ezel ™

90°90°

8.

Notebook-ul proiectat pentru touch

™

www.ittrends.ro

1Nr. 6 - Iunie 2014

O P I N I I

Micile noastre telefoane, din ce în ce mai deștepte, ne ocupă din ce în ce mai mult din activitățile zil-nice, trecând deseori dincolo de rutină. Nu mai este nicio noutate. Am devenit dependenți de

comunicare și avem o nevoie organică de colaborare. Re-flexul de a duce mâna la buzunarul în care ținem telefonul a devenit mult mai acut decât vechiul tic al fumătorilor de a-și verifica bricheta sau pachetul de țigări. Cu atât mai mult cu cât „viciul comunicării” nu se împiedică de limi-tele de vârstă, geografii sau profesii. Iată câteva clișee care la început frapau, dar acum au devenit o banală realitate: un gondolier pe Canal Grande vorbind la mobil, un vizitiu de trăsură din Viena vorbind la mobil, cinci adolescenți la aceeași masă toți vorbind sau navigând pe net, un cãlugăr coborât de pe muntele Atos vorbind la mobil și căutând ceva pe un mini-tablet... Și exemplele pot continua într-un tablou vivant modern, într-o infinitate de situații și cu o infinitate de protagoniști. E clar că suntem contaminați de acest virus. Ce se va întâmpla de aici înainte? Cum ne vom descurca de acum încolo? Ce ne așteaptă ca utilizatori? Cât de dependenți și cât de digitali putem să devenim?

Unii încearcă să găsească soluții simple. Apărute ca o glumă, anunțurile de tipul: „Nu avem Wi-Fi! Aici puteți discuta în tihnă cu prietenii...” au devenit destul de populare pe la cafenele. Analizele legate de creșterea pieței de echi-pamente și soluții mobile sunt cu sens unic: totul în sus. Potrivit IDC, numărul de utilizatori care va accesa Interne-tul de pe platformele va crește în următorii patru ani cu 91 milioa ne. Gartner vede o piață a aplicațiilor mobile care în 2017 va depăși 77 miliarde dolari, iar numărul de aplicații descărcate sau accesate online va depăși valoa rea de 270 de miliarde... Iar aceste aplicații mobile se vor baza din ce în ce mai mult pe datele personale și pe interferențele cu utilizatorul, ceea ce va lărgi ân mod considerabil opțiunile legate de echipamentele prin care se vor realiza aceste interferențe. În viziunea Gartner, în următorii trei-patru ani aplicațiile nu vor mai fi utilizate doar de pe telefoane sau tableturi, ci de pe o diversitate tot mai mare de device-uri, de la mașini, la diferite echipamente de prin casă sau de la locul de muncă.

Dar cum se va putea dezvolta piața de aplicații mobile în condițiile în care există tendințe clare de scădere a prețurilor la echipamente, iar 92% din aplicațiile descărcate în 2013 erau gratuite? Gartner prevede chiar că în 2018, doar 0,01% din aplicațiile mobile dedicate zonei de consumer vor putea fi considerate un succes financiar pentru dezvoltatorii lor...

Cu toate acestea, în 2017 aplicațiile mobile vor fi descărcate de peste 268 milioane de ori, generând veni-turi de peste 77 miliarde de dolari. Care este secretul aces-tei evoluții? Garner apreciază că rolul major în dezvoltarea viitoarelor aplicații este legat de implicarea tot mai activă a utilizatorului în procesul de comunicare, în condițiile în care aplicațiile mobile vor deveni canalele oficiale de livrare de conținut și de servi cii către consumatori. Astfel, în 2017 utilizatorii mobili vor furniza fluxuri de date personalizate pentru mai mult de 100 de aplicații și servicii în fiecare zi. De la conținut legat de preferințele de relaxare și distracție, la servicii de productivitate și automatizarea diferitelor utilități de acasă, va exista practic câte o aplicație pentru orice vrem să facem, orice vrem să comunicăm sau oriunde vrem să ne deplasăm…

În mod curent, aplicațiile constituie doar o oportunitate suplimentară pentru marile branduri de a interacționa di-rect cu clientul iar datele personale care vin dinspre uti-lizator sunt considerate o importantă resursă, chiar pen-tru aplicațiile gratuite care în 2013 au constituit 92% din aplicațiile descărcate. Prin simpla acceptare a unor condiții de vizibilitate pe Internet și a multiple mesaje publicitare, utilizatorii au acces la aplicațiile gratuite.

În următorii ani accesul la aceste aplicații se va face nu numai de pe deviceurile mobile, dar și de pe un număr considerabil de lucruri care ne înconjoară în ecosistemul nostru cotidian. �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Radu Crahmaliuc

Ce aplicație mi s-ar potrivi la noua pereche de bretele?

www.ittrends.ro

2 Nr. 6 - Iunie 2014

Tot mai multe meserii din lume pre-supun astăzi folosirea calculatorului şi a sistemelor informatice. Tocmai

de aceea, profesorii sunt încurajaţi să par ticipe într-un mod activ la pregătirea elevilor pentru profesii noi, în care vor interacționa cu tehnologii care poate că nici nu au fost încă inventate, pentru a rezolva probleme despre existenţa cărora nici nu suntem astăzi conştienţi.

Proiectul «Cadrul didactic - un profe-sionist în sistemul de învăţământ» (ID 53889), cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul Social European, prin Pro-gramul Operaţional Sectorial pentru Dez-voltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii eco-nomice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de interven-ţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”, derulat pe o perioadă de trei ani, a fost implemen-tat de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin Unitatea de Management al Proiec-telor cu Finanţare Externă în parteneriat

cu SC SIVECO Romania SA, Centrul pentru Dezvoltare şi Inovaţie în Educaţie – TEHNE şi SC Milenium Design Group SRL.

Demersul îşi propune să depăşească formele tradiţionale de perfecţionare a profesorilor prin implementarea unui pro-gram de formare continuă la nivel naţional care ţine cont de permanentele inovaţii în pedagogie.

Proiectul vizează o revitalizare a moda-lităţii de formare şi perfecţionare a profe-sorilor care are implicaţii notabile în proce-sul modern de învăţare la clasă. Profesorii sunt îndrumaţi să utilizeze tehnici, metode pedagogice, strategii inovative care să îi apropie mai mult de elevi, să genereze în rândul acestora abilitatea de a învăţa cum

să înveţe şi să-i ajute în integrarea rapidă pe piaţa muncii. Peste 5000 de profesori din învățământul preuniversitar, cu dife-rite specializări în sfera ştiinţelor socio-umane - educaţie şi cultură civică, educaţie antreprenorială, logică, filosofie, econo-mie, psihologie, sociologie - au participat la programul integrat de formare oferit în decursul celor trei ani de desfăşurare a proiectului.

Profesorii au beneficiat de formare în cadrul sesiunilor de lucru având însă posibilitatea să studieze şi individual prin accesarea resurselor auxiliare online: por-talul care integrează cursurile interactive de specialitate şi un ghid digital interactiv de proiecte transdiscipli nare pentru dome-niul disciplinelor socio-umane. Chiar  şi după finalizarea proiectului, cursurile sunt disponibile în portal la adresa http://socio-umane.pmu.ro/, putând fi accesate de pro-fesorii interesaţi, ajutându-i să-şi dezvolte în continuare parcursul profesional.

Prin acest program profesorii au reuşit să-şi actualizeze informaţiile de speciali-tate din punct de vedere ştiinţific şi meto-dic şi să-şi dezvolte abilităţile de utilizare a instrumentelor de tehnologia informaţiei în cadrul procesului de predare – învăţare.

Ghidul digital interactiv, disponibil atât online pe portalul web cât şi ca aplicație locală pe calculator sau tabletă (Windows și Android), este rezultatul efortului de promovare a inter- şi transdiciplinarităţii de către echipa proiectului. Ghidul conţine o paletă largă de teme din domenii pre-cum antropologie, epistemologie, etică şi economie, permiţând conexiuni numeroa-se între disciplinele din aria socio-umană. Temele includ un grad mediu de specia-lizare pentru a putea face firesc legătura cu experienţa comună a profesorilor in-diferent de specializarea lor. Acestea au fost selectate şi în funcţie de gradul lor de relevanţă şi de capacitatea de stimulare a cercetării umaniste. �

T E H N O L O G I E

Profesorii din România, conectați la pulsul erei informaționale prin instrumente software inovatoare

DESPRE PROIECT � 5000 de cadre didactice formate � 50 de ore de activităţi de formare directă� 39 de ore de activităţi de formare la distanţă

prin folosirea aplicaţiilor software disponi-bile la adresa http://socioumane.pmu.ro/

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Astăzi, profesioniştii în educaţie din şcolile româneşti au la îndemână instrumente inovatoare pentru a face faţă provocărilor la clasă: ghidul digital interactiv, un instrument cu totul revoluţionar, cu rol decisiv în schimbarea paradigmei învăţării în contextul erei digitale.

www.ittrends.ro

3Nr. 6 - Iunie 2014

Dell Latitude E3440Intel® CoreTM i5-4200U Processor

Display: 14” HD (1366x768) WLED

Memorie: 4GB 1600MHz DDR3

HDD: 500GB 500GB (5.400 Rpm) Serial ATA

Video: Intel® HD Graphics 4400

Unitate optica: Tray Load 8X DVD+/-RW

Conectivitate: Dell Wireless-N 1705 + Bluetooth 4.0

Disponibil prin partenerii Network One Distribution:

www.cel.ro; www.evomag.ro; www.marketonline.ro; www.oktal.ro; www.pcgarage.ro

Intel, the Intel Logo, Intel Inside, Intel Core, and Core Inside are trademarks of Intel Corporation in the U.S. and/or other countries.

on:

o; www.okoktatal.l.roro;; wwwww.w.pcpcgagararagege.r.roo

Tehnician acolo unde te afli, a doua zi lucratoare,

prin garantia 2 Ani Next Business Day On-Site

Dell Next Business Day

Reader’s Dig

est

Votat

de cititori

www.ittrends.ro

4 Nr. 6 - Iunie 2014e H E A L T H

Această tehnică include 3 tipuri de intervenţii: endoscopia - al cărei scop este examinarea organelor cu ajutorul unor dispozitive tubulare numite endoscoape, laparoscopia - un tip de intervenţie chirur-gicală în care instrumentele sunt inserate prin incizii de mici dimensiuni şi NOTES („Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery”), un tip de chirurgie în care ac-cesul la organele interne se face prin inter-mediul orificiilor naturale.

CMI prezintă avantaje clare în faţa cla-sicelor operaţii deschise: un număr mai mic de incizii (sau chiar deloc), sângerare redusă, recuperare mai rapidă. Tehnica minim invazivă vine în sprijinul pacienţilor şi al medicilor prin faptul că simplifică intervenţiile şi oferă chirurgulului control direct asupra operaţiei. Pe de altă parte, în ciuda avantajelor evidente, există şi o serie de inconvenente în ceea ce priveşte utilizarea CMI, mai ales în cazul chirurgilor neexperimentaţi: dificultatea coordonării dintre mâini şi ochi, slab control asupra instrumentelor, vizibilitate redusă, lipsa percepţiei tactile prin faptul că medicul nu poate atinge sau palpa ţesuturile etc.

Tehnologia vine în sprijinul CMI prin faptul că oferă oportunitatea de a depăşi limitările enumerate mai sus prin inter-mediul unei soluţii relativ ieftine şi cu potenţial crescut de dezvoltare: Realitatea Virtuală (RV). Aceasta poate fi folosită atât pentru simularea intervențiilor minim invazive în vederea antrenării chirurgilor,

cât și în telemedicină, prin implementarea interfețelor om-calculator care permit con-trolul roboților chirurgicali. Astfel, cel mai folosit telerobot în intervențiile chirurgi-cale minim invazive este sistemul da Vinci. Acest sistem crează un mediu imersiv prin utilizarea vizualizării stereo și a unei interfețe om-calculator cu ajutorul căreia chirurgul coordonează mișcarea instru-mentelor. Imersiunea sistemului provine din translația mișcării spațiale a instrumen-telor în dreptul unui sistem de referinţă. Pentru o mai mare fidelitate a mediului virtual, un aspect important îl constituie reproducerea realistă a imaginilor laparo-scopice și simularea interacțiunii dintre instrumente și organe. Acest lucru poate fi realizat fie prin utilizarea luminii spectrale în scopul estimării gradului de deformare al ţesuturilor, fie printr-o tehnică bazată pe puncte pentru evidenţierea interacţiunii dintre organe sau dintre ţesuturi şi in-strumente. Totuși, această interacţiune nu poate fi simulată cu precizie maximă.

Pe de altă parte, Realitatea Augmentată creează o perspectivă mai amplă asupra câmpului operator, prin faptul că asigură inserarea de date şi informaţii utile pentru medic pe suportul imaginilor preluate de la alte dispozitive. De exemplu, o tehnică uzuală o constituie achiziţionarea pre-ope-ratorie de imagini CT sau RMN şi suprapu-nerea lor peste imagini din timpul operaţiei, captate de camera video a endoscopului sau a laparoscopului în timp real. Capturile pre-

operatorii sunt segmentate şi divizate în zone de interes din care se crează modele 3D virtuale. Maparea seturilor de date pre si intra-operatorii nu se realizează perfect din cauza schimbării poziţiei pacientului, a bătăilor inimii şi a mişcării din timpul respiraţiei. Ca posibilă soluţie la această problemă, se ia în calcul identificarea struc-turilor vasculare sau utilizarea imaginilor pre-operatorii 3D preluate de la ecografe.

Domeniul prelucrării imaginilor este fo-losit pentru a îmbunătăţi vizibilitatea în procedurile minim invazive şi pentru a asigura o întelegere mai clară a structurii şi a comportamentului ţesuturilor. De aseme-nea, imaginile panoramice lărgesc câmpul vizual al scenei operatorii, iar reconstrucția 3D din capturi laparoscopice stereo sau pe baza informaţiilor de culoare și specu-laritate conduc la o mai bună distincţie şi localizare a structurilor anatomice. Prin identificarea instrumentelor, a organelor și a gesturilor chirurgilor se asigură un con-trol sporit al intervenţiei și se pot preveni eventualele lezări accidentale ale vaselor de sânge.

În concluzie, progresul în CMI asistată de calculator este strict legat de dezvolta-rea tehnicilor de prelucrare a imaginilor şi de soluţiile oferite de domeniul Realităţii Virtuale şi al Realităţii Augmentate. În acest fel, calitatea, gradul de siguranţă şi rezultatele intervenţiilor chirurgicale minim invazive sunt semnificativ ameliorate, spre folosul şi confortul pacienţilor . �

Chirurgia Minim Invazivăde Alin Moldoveanu, Anca Morar, Oana Bălan

Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea POLITEHNICA din București

Chirurgia Minim Invazivă (CMI) reprezintă o procedură medicală în care un chirurg inserează un laparoscop/endoscop ce conține o cameră video, precum și o serie de instrumente chirurgicale prin incizii de dimensiuni mici sau prin cavități naturale în corpul pacientului.

www.ittrends.ro

5Nr. 6 - Iunie 2014

A D V E R T O R I A L

Primii pași în alegerea soluției ERP potrivite pentru o afacere sunt:

1. Definerea strategiei și a obiectivelor, pen-tru a alege modulele și aplicațiile relevante

2. Căutarea unui furnizor cu prezență internațională și avantaje tehnologice, care poate oferi un timp de implementare mai scurt, scalabilitate și care nu vă complică operațiunile de business cu complexitatea tehnică a soluției.

3. Alegerea celei mai potrivite platforme, eficientă din punct de vedere al costurilor, sigură și de încredere.

Soft1 ERP reprezintă cea mai bună soluție pentru organizațiile care au nevoie de un spri-jin real în optimizarea costurilor și în creșterea productivității, pentru a-și îmbunătăți perfor-manțele afacerii. Fiind produsul vedetă al SoftOne, Soft1 ERP este un sistem puternic, integrat, care unifică procesele de business în companie, permițând automatizarea și eficien tizarea funcțiilor cheie de business în toate departamentele.

Software-ul SoftOne este unic prin modul în care a fost conceput: pe o singură platformă, aceeași atât pentru instalările pe serverele clienților, cât și în cloud, clienții având posi-bilitatea de a-și alege modulele utile pentru nevoile lor specifice. Soft1 ERP este singura soluție de pe piața locală optimizată pen-tru funcționarea în cloud, beneficiind de functionalități complete atunci când este instalată atât pe serverele clienților, cât și în cloud. În plus, poate fi 100% personalizată în funcție de cerințele clienților și de industria în care aceștia operează. Soft1 ERP include de asemenea o gamă largă de aplicații web & mobile care sporesc opțiunile de mobilitate a afacerii.

Soluția premiată Soft1 ERP reprezintă mult mai mult decât un sistem de planificare a resurselor unei companii. Este o soluție de business integrată care îmbină 30 de ani de

experiență cu excelența în tehnologie pentru a oferi un set complet de aplicații care îndepli-nesc mai multe funcții cu mai puține resurse. Prin Soft1 ERP, afacerea clientului are rezul-tate mai bune, soluția sprijinind fiecare com-panie să își optimizeze procesele operaționale, să fie mai rapidă și să își crească avantajul competitiv. Caracteristicile principale sunt:

� Este ușor de folosit: poate fi controlată intuitiv, meniul este ușor de vizualizat, are funcționalități complete, oferă acces de oriunde și de pe orice dispozitiv și emite rapoarte rapid;

� Adaptată nevoilor clienților: poate fi 100% personalizată, vine în întâmpinarea cerințelor specifice ale fiecărui utilizator, in-clude add-on-uri ale partenerilor și poate fi instalată și extinsă cu ușurință;

� Flexibilitate la achiziționare: licențiere, planuri de abonamente, planuri de abonamente la servicii și nu are costuri sau taxe ascunse;

� Oferă două variante de instalare: clienții pot păstra informațiile oriunde doresc, se pot bucura de eficiența cloud-ului public și pot face tranziția între cloud și varianta instalată pe serverul propriu.

SoftOne are experiență vastă în oferirea de soluții Software as a Service (SaaS) în diverse medii de găzduire (tradițional cu sisteme dedicate, mediu virtual, platformă cloud). Soft1 Cloud ERP folosește platforma Microsoft Windows Azure pentru a garanta confidențialitatea și siguranța informațiilor, în timp ce își sprijină utilizatorii să reducă costuri, precum cele pentru hardware și soft-ware, administrarea sistemului intern de IT, mentenanța de hardware și actualizările de software. Soluția ERP instalată în cloud creează premisele pentru productivitate crescută a companiei, flexibilitate și eficiență, oferind acces pe platformă de oriunde, oricând. Prin urmare, soluția de Cloud ERP este esențială pentru IMM-uri, oferind cea

mai nouă tehnologie disponibilă în piață, o componentă puernică de mobilitate, care a devenit obligatorie în mediul de afaceri ac-tual, precum și flexibilitate în ceea ce privește investiția financiară.

SoftOne oferă soluții software create cu cele mai noi și performante tehnologii, sigure și complete, care scad costul total de proprietate (TCO), ușurează accesul, oferă posibilitatea de configurare 100%, alături de avantajele platformei cloud, precum siguranța crescută, disponibilitatea crescută, acces în timp real la orice informație necesară și integrare facilă cu alte sisteme și soluții.

Oferta în cloud este ideală pentru opera-țiunile de distribuție, precum și cele din agenții, depozite, unități de producție etc. Clienții SoftOne își desfășoară activitatea în toate segmentele de piață: servicii, distribuție, producție, comerț și multe altele.

SoftOne România este subsidiara unuia dintre cei mai importanți jucători de pe piața soluțiilor software de business din Sud-Estul Europei, SoftOne Technologies. Compania este Microsoft Gold Certified Partner și unul dintre furnizorii de top de soluții Enterprise Resource Planning (ERP), Customer Relation-ship Management (CRM) și Business Intelli-gence (BI). Cu mai mult de 1.000 de instalări în cloud, 300 de parteneri, 500 de dezvolta-tori asociați și 100 de angajați, compania are un număr total de 12.000 de clienți în varii piețe internaționale (Grecia, România, Cipru, Rusia, Bulgaria, Serbia și Turcia). �

Soluțiile Cloud ERP sunt cele care schimbă modul de abordare a afacerii

Alegerea unei soluții de ERP care să fie adaptată nevoilor reale ale unei companii nu este o sarcină ușoară. Întreprinderile de orice mărime trebuie să își aleagă software-ul care le va aduce un plus de valoare și care le va ajuta cu adevărat să își optimizeze afacerea și să

crească profitabilitatea.

Liviu Buligan, Manager ExecutivSoftOne România

www.ittrends.ro

6 Nr. 6 - Iunie 2014T E N D I N Ţ E

Practic, aceste avantaje tot mai răspândite fac parte din doza de relaxare pe care o promit tot mai multe dintre afa cerile din industria turismului, cunoscându-se de ceva timp gradul de dependență pe care îl provoacă rețelele sociale sau device-urile conectate la Internet, în general.

În anul 2013, Timișoara a fost declarat, la nivel internațional, orașul cu cea mai mare viteză la Internet, iar acest avan-taj certifică un set complex de beneficii: acces mai mare la resursele de informare, creșterea potențialului de comunicare și extinderea rapidă și facilă a unor afaceri pe plan local și mondial.

Conform raportului Net Index, realizat în anul 2013, 5 orașe din România se clasează printre primele 10 locuri la ni-vel internațional din punctul de vedere al vitezei de conectare la Internet: Timișoara, București, Brașov, Iași și Cluj-Napoca. Deloc întâmplător, potențialul celor 5 orașe extrem de bine poziționate din punctul de

vedere al vitezei de conectare la Internet este accentuat și de rezultatele tehnologice pe care le au companiile de IT&C pe care le găzduiesc zonele prezentate.

O dovadă clară este dată de un top reali zat de platforma de promovare și de comercia lizare a aplicațiilor software din

România, Softlead.ro, conform căreia 4 dintre cele 5 orașe menționate (Timișoara, Bucu rești, Iași și Cluj-Napoca) se află în topul celor mai importanți furni-zori de soluții informatice.

Un articol publicat în cadrul Wall St. Cheat Sheet susține investițiile în tehnologiile wire-less printr-o poveste desprinsă chiar din birourile gigantului Apple. În anul 2010, 2 dintre oamenii de bază ai companiei, Matt Rogers și Tony Fadell, au anunțat părăsirea pozițiilor deținute în cadrul companiei

Apple și lansarea pe piață a unui nou stat-up, în calitate de co-fondatori. Obiec-tivele noii afaceri vizau procesele și sis-temele de automatizare a locuințelor prin implementarea tehnologiilor wireless.

Wireless - de la resursă la direcție de businessValoarea adăugată este parte importantă a unei ecuații complexe. Pe de o parte, se poate vorbi despre valoarea redată prin optimizarea costurilor, fie că este vorba despre productivitate, eficiență sau de customer service. În același timp, câteva studii realizate de compania AT&T au identificat faptul că 65% din numărul

companiilor mici consideră că tehnolo-gia wireless este esențială funcționării și dezvoltării lor, fie că este vorba despre uti-lizare în interiorul birourilor sau în afara acestora.

Fără a beneficia de o investiție inițială (mai mult decât ar fi însemnat propriile resurse financiare), cei 2 au scos pe piață un prototip din gama termostatelor. Acesta ar fi avut obiectivul de a atrage finanțare de la Google sau de la alți potențiali in-vestitori. În următorii 3 ani din momen-tul lansării, cei 2 co-fondatori au crescut numărul angajaților la peste 200, cu o producție de 40-50.000 de aparate pe lună.

Acum 5 luni, în ianuarie 2014, Google a anunțat achiziția companiei pentru 3.2 miliarde de dolari, o mișcare ce urma să confirme intențiile gigantului în a genera o reală revoluție tehnologică prin schimba rea modului în care oamenii interacționează cu device-uri inteligente.

O utilizare nu doar interesantă, ci și extrem de utilă la nivel internațional este adaptarea instrumentelor de care dispune industria de sănătate, prin automatizarea schemelor de tratament pentru bolnavii de diabet (compania de produse farma-ceutice Johnson&Johnson oferă deja astfel de avantaje, prin investirea în tehnologii revoluționare de prevenție și recuperare - transmiterea mesajelor de tip SMS către viitoarele mămici pentru a le reaminti tot ce au nevoie copiii în primul an de viață). �

De ce sunt importante investițiile în tehnologiile wireless?de Alexandra Roată

Dacă ar exista un top al motivelor pentru care străinii să invidieze România, cel mai probabil, acela ar fi al accesului la tehnologie prin tot ceea ce înseamnă Internet: viteză de conectare, viteză de descărcare, posibilități multiple de conectare la wireless din tot mai multe spații publice (parcuri sau spații închise de divertisment și relaxare).

Alexandra Roatã

www.ittrends.ro

7Nr. 6 - Iunie 2014

A D V E R T O R I A L

Într-o piaţă competitivă de print digital şi aplicaţii de artă grafică, fiecare detaliu este esenţial. Diferenţa dintre un anunţ publi-citar al cărui mesaj ajunge să fie citit de către destinatar şi altul care ajunge direct la coşul de gunoi stă tocmai în aceste detalii. Suportul de imprimare. Calitatea imaginilor. Diversi-tatea finisajelor. Claritatea şi acurateţea culorilor. Viteza de tipărire şi, bineînţeles, costurile. Pentru clienţi, fiecare aspect contează.

Xerox IJP2000 şi iGen 150 surprind detaliile care fac diferenţa

Geoffrey D. Rummel, Wide Format Manager Xerox Corp. – stânga, Luis Heras, Wide Format Business Manager Xerox Europe – dreapta

ehnologiile digitale Xerox pentru formate mari îmbină calităţile tiparului offset cu cele ale tiparului digital şi surprind fiecare detaliu, transformând orice aplicaţie comună într-una originală. Ele ajută companiile să

crească standardul de calitate al produselor tipărite, să extindă paleta de aplicaţii, să imprime tiraje variabile şi să tipărească materiale originale la cel mai bun raport calitate-preţ.

Calităţile echipamentelor de producţie Xerox au fost recu-noscute de curând şi de Asociaţia European Digital Press (EDP), care a premiat două tehnologii în cadrul uneia dintre cele mai importante expoziţii de print digital din lume, FESPA Digital – care s-a desfăşurat la Munchen luna trecută. Xerox IJP2000 şi presa iGen 150 au obţinut premii la categoriile Imprimante pentru formate mari şi Sisteme de imprimare comercială, cu premiile Best wide format roll to roll printer up to 1,6 meter, respectiv Best cut sheet colour printer high production.

Destinate atât lucrărilor de grafică – datorită calităţii excepţionale a imaginilor obţinute – cât şi soluţiilor de impri-mare a datelor variabile, Xerox iGen 5 și IJP2000 reprezintă o alegere potrivită pentru orice centru de imprimare şi producţie, care vrea să se diferenţieze pe o piaţă din ce în ce mai competitivă.

Presa digitală iGen 150 este ideală pentru tipografii şi cen-tre de imprimare care tipăresc volume mari de materiale şi aplicaţii complexe. Echipamentul tipăreşte pe o gamă largă de tipuri de hârtie: texturată, cretată şi necretată, precum şi pe medii speciale: PVC, transparente etc. Fiecare pagină este creată cu ajutorul tehnologiei patentate image-on-image şi al toner-ului mat, oferind printuri digitale color dinamice, foarte asemănătoare tiparului offset, din punct de vedere al calităţii.

Imprimanta Xerox IJP 2000 tipăreşte cu o viteză de până la 15 ori mai mare decât cea a imprimantelor inkjet clasice, eli-minând astfel barierele de productivitate specifice tehnologiei inkjet de format mare. Utilizatorii au posibilitatea să imprime date variabile şi să creeze campanii de marketing originale – cu ajutorul Xerox FreeFlow VI Design Express.

IJP 2000 are la bază tehnologia single-pass inkjet, cu cer-neluri pe bază de apă şi tipăreşte aplicaţii complexe, personali-zate, la viteze foarte mari şi la o calitate superioară, pe o gamă largă de tipuri de hârtie – de la hârtia simplă, satinată sau autocolantă şi până la folii backlit şi material pentru banere roll-up. Are o rezoluţie de 1600 x 1600 dpi şi o viteză de impri-mare constantă de până la 420 metri pătraţi pe oră, indiferent de media de imprimare. �

T

www.ittrends.ro

8 Nr. 6 - Iunie 2014F O C U S

Încă de la începuturile ei, rețeaua „Internet” a fost reprezentată vizual, în diagrame, printr-un nor, arătând astfel faptul că ea este oferită ca serviciu, fără

a dezvălui informații legate de implemen-tarea tehnică, ea oferind doar o interfață de comunicare cu alte rețele. Iată în ima-ginea alăturată un exemplu de astfel de diagramă: avem mai multe elemente pe care le cunoaștem (firewall, web server, utilizatori – vezi fig. 1) și apoi un element care ne este oferit ca și serviciu, așa cum am descris mai sus.

Fig.1

Acest element este Internetul, reprezen-tat printr-un norișor. Cei mai mulți uti-lizatori nu cunosc detalii despre cum funcționează Internetul ca și rețea. Ei știu că au la dispoziție o interfață de accesare a lui (o rețea fără fir, un cablu de date etc.) și se pot folosi de el în activitățile de zi cu zi. Evident, aceasta este utilitatea serviciilor de Cloud pentru utilizatorii casnici.

Pe de altă parte, există și alte tipuri de utilizatori. Unul din partenerii noștri a dezvoltat o aplicație pentru organizații guvernamentale locale, pe care o numește „Government as a Service”. Vânzările acestei aplicații de bazează, evident, pe magicul cuvânt „Cloud”.

Angajații administrațiilor locale (pen-tru că lor le este destinată aplicația) au la dispoziție o aplicație web pe care o vor fo-losi intens în munca de zi cu zi, aplicație care le pune la dispoziție toate instrumen-tele de care au nevoie în serviciile pe care

le oferă cetățenilor (ex. înregistrare de nașteri, decese, căsătorii și altele).

Aplicația va fi găzduită de către pro-ducătorii softului – tot ce au nevoie ad-ministrațiile locale este un computer pen-tru fiecare angajat, conectat la rețea. Putem spune că este un serviciu de tip Cloud, din punctul lor de vedere? Cu siguranță! Nu îi interesează prin ce firewall-uri trec co-nexiunile, unde și cum sunt stocate datele (cel puțin nu pe angajații de la ghișeu), nu trebuie să facă nici un fel de mentenanță la nici un fel de sisteme, nu au nici un fel de interacțiune cu nimic decât cu ceea ce au ei nevoie: instrumentele de procesare a date-lor și evenimentelor de stare civilă. Mai pe scurt, se conectează la Cloud și fac treabă!

Putem spune același lucru despre firma care produce softul? Ce înseamnă Cloud pentru ei? Aplicația este, în mod evident, un produs al lor, ei oferă suport, fac mentenanță pe ea, știu exact cum funcționează fiecare bucățică, iar diagrama de arhitectură este una complexă. Dar, dacă ne uităm pe diagrame, ar trebui, totuși, să vedem câte un norișor. Ar trebui să existe un serviciu specializat de platformă de aplicații (PaaS). O săgeată țintește, pe diagramă, din mediul de dezvoltare al firmei (de ce nu, poate chiar de pe com puterul progra-matorilor) direct către „Cloud”. Codul scris de dezvoltatori ajunge direct într-un me-diu gata pregătit. Nici programatorii, nici testerii, nici business analiștii, nimeni alt-cineva nu este dependent de modul cum funcționează această platformă, ci doar de interfața pusă la dispoziție de prestatorul de servicii care oferă platforma (în general un set de API-uri). Analog, distribuitorul de platformă poate avea un distribuitor de infrastructură (IaaS), și tot așa.

De asemenea, nu este neapărat ca tot acest lanț sa fie extern, se poate ca aceste servicii să fie oferite pur și simplu de un alt departament al aceleași companii. De

exemplu „băieții de la IT” oferă partea de Infrastructură, o echipă de „devops” oferă partea de platformă, iar programatorii își văd liniștiți de treaba lor. �

„Cloud” – perspectiva contează!„Cloud” este, probabil, unul dintre cei mai folosiți termeni în industria IT a acestui deceniu, dar ce înseamnă, de fapt, norișorul?

de Florin Asăvoaie, DevOps Yonder

Florin Asăvoaie este DevOPs la Yonder, iar în poziţia sa se ocupă de dezvoltarea şi operarea părţii de platformă a partenerilor companiei. Pasionat de IT şi securitate, este fan al comunităţilor Open Source. Yonder este o companie europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centre de dezvoltare în Cluj-Napoca şi Iaşi. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partene rilor săi şi mai apoi implementa rea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, por nind de la inovaţie în aplicarea şi imple-mentarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.Grupul TSS este parte a Constellation Software Inc.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

9Nr. 6 - Iunie 2014

I N T E R V I U

de Romulus Maier

Rep.: Cum vedeți rolul CIO în contextul actual și cum credeți că se va schimba, în special în relația cu celelate poziții de ma-nagement din companii?

Călin Rangu: În ultima vreme putem observa o integrare a poziției CIO cu cea de CFO, în anumite companii. CIO-ul tre-buie să se situeze de partea business-ului și trebuie să își eficientizeze operațiunile companiei. Poziția CIO-ului se consolidează din perspectiva trecerii spre partea de busi-ness, având în vedere că trecerea la tehnolo-gii cum ar fi cloud computing, virtualizare, SaaS, zona operațională de IT, zona de infrastructură, încep a fi externalizate iar serviciile au devenit destul de ieftine pentru a fi externalizate și din această perspectivă CIO-ul nu mai trebuie să se concentreze decât asupra lucrurilor care aduc o valoare adăugată companiei și pe comunicarea din-tre business și IT, pentru a acoperi gap-ul comunicațional dintre cele două.

Rep.: Vom vedea o tranziție către o poziție strategică, decizională? Cum se va situa CIO-ul în raport cu CMO-ul (Chief Marke-ting Officer)? Va apărea o nouă poziție de CDO (Chief Digital Officer)?

C.R.: Și engleza și româna sunt limbi versatile care permit combinarea cuvinte-lor într-un mod inovativ, iar în IT inovația este la ea acasă, așa că putem să ne jucăm și cu diferite acronime. Până la urmă ceea ce contează este leadership-ul companiei, ce misiune are compania și cum vrea să promoveze anumite aspecte. Dacă compa-nia este una de vânzări, cu accent pe retail, atunci inovația trebuie să vină dinspre marketing și este firesc ca și CIO-ul să își asume atribuții de marketing.

Rep.: Se trece deci de la Chief Information Officer la Chief Innovation Officer?

C.R.: Este obligatoriu să își asume și inovația din moment ce partea operațională este externalizată și nu mai trebuie să ad-ministreze sisteme sau servere. CIO-ului nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să se concentreze pe dezvoltarea business-ului, și pentru aceasta inovația este obligatorie.

Rep.: În ultima vreme vă ocupați de riscurile operaționale legate de IT. Cum ați defini această zonă?

C.R.: Din perspectiva riscurilor opera țio-nale zona de IT trebuie privită din per spectivă de business. Dacă explici cuiva că trebuie să investească în securitate in formatică, proba-bil că oamenii se vor gândi la antiviruși, se gândesc la faptul că dacă nu au pățit nimic până acum, probabil că nu vor avea probleme nici în viitor. Pro babil că nici nu știu ce li s-ar putea întâmpla. Dacă însă pui problema din perspectiva riscurilor la nivelul companiei, dar dintr-o perspectivă de business și nu dintr-o per spectivă tehnologică, atunci co-municarea este mult mai clară și oamenii își dau seama mult mai bine despre ce vorbești. În același timp putem constata că tot ceea ce ține de securitate, de cybersecurity, de criminalitate informatică, de funcționarea defectuoasă a tehnologiei, până la urmă sunt niște probleme de proces, niște proble-me de oameni, care sunt acoperite de zona de riscuri operaționale în companii. Riscul operațional se referă la oameni, procese și mediu extern. O fraudă într-o companie este realizată de un om, care folosește un proces, care nu este bine pus la punct, utilizând un sistem și eventual interconectat și cu me-diul extern dinafara companiei. Toate aceste

componente trebuie gestiona te la nivelul de analiză al vulnerabilităților și a expunerilor și a probabilităților de a se întâmpla și a măsurilor de a preveni, prin metodele de risc operațional. Din această perspectivă atât CIO Council, încercăm să creștem nivelul de ma-turitate al companiilor, să înțeleagă riscurile, să și le eva lueze, și în primul rând punem accent pe autoevaluare, nu trebuie neapărat să vină cineva din afară ca să le spună ce proble me au. Creșterea nivelului de ma-turiate implică de fapt urmărirea anumitor procese, care în mare parte sunt procesele recunoscute și generate de best practice-uri. Procesele pot fi implementate mai mult sau mai puțin și aici depinde de complexitatea, de dimensiunea, de natura companiei. Nu poți pretinde să se aplice niște metodologii complexe într-o companie cu 10 oameni. Dar să-și pună întrebări referitoare la nive-lul serviciilor, ce contracte semnează cu terții și dacă acestea precizează ce anumite se întîmplă în cazul externalizării și cu ma nagementul serviciilor, ce disponibiltate asigură IT-ul tău pentru clienți. Le promiți clienților că le oferi un anumit serviciu, de o anumită calitate, dar tu nici măcar nu știi dacă poți asigura respectiva calitate, pentru că nu ai pus la punct un proces de monito-rizare. �

Managementul riscului și continuitatea în business sunt esențiale

Călin Rangu, Director Executiv, CIO Council Romania, a avut amabilitatea să ne vorbească despre managementul riscului, continuitatea în business, despre necesitatea unui CERT financiar și despre provocările cu care se confruntă directorii de IT.

Călin Rangu, Director Executiv, CIO Council Romania

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

10 Nr. 6 - Iunie 2014I N T E R V I U

Rep.: ABC Data s-a relansat pe piața românească în februarie. Ce obiective v-ați propus pentru acest an?

Alexandru Gheorghiu: Compania și-a propus o expansiune regională și din acest an a venit și în România. Practic s-au pus bazele companiei românești, ca parte a companiei mamă. Ne-am propus ca până la sfârșitul anului să ne clasăm între primii 15 jucători de pe piață, au trecut câteva luni de atunci și premisele ne arată că vom atinge acest obiectiv. Pe de altă parte ne propunem să creăm o echipă de profesionişti extrem de competitivă, astfel încât în 2015 să intrăm în top 10, iar în 2016 în top 5. Obiectivele sunt ambițioase, dar puterea financiară și experiența acumulată în peste 20 de ani pe piețele din regiune, ne face să credem că vom reuși.

Rep.: Pe piețele majore din regiune dețineți o cotă de piață de până la 30%. Când credeți că veți atinge o cotă similară de piață și în România?

A.G.: Este greu de făcut o estimare exactă. Depinde și dacă ne referim doar la cota de piață pe produsele pe care le comercializează și ceilalți competitori sau la întregul porto-

foliu de produse. Probabil că în 2 ani de zile vom atinge o cotă de piață de 25-30%.

Rep.: Un alt obiectiv anunțat la lansare era crearea unei rețele de cel puțin 2.000 de parteneri până la sfârșitul acestui an. Cum ați evoluat în atingerea acestui obiectiv?

A.G.: Toate eforturile noastre sunt îndrep-tate spre construirea unui canal de distribuție astfel încât reseller-ii să aibă un beneficiu din parteneriatul cu noi. Obiectivul a rămas valabil, creștem cu 100-120 de parteneri noi pe lună. Deja nu mai este necesar să facem o recrutare agresivă de noi parteneri, de-

oarece vorba zboară, informațiile circulă în piață și ne aflăm în momentul în care sun-tem contactați de parteneri noi care își doresc încheierea unui acord de colaborare cu noi. Avem și o echipă de telesales. Piața, din păcate, a început să se structureze pe crite-riul termenului de plată. O vreme s-a mers pe scăderea prețurilor, pentru a câștiga prin cel mai bun preț, dar din momentul în care toți au scăzut prețurile, următorul criteriu diferențiator a fost termenul de plată. Un ter-men de plată mare și un preț foarte mic duc însă la o margine foarte mică. Ne dorim în

Distribuție în România la standarde europene de Romulus Maier

Alexandru Gheorghiu, Director Comercial, ABC Data România

Alexandru Gheorghiu, Director Comercial, ABC Data România, ne-a vorbit despre obiectivele companiei, principalii diferen țiatori și noutățile pe care urmează să le lanseze pe piața locală.

www.ittrends.ro

11Nr. 6 - Iunie 2014

I N T E R V I U

continuare să ajungem la 2.000 de parteneri, dar în așa fel încât atât marginea noastră, cât și marginea lor să fie la dimensiuni decente.

Rep.: În momentul în care vă referiți la înrolarea unor noi partenri vă referiți la platforma InterLink?

A.G.: Da, mă refer la această platformă dar nu neapărat și la un mod de comandă automat. InterLink este punctul nostru de start și principalul diferențiator, în primul rând din punct de vedere al instrumente-lor. InterLink include și un ERP și un B2B, practic este un sistem complet. În InterLink partenerii noștri găsesc toată oferta de pro-duse disponibilă, cu stocul real și actualizat în timp real. Nu există produse cu atribute de genul „sună acum” sau „contactează un agent de vânzări”. InterLink permite crearea unui nivel de preț pentru fiecare partener în parte, care nu este un simplu discount ci este un preț personalizat în funcție de mai multe criterii. Sistemul nu permite, de exem-plu, crearea unor alianțe pentru achiziția unui grup de produse astfel încât aceștia să obțină un preț mai bun decât un revânzător mare. InterLink mai dispune și de un sistem complet de sisteme de raportare, astfel încât partenerii să beneficieze de transparență și de o relație corectă de afaceri. InterLink oferă și cinci instrumente de marketing foarte interesante. Unul dintre acestea este TurboCredit. Dacă un partener lansează, în 3 luni consecutive, cel puțin o comandă pe lună, beneficiază de o extensie de 10 zile a termenului de plată. Alt instrument este Banca Interlink. Dacă un partener are un ter-men de plată, să zicem, de 7 zile și plătește mai repede va beneficia de un discount su-plimentar la factura respectivă. Un alt in-strument tratează grupe de produse, dacă se comandă simultan anumite combinații de produse se acordă discounturi suplimentare. Mai există comparatorul de specificații prin care se pot compara diferite produse între ele. De asemenea se poate selecta un produs sau un anumit grup de produse și se poate ge-nera automat o broșură de prezentare pe care partenerul o poate personaliza cu identitatea sa grafică și cu datele de contact și o poate folosi în acțiunile sale de marketing. Mai există și posibilitatea de a negocia prețuri. Se selectează un produs, cantitatea dorită și se poate cere un preț special. În acel mo-ment conversația este dirijată automat către reprezentantul de vânzări care răspunde de contul respectiv, acestuia i se afișează toate

datele relevante despre partenerul respectiv și despre comandă astfel încât să poată face o analiză rapidă a solicitării. Partenerii pot scoate din sistem și un raport pe care îl pot utiliza automat în contabilitate. Importantă este și conexiunea XML care poate popula automat site-urile partenerilor cu poza pro-dusului, specificații și starea corectă a stocu-lui din depozit. Următoarea noutate pe care o pregătim este depozitul din România.

Rep.: Aveți un punct de distribuție la Oradea...

A.G.: Da, dar nu este depozitul nostru. Acum livrăm marfa la Oradea prin sistemul logistic propriu, cu camioanele ABC Data și de acolo marfa este preluată de Fan Curier și este livrată la partenerii noștri. Vom deschide însă și un punct logistic propriu în București.

Rep.: Ce alți diferențiatori aveți față de ceilalți distribuitori din România?

A.G.: Puterea financiară a grupului con-tează foarte mult, mai ales în business-ul de proiecte, pentru că noi considerăm că rolul unui distribuitor este de a susține partene-rii cu stocuri, soluții financiare și termene de livrare corecte. Un alt atu este procentul de 100% de comenzi livrate corect și la ter-men. Până în prezent nu am avut nici un caz de RMA sau de garanție care să nu fie rezolvat la timp, termenul mediu fiind de 2,4 zile. Mai avem diferențiatori prin prisma gamei de produse. Există gama de produse Colorovo, care este un brand propriu, care tocmai se reinventează.

Rep.: Ce produse conține gama Colorovo?A.G.: Prinicipala gamă de produse

Colorovo este alcătuită din tablete și smart-phone-uri. În gama de tablete avem deja și 2 modele cu procesor Intel și vor urma și mo-dele cu Windows 8. Gama va fi dezvoltată încontinuu și principalul avantaj pe care îl avem este o rată foarte mică de căderi, mo-delele de până acum înregistrând o rată de căderi de sub 3%. Vom continua pe această direcție și nu vom face nici un compromis în ceea ce privește calitatea.

A doua linie de produse Colorovo este cea de cartușe compatibile, pentru toate catego-riile de imprimante. Aceste cartușe sunt pro-duse în Uniunea Europeană și oferă garanție pe toata durata de viață (lifetime), au toate certificările necesare, inclusiv pentru pro-iecte, iar dacă imprimanta se defectează din cauza cartușului, Colorovo despăgubește valoarea acelei imprimante.

Rep.: La nivel de grup aveți în portofoliu peste 56.000 de produse, dintre care peste 36.000 sunt disponibile și în România. Re-cent ați lansat și în România gama de corpuri de iluminat și unități de storage. Ce produse noi vor fi adăugate în perioada următoare?

A.G.: În curând vom avea în ofertă şi producători mari de notebook-uri, desktop-uri și servere. La aceștia se va adăuga cel mai mare producător de jocuri din lume. Vom mai adăuga și alte branduri cu mar-gini bune pentru parteneri. Deocamdată ne concentrăm pe maximizarea vânzărilor pe categoriile de produse pe care deja le avem în portofoliu. ABC Data nu lucrează pe canale gri. La anumite produse avem prețuri mai bune datorită faptului că achizițiile se fac la nivel de grup.

Rep.: Recent ați extins și parteneriatul de distribuitor autorizat Intel pentru România. Vor urma și alte parteneriate?

A.G.: Ne pregătim de extinderea partene-riatului cu Microsoft, dar contează foarte mult rezultatele pe această direcție. Încercăm să devenim un distributor care raportează cât mai multe vânzări locale pe toate cate-goriile de produse. Un alt exemplu de parteneriat spre care ne îndreptăm este APC by Schneider Electric. În Polonia vânzările de UPS-uri APC reprezintă cca. 70% din piață. Pentru a putea ajunge în top 5 în 2016 trebuie să construim o echipă care să poată lucra pe proiecte.

Rep.: Unii reseller-i sunt prea mici și nu au capacitatea de a construi proiecte. Aveți o echipă care îi poate ajuta să scrie și să dezvolte proiecte?

A.G.: Da, în România, în prezent avem 7 manageri de produs, dar în Polonia echipa însumează câteva zeci de persoane și funcționăm ca o singură echipă. ABC Data este o companie multinațională iar resursele sunt utilizate acolo unde dau randamentul cel mai bun. Pentru produsele care au ne-voie de pre-sales avem și echipe de pre-sales în Polonia. În plus oferim posibilitatea de a lucra cu stoc și în condiții avantajoase din punct de vedere financiar.

Rep.: Câți oameni aveți în echipă și câți veți avea până la sfârșitul anului?

A.G.: Momentan din echipă fac parte 16 persoane, până la sfârșitul anului vom ajunge la 24, iar până la sfârșitul anului viitor vom ajunge la 35. Majoritatea posturi-lor din echipă sunt front-office şi în special vânzări. �

www.ittrends.ro

12 Nr. 6 - Iunie 2014F O C U S

Utilizarea tehnologiei a devenit vizibilă încă de la ceremonia de deschidere, moment în care un paraplegic, îmbăcat într-un cos-

tum gen „Omul de fier” a dat lovitura de începere a competiției.

Un al doilea moment vizibil și oare-cum amuzant a fost momentul în care primul arbitru a scos de la spate un spray cu care a trasat linia în spatele căreia trebuia să se alinieze zidul la executarea unei lovituri libere. Este vorba despre un spray care pulverizează o spumă albă, pe bază de apă, care se evaporă. Tehnologia a mai fost utilizată vara trecută, la Campionatul Mondial sub 20 de ani, dar este pentru prima dată când este utilizată la un asemenea nivel.

Mingea cu care se va juca în toate partidele actualului campionat mondial este denumită Brazuca și este realizată din 6 fâșii din poliuretan, în formă de elice, lipite termic, deci fără cusături, și are o geometrie care o face să fie mai stabilă în aer. Mingea Jabulani, folosită în urmă cu 4 ani în Africa de Sud, era mai moale și avea tendința să ia o traiectorie impredictibilă, împleticită.

O altă noutate este tehnologia „liniei porții”, sau a liniei de gol. Tehnologia este furnizată de către firma germană Goal Control, care utilizează câte 7 ca-mere video de mare viteză, la fiecare poartă, pentru monitorizarea mingii. Cele 14 camere video sunt conectate la

un calculator de procesare a imaginilor, care filtrează toate obiectele care nu au forma unei mingi și care monitorizează poziția mingii cu o precizie de câțiva mm. Tehnologia este instalată pe toate stadioanele pe care se dispută competiția și cu o precizie de 0,5 mm, în cel mult o secundă, stabilește dacă mingea a depășit sau nu linia porții și trimite un mesaj pe smartwatch-ul de pe mâna arbitrului, care vibrează și afișează textul „Goal”, dacă golul tre-buie validat. Instalarea tehnologiei a costat între 200.000 și 300.000 euro/stadion și a fost suportată de FIFA.

Nu trebuie să scăpăm din vedere nici ghetele fotbaliștilor, diferiți producă-tori străduindu-se să incorporeze cât mai multă tehnologie și în acestea. Nike, de exemplu, a lansat ghetele Mercurial Superfly, care vor fi utili-zate, printre alții, de către Ronaldo și echipa Portugaliei. Acestea sunt făcute dintr-un strat de trei țesături, astfel încât să fie mai subțiri și să se muleze mai bine pe picior. Și inovațiile continuă de la călcâie și până în talpă și la degete. Alți fotbaliști vor purta ghete Warrior Global, proiectate de Wilmslow un model fiind denumit Gambler iar altul Skreamer. Aceste ghete promit să fie mai ușoare, mai ergonomice, să absoarbă din viteza mingii, să muleze mai bine piciorul pe minge etc.

O altă zonă spre care s-a îndrep-tat atenția producătorilor de tehnolo-

Tehnologie și fotbalde Romulus Maier

Campionatul Mondial de Fotbal 2014 este cea mai avansată competiție din punct de vedere tehnologic care a avut loc până acum. Și până când vom vedea și mai multă tehnologie la o competiție viitoare, să aruncăm o privire asupra noilor tehnologii care sunt utilizate în timpul acestei ediții, care abia a început.

www.ittrends.ro

13Nr. 6 - Iunie 2014

F O C U S

gie este cea a tricourilor. În condițiile în care temperaturile din Brazilia sunt destul de ridicate, este important ca temperatura corpului jucătorilor să fie menținută la valori scăzute. Naționala Braziliei, de exemplu, va purta tricouri Nike care înglobează o tehnologie de-numită „cool under pressure”, care per-mite termoreglare, permițând o aerisire cu 56% mai bună decât modelele ante-rioare și care au în compoziție doar 6% bumbac, restul de 94% fiind polyester. Adidas vine, în schimb, cu geci adiPower, care pot fi purtate înainte și după meci, sau în timpul antrenamen-telor. Acestea sunt pre-răcite înainte de purtare, astfel încât să reducă tempera-tura corpului și să întârzie instalarea oboselii cauzate de temperaturile înalte.

Tot Adidas a lansat mingea de fotbal denumită Smart Ball. Aceasta are incorporați senzori care măsoară tăria șutului, traiectoria mingii și punc-tele de impact la executarea cornerelor sau a loviturilor libere. Acești senzori comunică prin Bluetooth cu o aplicație care îi ajută pe jucători să exerseze cum să tragă mai bine în minge.

Sony, partenerul oficial FIFA pen-tru broadcast, a instalat peste 224 de camere video HD, care vor înregis-tra peste 2.500 ore de transmisie, mai mult ca niciodată. De asemenea acesta este primul campionat mondial în care unele meciuri vor fi înregistrate în for-mat UHD 4K. Pentru transmiterea aces-tora este necesar ca rețeaua de sateliți să pună la dispoziție un canal de 100 Mbps.

La competiție vor participa cca. 3 mi lioane de fani iar cca. 4 miliarde de oameni vor urmări meciurile la TV. Aceștia vor privi, vor comenta, vor vota și vor face pariuri, simultan de pe mai multe dispozitive, ceea ce va face ca această competiție să fie prima multi screen și inevitabil găzduită în cloud, pentru a face față traficului imens. Prin urmare nu puteau lipsi nici aplicațiile pentru smartphone-uri și tablete. Nu-mărul lor este foarte mare, chiar și în România fiind lansate astfel de aplicații (cel puțin) de către toți operatorii de comunicații mobile.

Ca să vă formați o idee despre volu-mul traficului generat, Akamai a de-

clarat că se așteaptă la 2,5 milioane de stream-uri video simultan, în orice mo-ment, față de doar 1,6 milioane în 2010, ceea ce va face ca vârful de trafic de date să ajungă până la 25 Tbps.

Pariurile vor crește și ele exploziv. Se așteaptă ca, de exemplu, unul din 3 adulți din Marea Britanie să parieze online. Conform unei estimări Juniper Research valoarea globală a pariurilor ar putea ajunge la 62 de miliarde US$.

Pentru a face față traficului, compa-nia braziliană de telecom Oi, unul din-tre partenerii oficiali FIFA, și-a mărit capacitatea rețelei, de la 78.000 de hotspot-uri în aprilie, la 700.000 de hotspot-uri în prezent.

Fie că sunteți sau nu sunteți fani ai fotbalului, în următoarele săptămâni nu vă veți putea ascunde de acest fenomen. Nici că se putea moment mai potrivit pentru infractorii cibernetici să încerce să vă fure date, identitatea digitală sau chiar bani. Următoarele zile vor cunoaște o explozie a mesajelor de phishing, trimise prin e-mail sau pe rețelele sociale, care vă vor promite premii, bilete, cadouri și cine știe mai ce. Abțineți-vă să dați click dacă nu doriți să vă infectați calculatorul, sau să vă fie furată identitatea digitală, prin redirectarea către pagini de web false. Dacă intenționați să urmăriți online competiția nu picați în plasa mesajelor care vă spun că trebuie să faceți un up-grade și prin urmare să descărcați și să rulați un executabil. Conform GFI, în această perioadă apar între 70 și 100 de site-uri noi de phishing și scam, având ca temă Campionatul Mondial. Chiar și căutarea de informații despre anumiți fotbaliști vă poate duce către site-uri in-fectate. Riscul de a ateriza pe o pagină cu malware sau cu reclame agresive este de 3,76% dacă doriți informații de-spre Ronaldo, 3,72% despre Messi și de 3,34% despre Casillas, conform McAfee.

Va fi un campionat fierbinte, în care până la urmă golurile le vor da jucătorii, chiar dacă rezultatul final al unor par-tide va fi influențat de arbitrii. Iar dacă doriți să aveți și o altă perspectivă asupra Fédération Internationale de Football Association (FIFA) vă reco-mand clipul lui John Oliver și banda lui Fredo and Pid’jin. �

www.ittrends.ro

14 Nr. 6 - Iunie 2014C A D

În urmă cu un deceniu şi ceva eram uimit de facilităţile de mesagerie pe care Alibre Design (actualmente Geomagic Design) le integrase cu îndrăzneală în software-ul MCAD. Astăzi funcţionalităţile de colabo-rare via Web nu mai constituie o surpriză în soluţiile CAD/CAE/CAM, iar unii dintre furnizori mizează esenţialmente pe acestea. (Şi recent-apărutul „AutoCAD 2015” are în „Design Feed” o astfel de facilitate cheie.) Putem vedea fenomenul acesta ca pe un semn de maturitate: software-ul PLM şi-a completat gama de funcţionalităţi esenţiale privind proiectarea, pregătirea fabricaţiei şi managementul proceselor, iar acum adaugă acestora funcţiuni complementare. Dar pu-tem interpreta ca fiind aici şi înţelegerea necesităţii de a asigura o colaborare lărgită, nelimitată la tradiţionalele sectoare ale întreprinderii. Poate-i şi un pic de disperare în efortul de menţinere pe o piaţă tot mai puţin generoasă.

Adaptări de paradigmăProbabil că nu e hazardat să spun că acronimul PLM (Product Life-cycle Ma-nagement) a înlocuit clasicul şir CAD/CAE/CAM atunci când jucătorii acestei pieţe (creatorii de software tehnic, dar mai ales utilizatorii) au realizat necesita tea de a adăuga acestui flux un liant esen ţial: knowledge capturing. Captarea cunoştinţe-lor (de proiectare, inginerie, fabricaţie) – mani festată concret (dar nu neapărat com-plet) în componenta PDM – venea de fapt

tot din acel inevitabil curent al globalizării (materializat, dacă vreţi o exemplificare practică, în certificările ISO privind manage-mentul calităţii în organizaţii).

Evoluţia galopantă a telecomunicaţiilor şi fuzionarea acestora cu informatica constituie o altă premisă de schimbare a paradigmei în soluţiile CAD. Altfel zis, peste reformarea în curs de realizare (de fapt, în curs de finalizare, ca să fim mai exacţi) se suprapune o alta. PLM-ul de-abia se cristalizează, că deja trebuie să se reinventeze. Să se adapteze aliniindu-se

noilor tendinţe, doar astfel putând să supravieţuiască şi să confere beneficia-rului şanse de menţinere pe o piaţă cu concurenţă crescândă.

Colaborare tot mai globalăCompaniile producătoare de software PLM au înţeles că trebuie să furnizeze clienţilor facilităţi de colaborare fără limitări geo-grafice. Însă mixul foarte complicat al proceselor de dezvoltare a produselor (complexitate evidentă mai ales în indus-triile constructoare de maşini, de echi-pamente şi utilaje) este suficient de greu gestionabil şi în situaţia în care manage-rii, inginerii şi lucrătorii se află în aceeaşi ogradă, d-apoi când întreprinderea are sucursale şi subcontractori pe diverse me-ridiane ale globului, funcţionând în medii şi culturi diferite.

Unelte de colaborare: email, teleconferinţă, video conferinţă,

mesagerie instanatanee, grupuri de lucru, LinkedIN, wiki-uri,

forumuri sociale, ş.a.

Faţă de uneltele de colaborare deja clasice, noua generaţie – incluzând aici mai ales platformele de colaborare ba-zate pe internet (gen SharePoint, Sabisu, OpenText, etc.) – trebuie să asigure în-treprinderii acces/vizibilitate în timp real la informaţiile despre resurse şi de-spre produs (deci o paralelă cu conceptul clasic PDM) şi să-i permită diseminarea

Provocări pentru PLM: globalizare, democratizare, socializarede Mircea Băduţ

Dintr-o anumită perspectivă se poate spune că această criză economică doar grăbeşte ceea ce globalizarea oricum ar face. Deschiderea pieţelor, circulaţia capitalurilor, democratizarea informaţiei, sunt acestea elemente cheie în cursul civilizaţiei actuale, şi care determină ascuţirea competiţiei între „jucătorii” industriali. • Lansarea giganticului

târg Hannover Messe de anul acesta i-a prilejuit unuia dintre organizatori (dr. Jochen Köckler) emiterea unei fraze ce schimbă cunoscuta paradigmă evoluţionistă: „Cel rapid îl mănâncă pe cel lent, nu cel mare pe cel mic”. • Se poate PLM-ul adapta astfel încât să împace corporatismul cu dinamica social-economică?

www.ittrends.ro

15Nr. 6 - Iunie 2014

C A D

informaţiilor despre şi peste procesele din fluxul organizaţional: planificare, proiec-tare, finanţare, aprovizionare, fabricaţie, logistică, desfacere. Şi subliniem câştigul adus de noile platforme web: depăşirea secvenţialităţii, acoperirea tot mai largă şi cât mai integratoare a proceselor. La care adăugăm avantajele secundare. Ar fi în primul rând uşurinţa (şi deci flexi-bilitatea) de alcătuire a echipelor de lucru virtuale (conectând resurse umane din în-treprindere dar şi parteneri externi: furni-zori, OEM, servicii exterioare, distribuitori, reprezentanţe, vânzători, consultanţi, in-tegratori, şi până la clienţi/beneficiari). De asemenea, modificările ulterioare ale pro-duselor, ori ale business-ului, se vor re-

aliza mai rapid prin această infrastructură de colaborare.

Facilităţile de „social computing” ine-rente paradigmei Web 2.0 au deschis multe oportunităţi, iar furnizorii de soluţii PLM s-au pliat în final pe acestea. (Adop-tarea gadget-urilor comunicaţionale nu este aici una rapidă, mediul industrial do ve din du-se de obicei mai reticient.) Astfel, Dassault Systemes promovează platforma 3DExperience, Autodesk are „PLM 360”, iar compania Omnify propune „Empower PLM”. Pentru întreprinderile mici/medii (SME-uri), soluţiile de PLM co-laborativ sunt bazate majoritar pe cloud-computing (cloud-ul furnizorului soft-ware), pe când întreprinderile mari recurg

la propriile sisteme informatice (eventual constituite în cloud-uri private).

Problematici ale colaborării socialePe lângă aspectele tehnice – de infra-structură (TIC), de integrare operaţională a comunicării în fluxul CAD/CAD/CAM/PDM, şi de coerenţă/conformitate cu in-tenţiile/standardele de business –, asi-milarea funcţiilor de colaborare trebuie să ia în calcul şi chestiunea securităţii datelor. Chiar dacă nu toate informaţiile vehiculate

prin uneltele de colaborare se constituie în bunuri de valoare, problematica este una importantă. Din fazele de proiectare constructivă şi tehnologică, ori din cele de inginerie, se acumulează un impor-tant capital intelectual, care trebuie cumva protejat.

Folosirea mijloacelor de socializare în contextul PLM al întreprinderii implică o serie de riscuri: furtul/scurgerea de informaţii de concept, alterarea brand-uri-lor, expunerea la procese intentate pentru aparente încălcări de pantente, ş.a.m.d. Iar definirea de politici concrete în folo-sirea mediilor de comunicare nu este facilă. Avem deci o evoluţie pe muchie de cuţit: întreprinderile nu-şi permit să ignore facilităţile de colaborare socială, dar nici nu le pot lăsa să funcţioneze neregle mentat.

Efecte secundare practiceDeja s-a observat că „infiltrarea” mediilor sociale de colaborare a catalizat tendinţele de externalizare a diverselor procese de business. Pe măsură ce utilizarea faci-lităţilor de comunicare a demonstrat că se poate lucra la un proiect de pe orice me-ridian, întreprinderile au prins curaj în a folosi outsourcing-ul ca opţiune practică

de adaptare la mişcările şi la contracţiile pieţelor. Ne aşteptăm ca în viitor aspectul să se accentueze, şi – reiterând butada darwiniană, că peştele mai rapid îl scoate din business pe cel mai lent – să aibă câştig de cauză nu cel care deţine cele mai multe/bune resurse, ci acela care le poate polariza şi re-concerta mai repede. Probabil că ex-ternalizarea va viza funcţii tot mai variate din ciclul de viaţă al proceselor: inginerie, fabricaţie, logistică.

Uneltele colaborative din sistemul in-formatic de întreprindere (asigurâd co-municarea interumană dar şi schimbul de date/informaţii despre produse, procese şi proceduri de lucru) se vor extinde firesc şi spre faze mai din aval: asistenţa tehnică de exploatare; punerea în exploatare (in-stalarea); dezafectarea; conformarea cu reglementările din domeniile respective. Tot mai des vom auzi despre urmărirea în timp-real a performanţei/comportării produselor fabricate, ceea ce va permite producătorului să aplice mai rapid ajustări şi perfecţionări în flux (angajând soluţii/

abordări noi, concepţii inovative, soluţii tehnico-economice mai bune), dar îi va îngădui şi să-şi planifice mai realist des-facerile de produse.

Probabil că, în aceeaşi direcţie a reduce-rii circulaţiei documentelor tipărite, vom vedea integrate în soluţiile PLM şi facilităţi de semnare electronică (chestiune având efecte/avantaje proporţionale cu mondia-lizarea colaborărilor). �

Michael Fauscette, vicepreşedinte IDC: „Construirea unei întreprinderi

colaborative înseamnă mai mult decât [integrarea de] noi unelte software, înseamnă schimbări în cultură şi în

comportament.”

www.ittrends.ro

16 Nr. 6 - Iunie 2014T E N D I N Ţ E

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

- 26 iunie, Bucureşti - Convergence, Cloud Computing, XaaS (Everything as a Service) - 2-7 septembrie, Kosharitsa, Bulgaria - Şcoala de Vară Technologies Tour* - 22-28 septembrie, Bucureşti - Bucharest Science Festival 2014** - 25 septembrie, Bucureşti - eHealth 2014***- 2-3 octombrie, Sibiu - Cybersecurity in Romania**** - 9 octombrie, Bucureşti - BPM EE National Conference - 23 octombrie, Bucureşti - Agile Tour - 26-28 noiembrie, Bucureşti - ROCS (ROmanian Computer Show)***, ediţia a 20-a

* Eveniment IDG Romania, Agora Group este Partener ** Eveniment organizat de ASUR si Parentime, Agora Group este Partener *** Eveniment organizat în parteneriat cu IDG Romania **** Eveniment organizat de Swiss Webacademy, Agora Group este Partener

www.agora.rooffice@agora.ro

Cloud-ul oferă o mobilitate tot mai mare utilizatorilor, iar dispozitivele mobile și alte periferice ale acestora nu se mai află în zona securizată a companiei, ci sunt distribuite peste tot în exterior. În acest context, companiile reușesc tot mai greu să controleze sau să protejeze utilizatorii, atunci când se află în exterior. Totodată, amenințările tehnologice se înmulțesc con-siderabil, iar securitatea devine un aspect important în utilizarea Cloud-ului.

Cum reușim să găsim un echilibru între securitate și mobilitate?

Paradoxul echilibrului dintre securitatea și mobilitatea în Cloud constă tocmai în definiția pe care fiecare companie o acordă acestui echilibru: nu poți găsi un echilibru dacă compania ta este „freak control”, dar dorește și mobilitate în același timp. Dorința de a deține controlul absolut contravine Cloud-ului în general, care este definit prin gradul mare de mobilitate oferită utilizato-rilor. Companiile trebuie să înțeleagă nevoia de mobilitate și benefi ciile acestui concept într-o lume de business în continuă mișcare și să renunțe treptat la controlul deplin.

Pe de altă parte, tehnologia în Cloud trebuie să se plieze unei strategii inteli-gente de securitate a companiei, pentru următoarele motive: � Dispozitivele mobile și alte periferice

nu se mai regăsesc exclusiv în aria securizată a companiei;

� Dispozitivele sunt prea puternice pen-tru a nu fi securizate;

� Dispozitivele nu sunt suficient de pu-ternice pentru a rula singure un sistem de securitate;

� Soluția este plasarea unei funcționalități care ar fi fost în firewall sau pe dispozi-tiv într-o barieră de securitate în cloud;

� Când un dispozitiv mobil se conectează la internet, poate face acest lucru prin bariera din Cloud, care poate bloca ast-fel amenințările.

Trecerea în Cloud aduce cu sine o scădere bruscă a controlului deținut de companii și o mobilitate sporită, între care securitatea poate fi asigurată foarte bine. Bineînțeles, Cloud-ul nu presupune lipsa totală a controlului, ci doar schimbarea perspec-tivei asupra acestuia: companiile vor

putea deține în continuare controlul prin cunoașterea practicilor furnizorilor din Cloud, însă se vor adapta tot mai mult la mobilitate. În definitiv, găsirea unui echili-bru în ceea ce privește mobilitatea depinde de valoarea adusă de aceasta: companiile în care creșterea valoarii business-ului de-pinde foarte mult de mobilitatea utilizato-rilor vor găsi mult mai rapid și ușor acest echilibru.

Mai multe informații despre soluțiile în Cloud, securitatea și mobilitatea ofe-rite de acestea companiilor puteți găsi ac-cesând site-ul www.classit.ro sau intrând în legătură cu un consultant Class IT la adresa de e-mail office@classit.ro. �

Cum găsești echilibrul între securitate, mobilitate și Cloud?

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Lumea tehnologică se schimbă rapid, iar odată cu aceasta se schimbă dispozitivele pe care le folosim, aplicațiile sau soluțiile de securitate utilizate.

www.ittrends.ro

17Nr. 6 - Iunie 2014

O P I N I I

Nici o perioadă a anului nu îmi place mai mult decât începutul verii, când parcă se simte în aer, concentrată, bucuria fre-mătătoare a miilor de tineri care așteaptă vacanța. Dacă există un spirit al libertății, acesta trebuie să fie! Pentru mine, nu este o așteptare leneșă, fiindcă, în fiecare an, acesta este momentul în care încep să pregătesc reîntâlnirea cu mai tinerii colegi de la școala de vară din Macea.

Denumirea destul de academică, „Infor-matica la Castel”, pe care gazdele au dat-o acestei întâlniri ce are loc, de unsprezece ani, lângă Arad, nu reușește să spună prea multe despre bucuria și entuziasmul exploziv cu care participanții se întâl-nesc acolo de fiecare dată. „Informatica la Castel” este un eveniment la care cele două cuvinte din titlu, „dragostea față de computere” și „castelul” au pondere egală. Aici, oamenii nu se întâlnesc doar pentru că au fost invitați sau pentru că vor să revadă vechi cunoștințe, ci pen-tru că, peste an, fiecare dintre ei a mai aflat câte ceva despre arta transmiterii și stocării informației și abia așteaptă să împărtășească și celorlați cele descoperite. Efervescența intelectuală de bună calitate, curiozitatea tehnică, studiul aprofundat, transpuse în decorul istoric misterios al Castelului Cernovici și alimentate cu multă cafea, tinerețe, prietenie, bere, relaxare și vioiciune dau, împreună, ingredientul de bază al școlii.

Da, tema taberei o constituie Software-ul Liber, sistemul de operare GNU/Linux - în miile lui de forme și distribuții – și tehnologiile deschise de comunicare prin Internet. Dar să nu-și imagineze, vă rog, cineva, o sală de clasă plină de studenți bărboși și de fete ochelariste, care nu ridică ochii din nesfârșite șiruri de litere albe pe negrele ecrane UNIX, din linii de cod sau

din studiul unor algoritmi complecși. „In-formatica la Castel” nu este, nici pe de-parte, așa ceva. Dimpotrivă, scopul este popularizarea tehnologiei GNU/Linux, atragerea acelora care folosesc un calcula-tor în viața de zi cu zi, fără să-și facă obiect de studiu din mașinăria propriu-zisă. De aceea, începătorii în Linux sunt nu doar bineveniți, ci și încurajați, ajutați, doriți, în tâmpinați cu deschidere, competență și amabilitate. Pentru cei noi, e nevoie doar de curiozitate autentică. Și de puțin curaj... :)

Nu în ultimul rând, Macea este locul unor dezbateri vii, pe teme practice ce au legătură cu politicul și socialul la fel de mult ca și cu tehnologia. Minți deschise, de toate vârstele, lucrează ca să găsească răspunsuri valabile la problemele practice cu care se confruntă azi România. De ce s-au transformat școlile și universitățile în adevărate „vitrine” în care corporațiile își expun software-ul proprietar, „legând de glie” absolvenții, prin obișnuințe de-formate și asigurându-și, astfel, vânzări

viitoare? Cum se justifică atâtea programe imposibil de studiat, scumpe și, uneori, inutile într-o țară ale cărei primării, spitale și școli se zbat într-o cronică lipsă de fon-duri? Ce putem înțelege, învăța și asimila din tehnologiile ce ne vin de peste granițe, ca să nu ne limităm la rolul de simpli con-sumatori? În aplicații practice, cum putem înlocui software-ul neliber cu echivalen-tul său sub licențe deschise, evitând pro-gramele-spion, monopolurile comerciale și restricțiile? Ce putem face pentru libertatea și neutralitatea Internetului?

Dacă doriți să dezbatem liber toate aces-tea și să răspundem împreună întrebărilor pe care ni le punem cu toții, ediția 2014 a Școlii „Informatica la Castel” vă așteaptă, cu plăcere, între 25-30 august! Înscrierile se fac la http://proinfo.uvvg.ro, în limita locurilor oferite de Castel. �

Macea, castelul cu computere și poveștide Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

Motto: „Izolarea românilor convine, deocamdată, fiindcă unii nu se pot menține la putere decât dacă lucru-rile merg rău. Pentru a face binele, e nevoie de bună-credință, de pricepere, de specialiști. Comuniștii și urmașii lor nu-și mai găsesc locul acolo unde lucrurile merg bine. Li se vede incompetența.” Majestatea Sa Regele Mihai I al României*

* În introducerea „Un an de la primele convorbiri” din volumul „Nimic fără Dumnezeu – Noi convorbiri cu Mihai I al României” de Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, 1992

www.ittrends.ro

18 Nr. 6 - Iunie 2014L O R E D A N A ’ S V O I C E

Ce faci când îţi dai seama că ai trimis către presă un material cu greşeli?

Sigur că nimeni nu vrea să trimită un material cu greşeli către presă. Niciun om de PR nu doreşte să fie pus în situaţia de a gestiona o asemenea situaţie – atât în ceea ce priveşte relaţia cu clientul/şeful, cât

şi în relaţia cu presa. Cu toate acestea apar situaţii în care diverse materiale ajung la presă cu greşeli, mai mari sau mai mici. Orice om de comunicare ar trebui să ştie însă cum gestionează o astfel de situaţie. Deşi soluţia potrivită pare logică şi extrem de la îndemână, constat des că pentru mulţi nu pare a fi extrem de intuitivă. Unul dintre exerciţiile de la cursul de comunicare pentru afaceri pe care îl predau online la AcademiadeAfaceri.ro se axează exact pe acest subiect

şi văd uneori răspunsuri care mă uimesc la fel cum o fac şi reacţiile unor oameni din agenţii după ce îşi dau seama că au trimis materiale cu greşeli la noi, la PRwave.

TeoriaÎn teorie, orice material trimis către presă (de fapt, prin extindere, orice material indiferent de suport şi scopul pentru care este realizat) trebuie să aibă bunul de tipar (BT-ul) clientului. Tot în teorie, materialele sunt verificate de mai multe persoane, din agenţie şi din partea clientului (sau de subordonaţi şi apoi de şef, dacă există un departament de PR intern). În consecinţă, materialele fiind verificate, ar fi imposibil ca ele să fie expediate cu greşeli.

PracticaTeoria, ca teoria, practica ne omoară se spune. Ei bine, nu ne omoară, dar există o diferenţă între teorie şi practică. Uneori clientul/şeful nu citeşte cu atenţie şi greşeli lăsate de agenţie/subordonaţi rămân în material.

Există însă şi situaţii în care clientul nu furnizează datele corecte – cifre de afaceri eronate, procente greşite, câte-un nume cu câte-o literă lipsă –, iar la verificarea finală îi scapă eroarea şi aceasta ajunge la presă în cadrul materialului.

De-a lungul timpului, la PRwave, am primit o sumedenie de solicitări de a modifica diverse materiale publicate deja: vârsta greşită a unui autor, numele vreunui participant la un eveniment, paragrafe cu informaţii greşite, cifre de afaceri etc.

ReacţiaS-a întâmplat: materialul trimis către presă are greşeli. Ce faci?

În primul rând trebuie analizat impactul greşelii: este vorba despre o literă, un cuvânt scris greşit în finalul comunicatului, la „despre companie”? Este vorba despre numele invitatului special al evenimentului? Este vorba despre o informaţie greşită – era vorba de locul doi nu de locul trei în Topul X realizat de publicaţia Y? şi aşa mai departe.

Este evident că în prima situaţie, cu o literă uitată într-un cuvânt din partea de final a unui comunicat, descrierea companiei, nu este o greşeală atât de mare încât să fie nevoie să se retrimită comunicatul. Este regretabil că există acea eroare, este de dorit să fie corectat cuvântul pentru viitoarele comunicate, dar nu se impune trimiterea materialului din nou către presă. În celelalte situaţii, şi în altele similare, se impune trimiterea informaţiei corecte către presă cât mai curând.

În mod normal, se redactează erata, se trimite pentru BT de urgenţă la client (după ce se discută cu acesta la telefon, de preferat) şi apoi, după ce se primeşte acordul clientului pe noul material se trimite erata către presă. Este indicat să se evidenţieze paragraful/cuvântul care trebuie modificat (dacă materialul a fost deja publicat) sau care a fost corectat (dacă încă nu a apărut un articol pe acel subiect).

Sigur, pot fi locuri sau momente în care informaţia nu mai poate fi corectată (dacă era o greşeală legată de cifra de afaceri şi greşeala s-a descoperit a doua zi, după ce deja a apărut în ziare, de pildă). În acest caz, se va reveni la ceva timp cu un alt material care să cuprindă, pe lângă o informaţie relevantă pentru presă, şi cifra corectă.

Ceea ce nu este totuşi recomandat este să stresaţi reprezentanţii mass-media. Mi s-a întâmplat de pildă să primesc pe e-mail un prim comunicat de la cineva şi, peste trei ore, după ce materialul apăruse deja pe www.prwave.ro, să primim solicitare de corectare de la şeful acelei persoane, apoi persoana de la PRwave care a publicat comunicatul să fie contactată şi pe Facebook, apoi, deşi colega mea îi spusese că ia imediat legătura şi cu mine, eu să primesc SMS şi telefon (la telefon nu am putut răspunde), să mă contacteze şi pe mine pe Facebook şi pe Twitter. Mai trebuie să adaug ceva? :)

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Greşelile pot apărea, deşi este de dorit să fie evitate; ceea ce contează este să se împiedice propagarea informaţiei eronate.

«

www.ittrends.ro

19Nr. 6 - Iunie 2014

O P I N I I

M i-ar plăcea să cred că progresul omenirii s-a declanșat nu atunci când omul a descoperit focul ci atunci când el a împărtășit secretul semenilor lui, fără să-i pună

să-i plătească 3 bucăți de hot-wingz la fiecare friptură de pterodactil pe care ar fi făcut-o aceștia. Acela a fost probabil primul om care a inventat conceptul de open-source.

Recent, lumea altminteri sălbatică a afacerilor a fost scuturată de încă o astfel de faptă de neînțeles pentru unii adepți ai capitalismului îndârjit, când firma Tesla Motors, încă una pusă pe picioare de non-conformistul Elon Musk, a cedat public brevetele pentru încărcarea rapidă a bateriilor. Cuvintele lui Musk au fost: „Yesterday, there was a wall of Tesla patents in the lobby of our Palo Alto headquarters. That is no longer the case. They have been removed, in the spirit of the open source movement, for the advancement of electric vehicle technology.”

În urmă cu 125 ani, un personaj legendar și controversat, Nikola Tesla, cel al cărui nume a fost împrumutat simbolic pentru firma celui mai „tare” automobil electric din prezent, a

renunțat și el la toate drepturile financiare care ar fi decurs din aplicarea patentului său pentru a-l sprijini pe Westinghouse să câștige cursa electrificării, cursă dintre actualul învingător AC (curentul alternativ) și DC-ul susținut de alt mare inventa-tor, Edison. Dacă Tesla ar fi ținut morțiș să-și primească tainul pentru fiecare generator de curent electric, astăzi străzile orașelor ar fi fost umbrite de podurile de cabluri groase și fierbinți necesare transportului curentului electric și fiecare cartier ar fi avut propria lui termocentrală!

Și atunci, ca și acum, ideile inovatoare ale lui Tesla intrau în contradicție cu interesele financiare ale unor magnați. Nici mașina care-i poartă numele n-a fost scutită de adversitatea celor care văd în progres doar pericolul diminuării afacerilor proprii. Au fost chiar state în USA, țara simbol al pieței libere, unde mașina lui Elon Musk a fost blocată la vânzare prin legislație, prin tertipuri avocățești și pretinse cutume comer-ciale, instituite probabil pe vremea când onorabilii cuceritori ai vestului făceau naționalizarea terenurilor indienilor.

Toată istoria omenirii a fost presărată de astfel de exemple de oameni mult mai preocupați de știință și progres decât de dividende și dobânzi. Nici pe Leonardo da Vinci, nici pe Newton sau pe Marie Curie nu i-a mânat în cercetare dragostea de terenuri pe care să le lase moștenire urmașilor pentru a ridica mall-uri pe ele.

În ultima vreme, bine mânuite de specialiști în scosul banu-lui din buzunarul celui de lângă el, brevetele au devenit niște arme de îngenucheat firme concurente, iar ingineriile finan-ciare, la nivel macro, de subjugat popoare. Ce păcat pentru urmașii lui Pitagora că acesta n-a știut să-și protejeze desco-peririle în domeniul geometriei printr-un patent în-veci-trans-misibil și acum sunt nevoiți să primească ordinele în plic de la cei care, cu răbdare și generozitate, ani de-a rândul, au hrănit șeptelul politicienilor și bugetarilor pofticioși.

Conceptul de open-source s-a extins în ultima vreme și în domeniul hardware-ului prin publicarea pe internet de pla-nuri de la asamblarea de mini-calculatoare, imprimante 3D, scannere pentru cărți sau alte dispozitive electronice mergând până la planuri de construcție a unor tractoare sau mașini agricole artizanale, termenul de DIY (do-it-yourself) fiind destul de răspândit în vest. Impresia mea este că românul de azi, fiul românului abonat ieri la Minitehnicus, e un „degrabă cumpărătoriu de lucru gata făcut de alții”, singurul lucru pe care-l face singur cu plăcere fiind grătarul, la iarbă verde, de 1 Mai.

Într-o lume în care din ce în ce mai mult „cumpărăm cu bani pe care nu-i avem, lucruri de care nu avem neapărată nevoie doar pentru a-i impresiona pe cei din jur cărora de fapt nu le pasă deloc de noi” (așa văzui pe un carton „motivațional” pe net), într-o lume în care firme ajung să se războiască în justiție emițând pretenții asupra dreptului de proprietate intelectuală asupra culorii de pe talpa pantofului sau pe „rotunjimea delicată a colțurilor telefonului”, personaje vizionare ca Tesla, Elon Musk, Tim Berners-Lee sau Linus Torvalds pun greutate în talerul care trage spre un viitor în care oamenii sunt mai puțin îndatorați băncilor sau companiilor.

Se spune că greșeala fundamentală pe care a făcut-o Tesla a fost aceea că a împărtășit finanțatorului său, J.P.Morgan, viziunea lui pentru un viitor în care lumea să primească ener-gie gratis și simplu, fără fire, fără contoare. Greșeala i-a fost capitală, partea cu „fără contoare” determinându-l pe omul cu portofelul să-și reconsidere politica de investiții în cercetare. �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

Open-source în hardware

„românul de azi, fiul românului abonat ieri la Minitehnicus, e un «degrabă cumpărătoriu de lucru gata făcut de alții», singurul lucru pe care-l face singur cu plăcere fiind grătarul la iarbă verde, de 1 mai.”

«

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

20 Nr. 6 - Iunie 2014

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMarina Enache, Events Managermarina.enache@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2014 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Revista IT Trends este disponibilă şi online la adresa: http://issuu.com/agoramediaUtilizatorii de dispozitive Android pot descărca aplicația de la adresa: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.issuu.android.app

„Utiliza torii de servicii își pot plăti facturile (Vodafone, Orange, Romtelecom, RDS & RCS, GDF Suez, Enel Muntenia), de oriunde ar fi, într-un timp foarte scurt, folosind smartphone-ul sau o tabletă”, a menționat Petrișor Costin, Director Produse & Segmente, Prim-vicepreședinte UniCredit Țiriac Bank.

„Clienții pot face, de asemenea, plăți rapide, folosind căutarea interactivă, pentru a solicita informații despre produsele bancare, cum ar fi împrumuturi sau carduri de credit și de a crea pro-priile depozite. În plus, ei pot afla foarte ușor care este cea mai apropiată sucursală a unei bănci sau ATM-uri, folosind harta”, a declarat Petrișor în timpul unei conferințe de presă. Noile opțiuni se adaugă la deja prezentele funcții din prima versiune a aplicației de Mobile Banking, lansate de UniCredit Țiriac Bank în septem-brie 2012.

Îmbunătățirea aplicației de mobile banking în UniCredit Țiriac, face parte dintr-un proiect la nivelul UniCredit Group CEE, care acoperă șapte bănci UniCredit în regiunea Europa Centrală si de Est. Scopul Băncii a fost acela de a oferi clienților săi aplicații inovatoare și bogate care utilizează caracteristici de smartphone-uri, oferă navigare simplă și angajarea clienților în procesul de navigare printre produsele și serviciile bancare.

Aplicația este complet bazată pe gesturi și reprezintă o revoluție în lumea aplicațiilor de mobile banking, prin introducerea unei noi logici de navigare, numită „UniCredit m-plan”. „M-plan”, este conceput ca un system 2-D de coordonate, care permite utiliza-

torilor să determine în mod unic poziția lor în aplicație și face ca experiența utilizatorului cu aplicația să nu aibă întreruperi.

Versiunea actualizată de Mobile Banking este disponibilă pentru sisteme de operare Android și iOS, în timp ce pentru toamnă este planificată lansarea noii versiuni pentru tablete. Comisionul lunar de Mobile Banking este de 2 lei, dar aplicația poate fi descărcată gratuit în cadrul ofertei de produse și servicii ale băncii.

Aplicația a fost dezvoltată și implementată de către Asseco SEE Croația, companie IT lider în domeniul soluțiilor de Mobile Banking și de autentificare, cu o poziție puternică în regiunea Europa de Sud-Est.

Asseco South Eastern Europe (din care face parte Asseco SSE Croația, impreuna cu alte companii din zona balcanilor, printre care și România) este o companie regională, specializată în dez-voltarea și implementarea d e soluții IT, proprietar fiind grupul Asseco Poland, cea mai importantă firmă poloneză de IT în ce privește capitalizarea, fiind de asemenea una din cele mai mari firme IT din Europa listate la bursă. �

Asseco SEE a implementat versiunea actualizată a aplicației Mobile B@nking la UniCredit Țiriac Bank

Ş T I R E

UniCredit Țiriac Bank a lansat versiunea îmbunătățită a aplicației de mobile banking, oferind un design inovativ, experiență de utilizare și adăugarea de noi funcții, prin care clienții săi iși pot controla situațiile bancare direct de pe telefoanele mobile.

cloudsocratePlatforma deschisă de business în cloud

Soluție completă ERP&CRM&BI. Platformă pentru dezvoltare rapidă de aplicații.

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: office@bitsoftware.ro

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse de deținere.

www.bitsoftware.ro

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-te Programului de Parteneriat SocrateCloud și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

Platformă pentru dezvoltare rapidă de aplicații

Aplicații Mobile Aplicații Web Rapoarte

ERP CRMMijloaceFixe

Salarii ModulePersonalizate

Servicii Web

Managementul performanței - BI

Clienți

ParteneriISV / OEM

Fluidul pentru stingerea incendiilor 3M™ Novec™ 1230 este o fl uorocetonă – o substanță dezvoltată de compania 3M, care oferă o serie de avantaje importante, comparativ cu înlocuitorii halonilor convenționali.

Deoarece stinge prin efectul său de răcire, fl uidul Novec 1230 are proprietățile unui gaz, însă este un lichid la temperatura camerei. Este un agent foarte efi cient pentru stingerea incendiilor, care poate fi utilizat în aplicații de inundare, pentru sisteme asamblate și preasamblate.

Fluidul Novec 1230 a fost creat pentru viață: pentru protecția persoanelor prezente, pentru a-i feri de incendii și de substanțele chimice periculoase; pentru protecția echipamentelor, în vederea protecției efi ciente împotriva incendiilor; și pentru protecția sistemului dvs., deoarece respectă atât reglementarile ecologice actuale, cât și pe cele viitoare.

Aplicații:

• data centre• camere de comandă pentru

computere și sisteme electronice• arhive și muzee• galerii de artă• camere cu echipamente de la bordul navelor• spații de depozitare

3M™ Novec™ 1230 – Conceput pentrusiguranța și continuitatea operațiunilor dumneavoastră

Gaz inert /CO2

FluidulNovec 1230

0 = Detectare incendiu

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

Durată de descărcare agent Incendiu stins

Durată (secunde)

Conceput pentru a asigura stingerea rapidă

Fluidul Novec 1230 stinge incendiile în mai puţin de jumătate din timpul necesar agenţilor care conţin CO2. Stingerea rapidă permite reducerea incendiilor și a șanselor de extindere a acestora. În general, un sistem care utilizează fl uidul Novec 1230 va stinge un incendiu chiar înainte de a ajunge în faza de aprindere a fl ăcării.

Containere necesare pentru un sistem tipic din clasa B

Conceput pentru a economisi spaţiu

Halon1301

Gaz inertCO2Novec1230

De ce Novec 1230 ?

Sustenabilitate

Siguranță

Viteză de stingere

Economisire spațiu

Securitate

www.3M.com/novec1230fl uid