B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 5 - Mai 2011 www.ittrends.ro

DOSAR

Soluţiile urmeazărapid schimbarea cererii

Pag. 18-20

INTERV IUR I

Pag. 11

Teodor Cimpoeşu, Teodor Cimpoeşu, Managing Director Managing Director Kaspersky Lab Romania & Kaspersky Lab Romania & BulgariaBulgaria

Eduard Pughin, Eduard Pughin, Operations Manager Operations Manager MaguayMaguay Pag. 14-15

Dania Şelaru,Dania Şelaru, director divizia Global director divizia Global Technology Services, Technology Services, IBM RomâniaIBM România Pag. 9

Florentina Totth„Schimbările tehnologice rapide din ultimii ani au condus

la necesitatea unei infrastructuri extrem de flexibile la necesitatea unei infrastructuri extrem de flexibile care să facă faţă variaţiilor rapide de consumuri electrice.”care să facă faţă variaţiilor rapide de consumuri electrice.”

Pag. 16-17

i id di lti ii i di id di lti ii i dVicepreşedinte pentru România, APC by Schneider ElectricVicepreşedinte pentru România, APC by Schneider Electric

*Bazat pe comparatia costurilor per pagina ale cartuselor HP 350 si 350 XL. Costurile per pagina au fost calculate tinând cont de preturile de vânzare recomandate de HP si de capacitatea de imprimare publicata de HP. Preturile actuale pot varia. Capacitatea de imprimare se poate modifica în functie de imprimanta utilizata, imaginea imprimata, dar si de alti factori. (Vizitati: www.hp.com/go/learnaboutsupplies<http://www.hp.com/go/learnaboutsupplies>). Rezultatele pentru alte cartuse difera. Pentru mai multe informatii, vizitati www.hp.ro/consumabile

4AA3-0486ROE, March 2010

Costuri cu pâna la

c *l *cu cartusele

www.hp.ro/consumabile

www.ittrends.ro

1Nr. 5 - Mai 2011

E D I T O R I A L

România chinezeascăŞ

eful reprezentanţei locale a unuia din cei mai mari vendori IT din lume spunea, recent, că fenomenele de tip cloud computing reprezintă, în ultimă in-stan ţă, răspunsul agresiv american la copleşitoarea

ameninţare mondială chinezească. Logica îi dă perfectă dreptate respectivului domn. China

este de multă vreme principala zonă de producţie mondială. China este de ceva vreme încoace un pol al inovării şi cercetării. Tot China este, de dată mai recentă, principala economie a lumii şi un deţinător uriaş de rezerve valutare. Nimic nou sub soare.

Că în ultima vreme au apărut voci, inclusiv din spaţiul american, care admit, cu jumătate de gură, că fenomenele globale de azi, cu referire mai ales la impactul crizei eco-nomice, reprezintă în mare parte faţa negativă a globalizării, generate de dorinţa nestăvilită de maximizare a profituri-lor pe orice cale, este cu totul altă poveste. O poveste deja istorică în care, ca să fim drepţi, mulţi povestitori au averti-zat că globalizarea nu înseamnă doar ceva benefic, ci poate genera, dacă nu este corect aplicată, un tsunami economic mondial.

Evident, starea de fapt nu mai poate fi schimbată fără ge-nerarea de pericole planetare şi mai mari. Lamentările unora sunt, în acest context, caduce. Iar China nu a făcut, până la urmă, decât să profite de imensa oportunitate ca să ajungă steaua economiei mondiale. Cu ce preţ, nu face subiec tul materialului de faţă. Iar mişcările acestui colos din ultima vreme arată şi mai mult decât atât, anume disponibili tatea lui de a deveni neo-colonialistul global al secolului 21.

În atari circumstanţe, angajarea, practic la un nivel fără precedent, de resurse materiale şi umane în promovarea de concepte noi precum cloud computing şi virtualizare, devine singura mutare logică pentru forţele tradiţionale tehnologice ale planetei, cele mai multe concentrate în spaţiul american. Dacă fabricarea de produse şi, în bună parte, chiar de soluţii, s-a putut îndrepta într-un timp relativ scurt către acele zone de pe mapamond care au oferit condiţii de maximizare a profitului prin minimizare de costuri, sfera serviciilor este mult mai complexă şi ţine mult mai puţin cont de costul manoperei pe oră.

Şi asta pentru că, din punct de vedere al serviciilor, esen-ţiale sunt alte criterii, cu calitatea ofertei şi nivelul de anga-jament al ofertantului numărându-se printre cele mai impor-tante. Asta ca să nu mai menţionăm încrederea, existenţa metodologiilor şi nivelul de garanţii oferite clienţilor.

Toate acestea transformă, aproape pe nesimţite, feno-menele de tip cloud computing în generatoarele unei noi

paradigme existenţiale pentru mulţi oameni. O paradigmă în care valori de multe ori uitate, precum respectul reciproc şi încrederea, vor juca un rol predominant, revenind oare-cum la rolul jucat de ele la începuturile dezvoltării civilizaţiei moderne.

Ce loc are România în cadrul acestei paradigme? Greu de anticipat astăzi. Şi asta pentru că spaţiul mioritic este în continuare un spaţiu al paradoxurilor, mai ales umane. România este şi în anul de graţie 2011 ţara în care cen-trele de suport globale pentru clienţi, unde se vorbesc practic toate limbile importante de pe faţa pământului, coexistă în mod trist cu enorm de multe locuri axate pe servicii pentru clienţi şi unde filozofia de bază este cea a lui „merge şi aşa”.

Cloud computing pare să fie una din mişcările prin care tehnologia occidentală ripostează puternic la adevăratul „knock-down” administrat de Marele Zid Chinezesc. Este o mişcare care se bazează, dincolo de cele menţionate mai sus, pe excelenţă şi multă, foarte multă valoare adăugată.

Poate oferi România excelenţă? Multe exemple de pe piaţă susţin un răspuns afirmativ. Întrebarea care se va pune cu mare acuitate într-un viitor înfricoşător de apropiat este dacă această ţară va putea oferi excelenţa într-un volum suficient de mare încât alinierea ei la riposta pugilistică occidentală să fie completă.

Alternativa este cum nu se poate mai tristă. Ca forţă tot mai neînsemnată de producţie, România nu poate avea un cuvânt de spus decât în servicii. Şi asta nu doar din punct de vedere IT. Altfel rămâne şi îşi va accentua caracterul de consumator net. Un consumator care va cumpăra orice fel de produse, tehnologii şi servicii, de la cine va oferi mai ief-tin, pentru că plata se va face mereu din bani căpătaţi doar din împrumuturi tot mai împovărătoare. Cu alte cuvinte, o Românie devenită chinezească din simpla nevoie de a mai avea o gură de aer de respirat. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 5 - Mai 2011P E S C U R T

Centrându-se pe conceptul „Colaborare şi Virtualizare fără Frontiere”, Cisco Expo a prezentat tehnologii care îmbunătăţesc co-laborarea atât în interiorul organizaţiilor cât şi între acestea, sporind productivi ta-tea, adăugând valoare afacerilor şi îmbu-nătăţind procesele de lucru. Mai mult, Cisco promovează tehnologii de virtualizare care sporesc eficienţa şi agilitatea organizaţiilor şi pot reduce o gamă întreagă de costuri, de la mentenanţă IT până la echipamente şi energie electrică.

„Cisco Expo este un eveniment tradi ţio-nal devenit deja o emblemă anuală pentru comunitatea IT&C din România. În acest an, Expo prezintă viziunea Cisco în ceea ce priveşte colaborarea şi virtualizarea

fără frontiere. Alături de partenerii noştri, vom prezenta cea mai nouă viziune asupra arhitecturilor şi tendinţelor din industria de profil, precum şi diferite modalităţi de implementare a acestora la nivelul compa-niilor”, a spus Cristian Popescu, General Manager Cisco România, cu ocazia eveni-mentului.

În cadrul Cisco Expo, compania a facut două noi anunţuri, unul din zona de securi-tate, al doilea făcând referire la o redefinire a conceptului de comunicaţii unificate.

Pe partea de securitate, arhitectura Cisco SecureX permite companiilor să îşi desfăşoare activitatea fără frontiere, prin tr-o nouă arhitectură de securitate distribuită, care gestionează elemente cum ar fi firewall-

uri, proxy-uri Web şi senzori de prevenire a intruziunilor, prin politici lingvistice de nivel superior, sensibile la context, pentru a se adapta nevoilor afacerii.

Aceste elemente de scanare de generaţie următoare sunt independente de infra-structura fizică şi pot fi utilizate ca apa-rate, module şi servicii de cloud.

Cisco Jabber este o aplicaţie de comu ni-caţii unificate ce reuneşte prezenţa, mesa-geria instant (IM), comunicarea de voce şi video, mesageria vocală, partajarea desk-top-ului şi conferinţele virtuale într-o ex-perienţă unică şi consistentă pe sisteme PC, Mac, tablete şi smartphone-uri. � (E.L.)

Bazate pe noul centru de formare şi suport din România, deschis la Iaşi, schimbările includ o reţea de centre de training la nivel european, o creştere de 60% a personalu-lui, precum şi un nou program de instruire pentru inginerii absolvenţi.

Centrul de competenţă de la Iaşi a fost deschis în data de 1 aprilie 2011 şi va asigura în continuare toate activităţile de suport de nivel 1 din EMEA ale Allied Tele-

sis, în opt limbi diferite. De asemenea, cen-trul include facilitatea de a găzdui viitoare proiecte de vânzări.

În cadrul centrului din Iaşi a fost în-fiinţată şi o şcoală cu profil tehnic (Engi-neering School), unde absolvenţilor de facultate le este oferită posibilitatea de a se pregăti şi califica ca Inginer de Reţea (Network System Engineer), timp în care sunt angajaţi la Allied Telesis. După fina-

lizarea cursurilor, absolvenţii vor fi relocaţi în unităţile din Europa ale companiei. Pro-gramul le oferă acestora atât un training structurat, cât şi experienţă la locul de muncă, cu posibilitatea de a se deplasa în centrele de cercetare şi dezvoltare din Christchurch, Noua Zeelandă şi Raleigh din Statele Unite ale Americii. Primii şase ingineri selectaţi pentru programul de training, ce se ghidează după programa certificărilor Allied Telesis, vor absolvi cursurile în luna iulie a acestui an.

Allied Telesis a înfiinţat şapte astfel de centre de training în Europa, celelalte şase fiind situate în Milano, Paris, Madrid, Ber-lin, Moscova şi Swindon. � (E.L.)

Centru de competenţă Allied Telesis la Iaşi

Colaborare fără frontiere la Cisco Expo 2011

Cisco România o organizat pe 30 martie la Bucureşti conferinţa anuală Cisco Expo. Cu peste 850 de participanţi, cea de a opta ediţie a conferinţei a inclus 24 de prezentări şi a adus în prim plan arhitecturi şi tehnologii într-un format ce a inclus sesiuni plenare şi paralele, precum şi demonstraţii tehnice. Împreună cu Cisco, 17 parteneri de afaceri au

găzduit prezentări şi demonstraţii pe durata evenimentului.

Cristian Popescu, General Manager Cisco România

În cadrul Cisco Expo, participanţii au fost întrebaţi despre obiceiurile şi posibilităţile tehnice disponibile pentru a lucra de la distanţă.43% dintre respondenţi au spus că nu trebuie să fie prezenţi fizic în birou pentru a putea lucra eficient, deoarece tehnologia le permite să lucreze într-o manieră flexibilă şi mobilă. Alţi 36% dintre respondenţi au spus că uneori trebuie să fie prezenţi în birou pentru a participa la şedinţe, dar că prezenţa fizică nu este necesară pentru a-şi îndeplini sarcinile zilnice. Doar 21% au spus că trebuie să fie fizic în birou şi că au nevoie de interacţiuni zilnice „în persoană” cu colegii.

Allied Telesis a anunţat pe 12 aprilie la Bucureşti lansarea unei noi oferte de servicii şi suport în zona EMEA, ce include acum proiectarea, implementarea, evaluarea reţelelor şi verificarea hardware a echipamentelor. Aceste servicii furnizează o gamă largă de opţiuni clienţilor şi partenerilor Allied Telesis din zona EMEA, permiţându-le să aleagă

serviciile optime pentru proiectele lor.

www.ittrends.ro

3Nr. 5 - Mai 2011

www.ittrends.ro

4 Nr. 5 - Mai 2011P E S C U R T

Nokia România a organizat pe 5 aprilie la Bucureşti o întâlnire cu presa de specialitate, pentru a anunţa dispo-ni bilitatea pe piaţa românească a mo-

de lului Nokia E7, considerat de companie noul Communicator.

Dedicat segmentului business, Nokia E7 este bazat pe sistemul de operare Symbian 3, fiind prevăzut cu un ecran tactil AMO LED de 4 inci ClearBlack şi tastatură QWERTY. Dispozitivul oferă acces la mesajele e-mail prin Mail for Exchange, vi zua lizarea şi edi tarea documentelor Word, Excel şi Power Point prin aplicaţia Quick office şi acces la Internet prin reţele rapide 3G sau Wi-Fi. De asemenea, permite conectarea rapidă şi în siguranţă la reţeaua intranet a companiei, cu ajutorul funcţionalităţii VPN integrate.

În egală măsură, utilizatorii E7 pot primi toate mesajele e-mail direct din conturile Hotmail, Yahoo!, Gmail sau Ovi Mail şi au acces unic de pe afişajul principal la Face-book şi Twitter prin clientul Ovi de la Nokia Social. Suportul pentru mesagerie instan-tanee este, de asemenea, inclus.

Nokia E7 dispune de cameră foto de 8 megapixeli, cu capacitate de înregistrare la calitate HD, memorie internă de 16 GB şi receptor GPS, cu acces la hărţi Ovi cu

navigaţie auto şi pietonală gratuită, pen-tru peste 70 de ţări. Carcasa din aluminiu anodizat a lui E7 este disponibilă în cinci culori: gri închis, alb argintiu, albastru, verde şi portocaliu.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate şi două aplicaţii create de Nestle şi Cine-magia pentru Nokia, disponibile prin Ovi Store. Aplicaţia Nestle, ce urmează a fi integrată în curând în Ovi Store, se adresează celor preocupaţi de un stil de viaţă sănatos, în timp ce aplicaţia Cinemagia oferă programul complet al cine-matografelor din România, al filmelor TV şi ştiri din domeniu. � (E.L.)

Andrea Multari a fost numit pe 1 aprilie 2011 Director General al Accenture România, preluând conducerea com-

paniei de la Maurizio Barini, care a coor-donat activitatea locală începând cu anul 2007.

Andrea Multari s-a alăturat Accenture în 1998 după o carieră de nouă ani în marina militară italiană. Cel mai recent rol al său în Accenture România a fost de manager al diviziei de soluţii tehnologice. Andrea are experienţă pe mai multe divizii operaţionale şi linii de servicii. A coordo-nat cu succes vânzarea şi livrarea de pro-iecte de securitate IT în Europa şi Orientul Mijlociu, precum şi numeroase proiecte de soluţii tehnologice în România, având o

contribuţie semnificativă la oferta globală de servicii de securitate IT ale companiei. De asemenea, a susţinut activ lansarea şi dezvoltarea operaţiunilor din România.

Andrea are 41 de ani şi este certificat în Ştiinţe Navale şi în Tehnologia Informaţiei. De asemenea, a absolvit un program de masterat în Afaceri Internaţionale.

Accenture îşi concentrează în prezent ac-tivitatea din România în trei direcţii: livra-rea de servicii de Consultanţă, Integrare de Sisteme şi Soluţii Tehnologice pentru com-panii locale şi organizaţii internaţionale prezente în România, livrarea de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) către clienţi locali şi internaţionali prin centrul de livrare din Bucureşti şi livrarea de servicii IT şi mai ales de dezvoltare de aplicaţii şi externalizare de aplicaţii către clienţi locali şi internaţionali prin divizia de soluţii tehnologice din Bucureşti. � (E.L.)

Communicator revine: Nokia E7

Nokia şi Microsoft au semnat pe 21 aprilie acordul definitiv privind parteneriatul dintre cele două companii, ce va da naştere unui nou ecosistem mobil global. Nokia va livra servicii de cartografie, navigaţie şi anumite servicii bazate pe locaţie către ecosistemul Windows Phone. De asemenea, îşi va aduce aportul inovator la acest ecosistem, contribuind şi cu expertiza sa în tehnologie foto, design hardware şi suport lingvistic, impulsionând dezvoltarea platformei Windows Phone. Microsoft va oferi servicii de căutare Bing pe terminalele Nokia şi va contribui în domenii precum productivitate, publicitate, jocuri, social media şi o varietate de alte servicii. În urma semnării acordului definitiv, ambele companii vor demara discuţii cu operatori, dezvoltatori şi alţi parteneri pentru a ajuta industria să înţeleagă beneficiile oferite de noul ecosistem. În acelaşi timp, se vor continua activităţile de dezvoltare a noilor produse Nokia pe platforma Windows Phone, pentru a asigura volumele de terminale ce urmează să fie livrate în 2012.

Acord definitiv cu Microsoft

Accenture România are un nou Director General

Andrea Multari, Director General Accenture România

www.ittrends.ro

5Nr. 5 - Mai 2011

P E S C U R T

Competiţia a constat în echiparea unei maşinuţe standard de circuit cu componente electronice şi un algoritm de comandă, prin utili-zarea componentelor Freescale. Maşinuţa de circuit cu condu-cere automată a concurat pen-tru obţinerea celui mai bun timp pentru 20 de tururi. Freescale a furnizat fiecărei universităţi piste de încercare pe durata etapei de dezvoltare. De asemenea, fieca-re echipă a primit o maşinuţă de circuit model BMW Z4M şi un kit Freescale cu toate componen-tele necesare pentru pregătirea maşinii pentru cursă. Echipele au trebuit să îşi dovedească atât abilităţile hardware, cât şi pe cele software, pentru a transforma o

maşinuţă standard într-o maşină inteligentă. Dintre cei 160 de stu denţi înscrişi la concursul din 2011, 30 de studenţi s-au ca lificat pen tru faza naţională, res pectiv 10 echipe de la Univer-sitatea Politehnică Bucureşti şi 5 echipe de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Câştigătorii: locul 1, echipa Road Kill (Andrei Gheorghe şi Andrei Scurtu, Universitatea Poli tehnică Bucureşti, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei), lo-cul 2, echipa Pinky and The Brain (Cezar Diplaşu şi Octa-vian Andrei Jidov, Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

Tehnologia Informaţiei) şi locul 3, echipa WackyRacers (Claudiu Mihail şi Andrei Scurei, Univer-sitatea Politehnică Bucureşti, Fa-cultatea de Automatică şi Calcula-toare) au primit diplome şi premii după cum urmează: 600 de euro şi trofeul pentru locul 1, 400 de euro şi medalia de argint şi, res-pectiv, 200 de euro şi medalia de bronz pentru echipele clasate pe locurile 2, respectiv 3.

Concursul a fost organizat în colaborare cu departamentul HR al Freescale România lansând o provocare pentru a stimula spiritul de competiţie şi intere-sul pentru inovaţie şi dorinţa de a lucra cu tehnologiile de ultimă generaţie Freescale. Anul viitor, România se va alătura competiţiei Freescale Cup Regions – un con-curs de curse cu maşinuţe inteli-gente. � (C.F.)

Freescale Race Challenge 2011, la ora laureaţilor

Finala cursei cu maşinuţe de circuit Carrera slot car, cunoscută sub numele Freescale Race Challenge 2011, s-a ţinut în Bucureşti, pe data de 5 mai, la Universitatea Politehnică Bucureşti. Anul acesta, competiţia a fost organizată la nivel naţional.

Autodesk, Inc a lansat noul portofoliu de soluții de proiectare 3D 2012 și extinde familia suitelor de produse. Noile suite facilitează adopția și utilizarea unei game mai largi de produse Autodesk și sunt special dezvoltate pentru acoperirea ne-voilor de lucru în domenii extinse. Suitele sunt disponibile în pachete convenabile econo mic ce cuprind produse comple-mentare specializate pentru arhitectură, construcții, infrastructură, mecanică și divertisment și care, atunci când sunt fo-losite impreună, ajută la gestionarea da-telor, fluxurilor de lucru și proceselor de proiectare și producție.

„Noua familie de suite Autodesk pen-tru proiectare si creatie ne ajuta sa ne continuăm drumul către atingerea obiec-tivului nostru de democratizare a proiec-tării și creativității”, a declarat Carl Bass, președinte și director executiv Autodesk.

„Aceste suite software conțin seturi com plete de instrumente care lucrează împreună pentru a ne ajuta clienții să își imagineze, să proiecteze și să creeze pro-duse, clădiri, infrastructuri și filme recu-noscute pe plan mondial.”

Familia de suite pentru proiectare și creație Autodesk oferă un acces sporit la instrumente puternice de proiectare speci-

fice industriilor prin intermediul unor pa-chete economice de soluții software mai ușor de instalat, implementat și adminis-trat decât produsele individuale. Suitele oferă posibilitatea standardizării modului de lucru pentru mai multe departamente de proiectare, fapt ce oferă o mai mare flexibilitate în inovare și posibilitatea de a răspunde mai ușor cerințelor de afaceri aflate mereu în schimbare. În plus, suite-le facilitează explorarea noilor produse și tehnologii de către utilizatori și oferă acestora o experiență coerentă, fapt ce ușurează semnificativ invățarea și lucrul cu mai multe instrumente Autodesk în cadrul aceluiași proiect.

Aplicațiile și suitele software Auto-desk sunt disponibile în România prin rețeaua de Parteneri Autorizați Auto-desk. � (C.F.)

Autodesk crește puterea proiectării 3D cu noile suite de produse pentru proiectare și creație 2012

Noile suite de produse Autodesk facilitează accesul către seturi largi de soluții software pentru proiectare, simulare și comunicare vizuală special concepute pentru proiectarea în arhitectură, infrastructură, construcții, mecanică și divertisment.

www.ittrends.ro

6 Nr. 5 - Mai 2011P E S C U R T

„Estimăm durata celei de-a doua faze, practic cea mai importantă, să se situeze undeva între doi şi trei ani,” a declarat Daniel Marinescu, director al  direcţiei pentru politici fiscale şi bugetare locale şi manager de proiect BDAPL, pentru IT Trends. „În acest moment, nu excludem nicio variantă posibilă de realizare a siste-mului, asta însemnând inclusiv externa-lizarea unor servicii sau apelarea la con-ceptul de cloud computing.”

În acest sens, M.A.I urmărește crearea unui sistem informatic şi a unei baze de date la nivel naţional pentru colectarea, raportarea, analiza şi publicarea date-

lor financiare, non-financiare şi statis-tice relevante cu privire la performanţele administraţiei publice locale. Printre datele care vor fi colectate vor fi bugetul general consolidat al unității administrativ-terito-riale, plățile restante, gradul de realizare a veniturilor totale și gradul de autonomie decizională.

Modalitatea preferată pentru transmi-terea datelor către BDAPL de către uni-tățile administrativ-teritoriale și celelal te instituții publice este cea în formă auto-mată prin interconectarea directă a siste-melor informatice. Interconectarea poate fi realizată prin servicii web, transmiterea

datelor prin email către o căsuță de email de unde sistemul BDAPL preia datele și încărcarea de fișiere în portalul web al BDAPL. Celelalte modalități analizate au fost cea semi-automată, prin transmiterea datelor într-un format agreat (de exem-plu fișiere XML, DBF, CSV, Excel), și cea manuală, atunci când datele sunt trans-mise pe hârtie iar un operator BDAPL le introduce în sistem.

Datele colectate prin intermediul siste-mului informatic integrat BDAPL vor fi folosite în luarea deciziilor prin realizarea de analize, statistici și simulări privind performanţele administraţiei publice din România. Baza de date va fi disponibilă pe site-ul M.A.I împreună cu indicato-rii realizați. În acest fel, reprezentanții administrației publice centrale și locale vor putea consulta baza de date, iar persoanele interesate vor putea folosi aceste informații pentru a realiza analize și simulări ce vor sta la baza deciziilor care se vor adopta pe viitor în administrația publică locală. � (B.M.)

Proiect MAI - faza întâi

Anunţat cu câteva luni în urmă, proiectul Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a unei baze de date unitare la nivel naţional a încheiat recent prima fază, cea de proiectare a arhitecturii sistemului. Conform unui comunicat de presă emis de MAI, în prima etapă s-a asigurat proiectarea arhitecturii sistemului informațional și a struc-

turii bazei de date, precum și elaborarea specificațiilor tehnice ale soluției informatice și de comunicații. Pentru atingerea obiectivului final urmează alte două proiecte: unul pentru imple-mentarea sistemului informatic și a bazei de date, precum și instruirea personalului care va administra şi întreţine sistemul la nivel central, și un altul pentru pregătirea personalului cu atribuţii de culegere şi transmitere a datelor.

HP a anunțat rezultatele unui studiu independent care explică în detaliu faptul că se pot imprima constant cu 34.7% mai multe pagini cu cartușele originale HP decât

cu cele alternative reîncărcate.* Cercetarea fost efectuată pe mai mult de 1000 de cartușe inkjet,

comparând cartușele originale HP cu o serie de cartuse reîncărcate compatibile și cartușe reîncărcate la puncte de reumplere. Rezul-tatele studiului au fost:

În testul de volum constant de imprimare cartușele originale HP au imprimat cu 34.7% mai multe pagini decât cele alternative compatibile. Şi, în unele cazuri, cartușele HP au imprimat cu 350 de pagini mai mult decât celelalte cartușe testate.

În testul de fiabilitate, rata de eșec a cartușelor reîncărcate com-patibile și cartușe reîncărcate la puncte de reumplere a fost de 15.7%. Pentru cartușele originale HP această rată a fost de 1%.

„Aceste rezultate demonstrează, încă o dată, faptul că aceste cartușe originale inkjet HP oferă calitate și valoare superioare ce-lor reîncărcate sau contrafăcute,” spune David Joseph Ryan, vice-președinte, Inkjet and Web Solutions, Imaging and Printing Group, HP. „Folosind cartușele originale HP, clienții pot avea încre dere în fiabilitatea lor și în faptul că vor imprima mai multe pa gini. Alterna-

tivele reîncărcate sau contrafăcute livrează mai puține pagini im-primate și deţin riscul de a ceda mai repede.”

Defecțiunile existente la cartușele reîncărcate au înregistrat și imprimare cu dungi de cerneală, fapt care nu poate fi rezolvat printr-o simplă curățare; de asemenea, mai sunt prezente erori care împiedică imprimarea; amestecul de culoare; scurgeri de cerneală; și chiar și spargerea cartușului în timpul instalării.

Un total de 920 de cartușe de imprimantă reîncărcate și 102 cartușe originale HP au fost testate folosind 19 imprimante Desk-jet 930 și 970, 11 imprimante HP Deskjet 5650 și 15 imprimante HP Deskjet 6940. � (C.F.)

* http://www.qualitylogic.com/2010hpinktestemea.pdf

Consumabilele originale HP – cea mai inteligentã alegere

f l

www.ittrends.ro

7Nr. 5 - Mai 2011

O P I N I I

www.ittrends.ro

8 Nr. 5 - Mai 2011O P I N I I

Metehne noi în comunicarea 3D

Noile deprinderi de muncă şi viaţă derivate din dezvoltarea accelerată a reţelelor sociale şi folosirea tehnologiilor online induc treptat o serie de mutaţii la nivel de individ, grup, organizaţie sau populaţie.

Îi ştiţi pe fumătorii înrăiţi care se caută permanent prin buzu-nare după ţigări sau brichetă? Cam la fel de febrili suntem cu toţii când ne căutăm mobilul. Trebuie să recunoaştem că în noua eră a comunicaţiilor 3D (oricând, oriunde, oricine – ar fi fost mai corect 3xO dar sună cam aiurea...) suntem tot mai dependenţi de mobile. Pe stradă, în maşină, pe motor sau role, la piaţă, la plimbare, la spectacole, în localuri publice, telefoanele mobile sunt ceva banal.

Multe cafenele, hoteluri sau alte spaţii publice au spoturi Wi-Fi gratuite ce permit conectarea la Internet. Laptop-urile şi tablet-urile miniaturale câştigă tot mai mult teren.

E clar că există mutaţii ale limbajului de zi cu zi, generate de un argou de comunicare personală adaptat la nivel de business. Nu se mai zice: „te caut mâine la un telefon”, ci „Îţi dau un Bip”. Intere-sant este că mediile de business au preluat mult din deprinderile de comunicare mobilă prin voce sau SMS. Lumea e grăbită şi când are ceva de comunicat foloseşte limbajul codat al tinerilor cu «K lumea» sau «SYL» (see you later) sau «BRG» (Best regards)... Ca în re-clamele cu «marea ieşeală»... Apropo, în epoca consumului de pu-blicitate pe pâine sunt tot mai multe spoturi legate de comunicare.

Mi se pare mie sau tinerii din reclamele cu abonamente în grup sunt total paraleli cu realitatea? Nu ei, ci copyright-erii de spoturi... Cine a auzit studenţi să vorbească la telefon ca în reclame?

Oricum, noţiunea de «telefon» ca dispozitiv e folosită tot mai rar, fiind înlocuită de «celular» (denumire ancestrală a primelor telefoa ne mobile), «mobil», «smart» sau chiar «iPhone» sau «Blackberry».

Influenţa reţelelor sociale şi a IM se simte acut şi în modul de redactare a e-mailurilor. Texte telegrafice, mesaje fără conţinut, dar cu o poveste întreagă scrisă la Subject, mesaje de 3 rânduri, dar care ocupă 3-4 pagini de disclaimer, mesaje forward la forward la forward... unde nu mai ştii cine e expeditorul şi ce vrea, sunt câteva dintre tarele care ne afectează regulile elementare de comunicare online.

Un sondaj realizat pe un grup de discuţii de pe un forum tehno-logic arată că majoritatea utilizatorilor din corporaţii preferă ca principal mijloc de comunicare e-mailul, discuţiile telefonice şi întâlnirile de afaceri având rolul lor, dar numai pentru situaţiile care merită acest efort. Mesageria instant şi comunicarea prin reţelele sociale câştigă teren, cele mai interesante fiind forumurile profesionale care permit schimbul interactiv de opinii. Tehnologiile de colaborare, partajarea de documente, tele şi videoconferinţele au rolul lor, dar gradul de asimilare în mediile de business nu este încă

pe măsura aşteptărilor. Noile posibilităţi de vizualizare a interlocu-torilor din Skype a condus la recâştigarea popularităţii de care se bucură bătrâna aplicaţie.

Ampla popularizare de care se bucură soluţiile de colaborare şi comunicare bazate pe platforme cloud este primită cu destul scep-ticism din partea utilizatorilor, fie că ţin de companii mici, medii sau enterprise. Argumentele lor de neîncredere legate de lipsa de control şi externalizarea datelor critice sunt contrazise de deprin-deri online pe care şi le-au format de mult, prin accesarea mediilor sociale sau a unor servicii globale.

10 Reguli elementare de redactare a unui e-mail1. Nu scrieţi tot mesajul în căsuţa de „Subject”.2. Nu copiaţi link-uri în câmpul «Subject». Sunt browsere care nu

recunosc hiperlink-urile din titlu.3. Optaţi pentru un mesaj cu un conţinut echilibrat. Nici prea

laconic, nici roman-fluviu...4. Nu folosiţi adresele contactelor de business pentru propagarea

mesajelor în cascadă de tipul «Trimite la 10 prieteni şi vei vedea că în a 10-a zi, dorinţa îţi va fi îndeplinită...» sau cazurile de natură socială. Pentru acestea există serviciile de e-mail personale...

5. Nu vă înregistraţi cu adresa de business pe reţelele sociale de tip Facebook sau Twitter.

6. Ştergeţi sau desetaţi ferestrele de semnătură sau mesajele de header din comunicarea între colegi. Nimeni nu are timp să deru-leze 2-3 ferestre de ecran pentru a ajunge la conţinutul mesajului.

7. Folositi formule adecvate de salut în mesajele de business. Evitaţi formulările prea prietenoase de tip «Bună» sau «Neaţa» în comunicarea cu partenerii de afaceri.

8. Citiţi cu atenţie întreg conţinutul unui mesaj primit, înainte să răspundeţi. De cele mai multe ori informaţia de bază se pierde către finalul textului şi vă puneţi în situaţii critice dacă nu sesizaţi.

9. Răspundeţi totdeauna la un mesaj care vă este adresat per-sonal, indiferent de natura răspunsului. Interlocutorul va realiza că are un bun partener de comunicare.

10. Nu răspundeţi pe adresele multiple sau de grup decât dacă vreţi să vă adresaţi tuturor. Mesajele personale trimise pe tot grupul pot genera situaţii ridicole.

În fine, lista poate continua mult şi bine... noile metehne de co-municare vin cu o grămadă de influenţe, care pot afecta în bine sau în rău dialogul de business. �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

Îi ştiţi pe înrăiţii care se caută permanent prin buzunare... «

www.ittrends.ro

9Nr. 5 - Mai 2011

I N T E R V I U

IT Trends: Aţi declarat recent că vă propuneţi în viitorul ime-diat să oferiţi servicii de tip cloud. Când estimaţi să se întâmple şi ce gen de clienţi vizaţi?

Dania Şelaru: La nivel IBM global, servicii în cloud există deja, atat cloud public cat si privat. De exemplu, in cloud public IBM oferă Lotus Live, o suita de ser-vicii de mesagerie electronică, instrumente de colaborare şi so-cializare online. Aceste servicii oferite din cloud public adresează în general piaţa de mid-market şi cea de end-useri. Managed Se-curity Services sunt o alta suita de servicii disponibile de câţiva ani, cel mai cunoscut serviciu din aceasta gama fiind cel de scanare de vulnerabilităţi. Un alt serviciu este Tivoli Live, cel care asigură monitorizarea infrastructurii cli-en tului. Acestea au fost doar câteva exemple de servicii din cloud public, deja sunt si altele disponibile, iar în continuare IBM va lansa şi alte servicii de interes. Toate cele de mai sus sunt oferite din cloud-ul public al IBM găz-duit în diverse locaţii în lume, nu din România. În România, la acest moment, nu oferim servicii din cloud public. Ce ne propunem să facem în viitorul apropiat, sper eu în a doua jumătate a acestui an, este să facem parteneriate cu furnizori de software de pe piaţa locală şi să oferim respec-tivele soluţii din cloud-ul IBM. Cu alte cuvinte, noi punem la dispoziţie centrul de date, infra-structura hardware, iar furni-zorul de aplicaţii vine cu aplicaţia

respectivă, pe care o oferă ca serviciu. Suntem acum în pro-ces de selecţie a soluţiilor potri-vite pentru piaţa noastră, motiv pentru care încurajez partenerii interesaţi de un asemenea model de business să vină către IBM pentru dezvoltarea unui astfel de parteneriat.

ITT: Oferiţi acum şi alte servi-cii, de data asta nu în cloud, cum ar fi recuperare în caz de dezas-tre. Cât de mult se pretează o ast-fel de ofertă la piaţa românească?

D.Ş.: Înainte de a dispune de Centrul nostru de Date, nu puteam oferi astfel de soluţii sub formă de servicii. E nevoie ca furnizorul să dispună de in-frastructura necesară. Practic, în cazul implementarii unui sistem de recuperare in caz de dezastru, de pildă, clientul nu investeşte în hardware şi externalizează această chestiune cu totul. În acest moment, în centrul de date putem implementa infrastructura hardware şi software necesară

soluţiei de recuperare în caz de dezastru dedicata unui client sau in sistem partajat, „shared”, acest sistem fiind mai convenabil din punct de vedere financiar pentru beneficiar. Practic, investiţia este făcută de IBM, personalul de ad-ministrare este al IBM, iar clien-tul plăteşte o taxă fixă lunară

sau trimestrială. Poate exista un client căruia să îi oferim o infrastructură dedicată în cadrul centrului nostru de date. În ge-neral, aici vorbim de bănci ca şi clienţi, pentru că băncile sunt foarte sensibile cu datele lor. La fel se întâmplă şi cu societăţile de asigurări. Ambele genuri de clienţi sunt ţinte primare pentru serviciile de acest gen oferite de noi.

Aceste servicii de recuperare in caz de dezastru sunt oferite de IBM în întreaga lume şi sunt extrem de profitabile, motiv pen-tru care aceste servicii sunt foarte importante în cadrul diviziei pe care o conduc şi vor fi promo-

vate semnificativ în perioada următoare.

ITT: Ce alte servicii cu mare valoare adăugată sunt de interes pentru IBM şi pentru piaţă?

D.Ş.: Chiar dacă serviciile de hosting nu reprezintă o mare valoare adăugată, din pricina aglomerării de pe piaţă, ne dorim şi aşa ceva, pentru că astfel de servicii înseamnă apropiere faţă de client. Revenind la ser-vicii cu mare valoare adăugată, putem oferi, de pildă, servicii de mana gementul infrastructu-rii informatice a clientului. Un alt serviciu oferit de noi este cel de mentenanţă şi suport. Anul acesta ne propunem să fim mult mai agresivi din acest punct de vedere, şi să oferim acest ser-viciu şi clienţilor cu platforme eterogene, deci nu doar celor care utilizeaza platforme IBM. Ac tual-mente dispunem de resursele pentru aşa ceva, iar avantajul pentru client se traduce în fap-tul că are un singur furnizor cu care colaboreaza şi care îşi asumă res ponsabilitatea pentru tot parcul de maşini. În general, portofoliul de servicii este des-tul de larg. Deşi funcţionăm ca integrator de sisteme, strategia noastră ţine cont de preferinţa pentru promovarea produselor noastre. În lista de produse soft-ware la care furnizăm servicii se numără pro iectele de portal, cu care adresăm clienţii mari, pu-blici şi privaţi, serviciile de con-tent management, serviciile de asset management, serviciile de integrare de aplicaţii şi procese, mai ales în cazul clienţilor mari, şi serviciile Voice over IP şi de teleconfe rinţă. �

Interviul integral poate fi citit pe www.ittrends.ro

Miză pe servicii şi cloudde Bogdan Marchidanu

Dania Şelaru este directorul diviziei Global Technology Services din cadrul IBM România, una din diviziile de bază pentru furnizorul IT. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre planurile legate de serviciile care sunt şi vor fi oferite pieţei româneşti, ca şi despre importanţa pe care IBM o va acorda cloud computing ca şi mediu de oferire de servicii cu mare valoare adăugată.

Dania Şelaru, director divizia Global Technology Services, IBM România

www.ittrends.ro

10 Nr. 5 - Mai 2011I N T E R V I U

ITT: Ce înseamnă core business pentru D-Link şi care sunt direcţiile pe care doriţi să le dezvoltaţi?

Thomas von Barros: După cum pro-babil ştiţi, anul acesta, în iunie, noi sărbă-torim cea de-a 25-a aniversare. Am în-ceput cu networking pur şi acesta încă este core business-ul nostru - switching şi WLAN, în principal. În ambele domenii, cota noastră de piaţa este de peste 20 %, confirmată de companii de specialitate.

Am studiat posibilităţile şi am descoperit că supravegherea video IP şi stocarea sunt două zone interesante şi cu foarte multe oportunităţi pentru noi, dacă le abordăm. De ce ar fi aceste zone bune tocmai pentru noi? Supravegherea video migrează din-spre CCTV spre IP şi internet, exact dome-niile unde noi suntem experţi, doar facem asta de un sfert de secol! Partea de stocare a evoluat şi ea, a devenit convenabil şi pentru companiile mai mici să aibă stocare de calitate. Oricum, stocarea este o piaţă cu totul diferită, reprezintă stocare plus net-working. Dar piaţa de stocare este aproape la fel de mare ca piaţa de reţelistică. In-trând pe această piaţă, ne lărgim semnifi-cativ orizontul şi piaţa-ţintă.

De aceea am decis să intrăm în aceste domenii. În plus, avem soluţii care pot face parte din noul trend, cel de cloud compu-ting. Ele pot echipa oricând centre de date, pentru că sunt performante şi de calitate.

ITT: Au apărut schimbări în conducerea echipei responsabile de vânzări în zona noastră. Ce înseamnă acest lucru în relaţia viitoare cu partenerii D-Link?

TvB: Eu am preluat responsabilităţile pentru această zonă, a ţărilor est-euro-pene, în iunie 2010. Mă ocupasem anterior de Europa Centrală, iar modelul nostru de business era unul channel-based, în care

eu cred: distribuitori, integratori, reselleri cu valoare adăugată. Mai puţin retail sau e-tail.

După lungi calcule şi evaluări, am decis că trebuie să implementăm şi în celelalte ţări modelul pe care îl foloseam în Europa Centrală. Adică şi în România. Un model business-to-business, în care integratorii de sisteme şi resellerii cu valoare adăugată constituie legătura dintre afacerea ta şi clienţi. Motivul este foarte simplu: afa-cerile se desfăşoară la fel în fiecare ţară; poate retailul sau e-tailul diferă sau poate

consumatorul are un comportament dife-rit, dar companiile lucrează la fel. Pentru adoptarea sistemelor, avem echipe care se ocupă cu această localizare, cunosc piaţa, jucătorii, oamenii şi modul lor de gândire, iar acesta este un alt factor de succes!

Pe de altă parte, a intra într-un partene-riat înseamnă doar o semnătură pe o hârtie dacă nu aduce şi avantaje. Parteneriatul cu noi, în această formă, aduce în mod clar beneficii. Generarea de lead-uri pentru parteneri, accesul la asistenţă de nivel su-perior (ingineri pentru pre-sales şi post-sales, service), un sistem standardizat de bonificări în funcţie de nivelul vânzărilor - toate acestea fac parte din programul nostru de parteneriat. Avem instrumentele necesare şi le implementăm şi aici. Acelaşi sistem, doar cu localizările care se impun.

ITT: Ce rezultate vă aşteptaţi să aibă acest efort şi aceste schimbări la nivelul României?

TvB: Pentru tehnologia şi produsele D-Link, România are un potenţial imens. În zona pe care o acopăr eu, România e a treia ţară ca mărime şi ca populaţie. Avem putere, avem experienţă, avem canalele de distribuţie bine puse la punct şi cu ajutorul lor putem aduce tehnologii noi. Multe lu-cruri încă pot să crească, iar aceasta este o oportunitate clară pentru noi.

BM: Lucrăm cu cei mai importanţi dis-tribuitori din România, şi ne încurajăm partenerii să vândă soluţii de business, cu supraveghere, stocare, smart switch-ing, management etc. Îi ajutăm să-şi pună afa cerile din nou pe un trend ascendent, le punem la dispoziţie instrumente, produse şi soluţii complexe şi performante. Suntem mulţumiţi de rezultatele din primul tri-mestru din 2011, percepem oportunităţile şi posibilităţile de creştere a pieţei, de aceea avem planuri foarte ambiţioase şi cred că în anii următori, în România vom face afaceri mult mai mari decât am avut vreodată în anii de dinainte. �

Citiţi interviul complet pe www.ittrends.ro

Noul model D-Link business-to-businessde Cristian Faur

D-Link are planuri ambiţioase pentru România. Compania, cunoscută deja foarte bine la noi în zona de consumer, vrea să devină un jucător important şi în mediul business-to-business. A pus la bătaie resurse importante, schimbă (în bine) relaţia cu partenerii, iar primele semne sunt pozitive. Am reuşit să aflăm mai multe de la Thomas von Baross,

Vicepreşedinte la D-Link Central and Eastern Europe şi de la Bogdan Mihalcea, Country Manager, D-Link România.

Thomas von Baross, Vicepreşedinte,D-Link Central and Eastern Europe

Bogdan Mihalcea, Country Manager, D-Link România

www.ittrends.ro

11Nr. 5 - Mai 2011

I N T E R V I U

IT Trends: Cum modifică fenomenul cloud computing modelul de afaceri Kasperky Lab?

Teodor Cimpoeşu: Mutarea serviciilor în cloud se va întâmpla probabil în vreo cinci ani de zile, deoarece există două piedici majore. Una este legată de infrastructură, pentru că serviciile oferite sunt strict de-pendente de o infrastructură de calitate, în care intră Internetul oferit pe fibră optică, rata de penetrare a Internetului, existenţa unor centre de date puternice etc. A doua piedică, mai greu de depăşit, este cea a mentalităţii şi asocierii emoţionale. Din acest punct de vedere, adopţia cloud-ului se va petrece în timp îndelungat şi va urma calea adoptării tehnologiei clasice, în sen-sul adoptării primare în zona Statele Unite – Europa de Vest. Din punct de vedere al securităţii IT, cloud computing schimbă în bine totul. Practic, cloud înseamnă că există utilizatorul, punctul de contact în-tre utilizator şi serviciile oferite şi „norul”. Ei bine, securitatea endpoint, conceptul de securitate promovat de Kaspersky, se referă exact la securizarea punctului în care omul se conectează cu tehnologia. Dacă serviciul se mută în cloud, atunci ac-cesul la acel cloud reprezintă veriga cea mai slabă. Dintotdeauna vulnerabilitatea cea mai mare a unui sistem a fost legată de utilizatorul uman. Dacă ne referim la mo-dele de business, cred că va mai trece ceva timp până ce se va putea vorbi de schim-barea modelelor de business generată de cloud. Deocamdată vorbim, cel puţin în România, de iniţiative de servicii asocia-te cloud computing. Şi noi avem o astfel de iniţiativă, anume ca de anul acesta să oferim managed security pentru compa-nii, pornind de la aceleaşi principii ca şi serviciile cloud, anume că utilizatorii fi-nali au potenţiale preferinţe către servi-

cii versus produse, deoarece sunt foarte uşor de asimilat cu alte servicii, intrate în conştiinţa publică largă.

ITT: Cum poate intra Kaspersky într-un asemenea joc de piaţă?

T.C.: Noi avem nişte parteneriate foar-te interesante, de pildă, pe partea de co-municaţii mobile, cu operatori de telefonie mobilă, în cadrul cărora oferim produse de securitate mobilă. Dincolo de asta, refe-rindu-ne la servicii, în România cel mai simplu este să mergi nu cu operatori de tip telecom, ci cu parteneri care oferă servicii cloud, şi aici pregătim ceva. O altă cate-gorie este reprezentată de parteneri care oferă servicii IT. De ce? Deoarece cei care oferă servicii IT au rezolvat deja problema infrastructurii şi au rezolvat şi problema încrederii. Ca atare, astfel de parteneri se pot diferenţia foarte uşor pe piaţă oferind şi servicii de managed security. Partea cea mai bună aici este că vorbim de ofertă adresată zonei IMM din România, zona poate cel mai vulnerabilă la probleme de securitate din pricina lipsei de personal IT dedicat.

ITT: V-ar ajuta, din acest punct de ve-dere, introducerea în nomenclatorul de meserii de poziţii precum „expert în secu-ritate IT”?

T.C.: Evident că da. Atingem aici o barieră tipic românească pusă în calea adopţiei largi de soluţii de securitate: înţelegerea riscurilor. Atunci când vorbim de securi-tate, vorbim de managementul riscurilor. O investiţie în soluţii de securitate trebuie văzută ca o investiţie de minimizare a ris-cului. Cine înţelege că minimizarea unei pierderi potenţiale de un milion la o pier-dere maximă de o sută de mii înseamnă, de fapt, un câştig de nouă sute de mii, va

trage doar foloase. Mai mult decât atât, pierderile nu se referă doar la date, ci şi la încredere şi imagine, iar în lumea de afaceri încrederea şi imaginea reprezintă enorm pentru o companie.

ITT: Bun, cum lucrează Kaspersky pe piaţa locală pentru îndepărtarea unor ase-menea bariere?

T.C.: Printr-un alt gen de comunicare. La toate evenimentele la care am participat, nu a existat prezentare la care noi să facem vânzare. Întotdeauna prezentările noastre au fost gândite pentru educarea publicu-lui. Oferta noastră a venit întotdeauna la sfârşit. Este o lipsă de respect faţă de potenţialii clienţi să le prezinţi soluţii, fără să identifici mai întâi problemele lor. Este şi metoda pe care o aplicăm în trainingurile cu partenerii noştri, deoarece Kaspersky vinde doar prin intermediul canalului de distribuţie.

ITT: De ce s-ar angaja un om cu abilităţi tehnice de excepţie la un furnizor de secu-ritate precum Kaspersky?

T.C.: Dincolo de latura moralităţii perso-nale, e bine de ştiut că în rândul compani-ilor de securitate serioase există cel puţin două forumuri şi un club al acestor com-panii cu nişte reguli de etică profesională foarte stricte. În momentul în care o firmă de securitate angajează un fost hacker, acea firmă este exclusă din cerc. Şi asta pentru că în lupta contra ciber-criminalităţii, toate companiile serioase sunt de aceeaşi parte a baricadei. Fundamental, interesul comun este de protejare a utilizatorilor. Iar exclu-derea dintr-un astfel de club înseamnă di-ficultăţi enorme de supravieţuire pe piaţă pentru firma care a călcat strâmb pe bec. �

Aşteptări de bun augurde Bogdan Marchidanu

Teodor Cimpoeşu este Managing Director Kaspersky Lab Romania & Bulgaria, unul din cei mai mari furnizori mondiali de soluţii de securitate IT. Din această poziţie, domnia sa a discutat cu IT Trends despre impactul pe care fenomene precum cloud computing îl ca avea asupra furnizorilor de soluţii de securitate.

Teodor Cimpoeşu, Managing Director Kaspersky Lab Romania & Bulgaria

www.ittrends.ro

12 Nr. 5 - Mai 2011E V E N I M E N T

Scopul conferinţelor din cadrul acestui program este de a infor-ma şi pune în contact direct re-prezentanţi ai administraţiei lo-cale, ai Guvernului şi furnizo rii de tehnologie şi de soluţii finan-ciare pentru a găsi cele mai fiabile şi eficiente căi de moder ni zare a administraţiei publice locale.

„Găsirea surselor de finan ţa-re şi reducerea costurilor sunt priorităţile de azi ale admi nis-traţiei publice locale. La Ploieşti am prezentat soluţii de finanţare bancară şi de leasing, împreună cu o soluţie de reducere a con-sumului de energie prin termo-izolarea locuinţelor care vin în ajutorul administraţiei publice locale şi al cetăţenilor”, a de-clarat Ion Radu, Manager BTL Design.

În deschiderea conferinţei, Lavinia Georgescu, Director su-

cur sala CEC Bank Ploieşti, a subliniat importanţa accesării fon durilor europene ca fiind o prioritate naţională. Oferta CEC Bank în domeniul fondurilor eu-ropene implică sprijinirea bene-ficiarilor în acoperirea necesa-rului de finanţare, experienţa în finanţarea proiectelor din fon-duri pre-aderare şi deschiderea a 42 de Birouri Fonduri Europene, cu personal specializat în dome-niu. Recent, instituţia a lansat şi Eurobuletinul CEC Bank, un newsletter lunar despre fonduri europene, accesibil prin abona-rea pe site-ul www.cec.ro.

Petronel Chiriac, Chief Finan-cial Officer Ager Leasing, a tre cut în revistă soluţiile de fi-nan ţare disponibile prin Ager Leasing, pentru investiţii în flote auto şi autospeciale, producerea energiei electrice şi termice, re-

utilarea spitalelor, IT&C, moder-nizarea reţelei de transport pu-blic local.

O componentă distinctă a conferinţei a adus în prim plan subiectul „fierbinte” al reabi li-tării termice. Aurelia Simion, Şef Serviciu Reglementări Tehnice, Direcţia Generală Tehnică în Construcţii - Ministerul Dezvol-tă rii Regionale şi Turismului, a prezentat facilităţi destinate izo lării termice a locuinţelor ofe-rite de Ministerul Dezvoltării Regio nale şi Turismului, iar Cor-

nel Popescu, Director naţional vânzări produse termoizolante, ADEPLAST, a vorbit despre ma-teriale de construcţii folosite în izolarea termică a locuinţelor. Lavinia Georgescu a încheiat sesiunea de prezentări, oferind soluţia creditelor pentru reabili-tare termică. „Acestea sunt ofe-rite pe o perioadă de 60 de luni, acoperind max. 90% din devizul de executare a lucrărilor, dar nu mai mult decât echivalentul în lei, inclusiv TVA a 1850 EUR/cameră de locuit”. � (EL)

Priorităţi în administraţia publică la Ploieşti

Pe 14 aprilie, Timişoara a fost gazda unei noi ediţii a simpozionului pentru administraţie publică locală, adresat de această dată

instituţiilor din regiunea Banat şi Oltenia.

Prima parte a conferinţei a fost deschisă de către Mihaela Tomescu - Director Agenţie CEC Bank Timişoara, care a prezentat oferta CEC Bank de produse şi servicii dedicate pentru accesarea fondurilor europene. În continuare, Emil Cotuţiu - Şef serviciu, Com partimentul de Dezvoltare Rurală Ti-mi şoara, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a anunþat rezultatele programului de dezvoltare rurală după trei ani de la lansare: „Avem proiecte depuse în valoare de peste 13 miliarde euro, contracte semnate cu o valoare de peste 3,5 miliarde euro şi plăþi efectuate către beneficiari de aproximativ 1,8 miliarde euro”. În acelaşi

context, Veronica Toncea - Director General, Fondul de Garantare a Creditelor Rurale, a vorbit despre garanţiile guvernamentale ca soluţii de creditare în mediul rural, acestea aducând avantaje atât beneficiarilor, cât şi băncii.

În cadrul sesiunii de soluţii de IT pentru administraţie, Cătălin Mirăuţe – Presales Consultant, GIS Solutions, STAR STORAGE, a pus în valoare soluţiile oferite pentru componenta geospaţială din Administraţia Publică. Astfel, printr-un sistem integrat, se poate obţine transpunerea realităţii din teren, administrarea centralizată, analize şi rapoarte, se pot efectua operaţiuni de moni-torizare a cadastrului, infrastructurii rutiere şi multe altele, direct de pe terminalul conec-tat la internet: calculator sau telefon mobil.

Adrian Budura - Business Developer Manager, ETA2U, a exemplificat multi-

tudinea de soluţii de suport IT oferite de ETA2U prin studiile de caz ale proiectelor desfăşurate la Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Direcţia Fiscală a Muni-cipiului Timişoara şi la Primăria Oradea. ETA2U a pus la dispoziţie un sistem auto-mat de monitorizare, raportare şi alertare, capabil să interacţioneze cu absolut toate elementele infrastructurii IT.

Pornind de la viziunea IBM de a construi o planetă mai inteligentă, Daniel Kostyal, Relationship Manager Solutions Provider, IBM România, a adus la cunoştinţă parti-ci panţilor soluţiile special dezvoltate de că tre IBM pentru administraţia publică, me nite să asigure transporturi inteligente, administraţie locală inteligentă, energie şi utilităţi inteligente, educaţie inteligentă şi telecomunicaţii inteligente pentru interco-nectarea sistemelor urbane. � (EL)

Oportunităţi pentru administraţie la Timişoara

Agenţia BTL Design şi trustul de presă Agora au organizat pe 31 martie la Ploieşti o nouă ediţie - Muntenia şi Dobrogea - a seriei de evenimente

„Soluţii pentru Dezvoltarea Durabilă a Autorităţilor Publice Locale”.

www.ittrends.ro

13Nr. 5 - Mai 2011

E V E N I M E N T

Una dintre cele mai importante noutăţi anun-ţate a fost înlocuirea Intel Channel Program cu un nou cadru de colaborare cu partenerii denumit Intel Technology Provider (cu 3 nivele: platină, aur şi argint). Prin această schimbare Intel doreşte nu doar înnoirea programului anterior, lansat la mijlocul ani-lor 90, ci şi o unificare a programelor de parteneriat şi, mai ales, să sublinieze faptul că partenerii sunt furnizori de soluţii bazate pe tehnologie Intel.

Evident, nu se putea face abstracţie de re-centa achiziţe a producătorului de securitate McAfee. Pe de o parte, executivii Intel au dat asigurări că această achiziţe nu va schimba modul de lucru al Intel cu partenerii şi că se va încerca o integrare a celor 2 canale, pe de altă parte această achiziţie va permite implemen-tarea unor soluţii de securitate sporită în pro-priile produse. Faptul că această achiziţie nu este încă asimilată s-a văzut şi într-o oarecare reţinere de a face declaraţii mai clare dar şi în faptul că prezentările de produs pomeneau mai degrabă de alianţe cu Symantec decât cu McAfee.

În ultima perioadă se speculează că PC-uri-le ar fi pe ducă şi că vor fi înlocuite de tablete. Se spune, anecdotă sau nu, că un ziarist ar fi sunat la uşa lui Mark Twain şi că atunci când acesta i-a deschis personal uşa ziaristul ar fi exclamat: „Maestre, am auzit că aţi murit!” şi că scriitorul i-ar fi răspuns: „După cum vezi, zvonurile despre moartea mea sunt mai mult decât exagerate!”. În aceeaşi notă umoristică tratează Intel şi zvonurile despre aşa zisa moarte a desktop-ului. Nu numai că acestea n-au murit, ci se simt chiar foarte bine, prog-nozele de creştere anuală a vânzărilor, pentru următorii câţiva ani, fiind de 2 cifre (peste 10%). Intel consideră că vom asista doar la o diversificare a dispozitivelor şi că vom fo-losi echipamente din ce în ce mai specializate adaptate circumstanţelor. Intel segmentează

PC-urile în: lifestyle, Small Form Factor (SFF), echipamente pentru entuziaşti (gameri), pentru business şi echipamente echipate cu procesoare Atom. Portofoliul de PC-uri pentru entuziaşti va fi extins şi se va baza pe platforma Sandy Bridge şi pe SSD (Solid State Drive). Chiar dacă vânzările de PC-uri tower înregistreză un declin de 4%, celelalte

formate recuperează prin creşteri semnifica-tive: All-in-one (AIO) + 31%, iar SFF +13%.

Unele plăci de bază vor fi livrate cu driverul Lucid Virtu, iar toate plăcile din seria 6 vor fi echipate cu Intel Identity Protection Tech-nology (practic placa de bază generează un cod care se schimbă la fiecare 30 de secunde. Autentificarea în anumite situri va fi făcută astfel atât prin nume utilizator şi parolă cât şi prin codul generat de placă, ceea ce duce la o securitate sporită).

Vânzările de servere echipate cu procesoare Xeon vor creşte, de asemenea, cu 14% pe an, în următorii 3 ani, creşteri încă şi mai sem-nificative fiind aşteptate pentru soluţii de storage, switching şi routing. Până în 2009 prin internet au circulat 150 exaocteţi (10 la puterea 18). În 2010 traficul a ajuns la 245 exaocteţi, mai mult decât în toată istoria

anterioară şi acesta este doar începutul. În 2015 vor exista 1 miliard de utilizatori inter-net, 15 miliarde de echipamente conectate, iar traficul va depăşi 1.000 exaocteţi pe an.

În prezent 2% din energie este consumată în centre de date. În mod firesc, Intel insistă pe înlocuirea serverelor single core (care încă mai reprezintă 25% din totalul serverelor in-stalate) cu servere cu 4 nuclee, 1 server cu 4 nuclee putând înlocui 29 de servere cu un singur nucleu, investiţia putând fi amortizată doar din reducerea consumului de energie.

Un alt subiect fierbinte, la ordinea zilei, este Cloud Computing. Intel şi-a anunţat cu acest

prilej strategia pentru 2015. Intel intenţioneză să profite la maxim de oportunităţile create de această paradigmă care va asigura creşteri substanţiale ale vânzărilor în următoarea perioadă.

În prezent afacerile ezită să se mute în cloud din motive de securitate şi din cauza lipsei standardelor în domeniu (ceea ce complică serios situaţia în care un utilizator se decide să renunţe la un furnizor de infrastructură cloud în favoarea altuia). Intel face parte din Open Center Alliance care îşi propune să le permită utilizatorilor să partajeze date, asi-gurând securitatea necesară între infrastruc-turi cloud publice şi private.

La eveniment au participat şi principalii parteneri Intel din România: Complet Elec-tronics, Dante, Eta2U, Net Brinel, Maguay, ProSys, RHS şi Romsoft. �

Intel Solutions Summit 2011

În perioada 13-15 aprilie 2011, Barcelona a găzduit o nouă ediţie Intel Solutions Summit, o reu-niune anuală în cadrul căreia compania se întâlneşte cu partenerii din canalele de distribuţie. Cu acest prilej Intel a anunţat mai multe lucruri interesante, menite, pe de o parte, să con-solideze relaţiile cu partenerii, iar pe de altă parte, să reconfirme, dacă mai era necesar,

soliditatea companiei şi pertinenţa strategiei pentru perioada următoare.

de Romulus Maier

ISS 2011, , Barccelelononaa

www.ittrends.ro

14 Nr. 5 - Mai 2011I N T E R V I U

Romulus Maier: De când datează parte neriatul Maguay cu Intel?

Eduard Pughin: Am început activitatea de system builder în vara anului 1998. În toamna aceluiaşi an a venit şi Intel în Româ-nia, prin Asbis, şi a deschis canalul oficial. Introducerea a tot mai multe produse pe ca-nal a coincis cu obiectivul nostru de a lansa pe piaţa din România produse de tehnolo-gie foarte nouă şi de foarte bună calitate, cu suport şi toate serviciile aferente. Am sesizat că o astfel de abordare lipsea pieţei româneşti sau aparţinea doar companiilor multinaţionale, precum HP, IBM sau Com-paq, şi de aceea am dorit să facem acelaşi lucru, dar cu produsele noastre.

În 1999 ne-am certificat, pe vremea aceea certificarea se numea Intel Authorized So-lution Provider şi presupunea o serie de investiţii de aproximativ 10.000 de dolari în echipamente, cursuri care aveau un cost de circa 1.500 de dolari de persoană - trebuia să avem două persoane instruite; exame-nele au fost foarte grele, dar ne-a plăcut, pentru că era exact ce ne doream. Iar faptul că Intel a venit cu o serie de produse şi un gen de suport care răspundeau obiectivelor noastre a făcut ca în continuare toată co-laborarea să fie foarte strânsă, pentru că, practic, am avut aceleaşi ţinte. Nu nu-am propus să ne batem în preţ, în produse ief-tine, pentru că locul era deja ocupat.

RM: Unul dintre anunţurile majore de la Barcelona a fost modificarea programului de canal. Intel Channel Program devine In-tel Technology Provider. Ce noutăţi aduce această modificare pentru canal şi în ce fel credeţi că vă va afecta sau vă va ajuta?

EP: Nu cred că aduce nimic nou din punctul nostru de vedere, decât for-

mal. Pentru că Technology Provider era un program existent la Intel. Pe partea cealaltă se numea Premier Channel Part-ner, mai înainte fusese Authorized Solu-tion Provi der. Este o unificare pe care a făcut-o Intel şi care reflectă într-un mod mai util pentru noi statutul de furnizor de tehnologie Intel. În fapt, din ceea ce am remarcat la Barcelona, la modul teoretic nu sunt mari modificări, pentru că toate facilităţile acelea de suport noi le-am avut mai mult sau mai puţin şi până acum. În plus, au fost rafinate într-o mică măsură şi gradele de parteneriat - Platinum, Gold şi Silver.

RM: Sunteţi parteneri Platinum. Se ţine cont de cifra de afaceri sau este vorba şi de numărul de oameni certificaţi?

EP: Noi suntem parteneri Platinum, dar programul fiind la început, sunt mai mulţi parteneri cu acest statut; vom vedea cine va rămâne după primul an, pentru că statutul de partener Platinum implică o condiţie destul de restrictivă, o cifră de afaceri de 250.000 dolari.

Prin urmare se ţine cont de cifra de afa-ceri iar numărul de oameni certificaţi este o condiţie eliminatorie, dar certificarea nu se obţine chiar atât de greu. Sigur, sunt diverse condiţii, precum participarea la un număr minim de ore de training de ser-vere, de tip hands-on, sau participarea la Intel Solutions Summit, care, de altfel, nici nu este un lucru neplăcut. Dar, mai mult sau mai puţin, trebuie să fie şi business-ul derulat. Din punctul meu de vedere acesta este un lucru pozitiv, pentru că începe să fie puţin mai filtrat parteneriatul acesta pe care noi îl avem la cel mai înalt nivel de mai mulţi ani şi ne convine.

RM: Cu ce aţi venit de la ISS, important pentru Maguay de data aceasta?

EP: Intel este o organizaţie foarte mare şi, pentru cei din afară, este greu de înţeles ce se întâmplă în interiorul ei. Pentru noi, ISS este un prilej de a cunoaşte mereu ce se întâmplă acolo, de a afla care sunt oa-menii potriviţi pe categoriile de probleme pe care noi le avem în relaţia cu Intel. De fapt, acesta este motivul principal pentru care mergem la ISS. Dacă ai un anumit tip de problemă de rezolvat, acolo afli cu cine poţi să vorbeşti personal. Îţi rezolvi proble-ma mult mai repede, ceea ce este capital pentru noi, pentru că am ajuns la un nivel la care trebuie să rezolvăm rapid anumite cereri interne de dezvoltare.

RM: Sunteţi printre puţinele brand-uri locale rămase pe piaţă. De ce aţi ales strategia de a avea un brand local, cât de greu este de luptat cu brand-urile inter-naţionale, mai este loc pentru brand-uri locale?

EP: În ceea ce priveşte brand-urile locale, depinde de piaţă, şi, dincolo de întâmplare, poate că depinde şi de anumiţi factori, care nu ţin neapărat de comercial. O să vă dau ca exemplu Franţa, unde există o piaţă de aproximativ trei, patru mili oane de sis-teme, dintre care puţin peste 400.000, cam cât este toată piaţa noastră de sisteme, sunt furnizate de companii locale, în timp ce în Turcia 2-3 companii locale deţin con-trolul pieţei. Pe de altă parte, există multe facilităţi de producţie reale. Noi nu avem nimic cu companiile multinaţionale, dar nu poţi să vii şi să propui doar part number-e spre vânzare partenerilor sau direct pe piaţa românească, şi, eventual, din când în când să mai faci lichidări de tehnologii cu pro-

de Romulus Maier

Eduard Pughin, Operations Manager Maguay

Sã construim cu plăcere şi personalitate

Maguay a avut cea mai numeroasă participare a unei companii româneşti la ISS 2011. Am profitat de ocazie pentru a discuta cu Eduard Pughin despre conferinţă, despre piaţa românească şi despre prezenţa, tot mai solitară, a unei companii locale într-o piaţă dominată de multinaţionale.

www.ittrends.ro

15Nr. 5 - Mai 2011

I N T E R V I U

dusele care nu s-au vândut în altă parte la momentul potrivit. Ceea ce pe noi, ca piaţă, evident că nu ne avantajează. Dacă deschid aici o unitate prin care acordă real suport, fac service, ajung să asambleze, să producă aici, atunci se numeşte că eşti o companie care te-ai integrat în piaţa românească şi îi acorzi suficient respect. Nu trebuie să fie neapărat româneşti, să aibă nume româneşti, dar să facă treabă aici.

Nouă ne place ce facem şi vrem să fa-cem acel lucru cu personalitate. Dovadă că am rezistat. Avem de a face cu tehnologii şi ofertăm ce credem noi. Poate uneori greşim, dar este personalitatea noastră, cu greşeli, cu bune, cu rele. Aceasta este filo-zofia noastră, şi, dincolo de ea, trebuie să fie profitabil şi să îţi şi placă ceea ce faci.

RM: Am auzit că vă pregătiţi să lansaţi o tabletă sub nume propriu. Confirmaţi sau infirmaţi zvonul?

EP: Realitatea este că ne pregătim şi evaluăm, dar sunt multe schimbări care se produc în domeniu.

RM: Ne îndreptăm spre o eră post PC? La ISS, Intel ne-a dat încredere că PC-ul nu e mort, că trăieşte şi va trăi şi în următorii trei, patru ani.

EP: Şi eu sunt de acord că PC-ul trăieşte, şi sunt convins că, pe de o parte, vor fi noi formate ale PC-ului. Intel după cum aţi văzut lucrează la standardizarea all-in-one, integrarea cu monitorul a unui PC. Ceea ce este oarecum natural, dat tot aşa, pe bază de standardizare. Practic, ce se întâmplă, unifici carcasa cu monitorul şi acest lucru este valabil pentru un anu-mit segment, cu pretenţii de performanţă relativ modeste. Şi se poate, atâta timp cât ai placă de bază standardizată, restul de componente sunt standardizate, şi nu cumperi decât monitorul de 19 inci, care

înglobează în carcasa lui şi locul în care integrezi componentele. Iar atâta vreme cât se întâmplă aşa, pentru noi este per-fect. Noi studiem de mai mult timp PC-urile all-in-one, dar nefiind un concept stan-dardizat şi nefiind tehnologia suficient de matură nu au avut până acum un impact suficient. Pe de altă parte, şi monitoarele au ajuns la o maturitate, pentru că dacă acum opt sau zece ani îţi luai un LCD PC, după un an LCD-ul era învechit. În mo-mentul de faţă ai un LCD LED care deja a ajuns la o maturitate, oferind suficientă performanţă încât să te gândeşti că îl poţi folosi trei sau patru ani fără probleme. Piaţa este relativ stabilă pentru moment, mergem pe tehnologie LCD LED, iar acesta este un avantaj pentru formatul all-in-one.

În ceea ce priveşte capitolul small form factor, vorbim deja de o certitudine, nu mai este ceva de viitor, în sensul că sunt fo-losite curent carcase de foarte mici dimen-siuni. Noi vindem de anul trecut carcase cu un volum de trei, patru litri. Evoluţia tehnologică a început să permită acest lu-cru, în sensul că poţi să faci într-un sistem Mini ITX, pe care îl prinzi în spatele moni-torului, deci relativ mic, un sistem destul de performant, cu procesor normal.

RM: Credeţi că SSD-urile constituie o opţiune pentru PC-uri?

EP: SSD-urile vor pătrunde mai încet în PC-uri pentru că încă sunt scumpe şi pentru că principalele beneficii pe care le oferă vizează serverele, prin performanţă, şi notebook-urile, prin siguranţă în explo-atare şi autonomie. Aceastea sunt prin-cipalele două segmente unde au impact. Teoretic, putem să punem în orice PC un SSD, dar creşte costul într-un mod încă nejustificat de performanţă. Plus că şi hard disk-ul evoluează, în bine.

RM: Intel e implicat şi în aplicaţii indus-triale, în automobile electrice...

EP: Mai ales în smartphone-uri, acesta este una dintre noutăţile foarte intere-sante pe care le-am aflat la Intel Solutions Summit. Prin cumpărarea Infineon, Intel, practic, s-a angajat ca în maxim un an de zile să vină pe piaţă cu o tehnologie smart-phone proprie, ceea ce este de luat în con-siderare.

RM: Vă veţi extinde activitatea şi în afara zonei de producător de sisteme?

EP: Noi ne-am extins deja activitatea pe partea de dezvoltare software. Avem un proiect de referinţă implementat cu succes la nivel european, este vorba de portalul de e-Learning al UMF Iaşi, greu încercat zilele trecute, dar un proiect reuşit, care funcţionează, şi nu este decât o validare suplimentară faptul că a fost auditat de anumite forţe la care nu ne aşteptam. În paralel, avem şi o aplicaţie de monitorizare flotă auto prin GPS, de asemenea dezvoltată de noi, deci partea de dezvoltare software devine destul de importantă.

Alături de aceasta, avem partea de in-tegrare de proiect, în care noi integrăm infrastructură hardware, software şi apli-caţii la clienţi, un segment pentru care ne manifestăm clar interesul.

Pe partea de system builder rămânem la fel de focalizaţi şi foarte atenţi la nişele care apar, inclusiv de tip smartphone. Dacă Intel va avea o strategie pentru smart-phone, înseamnă că şi noi vom putea aduce tehnologia de smartphone pe dis-pozitive proprii, spre beneficiul pieţei, care va avea o paletă mai largă de opţiuni. Şi acolo vom veni din nou cu ultima tehnolo-gie care apare, cu produse îngrijite, de cali-tate foarte bună. �

www.ittrends.ro

16 Nr. 5 - Mai 2011C L U B

ITT: Cum ar trebui să sune un cod de bună conduită pentru o reţea şi o infrastructură IT eficiente?

Florentina Totth: Ideea codurilor de conduită pentru centrele de date a început să fie discutată din anii ’90. Specialiştii din domeniu au identificat necesitatea existenţei unui cod de bune practici, iar cei care s-au asociat în vederea alcătuirii unui asemenea cod au fost de la diverşi vendori şi organizaţii din Statele Unite. În 1993 a luat fiinţă Uptime Institute, ca organism care se ocupă cu stu-diul disponibilităţii centrelor de date, iar la mijlocul anilor ’90 a şi apărut acest cod de bune practici pentru centrele de date. El conţinea un set de recomandări , ţinând cont de tehnologiile disponibile la momentul res-pectiv, pentru a avea un centru de date cu disponibilitate mare.

Acest cod a stat apoi, la baza unui stan-dard pentru centrele de date, elaborat tot în Statele Unite de o asociaţie a vendorilor, standardul TIA-942. Codurile, dar şi stan-dardele evoluează, pentru că şi tehnologiile evoluează, iar regulile trebuie revizuite şi ele. În Europa, lucrurile au început să evo-lueze ceva mai târziu. În 2003, Uniunea Europeană a demarat crearea unui cod de bună conduită pentru centrele de date, care se actualizează permanent pentru a ţine pa-sul cu schimbările tehnologice majore care au apărut în ultimii ani: virtualizarea, cloud computing, concentrarea datelor în centre specializate, etc. . Cert este că acest cod pen-tru centrele de date a apărut şi în Europa, el

este alcătuit de către experţi proveniţi de la cei mai importanti vendori şi de consultanţi independenţi. APC by Schneider Electric are reprezentanţi în acest colectiv care se ocupă de elaborarea codului de bune practici.

ITT: Chiar şi cu ghiduri de bune practici adoptate intern sau impuse, studiile arată că problemele tot continuă să apară şi că pe primele locuri în topul lor sunt cam aceleaşi lucruri: penele de curent şi defecţiunile hard-ware. Şi totuşi, chiar autorii studiului spun că aceste probleme pot fi evitate. Cum?

FT: Studii se fac de către diverse orga ni-zaţii, pe diverse segmente şi zone geografice, în mod constant în ultimii zece ani. Într-a-devăr, majoritatea arată că prima cauză a down time-ului în centrele de date este între ruperea alimentării cu energie electrică. Explicaţiile sunt variate. În primul rând, multe din centrele de date cuprinse în studii au fost construite în anii ’90 când codurile de bune practici erau doar la stadiul de iniţiativă. Apoi chiar şi după ce acestea au apărut, adoptarea lor a fost şi este încă un proces de durată, în special din motive financiare. Pe de altă parte, schimbările tehnologice rapide din ultimii ani (proliferarea blade serverelor,

virtualizarea, cloud computing, etc.) au con-dus la necesitatea unei infrastructuri extrem de flexibile care să facă faţă variaţiilor rapide de consumuri electrice.

Vorbind strict de alimentarea de siguranţă, pentru asigurarea back-upului la sarcinile IT, noi (ca de altfel şi codurile de bune practici amintite anterior) recomandăm soluţii re-dundante: cu redundanţă internă N+1 sau cu rendundanţă duală 2N, 2(N+1). Acesta este mesajul nostru foarte clar către clienţii care au aplicaţii critice. În ceea ce priveşte proiec-tarea echipamentelor, APC by Schneider Elec-tric este printre cele mai inovatoare companii în proiectarea echipamentelor modulare.

ITT: Un subiect la modă: cloud compu-ting. Migrarea în cloud nu mai este un sim-plu buzzword, ea s-a accelerat în ultima vreme, iar tendinţele sunt ca soluţiile cloud să fie adoptate şi de administraţie. Compania dumneavoastră cum se integrează în acest trend?

FT: Cloud computing-ul a adus provo cări noi în designul centrelor de date şi în modul în care acestea sunt operate. În primul rând, pentru că a dus la posibilitatea lansării unor centre de date de dimensiuni mai mari decât

Specialiştii APC by Schneider Electric, implicaţi în cele mai importante proiecte de centre de date din Româniade Cristian Faur

Cu Florentina Totth mai discutasem, dar o singură discuţie nu e niciodată suficientă pentru câte subiecte pot fi abordate atunci când vorbim despre

APC by Schneider Electric şi soluţiile pe care le oferă. Calităţile lor de inovatori, de trend-setteri în domeniul infrastructurilor IT, de coautori de ghiduri de bune practici pentru centrele de date şi, mai nou, de premianţi pen-tru relaţia cu canalele de distribuţie au ridicat noi întrebări, pe care i le-am adresat.

Florentina Totth, Vicepreşedinte pentru România, APC by Schneider Electric

www.ittrends.ro

17Nr. 5 - Mai 2011

C L U B

cele din trecut. În al doilea rând, sarcina termică nu este una liniară, modul de în-căr care a echipamentelor în noile centre de date nu este liniar. Pot exista perioade în care consumul de energie creşte foarte mult, iar cantitatea de căldură emisă este mai mare. Important pentru clienţii noştri este să aibă la dispoziţie soluţii care se pot adapta din mers acestor modificări aduse de cloud, fără, totuşi, a supradimensiona nici capacităţile de răcire şi nici UPS-urile. Pentru că apoi putem cădea în păcatul eficienţei energetice scăzute şi a costurilor mari de operare. Pentru aceste situaţii, APC By Schneider Electric are soluţii care se pot adapta, pot creşte sau scădea ca-pacitatea de răcire în funcţie de modul în care variază consumul electric şi, în consecinţă, cantitatea de căldură degajată.

ITT: Descrieţi-ne cum funcţionează soluţia EcoBreeze, pentru că are un nume foarte „green”, este destul de nouă şi vrem să ştim cu ce ne ajută.

FT: Este vorba de o soluţie inovatoare, lansată de puţin timp, care are ca obiec-tiv chiar eficienţa energetică in centrele de date care reprezintă consumatori mari de energie electrică. În România, deocamdată, subiectul a stârnit foarte mult interes şi sunt foarte mulţi clienţi care doresc detalii. Acest tip de soluţie este potrivit pentru centre de date de mari dimensiuni, să spunem, peste 1000 de metri pătraţi. Sistemul este com-plex şi se pretează zonelor în care există un anumit număr de ore pe an în care tempera-tura scade sub -5 grade Celsius şi-am să vă explic de ce. Sunt trei moduri de funcţionare, depinzând de condiţiile atmosferice. Avem un prim sistem de răcire care este unul ba-zat pe schimb de căldură aer-aer (aerul cald care este extras din centrul de date cedează căldura aerului rece de afară, sistem denumit şi free cooling, un sistem foarte potrivit când temperatura de afară scade sub -5 grade). Al doilea sistem funcţionează când tempe-ratura de afară este peste -5 grade (aerul cald cedează căldura apei pulverizate într-un anume sistem, fără să existe contact direct între cele două medii). Al treilea sistem este unul clasic, bazat pe răcire cu refrigerant, care intră în funcţiune doar când tempera-tura exterioară este foarte ridicată, să spu-nem, în timpul verii. Ca să vă faceţi o idee despre eficienţa sa, vă pot spune că poate ajunge cu 30% mai economic energetic faţă de soluţiile actuale, indiferent de vendor, în funcţie de condiţiile de temperatură. Indicele

Power Usage Efectiveness poate ajunge până la 1,26, faţă de 1,45 PUE, cel atins cu siste-mele tradiţionale.

ITT: Am văzut că soluţia Infrastruxure a ajuns la ediţia 6.2 Despre ce noutăţi putem vorbi în cazul acesteia?

FT: Sunt mai multe lucruri în plus faţă de ediţiile precedente. O primă noutate ar fi automatizarea migrării datelor de pe o aplicaţie anterioară InfraStruxure Central, care se numea InfraStruxure Manager în momentul unui upgrade. De asemenea, noua soluţie oferă posibilităţi mai mari clientului la configurarea alarmelor, cu opţiuni mai difer-sificate de setări. Încă un lucru interesant: în momentul în care proiectăm o soluţie de centre de date pentru clienţii noştri, folosim o aplicaţie care se numeşte InfraStruxure Designer, în care avem layout-ul încăperii, cu poziţionarea rack-urilor, denumirea lor aşa cum doreşte clientul şi cu echipamentele din rack, dacă primim această informaţie de la client.. Ceea ce ne permite versiunea 6.2 este importarea acestui layout, cu camera şi aranjarea rack-urilor direct în InfraStruxure Central, ceea ce reprezintă o informaţie ex-trem de utilă celor care operează centrele de date. În noua versiune pot fi introduse cer-tificate SSL pentru server, utile în securiza-rea comunicaţiilor, sunt integrate şi camere video IP de la Pelco, producător de astfel de echipamente din grupul Schneider Electric. O altă noutate este integrarea cu EON Enter-prise, care este o aplicaţie de monitorizare a reţelei electrice şi măsurarea consumului de energie. Acestea sunt principalele plusuri aduse de nouă versiune.

ITT: În ultima vreme s-au pus în funcţiune cel puţin două centre de date în România, centre mari, spun proprietarii lor. Care este implicarea APC în aceste proiecte lansate sau în proiecte de viitor?

FT: Suntem implicaţi în marea majoritate a proiectelor importante de centre de date din România. Am fost implicaţi în ele în ultimii 3, 4 ani. Atât în domeniul financiar, cât şi în do-meniul de colocare şi hosting. Am colaborat la proiectul de centru de date Omnilogic. Ei sunt unii dintre partenerii noştri tradiţionali de business din România, nu numai pentru centre de date şi ne bucurăm că am putut furniza întreaga infrastructură în ceea ce priveşte electroalimentarea de siguranţă, distribuţia electrică, pusă la dispoziţie de o altă divizie din grupul Schneider Elec-tric, apoi rack-uri, distribuţia electrică din

rack-uri, soluţia de climatizare şi soluţia de ma nagement: InfraStruxure Central, la care de curând s-a adăugat şi modulul Infra-Struxture Operation. Dar acesta este doar un exemplu. Cum am mai spus, suntem implicaţi în majoritatea proiectelor de centre de date de la noi din ţară.

ITT: Vorbind de clienţi, vorbim şi de parteneri şi trebuie menţionat faptul că organizaţia dumneavoastră a primit, recent, un premiu important pentru relaţia cu ca-nalele de distribuţie. Cum aţi reuşit?

FT: Este un premiu acordat pentru pro-gramul de parteneriat implementat de APC by Schneider Electric la nivel mondial. Cu o zi înainte de această discuţie, programul acesta s-a lansat şi în România. Partenerii noştri nu sunt simpli reselleri, sunt parte-neri de business şi de promovare a soluţiilor noastre. Acest parteneriat este benefic şi pentru clienţi, şi pentru partenerii noştri certificaţi, dar şi pentru compania noastră. Un mare avantaj, mai ales pentru parteneri, este mo dul simplu prin care ei pot obţine certificări. Îşi creează un cont pe site, apoi cursurile pot fi urmate online, testul este relativ simplu dacă au parcurs programa şi pot primi certificarea direct prin cursuri online pentru primele două niveluri de cer-tificare, şi anume Registered Partner şi Se-lected Partner. Partenerii noştri au apreciat foarte mult această metodă, pentru că este foarte flexibilă, cursurile se pot urma după program sau în week-end, nu este necesară prezenţa într-o sală de curs la o anumită dată sau oră pentru a participa la training şi a trece testele. Pentru următoarele niveluri, o parte din cursuri vor fi online, o parte vor presupune prezenţa fizică, din cauza nivelu-lui cunoştinţelor care trebuie transferate. Un alt motiv de apreciere îl reprezintă beneficiile pentru partenerii din program. În afară de certificarea companiei, există certificări per-sonale pentru cei care fac cursurile, un lucru apreciat de către cei care lucrează efectiv în domeniu. Apoi, avem un program cu care punem la dispoziţie lead-uri obţinute în tim-pul campaniilor de promovare, le direcţionăm către partenerii certificaţi, oferindu-le, astfel, oportunităţi de business, aşa cum ne oferă ei nouă lead-uri şi oportunităţi în momentul în care au proiecte. Acestea credem că sunt mo-tivele care au stat la baza aprecierilor pozitive pentru programul nostru de parteneriat. �

Interviul integral poate fi citit pe www.ittreds.ro

www.ittrends.ro

18 Nr. 5 - Mai 2011

��

Nu mai departe de sfârşitul anului trecut, un studiu condus de Pierre Audoin Consul-tants (PAC) într-o bună parte geografică a Europei arăta că aplicaţiile de contabilitate financiară, planificare a resurselor şi ges-tiune a relaţiilor cu clienţii se numără în continuare printre cele mai folosite soluţii software de afaceri. Mai mult, compani-ile intenţionau să continue investiţiile în soluţii ERP, CRM şi Business Intelligence (BI) şi pe parcursul anului curent. Iar dacă firmele mai mici intenţionau să implemen-teze câte o aplicaţie pe rând, firmele mari îşi arătau intenţia de a investi în mai multe aplicaţii în paralel.

Rezultatele publicate de PAC nu sunt de-loc întâmplătoare. De dată recentă. un alt studiu realizat de compania de cercetare Coleman Parkes(1) în luna martie arată că administrarea informaţiilor reprezintă un aspect important pentru companii. Pentru 68% dintre companii, creşterea explozivă a cantităţii de informaţii face activitatea de administrare a lor mai complexă şi le ridică probleme legate de stocare şi costurile aso-ciate acesteia.

În acelaşi timp, în 59% dintre compa-nii există imperativul reducerii costurilor proceselor şi sistemelor de administrare a informaţiilor.

Administrarea informaţiilor dintr-o com-panie, considerată anterior un segment de activitate a departamentului de IT, a de-venit acum o preocupare importantă pen-tru întreaga companie. Cu toate acestea, în cele mai multe companii, nu există încă o persoană dedicată, care să supravegheze în mod exclusiv modul în care sunt adminis-trate informaţiile.

Mai mult, companiile nu şi-au creionat încă strategii eficiente, cuprinzătoare şi integrate de administrare a informaţiilor. 70% dintre companii nu au o strategie com pletă de administrare a datelor, iar 73% dintre ele nu au implementat o politică

formală şi cuprinzătoare pentru protecţia informaţiilor. Doar 18% dintre companiile respondente intenţionează să implemen-teze o astfel de politică.

Realitatea crizeiDacă nevoia, mai mult sau mai puţin conştientizată, există cu certitudine, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre trans-formarea acestei nevoi în rezolvare de pro-bleme. Iar acest lucru este un semnal cât se poate de rău pentru furnizorii de soluţii şi servicii IT.

În Europa de Est cel puţin, conform PAC, anul 2010 a arătat semne de redresare a pieţei, dar această tendinta nu este încă pe deplin confirmată în toate ţările. Cu un volum total al pieţei de EUR 16.21 miliarde anul trecut, piaţa regională de SITS este încă departe de valoarea istorică din 2008, chiar dacă PAC se aşteaptă ca aceasta să fie depăşită până la sfârşitul lui 2011.

În ciuda ratelor de creştere ridicate din timpul perioadei de boom, un fenomen

interesant poate fi observat pe pieţele din Europa de Est: furnizorii de IT sunt mult mai dispuşi să scadă preţurile şi să reducă marjele de profit sub presiunea clienţilor şi concurenţilor, iar, în acelaşi timp, clienţii au descoperit ca IT-ul nu este absolut vital pentru afacerile lor, iar acest lucru pare a-i motiva să menţină bugetele pentru IT rela-tiv scăzute, asumându-şi riscul unei calităţi mai slabe pentru un preţ mult mai bun.Alături de nesfârşita lipsă de implicare puternică a sectorului public în dezvoltarea pieţei IT, motivele mai sus menţionate au dus la apariţia unui fenomen cu conotaţii extrem de negative. Concurenţii IT locali, mai ales din zona soluţiilor software pen-tru afaceri, care reuşesc să fie printre primii zece furnizori din nişa lor, sunt din ce în ce mai interesaţi în găsirea de noi investi-tori pentru preluări complete sau parţiale. Această situaţie a fost generată de câţiva factori: lipsa disponibilităţilor financiare pentru a fi mereu la zi in ceea ce priveşte tehnologia, o penetrare din ce in ce mai dificilă a companiilor internaţionale, de cele mai multe ori doar printr-un jucător lo-cal, interesul mare al proprietariilor de a-şi transforma afacerile în lichidităţi pentru a plăti datorii mai vechi (private sau legate de investiţiile societăţii) şi orientare către

Soluţiile urmează rapid schimbarea cereriiDe Bogdan Marchidanu

Acronimele pentru soluţiile software de administrare a afacerilor s-au schimbat extrem de rapid în doar câţiva ani, de la deja celebrul ERP (Enterprise Resource Planning) la mai noul BPS (Business Productivity Solutions). Dincolo de acronime însă, există o realitate: schimbările tehnologice rapide vor impune noi moduri prin care tehnologia va contribui

decisiv la desfăşurarea afacerilor.

B U S I N E S S P R O D U C T I V I T Y S O L U T I O N S

www.ittrends.ro

19Nr. 5 - Mai 2011

„Colaborarea cu echipa LLP Dynamics Romania a fost efi cientă având în vedere termenul foarte scurt de livrare, complexitatea proiectului și succesul produsului fi nal rezultat.“

Claudiu Dragomir, CFO – Primagaz Romania

Primagaz activează în România ca urmare a achiziţionării a 3 fi rme de îmbuteliere, distribuţie și depozitare de butelii de pe piaţa locală de către grupul olandez SHV GAS. SHV GAS este lider mondial în producerea și distribuţia de GPL (Gaz Petrolier Lichefi at) și are o experienţă de peste 100 de ani în domeniul energetic. În prezent cele trei fi rme au șase depozite, trei staţii de îmbuteliere și un sediu central în București.

Situaţia iniţială În anul 2008, grupul olandez SHV GAS a implementat ca soluţie de gestiune a activităţii fi nanciar-contabile, un soft de contabilitate de pe piaţa românească (SAGA). La momentul respectiv, soluţia aleasă îndeplinea cerinţele depar ta-mentului fi nanciar, fără a avea integrate și alte module care să vină în sprijinul celorlate departamente: operaţional, vânzări și logistică.De asemenea, acest software nu permitea dezvoltarea unor rapoarte speci-fi ce business-ului, reprezentând un impediment în administrarea efi cientă a activităţii. Pe măsură ce s-a dorit integrarea și centralizarea informaţiilor, s-a simţit nevoia implementării unui sistem ERP.

SoluţiaLa scurt timp după achiziţionarea grupului de fi rme din România de către grupul olandez SHV, s-a pus problema înlocuirii software-ului contabil cu un ERP utilizat la nivel mondial. Grupul SHV utilizează ca soluţie ERP în majoritatea unităţilor din Europa, Microsoft Dynamics NAV, astfel că acest ERP a reprezentat alegerea fi rească pentru a alinia Primagaz Romania la standardele de grup.LLP Dynamics Romania a jucat rolul de integrator și dezvoltator a 3 soluţii: aplicaţia de web management al clienţilor; implementarea soluţiei Microsoft Dynamics NAV; interfaţarea soluţiei Microfost Dynamics NAV cu sistemul de vânzări pe casele de marcat instalate pe camioanele din fl otă.Aplicaţia web de management al clienţilor a fost structurată pe rolul de agent de vânzări, de coordonator și de manager. Aplicaţia web și sistemul NAV au fost interfaţate bidirecţional. Contractele și clienţii au fost creaţi doar în web și transferaţi automat în NAV. Din NAV sunt transmise către web informaţii cu privire la soldul clienţilor și detalii despre produsele fi nite. Aplicaţia web este dezvoltată în limbajul de programare PHP și are o bază de date MySQL.Implementarea Microsoft Dynamics NAV, sistem în care lucrează peste 80 de utilizatori, a fost făcută pe etape. S-a pornit cu modulele necesare activităţii fi nanciar-contabile, la care s-au adăugat o serie de dezvoltări specifi ce: calcul comisioane, interfaţa cu banca, interfaţa cu sistemul care gestionează computerele de bord pentru emiterea documentelor fi naciar-contabile, conexiunea cu baza de date a departamentului de vânzări, posibilitatea importului notelor contabile pentru salarii, calcul automat al descărcării de gestiune pentru stocuri. Durata procesului, începând de la planifi carea implementării până la faza de go-live, a fost de aproximativ 5 luni.

Interfaţarea NAV cu un sistem de vânzări pe casele de marcat instalate pe camioanele din fl ota Primagaz (OBTC) a inclus următoarele funcţionalităţi: � Adăugarea sau modifi carea clienţilor, adreselor de livrare, contractelor și

portofoliului de articole clienţi în aplicaţia web, transmiterea în Microsoft Dynamics NAV și replicarea automată către OBTC;

� Importul facturilor de vânzare, bonurilor fi scale, chitanţelor și comisioanelor clienţi din OBTC automat în Microsoft Dynamics NAV;

� Dezvoltarea în Microsoft Dynamics NAV a unui log complet de erori și motive aferente în cazul în care exportul sau importul nu s-a efectuat cu succes.

Benefi cii „Cele mai mari benefi cii ale implementării Microsoft Dynamics NAV sunt reprezentate de către o mai bună centralizare a datelor fi nanciar contabile, obţinerea de rapoarte detaliate destinate management-ului, legătura și coordonarea cu celelalte programe informatice utilizate, fl exibilitate – se pot adăuga / crea noi rapoarte”, a precizat dl. Claudiu Dragomir, CFO – Primagaz Romania.

Top 5 benefi cii1. Flexibilitate2. Centralizarea datelor 3. Integrarea cu alte aplicaţii utilizate4. Rapoarte detaliate pentru management5. Scalabilitate

Primagaz a ales LLP Dynamics Romania pentru integrarea şi centralizarea informaţiilor folosind Microsoft Dynamics NAV

LLP Dynamics Romania | Str. Costache Sibiceanu nr. 20, Sector 1, RO-011514, BucureştiTel.: (+40) 21 224 5516 | Fax: (+40) 21 224 5424 | Mobil: (+40) 724 288 949 ROSales@llpdynamics.com | ROContact@llpdynamics.com | www.llpdynamics.com

Premiul eFinance 2010 pentru LLP Dynamics Romania la categoria proiect, soluţii eBusiness software, pentru Primagaz Romania

LLP Dynamics Romania a fost distinsă, în cadrul Galei eFinance desfășurată pe 2 martie 2011, cu premiul pentru categoria proiect, soluţii eBusiness software, pentru cel mai semnifi cativ proiect eBusiness în 2010, ce a constat din integrarea și dezvoltarea Microsoft Dynamics NAV cu o aplicaţie web de management al clienţilor și un sistem de vânzare pe casele de marcat instalate pe camioanele din fl ota Primagaz.

A D V E R T O R I A L

www.ittrends.ro

20 Nr. 5 - Mai 2011B U S I N E S S P R O D U C T I V I T Y S O L U T I O N S

alte obiective de investiţii (energia verde, speculaţii financiare, artă, imobiliare etc).

SoluţiiDa, tabloul pictat de firmele de studiere a pieţei nu este din cale afară de colorat. Din punct de vedere al cifrelor, cel puţin, proiectele de implementare a unor soluţii de gestiune a afacerilor au scăzut. Asta chiar dacă sunt furnizori de soluţii pe piaţă care afirmă că numărul proiectelor a cres-cut, deşi tot ei recunosc că nu se mai poate vorbi de multe proiecte complexe, care să implice soluţii complexe, acoperitoare ale tuturor sferelor de activitate dintr-o com-panie.

Cu toate astea, situaţia nu ar trebui privită nici pe departe cu dramatism. Pe piaţă, inclusiv pe cea locală, există deja cel puţin două tipuri de soluţii care pot schimba mult în bine tabloul curent.

Una dintre soluţii ţine de tehnologie şi de cloud computing, fenomenul aflat de puţină vreme pe buzele tuturor. Şi asta pentru că acest fenomen este deja capabil să ofere alternative la proiectele mai mari de imple-

mentare de soluţii de afaceri, chiar dacă aria lui de cuprindere este încă limitată.

Mă refer aici la CRM, care este deja ofe-rit în cloud, mai ales pentru firme mici, la soluţii de mesagerie şi lucru colaborativ, dar şi la soluţii de Document Management. Pentru astfel de arii de lucru, în competiţie s-au înscris deja nume mari IT mondiale, precum Microsoft, IBM sau SAP, dar şi jucători importanţi locali, precum Omnilogic sau Star Storage.

A doua soluţie ţine de schimbarea para-digmei de funcţionare a afacerilor, în sensul în care multe firme şi-ar putea privi afa-cerile ca pe nişte procese, ca pe nişte roti-ţe din tr-un mecanism, pe al cărui lanţ de distribuţie soluţiile ERP, CRM sau Docu-ment Management se distribuie doar în locurile şi cu modulele precise de care e ne-voie pentru funcţionarea optimă a lanţului.

Business process management (BPM), căci despre aşa ceva este vorba, este un concept de management al cărui scop este susţinerea proceselor de management al activităţilor specifice în cadrul unei compa-nii, în funcţie de necesităţile şi solicitările

acesteia. Managementul proceselor de busi-ness se bazează pe flexibilitate, eficienţă şi pe intersectarea operaţiunilor de business cu cele legate de tehnologia informaţiei.

Potrivit conceptului BPM, procesele sunt considerate bunurile strategice ale compa-niei şi sunt evidenţiate în costurile globale ale companiei. Acesta este motivul pentru care reprezentanţii managementului com-paniei trebuie să înţeleagă clar, să gestio-neze şi să optimizeze toate procesele de business existente, în vederea minimizării cheltuielilor şi a maximizării profitului, ofe-rind în acelaşi timp un nivel ridicat de va-loare clienţilor.

Indiferent de soluţia aleasă, un lucru este cert. Supravieţuirea şi dezvoltarea afacerilor în actualii parametrii economici globalizaţi depinde în mod vital de adoptarea de soluţii IT de gestiune a afacerii. Iar astfel de soluţii IT au intrat deja în paradigma schimbării cerută de nevoi. Cercul a fost deja creat. De-pinde doar de viziunea, răbdarea şi voinţa managerilor ca acest cerc să fie şi să rămână unul virtuos, ca să nu se transforme mult prea repede într-unul vicios. �

��

www.ittrends.ro

21Nr. 5 - Mai 2011

D O S A R

Socrate+ERP

SocrateSalarii

SocrateOpenERP&CRM

MicroStrategyBusiness

Intelligence

• Retail • Distribuție • Logistică • Industrie alimentară • Producție • • Bănci • Telecomunicații • Construcții • Servicii profesionale • Agro •

Știm că pentru o companie, singurul business care contează este cel în care activează. Mai știm, din experiență, că o singură soluție ERP nu poate răspunde cerințelor tuturor industriilor. Tocmai de aceea, BITSoftware oferă soluții integrate de gestiune (ERP, CRM), flexibile, specializate pe domenii de activitate. Construite pe cea mai inovatoare tehnologie și utilizate deja de peste 150 de companii medii și mari din România. Iar pentru analize de business avansate, decizii rapide și eficiente, MicroStrategy BI este soluția de care aveți nevoie.

BITSoftware SRLStr. Zambilelor nr. 4, Brașov, Tel.: 0268 314446, Fax: 0268 314447

e-mail: office@bitsoftware.ro, www.bitsoftware.ro

Empower your company

Soluții inteligente ERP, CRM, BI ...

... pentru companii competitive

www.ittrends.ro

22 Nr. 5 - Mai 2011S O L U Ţ I I

De ce sunt teleconferinţele importante pentru compania dumneavoastră?Soluţiile de teleconferinţă pot fi la fel de utile pentru transmiterea de informaţii şi luarea de decizii în scopul îndeplinirii obiectivelor ca şi discuţiile purtate faţă-în-faţă, dar sunt mult mai productive decât orice altă alternativă, prin investiţia financiară mult mai redusă pe care o presupune spre deosebire de soluţiile de videoconferinţă sau prin comunicarea mai naturală comparativ cu soluţiile de email. Participanţii la conferinţă au nevoie doar de un telefon fix sau mobil sau pot folosi un computer echipat audio şi microfon.

Conform studiilor, teleconferinţele sunt mai eficiente, deciziile se iau uneori într-un timp cu până la 25% mai scurt decât întâlnirile desfăşurate faţă-în-faţă de interlocutorii, la acest beneficiu adăugându-se şi faptul că prin folosirea acestor soluţii nu veţi mai fi ne-voit să călătoriţi atât de des în afara biroului, lista cheltuielilor scurtându-se în mod vizibil.

Soluţiile de teleconferinţă au evoluat vizibil în ultima perioadă, iar în prezent ele beneficiază de numeroase facilităţi, pentru ca dumneavoastră să vă puteţi bucura de o cali-tate superioară a vocii, claritate, eliminarea delay-ului şi a ecoului.

Care sunt soluţiile de teleconferinţă?Soluţiile existente pe piaţă diferă în funcţie de numărul maxim de participanţi ce se doresc a comunica la un moment dat, de uşurinţa în utilizare şi de calitatea dorită a convorbirilor, precum şi de frecvenţa cu care purtaţi discuţii cu echipa sau cu partenerii dumneavoastră.

Există trei variante de utilizare a soluţiilor de teleconferinţă: ca serviciu de la un furni-zor, prin achiziţia unui echipament specia-lizat sau prin instalarea unei soluţii software pe un server dedicat.

Ca serviciu de la un furnizor aceste soluţii pot fi achiziţionate de la un operator. Veţi be-neficia astfel de un număr de telefon la ape-larea căruia va răspunde un robot telefonic ce vă va cere introducerea unui cod ce va permite intrarea într-o „cameră” de teleconferinţă. Eliminaţi astfel costurile investiţiei în echipa-mente hardware şi veţi plăti doar un abona-ment lunar. 

În situaţia în care doriţi să dispuneţi de pro-pria soluţie, am identificat două echipamente care pot face faţă cu brio unui număr de până la 8 sau 16 utilizatori.

Polycom este un furnizor de echipamente de calitate ce oferă claritate acustică, una din variantele profesionale este Polycom Sound Station IP 7000, un telefon creat special pen-tru sala dumneavoastră de şedinţe. Acesta transformă discuţiile zilnice în conversaţii clare, lipsite de perturbaţii fonice.

Un alt producător este ClearOne care oferă o interfaţă orientată către utilizatori, alături de o foarte bună calitate  audio. ClearOne MaxTM  Wireless şi MaxTMEX  transformă conversaţiile şi şedinţele de zi cu zi în activităţi mult mai interactive şi mai dinamice, fapt pen-tru care, în perioada următoare implementării soluţiei, veţi observa o creştere a productivităţii angajaţilor, ce vor putea colabora mult mai uşor cu colegii.

O soluţie software ce poate fi folosită atât pentru videoconferinţe, cât şi pentru teleconferinţe, este Microsoft Lync 2010, care

vă oferă facilităţile soluţiilor de teleconferinţă „unificată” cu comunicarea tradiţională pe email sau chat. Utilizatorii îşi pot programa conferinţele, se pot alătura rapid discuţiilor sau le pot gestiona simplu prin intermediul unei interfeţe familiare de pe PC, Web, telefon sau dispozitiv mobil.

Cât costă?Serviciul de teleconferinţă oferit de operator se poate achiziţiona contra unei sume lunare (în jurul valorii de 7 Euro pentru fiecare canal de comunicaţie).

Dacă vreţi ca în sala dumneavoastră de conferinţe să beneficiaţi de soluţia pusă la dispoziţie de cei de la Polycom, trebuie să investiţi aproximativ 1.300 $, bani ce îi veţi recupera într-un timp scurt, dacă ţineţi cont de economiile ce provin din eliminarea călătoriilor de afaceri. Gândiţi-vă că uneori o călătorie de câteva zile poate depăşi acest buget, fapt pen-tru care investiţia se poate amortiza aproape imediat. Preţurile soluţiilor de la ClearOne sunt ceva mai mici, în jurul valorii de 300 $.

Soluţiile de la Microsoft presupun o licenţă standard pentru Microsoft Lync 2010,  ce in-clude mesagerie instantanee şi comunicare prin voce ce ajunge la un cost de 31 $/utili-zator. La aceasta se adaugă valoarea echipa-mentului server şi a licenţelor pentru sistemul de operare. Costul total pentru o soluţie pen-tru 16 utilizatori se ridică în jurul valorii de 6.000 $. �

Soluţii de teleconferinţăde Florian Buca, Manager Advanced Services

Luaţi decizii mai rapid, comunicaţi mai natural cu echipa sau cu partenerii de afaceri, su-plimentând comunicarea prin email sau chat. Reduceţi costurile de transport, cazare sau diurnă pentru deplasările în afara oraşului şi îmbunătăţiţi productivitatea evitând timpul petrecut pe drum în afara biroului. Soluţiile de teleconferinţă reprezintă următorul pas în

creşterea eficienţei companiei dumneavoastră.Florian Buca, Manager Advanced Services

Soluţiile de teleconferinţă sunt instrumente strategice de îmbunătăţire a productivităţii, în special în mediile de business cu o concurenţă intensă, în care priorităţile pe termen scurt de îmbunătăţire a productivităţii şi de reducere a costurilor sunt esenţiale.Datorită necesităţii de a comunica în timp real cu echipe sau parteneri distribuiţi în mai multe sedii locale sau în diferite oraşe la nivel naţional, teleconferinţele au devenit un instrument de bază pentru comunicare şi colabo-rare. Companiile ce au ales implementarea soluţiilor de teleconferinţă au beneficiat de o creştere a veniturilor obţinute, de o reducere a costurilor şi de eficientizarea activităţii desfăşurate.

Concluzii

www.ittrends.ro

23Nr. 5 - Mai 2011

S O L U Ţ I I

Din punct de vedere tehnologic, uneltele necesare există, fie că vorbim de soluții de tip BPM, CRM sau ERP. Însă clientul nu își dorește doar unelte, ci un mediator între limbajul de business și cel tehnic. Iar aici, putem interveni cu succes prin consultanții noștri, având avantajul celor 20 de ani de experienţă în realizarea şi implementarea de solutii informatice integrate.

Piața din România e extrem de diversă, de la companii cu un management pu-ternic și vizionar, cu cerințe clar stabilite, unde cel puțin o treime din proiectul de implementare a unui sistem integrat e ca și făcut– până la companii cu nevoi mai puțin bine definite, a căror motivație în ceea ce privește adoptarea unei soluții IT este strâns legată de recuperarea terenului pierdut în perioada de criză.

Există și o altă categorie de clienți, cei care sunt de acord că au nevoie de o soluție, dar invocă momentul nepotrivit. „Acum nu e cel mai bun moment” spun ei. Este posibil să nu aibă nevoie de o soluție inovatoare, care să le permită eficiența operatională și flexibilitatea în piață, dacă sunt într-o poziție de monopol, sau dacă au multe licitații adjudecate în perioada anterioară. Celorlalți însă, într-o piață în care adaosul se erodează iar diferența o face relația pe care o ai cu clientul, «mo-mentul» a fost ieri. Dar nici azi nu este târziu.

Cu cât managementul unei companii e mai puternic și are acces la date corecte, văzute din mai multe perspective, știe unde se află acum și unde dorește să ajungă în viitor, cu atât compania are o dezvoltare mai bună, creştere organică, benefică pen-tru acționari și parteneri și o maturitate de invidiat comparativ cu concurența. Trebuie

doar depășită perioada de rezistență la schimbare.

Viziunea noastră se bazează pe adap-tarea la cerințele și specificul fiecărui client. În acest fel, cel puțin o parte din problemă poate fi rezolvată prin gestio-narea optimă a relațiilor cu clienții (CRM) sau, mergând mai departe, gestionarea la nivel de excelență a oricărei relații care presupune un transfer de informație. Este nevoie însă de implicarea activă a manage-mentului și de motivația utilizatorilor în cadrul unui proiect de implementare CRM. Cu toate acestea însă, există și proiecte care eșuează. De ce? Ori medierea între procesele de business și modelarea IT nu a fost cea mai fericită, ori managementul nu s-a implicat activ și a lăsat la latitudi-nea utilizatorilor adoptarea sau acceptarea soluției, ori cei care ar trebui să introducă date în aplicație nu o fac (la timp sau chiar deloc) și atunci tot ce ar fi putut să devină o soluție salvatoare se transformă într-o cheltuială de resurse pentru ambele părþi.

Obstacolele se pot depăși însă începând cu etapa de profilare a clientului, pe baza recomandărilor pe care le propunem după finalizarea acesteia. Ne propunem să avem o rată de succes în proiecte de implementare

de CRM peste medie – în principal datorită experienței și expertizei consultanților, im-plementatorilor și dezvoltatorilor. Fie care membru al echipei are partea lui de impli-care în proiect, bine definită, structurată și strict urmarită în timp. Echipele sunt construite distinct în funcție de specificul activității clienților, astfel încât fiecare cli-ent beneficiază de expertiza acumulată în proiectele similare și de o bună cunoaștere a pieței pe care acesta activează.

Pe de altă parte, avem avantajul de a avea ca parteneri nume de renume mon-dial și astfel putem construi cel mai potri-vit mix de soluții pentru clienți, integrând branduri consacrate pe partea de software, infrastructură hardware și comunicații, la un preț corect. Suntem Microsoft Gold Partner și prima companie din România care a primit statutul de HP & Microsoft Frontline Partner și avem parteneriate strategice încheiate cu Oracle, Cisco, IBM, VMware și EMC.

Pe lângă toate acestea, un fapt deloc de neglijat este că facem aceste lucruri cu plăcere. Pentru cã fiecare client este unic, este o sursă de învățare, fiecare experiență aduce un plus care ne pregătește pentru proiectele viitoare. �

Acum e momentulde Cristian Tomescu - Area Sales Manager BRINEL

Probabil una dintre cele mai dificile sarcini pentru un specialist IT este să transpună în limbaj tehnic cerințele de business ale clienților săi. Este necesară atât înțelegerea și modelarea proceselor interconectate, a fluxurilor de documente cu trasee și conexiuni complexe, cât și o imagine cât mai clară asupra business-ului clientului și a pieței

concurențiale în care acesta activează.

BRINEL şi-a început activitatea în anul 1991, în Cluj-Napoca, fiind în prezent unul din principalii furnizori români de soluţii informatice de top, prin integrarea de software, hardware şi comunicaţii şi oferirea unui pachet complet de servicii. Competențele și experiența echipei BRINEL sunt în continuă creştere, acoperind nevoile ridicate de profesionalism ale acestui domeniu. Având o echipă dinamică de peste 140 de oameni, localizați în cele mai importante centre din țară: Cluj-Napoca, Bucureşti, Brașov, Oradea şi Sibiu, BRINEL este aproape de clienți prin oferirea de soluţii IT&C complete, la standardele impuse de liderii mondiali.BRINEL are 20 de ani de experienţă în realizarea şi implementarea soluţiilor la cheie, prin integrarea de software, hardware, echipamente de reţea şi comunicaţii si competenţe în integrarea şi adaptarea noilor soluţii pentru a fi compatibile cu cele deja existente în sistemul utilizatorului.

Despre Brinel

Cristian Tomescu,Area Sales Manager BRINEL

www.ittrends.ro

24 Nr. 5 - Mai 2011C E N T R E D E D A T E

Ca bază de pornire, un centru de date nu este altceva decât o construcţie, realizată con-form unor specificaţii tehnice mult mai com-plexe decât o clădire obişnuită. Respectivele specificaţii includ protecţia sporită la dezas-tre naturale precum cutremurele, incendiile, inundaţiile, dar şi prevederi legate de spaţiul de lucru aerisit, ancorarea solidă a maşinilor de lucru etc.

Plecând de la această realitate, devine evi-dent de ce în România numărul de centre de date nu este impresionant. Câte firme şi-au permis să-şi construiască astfel de clădiri, mai ales în condiţiile în care costurile asocia-te unor astfel de construcţii se ridică în mod curent la cel puţin câteva milioane de euro?

Practic, în afara unor instituţii financiar-bancare puternice şi a altor câtorva firme cu volume mari de afaceri, nimeni nu şi-a putut permite o astfel de construcţie doar pentru nevoile proprii de putere de calcul. Desigur, în timp au apărut câteva firme ofertante de servicii cu centre proprii de date, dar res-pectivele servicii se mărgineau în cea mai mare parte la găzduire de servere din partea terţilor şi la colocare.

Conceptele noi precum virtualizarea şi, mai ales, cloud computing, au schimbat fun-damental filozofia legată de centrele de date. Şi, evident, rolul fundamental aici l-a jucat faptul că, dintr-o dată, apelarea la un cen-tru de date nu mai înseamnă imobilizare de active pe ani îndelungaţi, ci plata unei fac-turi de abonament, plată care poate fi uşor inclusă în cheltuielile curente de operare ale oricărei firme.

Schimbarea de paradigmă va duce tot mai mult la schimbări în peisajul pieţei IT, cel puţin din punct de vedere al ofertanţilor de soluţii şi servicii. Şi asta pentru că accentul

se deplasează deja de la trecerea riscurilor asociate unui astfel de centru de date de pe umerii firmelor beneficiare de IT pe umerii firmelor ofertante de servicii.

Noua paradigmă a fost sesizată, şi în bună măsură stimulată, chiar de către marii jucători de pe piaţa IT. Operatori telecom pre-cum Romtelecom, furnizori de soluţii pre-cum IBM şi Star Storage sau mari integratori precum Omnilogic au investit bani mulţi în construcţii sau închirieri de spaţii fizice, cu scopul de a le înzestra cu toate capabilităţile necesare unor centre de date moderne. Prac-tic, astfel de furnizori sunt deja primii care scot beneficii de pe urma transferului mental de la deţinerea de soluţii IT în cadrul propriei companii la angajarea unui furnizor de ser-vicii care să asigure, în cadrul unor contracte de tip SLA riguroase, aceleaşi capabilităţi IT.

Este puţin probabil ca, în condiţiile ac-tualei crize economice prelungite, numărul construcţiilor dedicate centrelor de date să crească în viitorul imediat, cel puţin în România. Sunt voci pe piaţă, cum este cea a lui Gabriel Marin, directorul general Omnilogic, care afirmă chiar că la momen-tul actual, odată cu avansul noilor tehnologii şi cu transformarea IT-ului în serviciu care poate fi oferit de oriunde, numărul centrelor de date existente depăşeşte nevoile. Şi asta pentru că astfel de centre, ca şi construcţii, există în număr mult mai mare decât în

România în ţări apropiate precum Turcia sau Austria, iar de pe urma lor poate beneficia întreaga regiune a Europei de sud-est.

În atari circumstanţe, lupta concurenţială se va da, probabil, pe soluţiile care să echipeze aceste centre de date. Soluţii care să permită atât gestionarea eficientă a pro-priilor nevoi IT, în cazul centrelor aflate în posesia companiilor, cât şi oferirea de servi-cii IT bazate pe aceste soluţii.

Este unul din principalele motive pentru care, în condiţiile acceptării tot mai largi a unor servicii de tip cloud computing, nu este deloc exclus ca în viitorul apropiat să fi mar-torii unor mutări spectaculoase pe piaţă.

Una dintre ele ar putea fi diversificarea ofertei unor furnizori mai „clasici” de servi-cii în centre de date, cum ar fi cazul furni-zorilor de hosting şi colocare. O a doua ar putea fi apariţia de noi furnizori de servicii pe piaţă din rândul companiilor care dis-pun astăzi de centre puternice de date, fo-losite deocamdată pentru propriile nevoi. În fond, dacă Petrom şi-a putut uni forţele cu IBM pentru o perioadă de cel puţin zece ani ca să ofere servicii IT pe baza centrului propriu de date, de ce n-ar proceda în mod similar instituţii financiar-bancare, cele care în mod tradiţional au fost primele dispuse să investească bani mulţi în astfel de facilităţi şi care, astfel, şi-ar putea găsi o nouă sursă de generare venituri? �

Stimul pentru noi serviciide Bogdan Marchidanu

Până nu de mult, centrele de date erau socotite ca fiind acele locuri care găzduiesc servere şi unde se rea li-zează procese IT complicate. Chiar

dacă esenţial o astfel de imagine nu s-a schim-bat, odată cu pătrunderea largă a conceptului de cloud computing, filozofia legată de centrele de date e pe cale să se schimbe.

www.ittrends.ro

25Nr. 5 - Mai 2011

S O L U Þ I I

Simţiţi că tehnologia din compania dumneavoastră are nevoie de un refresh? Acum, îl puteţi avea cu până la 60% mai ieftin!

Cum? Cu Thin Provisioning, soluţia care vă asigură stocarea când aveţi nevoie şi cât aveţi nevoie. Cel mai bun produs de acest tip este 3PAR de la HP, leader în industrie, nu numai în ceea ce priveşte soluţia în sine, ci în tot ceea ce înseamnă eficienţa stocării, inclusiv consum de ener-gie minim, timp de administrare redus şi posibilităţi de green IT.

Este vorba de singura platformă de sto-care ce oferă tehnologii thin de generaţie următoare la preţuri cu până la 60% din ceea ce ar costa, în mod normal, o ope ra-ţiune de îmbunătăţire a mediului storage. În afară de acest lucru, odată schimbarea făcută, ea va asigura costuri reduse pen-tru stocare mult timp înainte. Permiţând scăderea nevoilor de capacităţi de stocare şi păstrarea lor la un nivel minim, HP 3PAR Utility Storage nu doar reduce costurile cu echipamentul, dar permite economii şi cu spaţiul, alimentarea şi echipamentul de stocare însuşi.

HP 3PAR Utility Storage face posibile aceste economii oferind cea mai compre-hensivă abordare a stocării din toată in-dustria. Această abordare are la bază tehnologii thin care combină atât inovaţii software, cât şi hardware care sunt dis-ponibile numai la HP. Reservationless Dedicate-on-Write, 3PAR Gen3 ASIC cu Thin Built In, 3PAR Thin Engine sunt doar câteva exemple de inovaţii cuprinse în această soluţie.

Ştiaţi că vânzătorul tradiţional de sto-care vă vinde de două ori mai multă ca-pacitate decât aveţi nevoie? Această ca-pacitate în plus nu doar creşte cheltuielile CAPEX şi OPEX, umflate datorită costuri-lor de alimentare şi răcire a atâtor drive-uri inutile, dar aduce şi alte costuri ascunse, precum cele asociate cu locaţia sau mediul

înconjurător. Scăpaţi de aceste greutăţi, rămâneţi thin!

Puteţi fi direct thin?Da. Cu HP 3PAR Thin Provisioning, efi-cienţa sistemelor de stocare se îmbună tă-ţeşte şi utilizarea capacităţilor din întreg sistemul se optimizează. Soluţia rezolvă problema supra-alocării de spaţiu elimi-nând necesitatea dedicării de capacitate de la început, după un model de dedicare per aplicaţie.

Încă de la lansare, Thin Provisioning le-a oferit clienţilor posibilitatea de a-şi atinge ţintele de green IT şi de a reduce cheltuie lile pentru capacitate de stocare. Acest software oferă aceste avantaje pen-tru că reduce costurile pentru SAN, reduce nevoile de spaţiu fizic, scade nota de plată pentru energia electrică cu până la 75% şi timpii de administrare cu până la 90%. Adică, un client va putea ajunge în fericita situaţie în care cumpără spaţiu de stocare doar cât îi trebuie, de fapt, şi când îi tre-buie, de fapt. Nu se mai alocă spaţiu „ca să fie”. Nu se mai alocă resurse pentru fiecare aplicaţie preventiv. Nu se mai fac cheltuieli de depozitare, de alimentare şi de răcire a unor discuri care ar putea să nu fie folosite ani de zile sau chiar niciodată.

Nu sunteţi, dar vreţi să deveniţi thin?Este posibil. Cu softul 3PAR Thin Con-version, acum, clientul nu mai trebuie să înlocuiască fiecare terabyte cu altul nou. Acum, pur şi simplu renunţaţi la 70, 80 de procente din capacitatea moştenită de la vechiul sistem simplu şi rapid. Această soluţie înseamnă nu numai că vă permiteţi tehnologii mai noi mult mai ieftin, dar în-seamnă şi reduceri cu cheltuielile de capital şi cele operaţionale asociate cu alimenta-rea, răcirea şi depozitarea echipamentelor. O adevărată gură de aer pentru centrele de date care se apropie de densitatea maximă.

Pentru că niciodată nu e prea târziu pentru mai multă eficienţă. Chiar şi în ca-

zul în care sunteţi constrânşi să lucraţi cu sisteme de stocare legacy, de la un vendor care foloseşte metode tradiţionale. Puteţi ajunge şi din această situaţie într-una în care să vă bucuraţi de avantajele aduse de Thin Provisioning folosind Thin Con-version. Acest lucru se realizează cu aju-torul HP 3PAR Thin Engine (un puternic motor de mapping pentru virtualizare) în combinaţie cu HP 3PAR Gen3 ASIC cu Thin Built In. Acest mix de tehnologii face posibile operaţii de transformare „fat-to-thin” într-un timp foarte scurt.

Păstraţi-vă thin!Fie că s-a născut thin, fie că a ajuns thin, sistemul dumneavoastră de stocare trebuie să rămână thin. Cu softul HP 3PAR Thin Persistence, volumele care folosesc deja HP 3PAR Storage System rămân tot timpul în formă şi eficiente. Cum? Thin Persis-tence foloseşte Thin Engine şi Gen3 ASIC pentru a recupera în permanenţă spaţiul nefolosit, asociat cu datele şterse din volu-mele de stocare din sistem. Simplu, rapid şi fără întreruperi.

O a doua soluţie cu aceeaşi finalitate este Copy Reclamation: în loc să caute spaţiu dedicat fişierelor şterse, Copy Recla-mation apelează la cele care sunt copiate în sisteme. Dacă, folosind tehnologii thin, clienţii pot reduce cu 60% necesarul de capacitate, acesta se mai poate reduce cu 10% din momentul în care începeţi să vă menţineţi stocarea cât mai în formă cu Thin Persistence şi Copy Reclamation.

Cereţi să fiţi thin!HP 3PAR Utility Storage a impus stan-darde de aur în materie de thin provisio-ning şi este singura platformă de stocare cu o abordare comprehensiva în această privinţă. Această soluţie se integrează cu produsele partenere, precum Oracle, Symantec şi VMware pentru ca data-centerul dumneavoastră să fie mereu în formă. � (C.F.)

Fiţi thin!Ţineţi-vă afacerea în formă cu costuri mai mici pentru tehnologii mai noi cu soluţiile 3PAR Thin de la HP.

www.ittrends.ro

26 Nr. 5 - Mai 2011O P I N I I

Acolo unde nu-i durere, nici întristare, nici eroare de paritate

Consider cuvenită modificarea și adaptarea la progresul tehnologic a formulei clasice rostite de preoți pe la înmor-mântări pentru că, mai recent, iată, și administrația locală din Vaslui a găsit necesară informatizarea cimitirului „Eter-

nitatea”. Rugăciunile sunt necesare, nu de alta, dar dacă, Doamne ferește, în calculatorul pe care rulează programul își vâră coada necuratul, printr-o pământenească eroare de disc, încurcăm locatarii celor 12.000 de morminte și aprindem vreo lumânare la mormântul vreunui necunoscut aflat la peste 100m de cel al străbunicului pe care nu l-am cunoscut niciodată.

Ori, se știe, dacă lumânarea este aprinsă la mai mult de 100m (pe GPS) de osemintele targetate, răposatul nu se bucură de lumină, gândul nostru cel bun este irosit și nu-i întră în conturile ținute de Sfântul Petre.

Bine, lăsând răutățile deoparte, până la urmă e chiar o idee bună ca nepotul plecat în Canada, când vine (o dată la 10 ani în Româ-nia) la Vaslui, dacă vrea să-și găsească străbunicul, să acceseze la intrarea în capelă un touchscreen cu baza de date și chiar să poată închiria o tabletă care să-l ghidoneze prin GPS pe alei până la locul cu pricina. Și dacă nu vine, nu-i bai, folosește directorul cimitirului tableta, să fie la curent cu legislația în domeniu și doar în pauza de masă să vadă clipurile de la „În puii mei” pe YouTube.

Iar sunt rău, probabil că sunt și eu plătit de mogulii cei răi să văd peste tot numai aranjamente și ocazii de para’ndărăt. Chiar, ce-i rău ca evidențele mormintelor să fie ținute pe Google Maps sau pe un program făcut în Pascal (totul e să nu afle Președintele) de elevii din clasa a XII-a din localitate? Ce-i rău să ruleze pe un calcu-lator ieftin cu „procesor Intel/AMD sau echivalent la o frecvență de 233Mhz, 64MB memorie RAM și un monitor cu o rezoluție de 800x600 pixeli” așa cum erau cât pe ce să fie promovate pe post de hotărâre de Guvern specificațiile minime ale echipamentelor pentru administrațiile publice?

Însă citind în subsolul știrii că suma alocată este de aproape 300.000 EURO, încep să cred că ori se apropie alegerile, ori studiul de fezabilitate a relevat necesitatea unui cluster cu două sisteme multiprocesor pentru high-availability și fail-over, o bază de date solidă și replicată în timp real, unități de bandă magnetică și con-tractate și servicii de salvare în cloud la 2 furnizori, nu de alta, dar acum câteva zile o parte din serviciile de la ditamai Amazon-ul au crăpat, rețeaua căzând total în regiunea de est a SUA, lăsând cu buza umflată cam 0.07% din clienți care și-au cam găsit datele vraiște.

Privind atât suma de 300.000€ cât și știrea cu S3-ul Ama zon-ului care nici el nu se dovedește a fi infailibil, încep să mă întreb: cum de s-au descurcat cimitirele atâta amar de vreme până acum doar cu un amărât de registru și-un creion chimic din acela ce trebuia muiat pe limbă?

Și dacă se întâmplă să știm că suma „informatizării” unui ci-mitir cu 12.000 morminte (care, în linii mari, stau liniștiți cam în

locul unde-i lași) este cam la fel cu cea cheltuită pe TOATE servi-ciile informatice pentru gestionarea a peste 400.000 de cereri ale fer mierilor pentru plățile pentru subvențiile pe creșterea animalelor prin APIA într-un sistem cu peste 500 de utilizatori simultan în zilele de vârf, atunci concluziile sunt mai mult decât clare.

Pe vremuri, primarii ne-tehnologizați spărgeau și ei banii cum puteau, care pe borduri, care pe numărul de floricele și fire de iarbă plantate, care pe adăposturi pentru câini. Dar manevrele astea erau cu risc, pentru că ziariștii (plătiți de moguli, firește) puteau să nu-mere bordurile și dacă ajungeau la fel de scumpe ca un iPad sau dacă adăpostul pentru câinii comunitari ajunge să coste cât un hotel de trei stele, până și fraierii încep să priceapă.

Dar în informatică … trai neneacă! Dacă ai noroc și de vreun project manager școlit prin MBA-uri, o să ai un caiet de licitație beton, oferte de câte 400 de pagini cu time-line-uri, deadlines, milestones, kick-off meeting și câte și mai câte cuvinte din astea de epatat fraierii, care, până la urmă, fac suma aia de 300.000€ chiar insuficientă.

Și-atunci, de ce să cred eu că Guvernul Român ar putea proceda la fel cu cel grec, care a mandatat Universitatea din Pireu să con-tacteze Directorate-General for Informatics (DIGIT) al U.E. pentru a beneficia de suport tehnic pentru dezvoltarea sistemul de achiziții publice bazat pe software-ul OpenSource „Open e-PRIOR”.

Instituțiile noastre de învățământ superior cu profil informatic au profesori și studenți cu pregătire extrem de bună, care pot dezvolta aplicații complexe ca parte a proiectelor lor de final de an, de cer-cetare. În loc să primească teme de proiect fanteziste a căror rezul-tate nu folosesc nimănui, ei ar putea adapta sute de proiecte open-source care se găsesc pe Internet la necesitățile unei administrații publice în costuri extrem de avantajoase.

O simplă majorare a fondurilor alocate învățământului și universităților, în contrapartidă cu angajarea lor de participare la realizarea unor proiecte concrete având ca destinație nu piața de profil, ci necesitățile administrației publice, ar pune puțin și stavilă elanului unor firme care și-au multiplicat de foarte multe ori ci-frele de afaceri alimentându-se cu predilecție din bugetul de stat, cu sprijin colectiv atât de la mai toate partidele aflate permanent în pregătirea următoarei campanii electorale, cât și de la mulți buge-tari bine plasați, apartinici, cum ar veni „pe persoană fizică”. �

brailateo@gmail.com

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro

27Nr. 5 - Mai 2011

E V E N I M E N T

CALENDARCONFERIN}E AGORA

GET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS! 2011 � 27 ianuarie – Storage & Business Continuity � 15 februarie – Online Video Solutions � 24 februarie – Solutions for Central Public

Administration � 10 martie – Virtualization � 24 martie – Unified Communications � 7 aprilie – IT Security Solutions � 21 aprilie – Cloud Computing, SaaS, IaaS � 13 mai – Open Source / Free Software � 17 mai – Business Productivity Solutions � 27 mai – Data Centers and IT Infrastructure

Management � 9 iunie – eHealth 2011 � 30 iunie – Programatica 2011 -

Mobile Services and Apps

Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor

� 2 februarie – Bac`u� 3 februarie – Ia[i� 2 martie – Sibiu� 3 martie – Bra[ov� 4 mai – Timi[oara� 5 mai – Arad� 1 iunie – Cluj-Napoca� 2 iunie – Oradea� 22 iunie – Constan]a� 23 iunie – Gala]i

Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale

� 17 februarie – Transilvania - Cluj-Napoca� 31 martie – Muntenia [i Dobrogea -

Ploie[ti� 14 aprilie – Banat [i Oltenia - Timi[oara� 13 mai – Moldova - Bac`u

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

15 roboți autonomi, capabili să execute acţiuni speci-fice, fără intervenţie umană, fără control teleghi-dat, constructori inventivi și dăruiți scopului lor și

un public interesat, au reprezentat rețeta succesului celei de-a patra ediții a Concursului Național de Robotică RoboChallenge, faza finală. Această ediție a reunit cele mai importante centre universitare de specilitate din țară: Universitatea Politehnică din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și s-a ridicat la înălțimea așteptărilor prin introdu-cerea unei noi probe: Robo-LaserMaxx.

Robo-LaserMaxx reprezintă o noutate atât pentru concursul RoboChallenge, cât şi pentru concursurile de robotică internațio-nale. Totodată, a fost o provocare pentru participaţii anilor trecuți și i-a ambiționat pe cei nou înscriși să se autodepășească. Con-fruntarea a avut loc între doi sau mai mulţi roboţi pe durata a 3 minute. Fiecare robot a trebuit să își găsească adversarii prin labirint și folosind raza laser să îi țintească pe aceștia în zonele vulnerabile, mascate sub forma unor senzori.

Emoțiile au fost mari deopotrivă pentru concurenți și pentru roboții. Probele au fost solicitante pentru micile creații, dar, ca

de fiecare dată, acestea s-au descurcat onorabil și s-au ridicat la măsura așteptărilor, uluind publicul cu dârzenia lor și dorința de a câștiga. Remize impresionante (amintim meciurile dintre Bazinga și Machiavelli), victorii rapide (Tescot este campionul declarat) și înfrângeri ceva mai dure sunt doar câteva din lucrurile care au reprezentat deliciul ediției.

Scopul concursului a fost găsirea celui mai dârz, determinat și bine dotat robot, capabil să ne reprezinte țara la Concursul Robotchallenge ce va avea loc la Viena, în 2012. Cu un punctaj final de 1400 de puncte, Bazinga – Cluj-Napoca a fost încoronat drept câștigător al celei de-a 4-a ediții a Concursului Național de Robotică RoboChallenge împreună cu echipa constructoare (Oana Joița, Bogdan Hopulete, Bogdan Geniș, Andrei Florea). Pe podium s-au mai clasat Tescot – București, Megan Fox – București și Sylar – București, toți fiind cunoscuți din edițiile anterioare ale con cursului. � (C.F.)

Roboţii au talent

www.ittrends.ro

28 Nr. 5 - Mai 2011E V E N I M E N T

În contextul evoluției constante a ame-nințărilor informatice și a extinderii acestora către noi zone tehnologice, Agora Group a organizat pe 7 aprilie, la Hotelul Interconti-nental din Bucureşti, Conferinţa de Tehnolo-gie Agora cu tema IT Security Solutions.

În deschiderea conferinței, Costin Pecin-gină, Marketing Manager, AV Security Soft-ware Distribution, a prezentat modul în care

G Data Business Solutions, versiunea 11, asigură o protecţie cuprinzătoare a reţelei unei companii, combinând în mod optim puterea a două motoare de scanare.

„Produsele G-Data pentru business aduc noutăţi în ceea ce priveşte consola de ad-ministrare, cu un nou design, interfaţa firewall-ului, care a fost refăcută, tabloul de control, ce conţine acum mai multe module,

şi contorizarea numărului de licenţe. O altă noutate pentru soluţiile enterprise este faci-litatea de backup, care se poate realizat com-plet, diferenţiat, prin intermediul butonului „Tasks” din consola de administare sau prin modalitatea clasică de backup de fişiere. Noua generaţie G-Data oferă şi conexiune cu Active Directory, permiţând importul unităţilor organizate în AD, adăugarea com puterelor din alte domenii, refresh auto-mat al grupurilor şi instalare automată a clienţilor. Alte noutăţi includ notificări pe e-mail de la PolicyManager şi Firewall, un nou Add-in pentru Outlook (Outlook 2010), blocare pe baza comportamentului şi Idle-Scan”, a spus Costin Pecingină.

Roland Costea, Presales Consultant In-frastructure Solutions & Data Center Ser-vices, Star Storage, a vorbit în continuare despre integrarea soluţiei Riverbed Cascade în planul de securitate al unei companii şi modul în care aceasta se pliază pe nece-sităţile clientului final.

„Atunci când vorbim de securitate IT, vorbim în special de ameninţări şi de vul-nerabilităţi. De unde pot apărea ame nin ţări? De oriunde, oricând. Simplul fapt că suntem conectaţi la Internet ne transformă într-o ţintă mai mult sau mai puţin vulnerabilă pentru un atacator. Se spune că într-o com-panie de dimensiune medie spre mare va avea loc chiar în acest moment o scurgere de informaţie. Important este să ştim care sunt

activele companiei, cum le putem proteja şi cum putem reacţiona în momentul în care apare un incident de securitate, astfel încât business-ul, serviciile oferite clienţilor noştri şi nu în ultimul rând datele clienţilor noştri să nu fie afectate sau impactul să fie mic”, susţine Roland Costea. „În ceea ce priveşte factorii favorizanţi pentru atacurile ciberneti-ce, pe lângă descoperirea permanentă de noi breşe de securitate în sistemele informatice, găsim aproape în toate cazurile unul care pune în pericol cel mai adesea o reţea sau o infrastructură informatică: factorul uman”.

Adoptarea de noi tehnologii este întot-deauna urmată de creşterea potenţialului de criminalitate informatică, iar atunci când se pune problema mobilităţii angajaţilor şi a dispozitivelor care susţin o forţă de muncă

Securitatea IT între hackeri şi angajaţide Elena Andreea Liþã

Potrivit studiului „The 2011 CyberSecu-rity Watch Survey”, realizat de De-loitte, 58% din atacurile informatice provin din exteriorul unei companii,

21% din interior şi 21% din diverse alte surse. Cu toatea acestea, deși atacurile provenite din exterior înregistrează un procent mult mai mare și sunt mai costisitoare, raportându-se la pagube materiale, atacurile din interior sunt mult mai sofisticate. Instrumentele de hacking folosite devin din ce în ce mai puternice, sunt open source, iar interacţiunea unui atacator cu acestea este minimă. Soft-ul face absolut orice. Iar pe lângă pierderile financiare, atacurile din interior au și un impact negativ asupra imaginii unei companii, afectând încrederea clienţilor.

Costin Pecingină, Marketing Manager, AV Security Software Distribution

Roland Costea, Presales Consultant Infrastructure Solutions & Data Center Services, Star Storage

www.ittrends.ro

29Nr. 5 - Mai 2011

E V E N I M E N T

mobilă, securitatea este considerată cea mai mare provocare.

„Vorbim foarte mult despre mobile, este un subiect care interesează pe toată lumea, însă nu ştiu câte companii sunt pregătite să spună ce telefoane mobile au angajaţii lor, dacă au o politică de securitate pentru acele

telefoane mobile, ce date sensibile pentru companie se află pe telefoanele mobile sau dacă dispozitivele respective sunt ale com-paniei sau ale angajaţilor”, a spus Teodor Cimpoeşu, Managing Director, Romania &

Bulgaria, Eastern Europe, Kaspersky Lab. „Este timpul să ştiţi unde sunt telefoanele mobile şi ce date au pe ele, să vă revizuiţi riscurile de securitate atunci când vorbiţi de perimetre deschise - unde se termină reţeaua, cine are acces la ea, cum o protejaţi, şi, nu în ultimul rând, să vă întrebaţi unde vă sunt datele mobile, cine are acces la ele şi dacă compromiterea acestui acces vă pune în pericol compania. Momentan, fenomenul nu este atât de dezvoltat precum malware-ul de Windows, însă are un trend ascendent. Deja sunt peste două mii de semnături de malware pentru telefoane mobile”.

În finalul conferinței, Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT, a pledat pentru ex-ternalizarea securității IT. „Securitatea este o abordare continuă, tot timpul se întâmplă ceva, și este vorba atât de echipamente și soluții, cât și de procese și proceduri, fiind necesar un upgrade periodic al soluțiilor de securitate. Întrebarea este când să le facem pe toate, pentru că de cele mai multe ori ne concentrăm pe domeniul nostru de activi-tate. În afara României, atunci când este vorba de securitate, abordarea este de tipul „manage” - o companie care să îți ofere,

printr-un contract, garanţia că securitatea este gestionată corespunzător în interiorul propriei companii. Iar această abordare o văd la fel de utilă și în România”. �

Teodor Cimpoeşu, Managing Director, Romania & Bulgaria, Eastern Europe, Kaspersky Lab

Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT

Erată la articolul „Comunicare printr-un click de mouse”, apărut în revista „IT TRENDS”, Nr. 4, Aprilie 2011.

În articolul menţionat, a fost publicat în mod eronat numele General Manager-ului ABC Tele-com Distribution – Siemens Open Communica-tions Associate. Numele corect este Andrei Jiman.

www.ittrends.ro

30 Nr. 5 - Mai 2011O P I N I I

Ce ne aduce narvalul „Ubuntu” este un vechi cuvânt sud -african care se traduce prin „omenie față de alții”. El re flectă bine principiile de bază care călăuzesc distribuția: li-bertate și gratuitate, accesibili-tate, internaționalism (suport de bună calitate, în toate lim-bile), ușurință în utilizare, co-operare între utilizatori, servicii ajutătoare mereu disponibile. Distribuția GNU/Linux Ubun-tu, oferită comercial de firma

Canonical din Marea Britanie, ocupă locul I ca număr de in-stalări pe sisteme desktop, toc mai fiindcă este percepută ca fiind foarte prietenoasă și ușor de folosit pe stații de lucru obișnuite. De cele mai multe ori, Ubuntu este prima alegere a utilizatorilor care doresc să renunțe la Microsoft Windows și să migreze spre Linux cu minimum de efort.

Versiunea 11.04 a Ubuntu aduce și importante schimbări de aspect, fiindcă clasica inter-față grafică Gnome, până ieri implicită, a fost înlocuită cu noul Unity. Principalele unelte

de care aveți nevoie se găsesc acum în stânga ecranului, pe o bară verticală personalizabilă.

Experiența personală (și une -le studii internaționale știin ți fic realizate) mi- au ară tat că, prin comparație cu alte distribuții GNU/Linux importan te, Ubuntu are câteva caracteristici -cheie care îi mențin popularitatea. Posibilitatea de a instala, cu un singur click, codecurile ne cesare pentru redarea multor tipuri de formate audio și video, aspectul

grafic spectaculos și unitar, po-sibilitatea de a trece la o nouă versiune Ubuntu imediat, fără efort sau reinstalare, stabili-tatea bună, dată de programe relativ „vechi”, împrumutate din legendara dis tribuție Debi-an (pentru serve re), suportul comercial bun – iată elemente care fac Ubuntu foarte apreciat. Software care, pur și simplu, funcționează este deviza Ca-nonical – și acest obiectiv pare atins, într- o distribuție care ascunde, elegant, complexi ta-tea GNU/Linux sub o grafică frumoasă, „cuceritoare” pentru persoanele non- tehnice.

Rezultatele nu s -au lăsat așteptate, inclusiv în zona apli-cațiilor guvernamentale sau de afaceri. Din anul 2007, peste 500 de parlamentari francezi utilizează oficial laptopuri ce rulează Ubuntu, browserul Mozilla Firefox și suita de birou OpenOffice.org. Multe compa-nii producătoare de computere – cea mai cunoscută fiind Dell – vând stații de lucru și laptopuri cu Ubuntu preinstalat, pentru care asigură și suport oficial. Recent, LVM, o mare compa-nie germană de asigurări, a anunțat că a renunțat la Micro-soft Windows pe 10.000 dintre calculatoarele sale, migrând la Ubuntu 10.04 LTS.

Am fost plăcut surprins să constat că interesul pentru Ubuntu – și GNU/Linux, în ge neral – este în creștere și în România. Din motive isto-rice, piața din țara noastră este dominată de stații de lucru - serverele „grele” fiind mai puțin prezente - și de software-ul produs de doar câteva firme mari, „în umbra” cărora s -a for mat o întreagă generație de informaticieni, după 1990. Deși diversitatea sistemelor nu este nici pe departe atât de mare ca în vestul Europei sau în SUA, totuși marile lanțuri de magazine românești vând azi, în mod curent, laptopuri cu Ubuntu preinstalat. Iar câteva

firme importante – printre care și câteva bănci – își bazează centrele de date pe servere ce rulează o altă distribuție Linux, binecunoscutul și foarte per-formantul Red Hat Enterprise Linux (RHEL).

Cum putem testa Ubuntu Linux O impresie personală, obținută direct, face cât o mie de detalii tehnice și descrieri. De aceea, pentru cei care doresc să tes-teze, voi spune că distribuția Ubuntu poate fi descărcată, gratuit și legal, de la adresa http://www.ubuntu.com. Soft-ware- ul vine sub forma unei imagini de CD (fișier .iso), care poate fi „arsă” pe un disc blank. Discul astfel obținut ofe-ră nu numai posibilitatea in-stalării Ubuntu în câteva zeci de limbi, ci și alternativa testării prealabile a software- ului fără instalare pe harddisk (Live-CD). Mai mult, site- ul oficial Ubuntu a fost tradus și în limba română – este accesibil la http://www.ubuntu.ro – și oferă documentație completă, ușor de parcurs, pentru insta-larea și utilizarea elementară a sistemului.

Aștept cu plăcere opiniile și comentariile Dvs. despre Ubun-tu la adresa razvan.sandu@zando.ro �

Cetaceul din biroude Răzvan Sandu

La fel ca mulți alți pasionați de calculatoare, am așteptat cu nerăbdare ziua de 28 aprilie. La această dată, firma Canonical a lansat noua versiune a distribuției GNU/Linux* Ubuntu – 11.04 cu numele de cod Natty Narwhal.

* Unele persoane numesc Linux sistemul de operare pentru PC -uri inaugurat de finlandezul Linus Torvalds. Aceasta este o denumire scurtă și comodă, pe care și eu o utilizez uneori. Dar denumirea firească, care respectă etica, este GNU/Linux. Pentru explicații complete, v. articolul lui Richard Stallman Ce- i într -un nume?

Răzvan Sandu

www.ittrends.ro

31Nr. 5 - Mai 2011

E V E N I M E N T

Prin prezenţa locală a prin-cipalilor furnizori mondiali de cloud computing, precum Micro soft, BULL, EMC2, HP, Crescendo, Star Storage, DELL, Bit Software, România dispune de o şansă imensă de a fi una din primele ţări care adoptă pe scară largă soluţii tehno-logice de ultimă oră. Conferinţa Agora dedicată cloud compu-ting şi-a propus aflarea unora dintre cele mai viabile soluţii de acest tip existente, cu scopul de a oferi un sprijin în luarea unor decizii importante din punct de vedere tehnologic.

Felix Enescu, Membru fon-dator al CIO Council a avut speech-ul de debut, în care a vorbit despre mituri şi realităţi în adoptarea cloud compu-ting-ului. „Marea majoritate a vânzătorilor clasici de ser-

vicii şi de hardware nu au niciun interes să ofere servicii de cloud în adevăratul sens al cuvântului, cum fac Amazon sau Google. Acest lucru pre-supune investiţii iniţiale, pen-tru a putea oferi, apoi, servicii. Este un model riscant, pe care puţini furnizori de servicii îl îmbrăţişează. Este foarte im-portant să vă hotărâţi înainte

ce doriţi să cumpăraţi şi de ce, apoi să testaţi.”

Radu Isaia, Presales Direc-tor, Infrastructure Solutions & Data Center Services, a avut o interesantă prezen-tare a conceptului StarVault, sub sloganul „more than just another Data Center”. La baza ideii de mai mult decât un centru de date a stat concep-

tul conform căruia nu numai facilităţile dintr-un data cen-ter fac diferenţa pe piaţă, ci şi serviciile oferite. Hosting-ul este doar o parte din ceea ce pune la dispoziţie un centru de date modern. Diferenţă o fac serviciile cu valoare adăugată la care au acces clienţii.

Adrian Stoian, Consultant IT, MVP on System Center Con-figuration Manager, Microsoft România a vorbit despre con-ceptul de private cloud. Ches-tionat în legătură cu avantajele acestei soluţii, speaker-ul a menţionat ca avantaj principal faptul că fiecare şi-o poate con-

Cloud pentru toţide Cristian Faur

Felix Enescu

Adrian Stoian

Radu Isaia

Organizaţiile de toate mărimile au avut ocazia să afle cele mai interesante oferte de tehnologii, produse şi servicii Cloud, SaaS, IaaS de la cei mai importanţi furnizori la conferinţa organizată de Agora. Nu este deloc întâmplător faptul că studii recente arată că, la nivel global, peste 40% din firme utilizează deja cloud computing într-o formă sau alta, în termeni de software, platformă sau infrastructură. Şi

asta chiar dacă aproape 50% din decidenţii firmelor manifestă încă temeri puternice legate de securitatea unei asemenea soluţii.

www.ittrends.ro

32 Nr. 5 - Mai 2011E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.ro

Andreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

strui singur. „Îţi poţi dimen-siona soluţia exact la dimen-siunile organizaţiei. Microsoft a publicat pe site o serie de ghiduri de implementare, care să ajute companiile să-şi facă designul de arhitectură, plani-ficarea resurselor, să-şi aleagă singure componentele nece-sare de server, de storage şi să-şi poată adapta soluţia la dimensiunea nevoilor proprii.”

Rareş Jureţchi, ESSN Techni-cal Consultant, HP România şi Cristian Mierlea, Manager, IT Infrastructure Business Unit, Crescendo, au prezentat o se-rie de oportunităţi şi soluţii pentru companiile care aleg să folosească tehnologiile HP. Reprezentantul Crescendo a amintit că organizaţia sa oferă soluţii HP ca integrator de 18 ani, soluţii care pot acoperi tot necesarul unui departament IT. Consultantul tehnic de la HP a arătat, printre altele, cum va evolua departamentul IT fo-

losind cloud computing până la noul său rol, acela de broker de servicii. De asemenea, s-a dis-cutat pe larg despre avantajele folosirii tehnologiilor de cloud de la HP pentru infrastructura IT şi pentru o organizaţie mai dinamică. Rareş Jureţchi: „ofe-rim singura soluţie cloud de pe piaţă adresată tuturor nevoilor clienţilor: cloud pu blic, cloud privat şi cloud hibrid.”

Şerban Zirnovan, Business Development Manager / Cen-tral & Eastern Europe, EMEA,

Emerging Markets, Dell, a atras atenţia clienţilor că pentru a ajunge în cloud, trebuie să ştie exact ce vor. „De ce să mergem în cloud cu Dell? Răspunsul e mai complicat decât „pentru că are ceva în plus sau costă o anumită sumă”. Mergeţi în cloud pentru că dumneavoastră doriţi să mergeţi acolo. Noi vă putem ajuta, într-un mod în care invesţiile pe care le faceţi să poată fi uşor recuperate, previzibil recuperate şi care să vă permită să fiţi eficienţi.”

Anca Cazacu, Marketing Manager, BIT Software, a vor-bit despre aplicaţii în cloud, în special CRM şi ERP, oferite de compania pe care o reprezintă. „Soluţiile de acest tip oferă multe avantaje firmelor care le utilizează, le oferă un business mai eficient şi posibilitatea de a lua decizii în timp real. Socrate Open Cloud Edition, ceea ce discutăm noi astăzi, vine cu mai mult, cu posibilitatea de a

utiliza această soluţie în cloud. Aceasta înseamnă că nu nu-mai firmele mari sau medii pot să-şi permită să utilizeze un ERP complex, ci şi cele mai mici, pe bază de abonament.”

Concluziile? Pas cu pas, se generează o unanimitate în a lua în considerare avantajele certe ale cloud computing din punct de vedere al tehnolo-giilor de folosit în mediul de business. Unul dintre cele mai importante este legat de chel-tuielile de capital ale firmelor care, în loc să se confrunte cu amortizarea şi deprecierea ciclului estimat de viaţă al echipamentelor, plătesc o taxă lunară sau anuală pentru con-tracte de servicii.

Consecinţa directă este al doilea avantaj. Prin cloud com-puting, în fond, o externali-zare de hardware, software şi networking, firmele reuşesc eco nomii substanţiale ale bu-ge telor IT, prin eliminarea achi-ziţiilor de echipamente sau licenţelor software.

Un alt mare avantaj vine dintr-o carac teristică umană profundă: comoditatea. Practic, tot mai multe firme preferă să se bazeze mai mult pe furni-zori de servicii pentru a obţine şi menţine aplicaţii IT decât să se confrunte cu costurile de construire şi actualizare a unei aplicaţii personalizate propri-ilor nevoi. �

Anca Cazacu

Cristian Mierlea

Rareş Jureþchi

Şerban Zirnovan

http://www.zcom.ro

http://www.system-plus.ro