APRILIE 2010 NR.5

INTERVIU: RADU GEORGESCUEARLYADOPTERRF ID TEHNOLOGIA CONTESTAT~

TREND:SEMANTIC

WEB

AROGA OGOGAGGO PUBLICA}IE

http://www.geminisp.ro

edi]ia 1_num`rul 5_aprilie_2010

COPERTA

IMAGINEiStockphoto

� Blu-ray players for fun

22

SAMSUNG LED 7000

� Primul TV 3D din România

42

36

10

12

58TEHNOLOGII MOBILE

� Cinci inven]ii care au schimbat lumea

VIRTUALIZARE � Afla]i cum pute]i controla computerul de oriunde în lume

RADU GEORGESCU �M dau cu gadgeturile întotdeauna

62

GREEN LIFESTYLE GREEN LIFESTYLE

�4 pa[i pentru a înv ]a 4 pa[i pentru a înv ]a s tr im mai curats tr im mai curat

CONCEPT SMARTBOOK

� Doi designeri coreeni [i-au propus s dea o nou fa]

smartbook-ului. Tastatura acestuia se transform în telefon mobil

SEMANTIC WEB

� Internetul începe s ne înve]e limbajul natural, uman

18

04 aprilie 2010

EDITODT

3D {I ROBO}IDe ce ne-a apucat deodat febra imersiunii tridimen-

sionale? În mod cert, datorit produc]iilor americane doldora de efecte speciale create pe computer,

dar [i a concuren]ei dintre produc`torii de echipamente elec tronice. Dac acum un an, doi, întrebai un om obi[nuit pe strad dac [tie c exist fi lme 3D, probabil nici nu ar fi [tiut ce în seamn asta sau ar fi c`utat din priviri camerele ascunse ale posibilei emisiuni TV dedicat farselor. {i deodat a ap`rut vestitul Avatar la care te duci [i acum s`-]i iei bilet pentru s`pt`mâna viitoare. Impactul creat a dat un mesaj extrem de clar produc`torilor de televizoare [i iat c acum avem TV 3D în România, un trend pe care l-am semnalat cu litere de-o [chioap pe coperta primului num`r al revistei. Marea problem` cu vizualizarea 3D r`mâne, îns , cea a ochelarilor speciali. To]i cârcota[ii se vait c accesoriul respectiv nu numai c te face s ar`]i caraghios, dar [i c reduce percep]ia de luminozi-tate a ecranului. Nu mai vorbim de faptul c , în cazul în care alegem o pereche wireless, va trebui s`-i ]inem la reînc`rcat sau s`-i „hr`nim” cu baterii care î[i pot epuiza energia tocmai când ]i-e lumea mai drag . Nu mai este nicio surpriz c` produc`torii nu s-au în]eles nici asupra unui standard de tehno-logie încorporat în ochelari, nel sând alegerea de design [i brand la discre]ia consumatorilor. Vrei TV de la un produc`tor anume? Atunci cumperi ochelari tot de la el, pentru c numai aceia se în]eleg cu televizorul. În fi ne, deodat , accesibilizarea televizoarelor 3D în living nu mai pare atât de neverosimil . Dar ce ne facem cu visul coreenilor de a avea pân în 2020 câte un robot fi ecare acas`? Vis aparent calculat temeinic de ofi cialit`]ile lor. Noi am c`zut de acord c viitorul plin de robo]i mai mult sau mai pu]in inteligen]i este extrem de aproape, având în vedere c` ace[tia vin chiar [i sub forma aspiratoarelor complet autonome care „[tiu” s se reîncarce singure când li se termin energia. Desigur, când observi faptul c robo]ii nu mai au nevoie de niciun ajutor pentru a-[i îndeplini rolul predestinat, nu se poate s nu te duci cu gândul la scenariile apoteotice din fi lme, în care mon[tri automatiza]i ne pedepsesc pentru imperfec]iunile specifi c umane. Din fericire, mai avem mult pân vom asista la na[terea primului robot con[tient de propria existen] . Sau poate nu a[a mult?

Sincer, nu m-a surprins deloc avântul puternic luat de trendul 3D. A[tept s se întâmple acest lucru de ani buni, când m uitam la ecranele create de produc tori importan]i [i dedicate exclusiv advertising-ului. {i nu aveam nevoie nici de ochelari speciali pentru a vedea tot felul de obiecte ie[ind miraculos din ecran. De atunci visam s v`d toate aceste lucruri cândva în apartamentul de la bloc.

LAYOUT: B.R.

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.ro

Andreea Maier, Marketing &PR Managerandreea.maier@agora.ro

REDAC}IA:

Claudiu Andone, Redactor [ef claudiu.andone@agora.ro

Cristian Faur, Redactor cristian.faur@agora.ro

Mihai Peticil , Redactormihai.peticila@agora.ro

ISSN: 2067-1822

NOT~ COPYRIGHT: Copyright © 2010 Byblos SRL . Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tip`rit în acest num`r apar]ine companiei Byblos SRL. Digital Trends este marc înregistrat a Byblos SRL.

ADRESA: Str. C-tin R`dulescu Motru nr. 13, et. 8, ap. 81, sector 4, Bucure[ti, 040361Tel.: 021/3309282; Fax: 021-3309285, digitaltrends@agora.ro

www.digitaltrends.ro

Claudiu Andone, Redactor [ef

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

REVIEWS

NEWS[tiri_nout`]i_trends_events PRODUSE

LANS~RIHARDWARESOFT

EVENTUN SFERT DE SECOL DE .COM

LANS~RINOI TELEFOANE CU ANDROID ÎN ROMÂNIA

LENOVO T400S TOUCHCOOL BUSINESS

IDEISMARTBOOK: O NOU~ ABORDARE ÎN DESIGN

REPORTNEXT SMARTPHONE

06

07

09

10

15

TECH

33

LIFE

STY

LE B

USIN

ESS

NEW

S

17

05

41

VIRTUALIZAREADE LA TEORIE LA MONETIZARE

06 aprilie 2010

.COM A ÎMPLINIT UN SFERT DE SECOL

Tân`r [i nelini[tit este domeniul „.com”. Pe 15 martie 1985 se n`[tea prima pagin` cu aceast adres – proprietarul era Symbolics, un cunoscut produc`tor de software [i sisteme pentru computere. Simbolic aceast coinciden] , nu? La câteva zile apar [i fra]ii de domeniu, doi la num`r, pe numele lor Bbn.com [i Think.com. Dac atunci regula era de [ase înregistr`ri pe an, acum sunt 100.000 pe zi. {i mai era o regul , e adev`rat, nescris [i ea: aceea c primele 100 de domenii pe .com au fost cerute de

fi rme din domeniul IT. De curiozitate v spunem c Apple [i-a înregistrat adresa de net pe care o are [i ast`zi, pe 19 fe bruarie 1987. Le-au trebuit patru ani celor de la Microsoft s intre [i ei în rândul lumii online cu al lor microsoft.com, cump`rat în 1991. Administratorul dome-niului .com este compania Verisign care, potrivit BBC, ar avea în acest moment cam 78 de milioane de clien]i, posesori ai unei adrese .com.

event

ACUMULATORII LI-ION INTR~ ÎN ERA LI-S?

Dup ce Lenovo a lansat trei monitoare dintr-o singur mi[care (L2261, L2361p, L2461x), iat c ultimul din list intr` ofi cial pe pia] . Cu ce ne îmbun`t ]e[te el via]a [i mai ales lucrul? Cu o diagonal de 60 cm, o rezolu]ie FullHD care vin la un pre] de 900 de euro. G`sim în pachetul de baz o pereche de boxe integrate, un mi-crofon, patru porturi USB [i o camer web de 2 megapixeli. Rata de refresh este de 120 Hz, luminozitate 300 cd/m2, contrast 1.000:1 [i are un timp de r`spuns de 5 ms.

În plin glorie [i când în sfâr[it au ajuns la autonomii de aproape 20 de ore, bateriile Litiu-Ion pentru laptop sunt cercetate pentru lips de efi cacitate în fa]a celor de tip Litiu-Sulf. Deocamdat acestea sunt în teste la Stanford University [i, din ce spun cercet`torii, se pare c noua tehnolo-gie ar îmbun`t ]i durata de via] a unui laptop, de exemplu, cu 300 %. Singurul inconvenient al bateriilor de nou genera]ie ar fi faptul c nu rezist la atât de multe înc`rc`ri-desc`rcari ca precedentele. Ecua]ia, îns , va fi rezolvat cât de curând.

MONITOR MULTITACTIL, DE VÂNZARE

|n fi ecare zi se \nregistreaz` 100.000 de domenii .com!

NEWSDTEVENT

2010 aprilie 07

Seria este echipat` cu sistemul Canon HD Camera, integrând un senzor HD CMOS, zoom optic 20x, lentile video Canon HD [i procesorul de imagine DIGIC DV III. De asemenea, tehnologia Smart Auto este încorporat`, pentru utilizatorii mai pu]in experimenta]i. Introdus pen-tru prima oar` la camerele foto digitale, modul Smart Auto este acum optimizat [i pentru camerele video HD. Tehnologia Intelligent Scene Detection duce la ob]inerea înregistr`rilor de calitate HD prin identifi carea tipului de fi lmare [i alegerea set`rilor optime potrivite pentru situa]ia curent`. Recunoscând pân` la 31 de scene diferite, f`r` ajutor din partea utilizatorului, modul Smart Auto face toate modifi c`rile în mod automat.

Tehnologia Instant AF completeaz` modul Smart Auto oferind focalizarea necesar` la ob]inerea fi lm`rilor HD. Tehnologia Face Detection identifi c` automat pân` la 35 de fe]e. Toate modelele ofer` [i modul Pre REC, ce captureaz` cele trei secunde de dinaintea momentului în care se apas` pe butonul de înregistrare. Legria HF R18 [i HF R16 ofer` un sistem Dual Flash Memory ce reune[te memoria intern` [i un slot pentru cardurile de memorie. Modelul LEGRIA HF R18 include un modul intern de 32GB, în timp ce LEGRIA HF R16 ofer` o memorie de 8GB; fi ecare model poate avea o memorie extins` pân` la 32GB datorit` prezen]ei unui slot de memorie SDHC.

Canon extinde gama de camere video Legria prin lansarea seriei Legria HF R – o colec]ie de camere video u[oare în greutate, capabile de înregistr`ri Full High Defi nition (HD).

NOU MOBIL CU ANDROID ÎN ROMÂNIA

Galaxy Spica este un nou model de smartphone produs de Samsung. Începând din aceast lun , aparatul va fi disponibil [i pe pia]a româneasc la un pre] începând de la 1.100 RON. Telefonul se remarc` printr-o serie de facilit ]i de conectivitate, precum accesul rapid la serviciile Google. Conectarea la site-urile populare de re]ele sociale precum MySpace [i Facebook se poate face direct de pe acest aparat dotat cu un procesor de 800 MHz. De asemenea, utilizatorii pot s se conecteze foarte u[or la Android Market, magazinul virtual de programe a celor de la Google, iar de acolo s`-[i descarce aplica]iile preferate.

Noi modele de camere video HD de la Canon

http://www.nemira.ro

NEWSDTPRODUCTS

2010 aprilie 09

În lumea afacerilor de ast`zi, cuvinte ca multitasking fac parte din vocabularul curent, iar un Internet Explorer sau un Mozilla care nu ruleaz` cel pu]in câteva tab-uri odat` se g`sesc mai rar pe ecranul calculatorului unui om de business. La prima vedere, discut`m de un laptop normal, dar nu e cazul. Asta de[i seam`n` la perfec]ie cu celelalte modele de T400s, cele non-touch. Ce îl diferen]iaz` de celelalte [i îl înscrie în categoria laptop-urilor de business high-end sunt dou` tehnologii destul de noi pe pia]`: tehnologia multi-touch [i vPro. De[i p`rea destinat` mai degrab` tabletelor, tehnologia touch pe un ecran de laptop are logica ei, mai ales în browsing, într-o lume \n care informa]ia primit` la timp este vital`. Gândind dinainte, pare împotriva fi rii [i a refl exelor s` încerci ca utilizator s` iei degetele de pe tastatur` [i s` ape[i pe ecran. Dar

odat` bariera psihologic` dep`[it`, totul pare foarte fi resc [i chiar distractiv, iar un laptop f`r` touch screen, oricât de puternic ar fi , nu mai pare la fel de cool. Acest lucru a fost posibil gra]ie noilor op]iuni pentru multitouch de la Windows 7 [i a ecranului WGXA+ LED. Nu în ultimul rând, este de remarcat faptul c` acest ecran nu sufer` de acea u[oar` înce]o[are pe care au alte touch screen-uri. Calitatea imaginii este, de asemenea, mai bun` decât a altor laptop-uri de business, îndreptându-se spre ceea ce vedem în sisteme mai glossy, tip consumer. În rest, pentru cei pasiona]i de specifi ca]ii, avem ni[te nume interesante: display 1440 x 900 WXGA+ MultiTouch LED, procesor Intel Core 2 Duo SP9600 (2.53GHz, 1066MHz FSB, 6MB Cache), 4GB DDR3 RAM (2GB x 2) , SSD 128GB Toshiba, DVD+/-RW, video Intel X4500M integrat, camer` web [i baterie cu [ase celule. Sistemul de operare este Windows 7 Professional. Despre memoria SSD am tot vorbit în paginile revistei [i ne vom rezuma acum la un singur cuvânt: vitez`.

A touch of business

Lenovo T400s Touch

Dac` tehnologiile noi ar fi imorale, ilegale sau ar îngr`[a, utilizatorii acestui model ar avea probleme foarte serioase în societate. T400 Touch se comport`, nu ca un sistem cu overcloaking, ci ca unul care a petrecut o perioad` serioas` de timp într-un atelier de tuning.

Lansat` de Intel, aceasta este destinat` calculatoarelor de business. Este vorba, de fapt, despre o sum` de tehnologii cu ale c`ror nume nu v` vom plictisi în acest text. Dar capacit`]ile merit`, în schimb, men]ionate: securitate în moduri la care nu ne-am fi gândit pân` acum, administrare mai u[oar` – de la distan]`, chiar, performan]e sporite [i efi cien]` energetic`. De exemplu, securitatea pe calculatoarele cu vPro este asigurat` [i de elemente hardware, nu numai soft. Datele esen]iale afacerilor sunt, astfel, mai bine protejate. Cât prive[te performan]ele, ele pot fi , potrivit celor de la Intel, cu 90% mai mari decât pe sistemele clasice. Acest lucru este valabil [i când vine vorba de aplica]ii mari consumatoare de resurse, cât [i la multitasking.

Tehnologia vPro

10 aprilie 2010

CONCEPT SMARTBOOK

În ce direc]ie vor evolua tabletele, tot spre tastatur`?

O tastatur portabil pentru tablete care se pliaz [i devine telefon mobil. Ave]i în fa] o idee dezvoltat` de doi designeri coreeni pentru Metatrend Institute.

Pe o pia] unde sunt deja vreo 50 de modele de tablete, mai mult sau mai pu]in inteligente, cei de la Freescale Semiconductor au propus de curând câteva design-uri interesante pentru viitoarele lor produse. Toate cele [ase prototipuri de Smartbook au ecran tactil [i sunt concepute de speciali[tii de la SCAD. În dotarea de baz va intra mai mult ca sigur procesorul ARM.

SPECIFICA}IIDac ar fi s vedem doar

partea tehnic a acestui

produs, am putea spune

c nu este cu aproape

nimic diferit de celelalte

device-uri asem`n`toare

întâlnite ast`zi pe pia] .

DATA LANSARESe poate ca în 2012

un astfel de produs s`

ajung pe pia] , dar cei

de la Metatrend, care au

comandat conceptul, nu

au anun]at dac vor vinde

schema sau o vor pune în

practic ei în[i[i.

SPECIFICA}IID ` fi ` d d

TASTATURA PE POST DE

TELEFON

SMARTBOOK DESIGN

Recunoa[tem c ne-am uitat de dou` ori la acest proiect p=n s în]elegem ce vrea de la noi. Prima dat am crezut c` este vorba despre o simpl tablet [i c` cei doi designeri care au desenat-o nu erau la curent cu ultimele [tiri potrivit c`rora tabletele nu mai sunt ni[te chestii conceptuale, ci au devenit deja trend. Ne-am l muri apoi c este vorba despre

un pachet format din tastatur [i tablet . Întreg kit-ul este denumit „Smartbook” – o combina]ie între smartphone [i notebook. În cazul de fa] , vedeta prezent`rii este tastatura de tip QWERTY care apare independent de tablet din punct de vedere fi zic. Partea interesant este c` cele dou unit`]i sunt ]inute la un loc de magne]i – atunci când avem nevoie ca cele dou s lucreze precum un laptop. Atunci când se afl în contact prin inter-mediul magnetului, cele dou gagdet-uri pot fi înc`rcate simultan [i pot chiar s` transfere energie de la unul la cel lalt, atunci când este nevoie. În situa]ia cealalt , când tastatura este deta[at de tablet , ea poate fi pliat în dou [i devine un telefon mobil cu ecran tactil. Pentru c la telefonul cu pricina se pot doar forma numere [i vorbi, întregirea func]iilor de smartphone se face tot cu ajutorul tabletei. Aceasta gestioneaz [i proceseaz restul aplica]iilor, pe care le transmite apoi pe ecranul generos, de 7 inci. Datorit senzorului de gravi-ta]ie, poate schimba display-ul în modul lanscape sau portrait. Platforma de lucru va fi Android sau Chrome. R`mâne de v`zut ce produc`tor va fi interesat de ideea aceasta [i cât de repede se va pune în practic .

NEWSDT PRODUCTS

SMARTBOOK

TASTATURA

PE POST DE

TELEFON

[i tablet .artbook”ne [i

http://www.lenovo.com

12 aprilie 2010

event

SOLU}II IT:VIRTUALIZAREAO abordare cu avantaje de necontestat

Virtualizarea, ca tehnologie, exist` dinainte de inventarea multor lucruri pe care ast`zi le lu`m ca pe un dat. IBM lucra la astfel de solu]ii în anii ’60. Exist` înc` oameni neinforma]i care î[i închipuie c` virtualizarea se refer` la prieteniile de pe internet. Ei bine, de[i diferite, între cele dou` lucruri exist` cel pu]in ceva în comun. Pentru c` la o solu]ie de virtualizare la birou poate fi ca la prieteniile virtuale: putem avea nenum`rate discu]ii cu o mul]ime de oameni deodat`, f`r` a mai face efortul s` ne mai deplas`m în acela[i loc. {i nici nu conteaz` dac` spa]iul ne permite sau nu s` fim mul]i, pentru c` îl putem m`ri cât dorim. Între virtualizare ca tehnologie [i prieteniile virtuale exist` mai multe diferen]e decât lucruri în comun. Despre avantajele competitive de business pe care le poate ob]ine folosind virtualizarea, publicul a putut afla direct de la speciali[tii din domeniu la conferin]a pe aceast` tem` organizat` de Grupul Agora pe 24 martie. De ce este buna virtualizarea? Dac` îl întreb`m pe Marius Vasile, Systems and Technology Group Storage Manager, IBM România, prezent la eveniment cu o expunere foarte interesant`, este vorba de o solu]ie care îmbun`t`]e[te infrastructura, un lucru important într-o pia]` dinamic`, în care costurile [i flexibilitatea sunt pe primul plan. Alexandru Tecuceanu, Solutions Architect, Sun Microsystems ne spune c` în niciun caz virtualizarea nu este vreo scorneal` de marketing, inven tat` pentru a cre[te ni[te vânz`ri. Ideea c` resursele de calcul nu sunt folosite eficient este un fapt dovedit, iar virtualizarea poate rezolva aceast` problem`.Folosind virtualizarea, un angajat ar putea avea acces la calculatorul s`u de lucru de oriunde, iar IT-ul control sporit. Rezultatul? Personal mai pu]in, eco nomii de timp [i siguran]` mai bun`. Aceasta este

opinia lui Dan Popa, Business Development Manager Information Management Infrastructure Solutions, Star Storage, care a discutat despre solu]ii de virtualizare pentru posturile de lucru.Totu[i, de unde atâta discu]ie despre virtualizare? Cum am ajuns aici? Este clar c` în ultima perioad` toate companiile au o tendin]` clar` de a reduce bugetele [i cu toate acestea business-ul acestor companii trebuie s` continue. Pentru c` nimeni nu î[i permite s` aib` parte de downtime. În acest context, partea de IT are un rol din ce în ce mai important, pentru c` avem aceste dou` direc]ii - bugete din ce mai mici, dar cu un business care trebuie s` func]ioneze în continuare, [i care, mai mult decât atât, trebuie s` creasc`. {i atunci, partea de virtualizare are o importan]` deosebit` în acest ecosistem, spune Dan Bogdan, Enterprise Consultant, Dell. Sebastian V\jeu, Microsoft Technology Evangelist, crede c` virtualizarea va fi „acel element indispensabil pentru oamenii de IT”. Confrunta]i cu dificila sarcin` de a optimiza procesele în companii tocmai când [i bugetele de IT se mic[oreaz`, profesioni[tii din domeniu au la dispozi]ie un instrument foarte bun prin aceast` tehnologie.Nu în ultimul rând, unul din subiectele care au putut fi abordate a fost cel al solu]iilor tip thin client, posibile tocmai mul]umit` virtualiz`rii. Acestea sunt calculatoare-interfe]e, care „împrumut`” destul de mult din puterea de calcul aflat` pe un server [i pus` la dispozi]ia angajatului tocmai prin virtualizare. Ele reduc foarte mult cheltuielile cu hardware [i fac din orice organiza]ie un instrument foarte flexibil pentru atingerea de performan]e în business, în opinia lui Mihai T`n`sescu, Technical Consultant Acceleris System Integration.

Sebastian V\jeu, Platform Evangelist Microsoft

01 Mihai T`n`sescu, Technical Consultant Acceleris System Integration

02 Alexandru Tecuceanu, Solutions Architect, Sun Microsystems

03 Marius Vasile, Systems and Technology Group Storage Manager, IBM România

04 Dan Popa, Business Development Manager Information Management Infrastructure Solutions, Star Storage

05 Dan Bogdan, Enterprise Consultant, Dell

0201

NEWSDTEVENT

2010 aprilie 13

03

04

05

http://www.zcom.ro

SOLU}II MOBILE PENTRU MANAGERINEXT SMARTPHONE REPORTPia]a telefoanelor mobile s-a animat prin lansarea a înc patru device-uri ce ofer [i aplica]ii de business. Iat cele mai importante caracteristici de care merit s ]ine]i cont atunci când le ve]i cump`ra.

SONY ERICSSON ASPEN LANSARE ÎN PRIM~VAR~

Un smartphone care face parte din linia ecologic a produc`torului, denumit` Greenheart, [i care emite ceva preten]ii pe un segment al pie-]ei dominat de Blackberry [i Nokia. Partea eco-friendly vine de la cutia [i carcasa aparatului – sunt f`cute din materiale reci-clate – [i de la func]ia „power save”. Utilizatorii pot lucra [i edita documente, accesa e-mailul de la birou [i securiza, în acela[i timp, accesul la con]inut cu ajutorul serviciului Microsoft MyPhone.

DISPLAY2,4 inci Super AMOLED CAMERA 3,2 megapixeliCONECTIVIT~}IWiFi, BluetoothSISTEM DE OPERAREWindows Mobile 6.5.3AUTONOMIE10 ore în convorbire [i 450 de ore în a[teptare

MOTOROLA DEVOUR150 EURO

Telefonul este 3G [i vine echipat cu sistemul de operare al celor de la Google - Android. Deocamdat el a fost lansat în parteneriat cu americanii de la Verizon Wireless – companie rezultat din fuziunea cu Voda-fone. În Europa, nu se [tie înc` dac va purta acela[i nume sau va fi botezat Calgary. În orice caz, device-ul seam`n la func-]ionalitate [i personalitate cu fratele s`u mai mare – Droid. Util [i pentru update-urile de fotografi i [i mesaje pe Twitter, Facebook sau MySpace.

DISPLAY3,1 inci, tactilCAMERA 3 megapixeliCONECTIVIT~}IWiFi, BluetoothSISTEM DE OPERAREGoogle Android 1.6AUTONOMIE7 ore în convorbire [i 440 de ore în a[teptare

LG MINI GD880350 EURO

Dup Nokia N97 Mini, se pare c LG vrea s duc moda mai departe. Produc`torul coreean va lansa acest smartphone [i la noi luna aceasta, prin Vodafone. Pe modelul GD880 va rula o interfa] 3D S Class cu widgeturi animate. Important pentru zona de business este faptul c va avea func]ie de sincronizare cu PC-ul. Potrivit produc`torului, atributul „Mini” ar fi o specifi ca]ie conform c`reia terminalul este, în prezent, cel mai mic [i cel mai sub]ire touchscreen de pe pia] .

DISPLAY3,2 inci, TFT capacitivCAMERA 5 megapixeliCONECTIVIT~}I3G, WiFi, BluetoothSISTEM DE OPERARELatest S-Class UIAUTONOMIE5 ore în convorbire [i 380 de ore în a[teptare

SAMSUNG WAVE GT-S8500DISPONIBIL DIN APRILIE

Proasp`t lansat la Mobile World Congress, în Barcelona, telefonul este primul pe 2010 al produc`torului sud-coreean. Modelul este [i primul smart-phone pe care este instalat` noua platform open mobile, Samsung BADA. Dispune de un Social Hub care este menit s ajute utilizatorul s men]in` mai u[or leg`tura cu agenda, contactele [i datele online. În prezentarea sa, este pomenit [i procesorul high-speed, care permite aplica]ii [i procese multi-tasking f`r întreruperi.

DISPLAY3,3 inci, super AMOLEDCAMERA 5 megapixeliCONECTIVIT~}IWiFi, USB, BluetoothSISTEM DE OPERARESamsung BADAAUTONOMIE10 ore în convorbire [i 440 de ore în a[teptare

2010 aprilie 15

NEWSDTPRODUCTS

16 februarie 2010

BUSINESSweb_interviu_shopping_products INSIGHTS

KNOW-HOWTECH BIZOFFICE

SEMANTIC WEBCUM VA AR~TA INTERNETUL

BUSINESS SHOPPINGUTILE ÎN AFACERI

ATUURI PENTRU BIROUNOUT~}I UTILE

18

30

32

TECH

33

LIFE

STY

LE B

USIN

ESS

NEW

S

17

05

41

RADU GEORGESCU

M~ DAU CU GADGET-URILE ÎNTOTDEAUNA

trends

18 aprilie 2010

Vom putea s comunic`m cu motoarele de c`utare într-un limbaj similar cu limbajul uman. Asta pentru c semnifi ca]iile datelor pot fi descoperite, de acum, nu numai de oameni, dar [i de computer. În prezent, cele mai multe semnifi -ca]ii ale cuvintelor [i expresiilor de pe web sunt deduse de noi atunci când citim paginile de pe net. Web-ul semantic face calculatoarele (prin software) s g`seasc , citeasc [i s utilizeze date din World Wide Web, ca [i oamenii. text Mihai Peticil`

INTERNETUL INTELIGENT

Vom putea s comuuuuuuuuunnnnnnnnnnnnnnnnnnnniiiiiiiiiicccccccc`mmmmmmmmmm cu motoarele de c`uuuuuuuuuuuttttaaaaaaaarrrrrreeeeee îîîîîîîîîîîîîîîîîntr-un limbaj simillllaaaaaaaaaaaaaaaaarrrr cccccccccu limbajul uman AAAAAAAAAAssssssssssssssttttttttttaaaaaaaa

SEMANTIC WEB

BUSINESSDT

2010 aprilie 19

TRENDS

Internetul, a[a cum îl [tim, ca o re]ea global` de comunicare, are dou` tendin]e spre care evolueaz`. În primul rând, încearc` s` devin` un mediu colabo-rativ. În alt` ordine de idei, web-ul se vrea a fi tot mai simplu [i mai u[or de procesat de c`tre computere [i alte echipamente. Tocmai de aceea, no]iunea de internet semantic nu este destinat` doar utilizatorilor fi nali, ci [i ma[inilor, calculatoarelor. Dac` acestea vor în]elege sensurile datelor pe care noi le intro-ducem în internet, atunci vor putea s` ne ofere exact ceea ce le cerem. Adic` s` priceap` o ma[in`rie ce îi cere un om ? Ve]i spune c` m-am uitat prea mult la televizor [i la fi lme SF. Nu este chiar a[a, iar în rân-durile urm`toare v` voi explica [i de ce.

Ce este semantic web?V` propun un caz concret – o c`utare pe internet. În acest moment, dac` introducem într-un motor de c`utare fraza „vreau o vacan]` în insulele exotice, cu transport inclus [i hamac pe plaja hotelului de cinci stele la care voi sta cu familia”, rezultatul va fi redarea tuturor site-urilor unde fi gureaz` aceste cuvinte împreun`. Printr-un motor semantic web, o astfel de c`utare v` va g`si exact acel pachet turistic cu hamac [i plaj`, care cores-punde cerin]elor dumneavoastr`. Internetul semantic defi ne[te sensul informa]iilor de pe internet [i le interpreteaz`.

Deosebiri [i asem`n`ri cu modelul de pân` acumCa orice tehnologie, internetul evolueaz`. La început a fost Web 1.0, re]eaua primordial`, ale c`rei baze s-au pus în interiorul CERN (Centrul European de Cercet`ri Nucleare), în anul 1989. Ini]ial WWW-ul era format din pagini statice, care erau actualizate din an în Pa[te de c`tre de]in`torii lor. A urmat Web 2.0 care a adus o noutate prin faptul c` exploata posibilit`]ile organizatorice ale internetului. Cam din 2005 încoace are loc revolu]ia Web 2.0 prin care con]inutul [i informa]ia nu mai este oferit` vizitatorilor numai de c`tre mass-media, guverne [i fi rme particulare, ci [i de persoane obi[nuite, legate între ele prin re]e-le informale bazate pe Internet [i care contribuie [i particip` ac-tiv la punerea la dispozi]ie [i r`spândirea informa]iilor pe întregul

glob prin intermediul webului. {i sunt câteva exemple tipice: wiki-uri, weblogs (blogurile), precum [i portalurile [i bursele de schimb de imagini, muzic`, fi lme/video [i software din Internet, cum ar fi Flickr, YouTube [i site-urile pentru File sharing. Ei bine, putem spune c` internetul semantic face deja parte din Web 3.0. Pentru acest concept, exist` mai multe defi ni]ii. Prima se refer` la transformarea web-ului într-o baz` de date prin folo-sirea tehnologiilor RDF (Resource Description Framework), OWL (Web Ontology Language), API (Application Program Interface). Cea de-a doua abordare presupune dezvoltarea inteligen]ei artifi ciale [i crearea unui web cvasi-uman. Avem [i o a treia interpretare care ne intereseaz` cel mai mult în demersul nostru. Potrivit acesteia, Web 3.0 va fi atunci când se va crea o re]ea semantic` prin care computerele conectate la Internet s` poat` combina informa]iile pe baza unor conexiuni logice.

De ce am avea nevoie de internet semantic?Pentru c` avem de a face cu o cantitate imens` de informa]ie în care ne e din ce în ce mai greu s` g`sim ceva. Exist` câteva miliarde de documente în World Wide Web, care sunt utilizate de aproape jum`tate de miliard de utilizatori de pe glob. La acestea se mai adaug` milioane de pagini existente în re]elele de tip intranet. Cu cât volumul de informa]ii cre[te, cu atât va fi mai greu s` g`se[ti ceva în timp util, s` organizezi sau s` ai acces la datele de pe net. Spa]iul informatic a fost imaginat pentru ca fi ecare s` aib` acces imediat [i intuitiv [i nu numai s` navigheze, ci s` [i creeze. Ma[inile s` devin` capabile s` ana-lizeze datele de pe web – con]inutul, leg`turile [i transferurile dintre oameni [i calculatoare. Internetul semantic înseamn` c` mecanismul fi resc de comer] online, tranzac]ii, post`ri [i alte aspecte ale traiului zilnic, vor fi preluate de ma[ini care „comu-nic`” altor ma[ini, l`sând oamenilor participarea cu inspira]ia [i intui]ia proprie. Web-ul semantic permite ca datele, localizate oriunde pe web, s` fi e accesibile [i în]elese atât de oameni, cât [i de calculatoare. {i cum se face asta? Prin ad`ugarea unor extensii, numite metadate, la documentele deja existente. Aceasta permit datelor s` fi e prelucrate automat de c`tre ma[ini, cam dup` acelea[i principii dup` care sunt prelucrate manual de c`tre oameni.

W3C World Wide Web Consortium este principala organiza-]ie interna]ional` care stabile[te normele [i standardele dup` care func]ioneaz` browserele web [i în care ar trebui scrise codurile surs` ale site-urilor web. Folosirea de cod valid este obligatorie pentru a evita problemele cu

diferite browsere. O simpl` verifi care vizual` a unui site nu presupune validitatea codurilor surs` folosite. A[a c` orice pagin` de internet trebuie s` respecte standardele impuse de W3C pentru c` altfel, o mare parte din vizitatori s-ar putea s` nu aib` access la informa]iile din aceasta.

Aplica]ii construite pe principiile internetului semantic [i care pot fi g`site pe internet. Ele nu sunt deocamdat foarte populare, dar utilizatorii au reu[it s indexeze o cantitate important de con]inut de pe web, [i prin asta s atribuie adnot`rile de rigoare documentelor.

DE VORB~ CU INTERNETUL

organizarevolu]ioferit` vparticulle informtiv la pu

Internetul a[a cum îl [tim

DE VORB~ ca o re]ea glob

din]e spre care e` devin` un med, web-ul se vreaesat de c`tre coai de aceea, no]destinat` doar uulatoarelor. Dac`elor pe care noi vor putea s` ne o` priceap` o ma` m-am uitat preeste chiar a[a, iplica [i de ce.

Ce este semantic web?V` propun un caz concret – o c`utare pe internetmoment, dac` introducem într-un motor de c`utao vacan]` în insulele exotice, cu transport inclus [plaja hotelului de cinci stele la care voi sta cu famva fi redarea tuturor site-urilor unde fi gureaz` aceîmpreun`. Printr-un motor semantic web, o astfeva g`si exact acel pachet turistic cu hamac [i plapunde cerin]elor dumneavoastr`. Internetul semasensul informa]iilor de pe internet [i le interprete

Deosebiri [i asem`n`ri[cu modelul de pân` acumpCa orice tehnologie, internetul evolueaz`. La înce1.0, re]eaua primordial`, ale c`rei baze s-au pus î

Centrul European de Cercet`ri Nucleare), îWWW-ul era format din pagini statice, cazate din an în Pa[te de c`tre de]in`torii lor.e a adus o noutate prin faptul c` exploata

CERN (CIni]ial Wactualiz2.0 care

Internetul, a[a cum îl [tim, comunicare, are dou` tendÎn primul rând, încearc` s`rativ. În alt` ordine de idei,simplu [i mai u[or de proce[i alte echipamente. Tocmainternet semantic nu este dfi nali, ci [i ma[inilor, calcuvor în]elege sensurile dateducem în internet, atunci vceea ce le cerem. Adic` s`cere un om ? Ve]i spune c`televizor [i la fi lme SF. Nu edurile urm`toare v` voi exp

20 aprilie 2010

trends

Cum func]ioneaz`?A[adar, Web-ul semantic este dependent de existen]a unor limbaje specifi ce [i de înmul]irea paginilor web adnotate cu metadate. Ce sunt acestea? Ni[te informa]ii despre informa-]iile pe care le con]ine un document. Practic, atunci când vom înc`rca un anumit fi [ier pe internet, acestuia i se va ata[a o metadat` care va „[ti” s` transmit` unui eventual motor de c`utare existent, detalii despre con]inutul [i sensul întregului articol. Adic` va face diferen]a între un „post de director la o fi rm`” [i „Postul Pa[telui”, s` zicem. Lucru care în prezent nu se întâmpl`. Totu[i, ob]inerea metadatelor prin defi nirea manual` a unor reguli de extrac]ie a informa]iei înseamn` o munc` titanic`, timp [i experien]`. A[a c` cercet`torii au creat programe care fac auto-adnotare prin similaritate. Este cazul proiectului numit PANKOW (Pattern-based Annotation through Knowledge on the Web). Acesta pune laolalt` paginile care includ anumite [abloane lingvistice specifi cate, asem`n`toare cu tag-urile, dar mai complexe. În plus, foarte multe instrumente [i accesorii noi au ap`rut pentru motoarele de c`utare. Acestea folosesc no]iunea de „context” - adic ghideaz utilizatorul în func]ie de contextul din jurul textu lui [i elimin posibilele ambiguit`]i. S lu`m un exemplu prac tic: o aplica]ie ideal pentru bloguri, o g`si]i pe opencalais.com. Este un serviciu gratuit care analizeaz` semantic textul sau arti colul urcat pe pagina respectiv`, cu ajutorul unor plugin-uri, apoi îl indexeaz` [i îl face public. Astfel, când cineva caut`, de pild`, informa]ii despre locuri de cazare, obiective turistice [i entertainment, prin aceast` aplica]ie, la o c`utare dup` termenii

„vacan]a la Predeal în pensiune de trei stele, cu margarete la geam” o s` fi e listate toate vilele cu locuri disponibile [i fl ori la geam. Evident, doar cele din blogurile care au aderat la aplica-]ia respectiv`. Deocamdat`, opencalais a fost alimentat doar cu texte în limba englez`, a[a c` n-o s` fi e prea încântat de unul în limba român`. În orice caz, în acela[i mod, puzzle-uri de informa-]ie vor fi puse cap la cap, pentru ca în fi nal utilizatorul s` g`seasc` fi x ceea ce dore[te. De curând [i Google a pus la dispozi]ia utilizatorului o op]iune ce ofer` rezultate relevante din re]elele sociale „scanate” de motorul de c`utare.

Cine [i ce are de câ[tigatDac` ar fi s` plas`m internetul semantic în t`râmul nondigital, ar trebui v`zut precum o lege. Marile companii din domeniul internetului ar fi în acest caz ni[te partide. Adoptarea web-ului semantic la nivel global va fi un proces electoral prin care utiliza-torii decid ce partide vor intra în „parlament” (aici vorbim despre W3C) [i ce autoritate vor avea acolo. Fiecare partid are propria sa agend` în leg`tur` cu legea „semantic web”. A[adar, este [i vorba de bani. Gigan]i precum Microsoft, Google, Yahoo, Oracle sau Apple au investit miliarde de dolari în patente tehnologice [i vor s` [i le fructifi ce la maximum. Pentru asta trebuie s` intro-duc` mai multe amendamente proprii la legea respectiv`. Apoi vom avea de câ[tigat noi, utilizatorii, pentru c`, a[a cum v` spuneam, cel pu]in c`ut`rile pe internet vor fi mult mai bine dirijate. Fa]` de internetul actual, noile motoare de c`utare, se-mantice, presupun ni[te baze de cuno[tin]e foarte complexe. S` presupunem c` pe Semantic Web vom lansa o c`utare de genul

BUSINESSDTTRENDS

„Vreau o friptur` bun` de urs în sos de vin ro[u, acas`”. Atunci softul va face automat leg`tura între „friptur`”, „urs” [i faptul c` a[a ceva se g`se[te într-un restaurant cu specifi c vân`toresc. Va g`si restaurantele care ofer` o astfel de specialitate „bun`” dup` comentariile postate de cei care au mâncat a[a ceva din acel loc. Apoi, softul va g`si locul în care este utilizatorul prin identifi carea adresei IP a computerului, iar asta îl va ajuta s` afi [eze doar localurile din cartierul respectiv.

ConcluzieUnul dintre cele mai bune aspecte ale internetului este c` prin intermediul lui g`sim orice informa]ie [i reprezint` un uria[ portal de comunicare. Internetul semantic multiplic` aceste calit`]i de mii de ori. Pentru unii, noutatea defi nitorie a in-ternetului semantic va consta în u[urin]a cu care PDA-ul, laptopul, PC-ul, serverul [i computerul de bord al ma[inii comunic` între ele. Pentru al]ii, va fi revolu]ionar` ideea de automatizare a unor procese [i decizii care acum nu pot fi luate decât de un om. Cum sunt deciziile în cadrul unei companii, de exemplu. Pentru ceilal]i va însemna capaci-tatea de a genera c`ut`ri cu rezultate mult mai utile [i mai aplicate pe cererea f`cut`. Indiferent care este scopul, important este c` to]i putem g`si un motiv important pentru care s` sus]inem dezvoltarea internetului semantic.

„Tehnologia re]elei semantice împarte

problema pe dou niveluri. Primul este

reprezentat de un format comun de

date. Po]i lua o baz de date, o agend`

telefonic , o declara]ie bancar sau o

prognoz meteo – în esen] orice

con]ine date hard – [i s faci ma[ina

s o rescrie în limbajul semantic de

baz , în loc de cine [tie ce format

proprietar. Aceasta rezolv problema

„sintactic`” a problemei. Nu o rezolv`

[i pe cea „semantic`”, totu[i. Pentru

aceasta, re]eaua semantic atribuie

denumiri conceptelor de baz impli-

cate în date: data [i ora, un eveniment,

o verifi care, o tranzac]ie, temperatur`

[i presiune, loca]ie. Toate acestea sunt

defi nite doar pentru a reprezenta ceva

în sistemul care produce datele, de

exemplu: „data tranzac]iei a[a cum

am trecut-o în declara]ia bancar`”,

[i a[a mai departe.

SIR TIM BERNERS-LEE INVENTATORUL INTERNETULUI SEMANTIC

C~UTARE ÎMBUN~T~}IT~În curând va fi posibil s` se acceseze webul mai mult dup con]inut [i mai pu]in dup cuvinte cheie. De exemplu, în loc de o etichet HTML la un nume, s spunem de „autor”, o etichet tip metadat , scris în XML (Extensible Markup Language), poate descrie specialitatea acelui autor particular [i publica]iile lui. În continuare, se va realiza, treptat, un index structurat al site-urilor web.

10 decembrie 2009

Am avut primul iPhone de când a ap`rut, a[tept foarte curios s`-mi iau un iPad, de[i nu în]eleg la ce-mi va folosi, dar m „dau” cu gadget-urile întotdeauna.

22 aprilie 2010

2009 decembrie 11

OUT OF OFFICE BUSINESSDT

Radu Georgescu

INFO CV

Profil Radu Georgescu

� Fondator al Gecad Software (1992)� Absolvent al Universit`]ii Politehnice Bucuresti (1993)� Apare RAV, antivirusul românesc (1994)� RAV ajunge la 150 de distribuitori în 60 de ]`ri (2002)� Microsoft preia RAV (2003)

Grupul GECAD

� Lansat în 2004Companii active în grup: Axigen, ePayment/Avangate [i GECAD Net� Certifi c`ri importante: Microsoft Gold Certifi ed Partner, Autodesk Value Added Reseller [i Autodesk Authorized Training Center, Trend Micro Authorized Distributor, IBM Internet Security Systems Distributor, Kaspersky Distributor� Clien]i: peste 1200 de companii numai pentru GECAD Net

MULTINA}IONALE MIORITICE

2010 aprilie 23

text Cristian Faur / foto Marian Teodorescu

Da, [i românii pot deschide business-uri globale. A declinat o ofert de a fi vicepre[edinte al Microsoft pentru a face business mondial din România. Este unul din p`rin]ii antreprenoriatului românesc în IT [i unul dintre cei care continu s` dea lec]ii despre cum se poate ajunge la succesul în afaceri. Are [i de ce, media start-up-urilor la care a pus um`rul [i care sunt pe cale sau au reu[it s` ajung organiza]ii de succes, este impresionant`. De aproape 20 de ani, Radu Georgescu este în plutonul frunta[ al românilor care [tiu s fac bani din tehnologie.

24 aprilie 2010

Nu e singurul român care a zis „nu” unei cariere de succes în străinătate pentru a face carieră având baza în România, dar este printre puţinii care chiar au reuşit ce şi-au propus. Mai mult, Radu Georgescu nu se opreşte aici. Are iniţiative dintre care mai multe au ieşit din

stadiul de proiect, care arată foarte promiţător şi care au în spate experienţa unui om care a început să vândă tehnologie în 1992.

The show goes onRAV ca business a fost un succes răsunător, deşi în mentalul românesc, mai importante au fost sumele vehiculate cu ocazia vânzării companiei către Microsoft decât modul cum s-a ajuns acolo. „Companiile născute după RAV au ajuns acum la maturitate”, ne spune Radu Georgescu, Preşedinte al GECAD Group. Dacă RAV era, în 2003, când a fost achiziţionat de Microsoft, o singură companie, acum fostul ei boss se poate lăuda cu trei companii mature, fi ecare din ele mai mare decât prima. Este vorba, în primul rând, de Axigen. Acesta este un server de mail cotat de cel puţin o instituţie de cercetare a pieţei drept cea mai avansată

tehnologie de acest tip din lume. Pentru această companie, odată ajunsă la maturitate soluţia, pasul care urmează fi resc este cel de intrare în zona de „push” de vânzări. Această tehnologie a ajuns cea mai bună de pe piaţa globală în doar patru ani, în timp ce la alte soluţii se lucrează de cel puţin 15. Lucru care nouă ni se pare un blazon în plus pe cartea de vizită. Radu Georgescu o consideră o realizare destul de simpatică. O altă companie importantă în CV-ul lui Radu Georgescu este Avangate, care se poate lăuda cu poziţia a doua în lume în materie de soluţii de EST (electronic software distribution), cu clienţi precum Intel, Kaspersky, LavaSoft şi BitDefender. Organizaţia are deja birouri în Amsterdam, Mountainview şi Taipei, urmând să mai deschidă o reprezentanţă în Moscova cât de curând.ePayment este deţinătorul unei cote serioase de piaţă în zona plăţilor electronice româneşti şi a fost unul din motoarele dezvoltării acestei industrii în ţara noastră. Mai mult, este vorba de o companie care îşi dublează business-ul în fi ecare an. La fel şi Avangate. La Axigen situaţia este un pic diferită, în sensul că până acum a fost doar o dezvoltare de tehnologie, acum se pregăteşte intrarea pe piaţă, dar dezvoltarea a dus la ceva senzaţional, în opinia şefului de la GECAD.

TehnologiiPuţine tehnologii au apărut recent create de la zero. Devenite buzzwords în ultima vreme, noţiuni ca virtualizare sau cloud computing există de ceva vreme. Ele pur

şi simplu s-au transformat în produse noi, au luat forme, ambalaje noi şi au fost poziţionate pentru satisfacerea unor nevoi care acum sunt de actualitate. Adică vin să satisfacă o piaţă care acum le cere. Radu Georgescu ia exemplul cloud computing-ului, o noţiune pe care o tratează destul de atent şi într-o postare foarte interesantă pe blogul personal. Ceea ce ne spune preşedintele GECAD este că această tehnologie este cu noi de zece, douăzeci de ani. Totuşi, de-abia în ultimii doi ani a început să însemne şi business, să poată fi valorifi cată în piaţă. În mod clar, aici sunt oportunităţi. Cei care pot profi ta cel mai mult sunt providerii de hosting şi producătorii de aplicaţii. De exemplu, două companii din portofoliul omului de afaceri român – Axigen şi Avangate, sunt poziţionate foarte bine în cea de-a doua categorie. Nu în ultimul rând, integratorii – cei care pot integra aplicaţii în nişte produse mature pentru cloud computing pot fi avantajaţi de situaţia din prezent, când această tehnologie devine mainstream.

COMODITATE

„Eu sunt un tip extrem de comod”, ne spune Radu Georgescu. „Sunt un pic lene[, iar acest lucru a contat [i el la succcesul antreprenorial pe care l-am avut. De exemplu, eu prefer ma[inile cu o cutie de viteze automat , nu cele cu schimb`tor. Mai ales în ce este Bucure[tiul în ziua de ast`zi, o ma[in` cu o cutie de viteze automat este absolut spectaculoas`”.

2010 aprilie 25

OUT OF OFFICE BUSINESSDT

F~R~ CEAS

Radu Georgescu spune c` nu poart` ceas la mân` pentru c` este incomod [i pentru c` posed` un orologiu intern care-i spune întotdeauna ora exact`. Ceasul s`u biologic este unul de încredere, de vreme ce l-a ajutat s` ajung` atât de departe atât de repede.

Early adoptionGadgeturi. Nu puţini dintre cei care apreciază tehnologia sunt early adop-ters, oameni care vor să aibă sau să încerce un produs chiar de la apariţia lui în piaţă. Este o pasiune ca o sabie cu două tăişuri, în opinia interlocutorului nostru. Odată intrat în horă, un astfel de curios trebuie să fi e conştient că există şi riscuri: de multe ori, aceştia nu se pot bucura de jucăriile lor la potenţial maxim din mai multe motive. Poate fi vorba de lipsa aplicaţiilor sau de faptul că primele modele dintr-o serie nu sunt întotdeauna printre cele mai reuşite e un alt risc. Oricum, Radu Georgescu nu se poate plânge. A avut ocazia să ţină în mână multe dintre lucrurile deştepte proaspăt lansate. „Am avut primul iPhone de când a apărut, aştept foarte curios să-mi iau un iPad, deşi nu înţeleg la ce-mi va folosi, dar mă «dau» cu gadget-urile întotdeauna”, ne spune antreprenorul.„Deci, vă place mai mult iPhone OS decât Windows Phone sau Android”, încerc eu. Râzând, ne indică pe masă un model de Nokia cu Symbian.Încercând să ducem discuţia şi mai adânc în zona de gadgeterie, afl ăm un secret. „Eu sunt un tip extrem de comod”, ne spune Radu Georgescu.

„Sunt un pic leneş, iar acest lucru a contat şi el la succcesul antreprenorial pe care l-am avut. Fiind leneş, îi laşi pe alţii să-şi facă treaba şi atunci ai succes. De exemplu, eu prefer maşinile cu o cutie de viteze automată, nu cele cu schimbător. Mai ales în ce este Bucureştiul în ziua de astăzi, o maşină cu o cutie de viteze automată este absolut spectaculoasă”.Există o diferenţă, în opinia patronului Axigen, între early adopting şi gadget-urile utile. „Gadget-urile utile nu sunt spectaculoase”, spune el. „Sunt cele care au ajuns la generaţia a treia, nu sunt spectaculoase, nu sunt fancy, să ajungă subiect de povestiri, pentru că cele utile sunt cele care au aplicaţii, cele care sunt stabile… Gadget-urile fancy sunt cele de-abia apărute, pe care mi le iau şi putem povesti despre ele, dar nu sunt utile”.Astfel, interiorul ideal al unei maşini pentru Radu Georgescu, din punct de vedere al gadget-urilor, pare destul de spartan şi strict orientat spre funcţionalităţi utile: un MP3 player, un GPS, o cutie de viteze automată şi, nu în ultimul rând, să fi e vorba de o maşină confortabilă în ansamblul ei. Deci, multimedia mai puţin.„OK, e simpatic din când în când să încerci câte o maşină nouă care să alerge repede, care are sisteme care o ajută să se «agaţe» de maşina din faţă şi să meargă după ea… Este utilă chestia asta? Nu cred. E simpatic într-un scenariu din ciclul early adopting, când vrei să vezi cum funcţionează. Mă joc cu plăcere într-un astfel de scenariu”, spune Radu Georgescu.Cât priveşte home entertainment-ul, un lucru care-i place şefului GECAD este standardul DLNA (Digital Living Network Alliance). Acesta a fost proiectat de producătorii de electronice de consum pentru ca device-urile de entertainment din casă să poată colabora şi transmite de la unul la altul conţinut multimedia. În rest, simplu şi practic: când vrea să urmărească un fi lm, poate folosi un laptop fără probleme. Nici măcar probleme cu calitatea audio nu-şi face. Iar acest lucru ni-l spune cineva cu ureche muzicală (unul din hobby-urile lui Radu Georgescu este cântatul la pian), care ne mai spune că atunci când vrea să audă ceva frumos, ia drumul sălilor de concert. „Mă duc la concerte de muzică clasică. Poţi să ai sistem audio 20.1, nu vei auzi niciodată un pian în boxe aşa cum îl auzi în Ateneu. Nu mi se pare că există atât de mari diferenţe între două sunete de boxe diferite, pe lângă calitatea originalului.”

OUT OF OFFICEBUSINESSDT

26 aprilie 2010

Un lucru care i-a atras atenţia în mod deosebit este un pian scos pe piaţă de Yamaha. Acesta are pe ciocănele traductori şi motoraşe legate de un calculator. Utilizatorul îşi poate înre gistra melo diile, dar şi producătorii au venit cu înregistrări ale pianiştilor celebri. Şi, practic, se pune pianul să cânte ca şi cum ar cânta Rubinstein sau alţii. Adică nu digitalizăm sunetul, ci cântatul în sine, păstrând, astfel, calitatea sunetului original, creat de ciocănelele care lovesc corzile. În materie de gadget-uri de sunet, aceasta este una dintre cele mai senzaţionale invenţii, în opinia antre prenorului român. El preferă să aibă acasă un astfel de pian care să reproducă cu tot cu sunetul original ceea ce cântă un pianist celebru, în loc să asculte o înregistrare a acestuia în nişte boxe.Am repetat şi în faţa lui Radu Georgescu întrebarea care ne preocupă încă de anul trecut: dacă tableta va ajunge la putere sau nu. „Nu ştiu, eu n-am avut încredere nici în iPhone şi s-a dovedit până la urmă că am greşit. A devenit ceva fenomenal şi a impus standarde în materie. M-am înşelat şi poate că mă înşel şi în direcţia asta, dar

Gadget-urile fancy sunt cele de-abia ap`rute, pe care mi le iau [i putem povesti despre ele, dar nu sunt utile.

nu mi se pare că tableta va deveni mainstream, dar cum m-am înşelat în privinţa iPhone-ului, e posibil să mă înşel şi aici. Oricum, după marea majoritate a review-urilor, nu pare că aduce nimic nou”. Dar chiar şi aşa, early adopte r-ul din el vrea să aibă şi el un astfel de device, să vadă de ce e capabil. Cât priveşte televizoarele 3D, şeful GECAD nu se vede stând acasă cu ochelari tridimensionali pe nas, spu nând că locul fi lmelor 3D rămâne în cinematograf în ceea ce-l priveşte.

Înapoi la businessDiscuţia a alunecat, inevitabil parcă, spre perspective de business. E greu să duci discuţia într-o altă zonă când stai de vorbă cu un om care practică acest lucru ca pasiune, ca hobby şi ca sport, aproape. A venit vorba despre aşa-zisele noi modele de business lansate de Microsoft şi Apple, respectiv Marketplace şi AppStore. O serie de oameni care ştiu să dezvolte soft au noi oportunităţi acum. Nu numai companii, dar chiar şi programatori singuri pot dezvolta ceea ce poate deveni aplicaţia vieţii lor: un program, un joc, poate, pe care să-l vândă online prin magazinele celor doi giganţi şi care să ruleze pe diverse gadget-uri. Sunt cunoscute cel puţin câteva cazuri de dezvoltatori care au reuşit să vândă câteva milioane de licenţe de program în perioade destul de scurte de timp. „AppStore a ajutat multă lume să facă aplicaţii relativ mici, relativ uşor de făcut, pe care să le vândă în număr mare într-un marketplace promovat şi pus la dispoziţie de Apple care are aceste instrumente. Şi da, este o lume a aplicaţiilor. Google se îndreaptă în direcţia asta cu paşi foarte sănătoşi (către aplicaţii, către o piaţă de acest tip). Microsoft vrea şi el, dar nu ştie cum să o facă. Asta deşi ei au intrat primii aici, pentru că au fost primii care au avut un sistem de operare cu adevărat «mobile», dintre Apple, Google şi ei. N-au profi tat de acest lucru. iPhone i-a depăşit, iar Google sunt şi ei cu motoarele încinse. Lumea spune că Windows Phone 7 va fi mai frumos, mai tare, mai senzaţional decât Android şi iPhone OS la un loc, dar rămâne să confi rme”, ne spune Radu Georgescu. Cu aceste „pieţe de programe”, giganţii IT-ului au mai lansat un mod de a face afaceri, pentru că şi-au dat seama că toate gadget-urile lor nu valorează mai nimic fără aplicaţii, şi nu pentru toţi programatorii e neapărat un titlu de glorie faptul că lucrează într-o multinaţională. Mulţi se simt mai bine dezvoltând jocuri şi programe de acasă şi găsind o piaţă pe care să le vândă. Dar acestea nu sunt singurele lucruri interesante pe care le puteţi afl a de la şeful GECAD despre succesul în afacerile cu IT. Numai o privire pe blogul său şi vă veţi da seama de ce şi nouă ne-a părut rău că discuţia cu el a durat atât de puţin.

http://www.genesys.ro

CONSUMERIZATION

28 aprilie 2010

Gabriel Tomescufoto Marian Teodorescu

DT: Auzim tot mai des despre termenul „consumerization”, ce înseamnă din per-spectiva utilizatorilor şi a administratorilor reţelelor de computere?GT: La nivel global vorbim despre sute de milioane de telefoane in-teligente, iar numărul laptopurilor vandute l-a depasit pe cel al compu-terelor desktop, tendinţa este clară. Gadgeturile personale sunt folosite în business, de exemplu un iPhone sau un netbook, în timp ce compu-terele de serviciu sunt folosite şi pen-tru activităţi de socializare în reţele precum Facebook sau Twitter. Tot mai mulţi oameni vor face operaţiuni „din mers”, activităţi care implică stocarea şi folosirea unor informaţii personale sau de afaceri impor-tante, contacte, fotografi i, parole sau emailuri.Toate acestea înseamnă benefi cii însemnate pentru utilizatori, mobili-tate, acces la date şi viteză de reacţie, dar, totodată, expunerea la riscuri pentru companii.

DT: Este un nou stil de viaţă şi de a face business?GT: Valoarea unui dispozitiv mobil a depăşit cu mult ideea unui simplu instrumente de comunicare, este un adevărat companion, într-un nou stil de viaţă. Foarte mulţi angajaţi au ac-ces la email sau resurse importante prin intermediul dispozitivelor mo-bile, studiile spun că în următorii trei ani procentul acestora va ajunge la peste 50%, nu putem ignora această tendinţă.

De asemenea, folosirea portalurilor de socializare şi a aplicaţiilor web de generaţie avansată devine tot mai frecventă, sunt instrumente esenţiale de business pentru creşterea produc-tivităţii şi reducerea costurilor de comunicare.

DT: Care sunt pericolele care ameninţă o companie din această perspectivă?GT: Ameninţările sunt puţine ca număr absolut, dar tendinţa este îngrijorătoare. Având la dispoziţie informaţii atât de valoroase, utiliza-torii platformelor mobile vor deveni ţinte tot mai atractive pentru atacuri malware, viruşi sau phishing. Cu siguranţă atacurile se vor înmulţi şi diversifi ca, e important să avem soluţii de securitate şi protecţie în cazul în care aceste dispozitive sunt infectate, pierdute sau furate. Utilizatorilor le lipseşte educaţia, nu ştiu cum să se protejeze sau consideră – nejustifi cat – că aceste canale de co-municare sunt securizate, fără să fi e conştienţi de potenţialele ameninţări, în acest fel devenind mai vulnera-bili. De exemplu, oamenii divulgă pe bloguri, Facebook sau Twitter multe informaţii personale, inclusiv detalii despre angajator şi proiectele de la serviciu. Atacatorii pot folosi aceste informaţii pentru „social engineer-ing”, atrăgându-şi victimele în sce-narii periculoase, precum descărcarea de programe maliţioase sau divul-garea de informaţii confi denţiale. De asemenea, utilizatorii reţelelor sociale instalează cu uşurinţă aplicaţii

Companiile au început s` realizeze faptul c` accesarea re]elelor de socializare de c`tre angaja]i nu înseamn` timp pierdut [i efi cien]` sc`zut` a acestora. Din contr`, sunt mult mai bine informa]i, mai productivi, mai implica]i [i mai comunicativi. Bineîn]eles, asta înseamn` o expunere crescut` a companiilor la diferite riscuri. Ce este de f`cut? Afl `m toat` povestea de la Gabriel Tomescu, Country Manager Symantec România.

ADVERTORIAL

2010 aprilie 29

sau plugin-uri, fără să ştie cu exacti-tate ce riscuri aduce descărcarea unui program necunoscut, neautorizat. Cu certitudine vor apărea pierderi de date şi situaţii de non-conformitate legate de platformele mobile, este inevitabil, important este că numărul acestora şi impactul negativ să fi e limitat.

DT: Ce ar trebui făcut, interzicerea folosirii unor astfel de platform 2.0 şi dispozitive?GT: Reţelele sociale fac parte din viaţa angajaţilor, indiferent dacă acest lucru îi convine sau nu direc-torului IT. Twitter sau Facebook înregistrează creşteri explozive în rândul categoriilor de vârstă de peste 25 de ani, ceea ce coincide cu vârsta angajaţilor cu o mare mobilitate. E un fenomen ce nu poate fi oprit, pur şi simplu. Angajaţii şi clienţii folosesc bloguri, wikis, Facebook şi Twitter. O companie ar fi afectată dacă ar in-terzice arbitrar şi nejustifi cat accesul la aceste resurse, în mod cert aceste interacţiuni în transformare cu clienţii şi angajaţii trebuie acceptate şi examinate cu atenţie.

Ca orice altă formă de comunicare, folosirea tehnologiei trebuie să se ba-zeze pe evaluarea riscurilor determi-nate de acea tehnologie. Utilizatorii trebuie informaţi, instruiţi, şi chiar monitorizaţi pentru identifi carea riscurilor şi a situaţiilor de non-con-formitate. Sunt deja celebre câteva episoade în care au fost implicaţi angajaţi ai Pentagonului, dornici să împărtăşească în microblogging programul unor vizite sau acţiuni confi denţiale. Gradul de răspândire şi viteza de propagare a informaţiilor pot depăşi capacitatea de anticipare a utilizatorilor.

DT: O adevărată provocare pentru un CISO. Există bune practici din partea companiilor mari, care au găsit soluţia pentru a le permite angajaţilor să benefi -cieze de aceste inovaţii, de exemplu smart-phones, fără a pune în pericol informaţiile confi denţiale?GT: Companiile şi instituţiile publice trebuie să trateze dispozitivele mo-bile exact aşa cum tratează folosirea computerelor personale şi a servere-lor, este nevoie de o infrastructură similară şi de măsuri de protecţie. Este nevoie de mai multe niveluri de protecţie: fi rewall, antivirus, con-trolul accesului la resursele interne ale companiei, protective împotriva pierderii informaţiilor confi denţiale, criptare, etc., fi ecare punct de acces la reţeaua organizaţiei trebuie secu rizat. În cazul în care utilizatorii au acces la date importante, organizaţiile ar trebui să implementeze tehnologii de criptare, pentru a preveni furtul de date împreună cu dispozitivele respective. Nu există o „pilulă magică” pentru a rezolva complet problema securităţii, măsurile vizează deopotrivă tehno-logiile, implementarea de procese şi pregătirea angajaţilor. Dintre toate aceste direcţii, factorul uman re-prezintă veriga cea mai slabă. Folo-sirea noilor platforme de sociali zare reprezintă o opţiune personală, gu vernată de regulile organizaţiei. Anga jatorii care vor să aibă măsuri efi ciente de securitate trebuie să ia în calcul instruirea şi comunicarea de reguli cu privire la aplicaţiile web 2.0 sau microblogging.

„Angajatorii care vor s` aib masuri efi ciente de securitate trebuie s` ia în calcul instruirea [i comunicarea de reguli cu privire la aplica]iile web 2.0 sau micro-blogging”.

BUSINESSSHOPPINGEUROPENII ADOPTĂ DIN CE ÎN CE MAI PUTERNIC COMERŢUL ELECTRONIC. FIE CĂ DECIDEŢI SĂ VĂ ÎNNOIŢI COLECŢIA DE GADGETURI PRIN ACHIZIŢII DE PE NET ORI CĂ MERGEŢI PERSONAL PRIN MAGAZINELE CU PRODUSE ELECTRONICE CA SĂ TESTAŢI VIITOAREA ACHIZIŢIE, DIGITAL TRENDS VĂ DĂ CÂTEVA INFORMAŢII INTERESANTE PENTRU ŞASE DEVICE-URI NOI-NOUŢE.

30 aprilie 2010

ACM WALLETSuntem inunda]i de carduri de plastic, fi e ele de credit ori de debit, pentru diverse cluburi sau pentru a ne deschide u[a de la cas . Odat cu num`rul lor, cre[te în dimensiuni [i portofelul, a[a c s-a inventat un gadget dedicat cardurilor. Totul este automa-tizat [i o simpl ap`sare pe butonul potrivit, scoate din dispozitiv cardul de credit pe care-l c`uta]i. Device-ul are 6 sau 12 sloturi [i în el încap majoritatea forma-turilor de carduri existente pe pia] . � 18 butoane customizabile pentru cardurile din dotare� Hus de piele, protectoare� Clipul de pe spate, cuprinde 20 de bancnote � 40 euro, acmwallet.com

GARMIN-ASUS NÜVIFONE A50Este un smartphone cu GPS de la Garmin. Ecranul tactil generos face ca naviga]ia s fi e foarte u[or de urm`rit [i accesat. Platforma de operare este Android. Are cam toate specifi ca]iile unui GPS clasic, inclusiv vocea care te direc]ioneaz în trafi c. Memoria intern este de 4GB internal storage, dar are [i un slot pentru card microSD în cazul în care ve]i avea foarte multe h`r]i de înc`rcat.

� Google Search by voice, Google Maps, Gmail, YouTube� 20.000 de aplica]ii Android� Geoloca]ie� Camer foto cu rezolu]ie de 3 MP

[i autofocus� Pre] la comand , garmin.com

products

HP ELITEBOOK 2740PEste un mini laptop convertibil în tablet PC. EliteBook 2740p este dotat cu un ecran multitactil, de 12,1 inci [i are multe op]iuni de confi gurare. Greutatea de 1,7 Kg îl face ultra portabil. Bateria Li-Ion cu 6 celule are o autonomie de pân la 5 ore. Op]ional se ofer o camer web de 2MP, card reader [i senzor cititor de amprente. � Sistem de operare Windows 7 Professional � Procesor Intel Core i5 sau i7� Memorie pân la 8GB DDR3 SDRAM � Conexiuni: Wireless, Bluetooth 2.1, HSPA mobile

broadband� 1.250 euro, hp.ro

2010 aprilie 31

BLACKBERRY PRESENTERCei de la RIM completeaz gama de accesorii business pentru gama de smartphone. Presenter se conecteaz` la un proiector, astfel încât permite sus]inerea unei prezent`ri PowerPoint direct de pe telefon. Conexiunea se face prin Bluetooth, iar între noul device [i proiector conexiunea se face prin cablu VGA sau S-Video. Cu acest tip de mufe, Presenter se poate conecta nu doar la proiectoare, ci [i la monitoare. � Greutate 140 de grame � Alimentare prin microUSB� Suport doar fi [iere PowerPoint � 150 euro, rim.com

BUSINESSDTPRODUCTS

JAWBONE ICONCei de la Aliph, produc`torul acestei c`[ti bluetooth, spun c Jawbone Icon este primul device de acest fel cu adev`rat inteligent. Probabil sus]in asta pentru c dispozitivul are tehnologie militar de reducere a zgomotului de fond. În rest, modelul este mai mic [i mai u[or decât precedentele [i vine cu [ase feluri de design, culori [i fi nisaje. � Autonomie în convorbire

4,5 ore � Raz de acoperire,

peste 10 metri. � Greutate 8 grame� Cutia este din material 100%

reciclabil. � 60 euro, jawbone.com

CHECK POINT ABRAProduc`torul spune c acest stick este un computer de buzunar. Ce-i drept tehnologia inclus în el le ofer utili-zatorilor acces, de oriunde, la mailurile, documentele [i aplica]iile companiei, fi e offl ine, fi e online prin conexiune integrat VPN. Programul Abra se încarc automat pe orice PC [i include stocare local criptat pentru a proteja toate informa]iile de pe dispozitiv.� Mediu Standard Windows� Controlul trafi cului c`tre re]ele [i website-uri� Compliance scanning pentru solu]ie antivirus� 180 euro, checkpoint.com

32 aprilie 2010

ALL-IN-ONE PENTRU BIROU4

Multifunc]ionale cu fax pentru IMM-uriMultifunc]ionale cu fax pentru IMM-uri

CANON PIXMA MX870În afar de tehnologia wireless, se poate

conecta [i prin Bluetooth pe o raz de pân` la 10 m. Unul dintre punctele forte este

faptul c printeaz fa]`-verso, pe aproape orice suport – hârtie normal , lucioas , plicuri. La capitolul transmitere fax st` foarte bine – trimite pagini alb-negru în

3 secunde [i color în 14 secunde. Not`m [i func]iile de apelare rapid ,

apelare grup [i reapelare.150 euro, canon.com

KONICA-MINOLTA 1690MFSe poate conecta la re]ea prin Ethernet sau

USB 2.0, dovad c produc`torul a ]inut s nu creasc` foarte mult pre]ul prin includerea tehnologiei wireless.

Permite printarea pe mai multe feluri de hârtie, de la cea normal pân la cea cartonat , fapt care ajut la

tip`rirea mapelor de prezentare, de exemplu. Func]ia fax include recep]ionarea pe e-mail, reapelarea

automat , programarea transmisiilor [i broadcast pentru maximum 236 de destina]ii.

1.300 lei, forit.ro

BROTHER MFC 9320-CWPrezentarea produc`torului o recomand` pentru cei care vor s fac economie de

spa]iu [i de cabluri. Dispune de conectivi-tate wireless [i folose[te tehnologia LED

pentru imprimare. Faxul este punctul forte, calitatea expedierilor fi ind ridicat . Func-]ia de apelare rapid poate programa pân`

la 200 numere, iar apelarea one-touch (presetat`) pân la opt numere.

2.000 lei, cel.ro

HP OFFICEJET 4500 Cu un regim de lucru lunar de

3.000 pagini, produc`torul recomand folosirea ei pentru birourile mici. La capitolul

conectivit`]i sunt prezente tehnologiile WiFi, dar [i Ethernet sau USB 2.0. Printarea laser se

face la o vitez de 6 pagini pe minut. Scanner-ul integrat ofer o rezolu]ie maxim de

1.200×2.400 ppi [i este folosit [i pe post de fax pentru trimiterea de documente.

73 euro, hp.com

BUSINESSDT PRODUCTS

TECHtaguri_mobile_TV_interviu TEHNOLOGIE

RFIDTELEFOANEOUT OF OFFICE

RFIDCEA MAI CONTROVERSAT~ TEHNOLOGIE MODERN~

INTERVIU LIVIU MARICAASUS R~MÂNE ÎN TRENDURI

34

38

TECH

33

LIFE

STY

LE B

USIN

ESS

NEW

S

17

05

41

TOP5INVEN}II MOBILE CARE AU F~CUT

ISTORIE

34 aprilie 2010

trends

BIG BROTHER NE URM~RE{TE RFID este una dintre cele mai controversate tehnologii în ultima vreme. Pa[aportul „demonic” va fi implementat [i în România, odat cu multe alte ]`ri UE, unde func]ioneaz deja cu succes. Îl au [i americanii, japonezii, taiwanezii, ba chiar [i albanezii. O fi bine? Discu]iile în mod cert nu se vor opri prea curând. Ce nu se [tie foarte mult este c tehnologia RFID are o sumedenie de aplica]ii mult mai „pa[nice”, care ne economisesc timpul din ce în ce mai pre]ios [i, uneori, ne poate aduce siguran] [i confort.

Deşi este poate absurd să condamni o tehnologie ca fi ind malefi că (n.e. poziţia unor clerici români), strămoşul RFID sau Radio- frequency identifi cation (identifi carea pe baza frecvenţelor radio), nu a fost folosit pentru scopuri prea ortodoxe. Şi-a făcut pionie-

ratul în 1945, când Léon Theremin reuşea să creeze un instrument de spionaj pentru Uniunea Sovietică, care retransmitea undele radio cu informaţie audio. Sistemul este format din două componente, un interogator sau cititor şi o etichetă (tag). Este un principiu similar cititoarelor de coduri de bare sau QR, doar că cipul poate stoca informaţii mult mai complexe şi le poate organiza în timp. De pildă, dacă aveţi un paşaport cu cip RFID, ofi ţerul care îl verifi că la graniţă va avea în faţă un mic CV al dumneavoastră, împreună cu toate datele despre momentele anterioare ale trecerii graniţelor, scopul şi durata, aşa că nu va mai avea motive să vă ţină foarte mult la discuţii. De asemenea, orice comporta-ment suspicios sau abatere de la reguli va fi înregistrată tot acolo. Când au fost emise primele astfel de paşapoarte electronice în SUA, în 2006, s-a produs un scandal de proporţii legat de siguranţa datelor stocate în cip. Deşi departamentul de stat american susţinea că cipurile pot fi citite de la maximum 10 cm distanţă,

echipamente speciale puteau face acest lucru şi de la 10 m. Situaţia s-a ameliorat când au început să includă o lamelă metalică care reducea drastic riscul de interceptare şi decodifi care a cipului. De asemenea, cipurile au fost înzestrate de curând cu un fel de cod PIN şi astfel, cititorul poate avea acces la cip doar dacă se introduce în prealabil codul. Cipurile RFID pot fi extrem de mici, recordul fi ind deţinut de Hitachi, care a creat un astfel de circuit integrat cu dimensiunile de 0,05x0,05 mm, iar preţul acestora a scăzut dramatic la 4 eurocenţi bucata. Aplicaţiile RFID sunt însă cu mult mai extinse decât cele de urmărire transfrontalieră. Cipurile cu pricina sunt responsabile, de pildă, pentru transfor-marea telefonului într-un instrument de mobile payment, un trend extrem de bine asimilat de japonezi. Din vara anului trecut, două companii de carduri de credit au început să dezvolte împreună cu un producător de semiconductori pentru a crea carduri microSD specializate. Odată inserat în mobil, cardul se transformă într-un emiţător şi receptor RFID, iar telefonul se conectează automat la contul din bancă şi poate fi folosit pentru mobile payment.O altă aplicaţie importantă este cea de achitare automată a taxelor de autostradă. O cartelă preplătită, cu cip RFID încorporat, vă poate ajuta să plătiţi taxa în momentul în care treceţi prin dreptul punctului de control, fără să fi e nevoie să încetiniţi şi să aveţi de-a face cu alte aparate de plată sau, şi mai rău, cu un funcţionar care să se scotocească pentru a vă da rest. În Turcia este împlementat un astfel de sistem încă din 2008.

RFIDRFID e-passport la control

text Claudiu Andone

ANTI-CHIULÎn Osaka, [colarii japonezi au deja

cipuri RFID încorporate în îmbr`c`minte, ghiozdane [i carnete de elev pentru a-i localiza. La fel p`]esc [i elevii unei [coli din Doncaster,

Anglia. De[i este spre binele lor, s-a zis cu roman-ticele escapade prin parcuri dac vrei s scapi de

nesuferita or de mate’. Alte astfel de cipuri au fost implementate la elevi pentru a [ti când

ies pe poarta [colii.

2010 aprilie 35

Cu siguran]` [ti]i despre scandalul pa[aportului cu cip care va fi implementat [i la noi. Ei bine, cipul cu pricina se bazeaz` pe tehnologia RFID, mai pu]in popularizat` în pres`.

GOOOOOOOOOL!Mare necaz se petrece printre

microbi[ti în momentul în care un gol nu este validat doar pentru c tu[ierul nu a v`zut c mingea dep`[ise

cu dou treimi linia por]ii. FIFA [i UEFA cocheteaz de ceva timp cu încorporarea unui cip în minge [i barele por]ii pentru a

stabili automat acest lucru. FIFA a testat tehnologia în 2005, la Campionat Mondial de Juniori, din Peru, dar cipul s-a

distrus în mod repetat în timpul jocului. Existau ni[te probleme [i la recep]ia semnalului. De atunci s-a tot lucrat la diversele probleme ap`rute [i s-ar putea

ca în curând s asist`m la primele meciuri ofi ciale cu mingea RFID.

TECHDTTRENDS

OPERA}IE REU{IT~În 2008, un produc`tor

american de echipamente medicale a creat sistemul Smart-

Sponge. Este bazat pe tehnologia RFID [i elimin riscul de a v trezi cu obiecte

str inte în corp dup opera]ie, toate accesoriile chirurgicale fi ind

urm`rite.

44 decembrie 2009

TEHNOLOGII

INVEN}II MOBILE

CE AM PUTUT FACE CU TELEFONUL ÎN ULTIMII 20 DE ANI.LA SFÂR{ITUL ANULUI TRECUT, F~CEAM BILAN}URI {I NE ÎNTREBAM, FIECARE, CE-AM FI F~CUT ÎN URM~TORII 20 DE ANI DUP~ 1989 DAC~ N-AR FI C~ZUT COMUNISMUL. TEHNOLOGIC, CEI MAI NOROCO{I DINTRE NOI AVEAU TELEVIZOR COLOR, EVENTUAL, UN VIDEO PLAYER ADUS MAI MULT SAU MAI PU}IN „PE SUB MÂN~” DIN STR~IN~TATE {I POATE UN HC85. OARE CE {ANSE AM FI AVUT S~ PUTEM FOLOSI TEHNOLOGIILE DIN LISTA DE MAI JOS?

1.

2.

555555555555555

aminte de SMS imediat dac avem nevoie s comunic`m. Exist , indubitabil, un anumit factor cool la scrisul [i cititul de mesaje [i circula, la un moment dat, un zvon cum c ar fi ap rut un telefon a c rui tastatur avea un buton special LOL (laugh out loud). Prin compara]ie, mesajele multimedia pe telefoane sunt mult mai pu]in folosite.

GSM Dac am tr i în Statele Unite, GSM ar fi doar motivul pentru care nu ne func]ioneaz telefoanele mobile în Europa. Dar dac am fi tr it în Statele Unite, nici n-ar fi fost nevoie s moar oameni ca s avem noi dreptul s` vorbim ce dorim la telefon. L`sând politica la o parte, putem avansa un num r: 82% din pia]a mondial de telecomunica]ii mobile respect acest standard.Este vorba de un standard la care au aderat 13 ] ri europene înc din 1987, dar acest lucru nu ne-ar fi înc lzit cu nimic în acel an, când mul]i dintre noi ob]ineau cu greu chiar [i un telefon fi x. Dar explozia GSM s-a produs ceva mai târziu, în anii ’90, avântul maxim fi ind atins la sfâr[itul decadei. Ap rut din nevoia de a avea un standard pentru a sc`pa de incompatibilit ]ile dintre re]elele de comunica-]ii, GSM nu numai c a rezolvat aceste probleme, dar a f cut pentru comunica]iile mobile ceva comparabil ca importan] cu ce a f cut protocolul http pentru internet.

SMSEste incredibil ce [i câte se pot comunica în 200 de caractere. Moda SMS a fost preluat , mai nou, de internet, odat cu apari]ia site-urilor de microblogging. Mesajele text sunt o parte a telefoniei mobile nu întotdeauna apreciat la justa ei valoare. Dar când suntem într-o întâlnire sau în aglomera]ie [i zgomot ne aducem

36 aprilie 2010

CARE AU F~CUT ISTORIE

ÎN ULTIMII 20 DE ANI, INDUSTRIA TELEFONIEI MOBILE A CUNOSCUT UN AVÂNT CE POATE FI RIVALIZAT DOAR DE DEZVOLTAREA INTERNETULUI. CE TEHNOLOGII STAU ÎN SPATELE TRANSFORM~RII TELEFONULUI DINTR-UN INSTRUMENT CAM LA FEL DE MOBIL CÂT UN ASPIRATOR, ÎNTR-O BIJUTERIE DE BUZUNAR CU ATÂTEA FUNC}II? ÎN CONTINUARE, AVE}I LISTA NOASTR~ CU CELE MAI IMPORTANTE TEHNOLOGII PENTRU MOBILE DIN ULTIMII 20 DE ANI.

TECHDTREVIEWS HHTECHDTTTDDDDREVIEWSR CHECTTTDTDDDWWEEVVRR

ANDROIDAcest sistem de operare reprezint` pariul Google în zona consumer în urm`torii ani. Cu acesta, gigantul a adus pe pia]` exact ce trebuia: un concurent puternic într-un segment emergent, cel al noilor telefoane care au ca scopuri browsing-ul [i con]inutul multimedia.

Nu în ultimul rând, este un sistem de operare sufi cient de fl exibil încât s` poat` fi folosit [i pe computere [i unul care vine cu lucruri noi într-un ritm atât de rapid încât nu are cum s` plictiseasc` utilizatorii. Nu în ultimul rând, Android, reprezint` pentru telefoane ceea ce reprezint` Windows pentru Mac OS: concuren]a.

5. 2010 aprilie 37

iPHONEAnalizat la rece din punct de vedere tehnologic, iPhone, în prima sa variant` nu ie[ea cu nimic în eviden]`: nu avea super-puteri, specifi ca]ii spectaculoase [i, dac` ne aducem bine aminte, nici 3G. De durata de via]` a bateriei nu mai spunem nimic. Nici m`car ideea de aparat controlat cu ajutorul ecranului nu era nou`. Dar felul cum Apple a

reu[it s` fac` interfa]a [i s` organizeze experien-]a utilizatorului, a schimbat totul. Apple a reu[it de-a lungul timpului s` fac` unele lucruri extraodinar de simple [i de cool, iar iPhone este exemplul clasic în acest sens. Acest telefon s-a remarcat [i prin faptul c` a adus smartphone-ul din zona business în zona consumer, într-o pia]` dominat` pân` atunci de Nokia [i RIM.

3GLansarea 3G a fost considerat` momentul intr`rii în scen` a internetului mobil. Toat` lumea a avut a[tept`ri foarte mari de la acesta, statele au vândut licen]e pe bani grei [i s-a crezut c` va schimba lumea. Lumea, în general, n-a schimbat-o, pentru c` la vremea când a ap`rut, telefoanele nu fuseser`

create cu gândul la internet [i pentru c` 3G nu era disponibil în sufi cient de multe zone geografi ce. O perioad`, singurii utilizatori reali de 3G erau cei care îl foloseau pe laptop. Ei bine, acest lucru este pe cale s` se schimbe, de când cu apari]ia telefoanelor inteligente pe care le avem la dispozi]ie ast`zi, de[i acum, în 2010, discut`m deja despre 4G.

4.3.

R~MÂNE ÎN TRENDURIASUS

LIVIU MARICA� Marketing Manager Asus România [i Bulgaria� Absolvent al Colegiului de Optometrie [i al Facult`]ii de Inginerie

Mecanic a Universit`]ii Politehnice din Bucure[ti.� Timp de 3 ani a fost redactor la Xtrem PC.� De 5 ani [i jum`tate este Marketing Manager pentru Asus în

Rom=nia.

„Tehnologia a ajuns deja foarte departe [i glumind, desigur, sper s nu ajungem ca într-un roman pesimist de fi c]iune în care începem s ne lupt`m cu ma[inile pe care noi le-am construit”.

38 aprilie 2010

Ne-am întâlnit în jurul prânzului cu Marketing Manager-ul Asus România, dar era încă un pic afectat de consecinţele trezirii la o oră inumană cel puţin pentru noi, jurnaliştii. „La ora şapte eram la birou pentru că am avut o şedinţă cu colegii mei din Taiwan”, ne spune Marica. Bineînţeles, ne interesează cum „funcţionează” colegii asiatici, iar discuţia alunecă fi resc spre Est. „Am fost de două ori în Taiwan şi se merită să mergi acolo măcar o dată în viaţă. Este o lume total diferită. Oamenii sunt foarte sociabili, mult mai deschişi şi în mod surprinzător, foarte mulţi ştiu engleza. Taipei-ul este oarecum împărţit în două, o parte în care se păstrează încă tradiţiile vechi şi Taipei-ul nou, modern, de o curăţenie desăvârşită. Am avut însă o mare surpriză încă de când am ieşit din aeroport. Aerul este irespirabil. Umiditatea este extrem de mare încât ai un şoc şi îţi ia ceva timp să te obişnuieşti. În plus, ploaia apare din senin. Te prinde o răpăială puternică, cum se întâmplă vara la noi. Taiwanezii au o obsesie cu aerul condiţionat. În toate centrele comerciale şi în birouri sunt 14-16 grade. După un astfel de tratament rece ieşi afară şi cele 26 de grade ţi se par cu adevărat caniculare”.

Liviu Maricatext Claudiu Andone / foto Marian Teodorescu

2010 aprilie 39

Îmi amintesc de japonezi şi de legă-tura specială şi personală pe care o au niponii cu tehnologia. Oare tai-wanezii sunt la fel? Managerul Asus îmi răspunde imediat, de parcă ar fi aşteptat întrebarea: „Nu am fost încă în Japonia, deşi mi-aş dori, dar se pare că şi taiwanezii au o pasiune pentru electronice. Acolo există un aşa-numit night market uriaş, în aer liber, un fel de piaţă unde pe tarabe, în locul zarza-vaturilor, găseşti plăci de bază, hard disk-uri, laptop-uri, periferice ş.a.m.d., chiar şi întinse pe cearşafuri înşirate pe caldarâm. La început nu am înţeles cine ar putea veni noaptea să facă cumpărături acolo. M-au lămurit lo-calnicii care mi-au explicat că necesi-tatea acestor pieţe a apărut din cauza faptului că ei lucrează până târziu. Îi prinde şi ora nouă sau zece pe la birou. Este o enigmă cum reuşesc să se mai şi odihnească pentru că a doua zi apar cu noaptea în cap iar la birou. Comunic destul de des cu colegii din Taiwan şi primesc răspuns imediat, cam la orice oră mi s-ar năzări”. De la întâlnirea cu Gabriel Tomescu, Country Manager-ul Symantec, în-treb toţi managerii dacă îşi folosesc

smartphone-ul pentru a trimite şi primi mailuri, iar „victima” din faţa mea înclină balanţa către utilizato-rii de notebook. „Am un Eee PC în permanenţă la mine şi cu el îmi fac treaba. Este greu să lucrezi cu ataşamentele de mail pe smartphone. Netbook-urile au rezolvat problema autonomiei. Singurul motiv pentru care aş fi folosit un smartphone pen-tru comunicare ar fi acela că bateria laptopului nu rezistă atât de mult încât să mă ţină conectat toată ziua. Acum, cu un Eee PC, ai la dispoziţie mai bine de zece ore de lucru. Cu acestă ocazie scapi chiar şi de încărcător pe care îl poţi ţine acasă pentru reîncărcarea bateriei. Eu folosesc un model 1008, cu ecran de 10 inci, care mi se pare ideal pentru ce am eu de făcut. Îmi oferă mobilitate şi autonomie, lucruri esenţiale pentru un om de business care călătoreşte mult. Am, totuşi, un smartphone Asus P655 pe care îmi pot citi mailurile. Pentru a tri-mite un răspuns, mă duc la netbook. Este mult mai comod să scriu pe o tastatură mare. Din păcate nu vi-l mai pot recomanda pentru că nu se mai fabrică. Asus nu se mai ocupă în mod solitar de producţia acestor echi-pamente. Însă a făcut un joint ven-ture cu Garmin, companie împreună cu care produce smartphone-urile nüvifone”. Evident, duc discuţia la cea mai nouă găselniţă iscată în lumea portabilelor inteligente, a tabletei lansate de Apple. Marica nu pare afectat de concurenţă. „Tableta este cu siguranţă un trend, iar Asus are un convertibil pe nume Eee PC T101MT, cu ecran rezistiv, multitactil, de 8,9 inci. Modelul a fost foarte bine primit afară. În România abia am primit un exemplar pentru testări. Lumea cere aşa ceva, dar în mod evident, un asemenea dispozitiv este un pic mai scump pentru că este vorba de o tehnologia nouă. T101MT are un ecran rotativ, aşa că poate fi fo-losit ca un notebook obişnuit sau ca o tabletă. Multitactilitatea este, aşadar, o funcţie adăugată”. Îi dezvălui managerului temele cover story-ului Digital Trends ca să afl u ce părere are despre inteligenţa artifi cială şi internetul semantic. „Cam 70% din timpul petrecut în faţa computeru-

„Taiwanezii au o obsesie cu aerul condi]ionat. În toate cen-trele co mer-ciale [i în bi rouri sunt 14-16 grade. Dup un astfel de tratament rece ie[i afar` [i cele 26 de grade ]i se par cu adev`rat caniculare.”

lui este dedicat browsing-ului. Prin natura job-ului meu, trebuie să fi u la curent cu tot ce înseamnă Asus şi concurenţa companiei pentru a avea un timp foarte scurt de reacţie la ce se întâmplă. Orice unealtă inteligentă care are legătură cu browsing-ul m-ar interesa. Cred că internetul seman-tic este încă de domeniul SF-ului, dar având în vedere că tehnologia evoluează într-un ritm ameţitor, orice este posibil”.

40 aprilie 2010

OUT OF OFFICEBUSINESSDT

Ajungem, bineînţeles, să fi losofăm pe tema evoluţiei tehnologice, iar Marica dovedeşte că se descurcă foarte bine la discuţiile pasionale în acest dome-niu: „Tehnologia a ajuns deja foarte departe şi glumind, desigur, sper să nu ajungem ca într-un roman pesi-mist de fi cţiune în care începem să ne luptăm cu maşinile pe care noi le-am con struit. Dar există deja roboţi militari cu inteligenţă artifi cială foarte avansată. Din păcate, o mulţime de astfel de tehnologii avansate îşi găsesc mai întâi locul în domeniul militar şi abia cu mult după aceea facem şi noi, consumatorii, cunoştinţă cu ele”. Pe principiul „nu orice zboară se mănâncă”, ajungem şi la modul în care ne infl uenţează electronicele. „Tehnologia are două feţe, una utilă, plăcută, care ne poate aduce multe benefi cii, dar şi una care ne poate face mult rău. De pildă, cipurile RFID ne ajută la identifi carea mai rapidă, dar ce s-ar putea întâmpla dacă o persoană răuvoitoare ne-ar scana paşaportul electronic pentru a ne afl a toate datele? Trebuie să găsim o cale de mijloc, să nu ne bazăm atât

de mult pe unele sisteme informatice care sunt încă într-o fază incipientă de dezvoltare. De curând, am văzut pe internet un clip video realizat de nişte jurnalişti care au testat siguranţa acestor cipuri implementate în cardul de credit. Au descoperit că un hacker reuşea ca printr-o singură atingere a portmoneului în care se afl a cardul să citească toate datele stocate în acel cip şi chiar să facă o cumpărătură on-line. Am rămas şocat. Până acum ne temeam de siguranţa tranzacţiilor la cumpărăturile online, iar acum trebuie să ne păzim fi zic şi portofelul, ca şi când ar fi plin de hârtii”. Reuşesc să aduc discuţia pe un făgaş mai optimist şi îl iscodesc pe Liviu Marica pentru a afl a cu ce alte tren-duri mai este în contact, deşi nu reuşesc deloc să-l surprind. La urma urmei, după ce am afl at procentajul de timp alocat browsing-ului, înţeleg perfect că nici nu are să se întâmple aşa ceva. Îi spun că în curând vom avea televi zoare 3D în living şi că noi l-am testat pe primul din România, graţie coreenilor de la Samsung. „Nu-mi voi lua prea curând televizor 3D acasă pentru că Asus este primul producător care a implementat teh-nologia 3D la laptop-uri. De curând am lansat în Bulgaria modelul Asus G51JX, iar presa spune că ima ginea este mult mai bună decât la un cine-matograf 3D. Are implementată teh-nologia 3D Vision de la NVIDIA, cea mai performantă la ora actuală. Lap-topul va costa în jur de 6.000 de lei. Vorbind de multimedia pot aminti de notebook-ul NX care vine cu trei pre-miere mondiale. Este primul laptop care vine cu carcasă din inox polişat, lucios, ca o oglindă. De asemenea, este primul laptop cu două touchpad-uri, plasate în stânga şi dreapta tasta-turii, acolo unde este normal să stea mausul. A treia premieră este că vine cu boxe Bang&Olufsen performante, montate pe părţile laterale ale ecranu-lui, ca la televizorul din living. Desigur, este un desktop replacement, nu un laptop ultraportabil, dar experienţa multimedia este spectaculoasă. Luna asta îl aducem şi în România”. Tren-dul 3D se extinde, aşadar, vertiginos, chiar dacă se pare că nu vom scăpa prea curând de ochelarii care te pot

„Cred c` internetul semantic este înc de domeniul SF-ului, dar având în vedere c` tehnologia evolueaz` într-un ritm ame]itor, orice este posibil.”

face să arăţi ridicol. Managerul Asus a promis solemn că primul sample va ajunge şi la noi pentru testare, iar noi promitem că vom descrie experienţa întocmai.Marica recunoaşte rolul educativ al presei de specialitate. Îi dau dreptate, dar îi spun că transferul de cunoştinţe se produce destul de anevoios şi în orice caz, mult mai încet decât ne-am fi aşteptat. Vine şi managerul cu un exemplu. „În general îmi fac cumpărăturile personal din magazin şi am rămas neplăcut surprins de nivelul de pregătire al personalului de la ra-ioane. Voiam să-mi cumpăr o maşină de gătit şi ezitam între două mo-dele care variau ca preţ cu 200 de lei diferenţă. Am întrebat persoana care se ocupa de raionul respectiv care este diferenţa de tehnologie dintre cele două şi mi s-a spus că singura diferenţă era numele brand-ului. Abia după ce am studiat cărţile tehnice ale aparate-lor mi-am dat seama că erau diferenţe mari în favoarea celui mai scump. O mulţime din vendori nu sunt educaţi la raft. Habar n-au ce vând. Am păţit treaba asta de multe ori şi nu este un fenomen prezent doar în domeniul electronicelor şi electrocasnicelor”. Îi împărtăşesc părerea şi îi povestesc experienţa mea într-un supermar-ket din Bucureşti. Îndrumătorul de la raion nu ştia nici măcar diferenţa dintre un DVD player şi un DVD recorder şi mi-a mărturisit că habar n-are de ce un aşa-zis player costă cu 1.000 de lei mai mult decât altul! Ne relaxăm din nou şi ajungem să ne gândim la concediu. „Mi-am propus să vizitez două ţări noi pe an şi aş începe cu nordul. Vreau să merg în Finlanda, la Helsinki. Încă nu m-am hotărât la cea de-a doua. Norvegia mi se pare mult prea scumpă. Merg destul de des în Bulgaria în interes de serviciu, pentru că de 5 ani mă ocup şi de ţara vecină în relaţia cu Asus. Nu am apucat încă să văd litoralul. Am fost în schimb în concediu în Gre-cia şi mi-a plăcut foarte mult”, spune Marica. „Nu am foarte mult timp liber exclusiv pentru mine. În familia mea a apărut acum un an şi jumătate un nou membru, aşa că tot timpul extra-job este dedicat exclusiv fami-liei”, adaugă el.

LIFESTYLETV_audio_robots_green

LIVINGFOR HERMEDIA CENTERWATCHESBLU-RAY

BIJUTERIIDIGITALEGADGETURIFEMININE

AUDIO-FILEBOXE CU AROM~ DE PERFEC}IUNE

MEDIA CENTERMULTIMEDIA PENTRU LIVING

ELEGAN}A MAXIM~CEASURI EXCLUSIVISTE

GREEN LIFESTYLE4 MOTIVE DEÎNTOARCERELA NATUR~

46

50

58

56

44

TECH

33

LIFE

STY

LEB

USIN

ESS

NEW

S

17

05

41

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂUNDE SUNT ROBO}II NO{TRI?

OUT OF OFFICELIFESTYLEDT

10 decembrie 2009

SAMSUNG LED 7000PRIMUL TV 3D DIN ROMÂNIA

TRENDSBUSINESSDT

Chiar din prima edi]ie a DIGITAL TRENDS anun]am iminenta sosire a cinematogra-fului 3D în living. A venit inevitabil [i momentul pionieratului. Samsung a adus în România primul televizor 3D, iar redac]ia noastr` a fost prima care s-a bucurat de prezen]a sistemului. V` red`m, a[adar, expe-rien]a noastr`.

42 aprilie 2010

OUT OF OFFICE LIFESTYLEDT

Am avut un mic [oc c=nd am v`zut ditamai cutia TV-ului cu diagonal` de 45 de inci, dar am reu[it cu succes s`-i g`sim un loc, lipit de un perete. Pivind-ul, ne-am dat seama c` de[i diagonala este destul de impresio-nant`, televizorul nu are mai mult de 3 cm grosime. Bineîn]eles, TV-ul

nu a venit singur, ci înso]it de un Blu-ray player pe nume BD-C6900, la fel de 3D [i un sistem audio 7.1 pe care ne-a fost team` s`-i regl`m volumul la mai mult de 50% din poten]ial. Am pornit tot sistemul cu sufl etul la gur`, iar pe ecranul TV-ului a ap`rut un mesaj în englez` care ne-a avertizat s` ne sincroniz`m ochelarii speciali pentru a recep]iona ima ginea tridimensional`. Ochelarii wireless, care î[i reîncarc` acumulatorul de la orice computer prin cablul USB, erau preg`ti]i, a[a c` am ap`sat un buton încorporat pe rama ochelarilor [i a[tept`m rezultatul. Am avut preg`tit [i un fi lm de anima]ie, special creat pentru vizualizarea tridimensional`, a[a c` rezultatul a fost pe m`sur`. Am fost la toate tipurile de cinematografe 3D din Bucure[ti [i putem spune cu mâna pe inim` c` imaginea este la fel de spectacu-loas`. Bineîn]eles, am ]inut cont de diferen]a dintre diagonale. Am r`mas pl`cut surprin[i de faptul c` televizorul „[tie” s` redea mai multe standarde de imagini tridimensionale, în func]ie de semnal. În plus, se poate regla [i adâncimea imaginii tridimensionale cu o valoare de la 1 la 10.

CU OCHII ÎN 14

Dacă aţi fost la un fi lm 3D la cinematograf, sigur aţi observat că pe la început simţiţi un disconfort optic. Eventual, la sfârşitul fi lmu-lui, puteţi căpăta şi o uşoară durere de cap. Nu am păţit asta la TV-ul Samsung. Pur şi simplu nu am simţit vreun efort de a privi tot fi lmul de la cap la coadă. Singura problemă întâmpinată a fost că ochelarii şi-au pierdut din când în când legătura cu TV-ul şi în acele momente vedeam dublu de-a binelea.

UTILIZARE

Sistemul Samsung a venit în redacţia noastră direct de la Cebit şi este doar un sistem demonstrativ, nu de serie, aşa că am întâmpinat mici probleme. Telecomanda TV-ului era plină de idiograme coreene, aşa că am cam butonat la întâm-plare până am ajuns la ce aveam nevoie din meniu. Alt lucru pe care nu l-am înţeles este de ce telecomanda playerului Blu-ray este uriaşă. Şi nu este cazul doar la Samsung.

LED TV

Pân` de curând, televizoarele cu plasm` sau LCD erau iluminate cu l`mpi fl uorescente. Noile televizoare cu tehnolo-gie LED asigur` iluminarea cu ajutorul unui „perete” de leduri. Consum` mult mai pu]in` energie [i asigur` o iluminare mult mai puternic` [i uniform`. Bineîn]eles, o alt` consecin]` direct` este îmbun`t`]irea contrastului.TV-ul 3D Samsung a fost lansat pe pia]a româneasc` la începutul acestei luni [i cost` în jur de 7.500 de lei. Playerul Blu-ray poate fi g`sit în maga-zinele de specialitate la pre]ul de 1.500 de lei.

2010 aprilie 43

44 aprilie 2010

ShoppingPRODUCTSLIFESTYLEDT

NEW IN YOUR LIFESTYLEGADGETURI PENTRU EA

FINIS SWIMP3

CELSIUS X VI II

V-a]i gândit vreodat c muzica poate fi V-a]i gândit vreodat c muzica poate fi rezistent la ap`? Dac nu, atunci v invit`m rezistent la ap`? Dac nu, atunci v invit`m noi s v pune]i aceast problem [i pentru noi s v pune]i aceast problem [i pentru exemplifi care v aducem în aten]ie un MP3 exemplifi care v aducem în aten]ie un MP3 player de luat la piscin , baie în mare sau player de luat la piscin , baie în mare sau ocean. Se monteaz pe ochelarii de înot [i ocean. Se monteaz pe ochelarii de înot [i nu are o casc pe care s o b`ga]i în ureche, nu are o casc pe care s o b`ga]i în ureche, ci ve]i auzi muzica redat prin contactul cu ci ve]i auzi muzica redat prin contactul cu obrazul dumneavoastr . Interesant, nu?obrazul dumneavoastr . Interesant, nu?� � cablu USB cablu USB � � Memorie 1 GB Memorie 1 GB � � acumulator Li-Ion cu autonomie de 8 ore acumulator Li-Ion cu autonomie de 8 ore � � fi nisinc.com, 180 eurofi nisinc.com, 180 euro

O bijuterie de telefon. Modelul O bijuterie de telefon. Modelul X VI II cost 275.000 de dolari [i X VI II cost 275.000 de dolari [i probabil v întreba]i ce poate s` probabil v întreba]i ce poate s` fac . Ei bine, consum energie fac . Ei bine, consum energie produs de el însu[i, printr-un produs de el însu[i, printr-un mecanism kinetic specifi c cea-mecanism kinetic specifi c cea-surilor. Adic expresia „mi s-a surilor. Adic expresia „mi s-a desc`rcat mobilul” poate pieri din desc`rcat mobilul” poate pieri din vocabularul posesorului. De fapt, vocabularul posesorului. De fapt, clapa superioar este un ceas cu clapa superioar este un ceas cu 547 de piese lucrate manual, multe 547 de piese lucrate manual, multe vizibile printr-o fereastr de cristal. vizibile printr-o fereastr de cristal. Telefonul propriu-zis nu impresio-Telefonul propriu-zis nu impresio-neaz prin dot`ri ie[ite din comun. neaz prin dot`ri ie[ite din comun. celsius-x-vi-ii.comcelsius-x-vi-ii.com

2010 aprilie 45

În primul rând, este un aparat foto compact, foarte În primul rând, este un aparat foto compact, foarte compact. În al doilea rând, este elegant. Ar fi compact. În al doilea rând, este elegant. Ar fi dou calit`]i care le fac cu ochiul doamnelor [i dou calit`]i care le fac cu ochiul doamnelor [i domni[oarelor pasionate de fotografi e [i care domni[oarelor pasionate de fotografi e [i care vor s poarte o astfel de camer mai mult ca pe vor s poarte o astfel de camer mai mult ca pe un accesoriu. Remarc`m modul panoramic de un accesoriu. Remarc`m modul panoramic de fotografi ere, în care pozele se succed într-o serie fotografi ere, în care pozele se succed într-o serie rapid , în timp ce roti]i camera dintr-o parte în rapid , în timp ce roti]i camera dintr-o parte în

alta. Apoi, imaginile sunt lipite de c`tre aparat în alta. Apoi, imaginile sunt lipite de c`tre aparat în mod automat. Filmeaz la calitate HD (720p), cu 30 mod automat. Filmeaz la calitate HD (720p), cu 30 de cadre pe secund . de cadre pe secund . � � rezolu]ie 10,2 MPrezolu]ie 10,2 MP� � zoom optic 4xzoom optic 4x� � ecran tactil LCD de 3 inci ecran tactil LCD de 3 inci � � 1.400 RON, sonycenter.ro1.400 RON, sonycenter.ro

Cum toat lumea trebuie s ]in pasul cu evolu]ia tehnologic , [i celebrul notebook Cum toat lumea trebuie s ]in pasul cu evolu]ia tehnologic , [i celebrul notebook de la Dell a primit un upgrade de memorie, procesor [i culori, a[a c nu aveam cum de la Dell a primit un upgrade de memorie, procesor [i culori, a[a c nu aveam cum nu-l cuprindem în propunerile noastre. Device-ul are acum un procesor Intel Atom nu-l cuprindem în propunerile noastre. Device-ul are acum un procesor Intel Atom N450 [i o greutate de 1,3 kg (cu bateria de 3 celule) sau 1,4 kg (cu bateria de 6 celule). N450 [i o greutate de 1,3 kg (cu bateria de 3 celule) sau 1,4 kg (cu bateria de 6 celule). Este disponibil în 7 culori [i vine cu Windows 7 preinstalat. Este disponibil în 7 culori [i vine cu Windows 7 preinstalat. � � ecran de 10,1 inciecran de 10,1 inci� � memorie RAM de 1GB, DDR2memorie RAM de 1GB, DDR2� � hard disk de 250 GBhard disk de 250 GB� � conexiuni Wi-Fi, Bluetooth, Mobile Broadbandconexiuni Wi-Fi, Bluetooth, Mobile Broadband� � autonomia bateriei de peste opt oreautonomia bateriei de peste opt ore� � 300 euro, dell.ro300 euro, dell.ro

DELL INSPIRON MINI 10

NOKIA X6 WHITE PINKLa jum`tatea lunii trecute a intrat [i pe pia]a La jum`tatea lunii trecute a intrat [i pe pia]a româneasc cel mai recent model de telefon lansat româneasc cel mai recent model de telefon lansat de Nokia. X6 este primul dispozitiv al produc`torului de Nokia. X6 este primul dispozitiv al produc`torului fi nlandez care are ecran tactil capacitiv. Are un fi nlandez care are ecran tactil capacitiv. Are un spa]iu intern de stocare generos, dar lipsa unui slot spa]iu intern de stocare generos, dar lipsa unui slot pentru card de memorie ar fi de notat. În rest, mobilul pentru card de memorie ar fi de notat. În rest, mobilul are în dotare o camer foto de 5 MP [i platforma de are în dotare o camer foto de 5 MP [i platforma de

operare este Symbian. Dispozitivul permite accesul la operare este Symbian. Dispozitivul permite accesul la re]elele de socializare Facebook [i Twitter direct din re]elele de socializare Facebook [i Twitter direct din bara de Contacte [i Media de pe ecran. bara de Contacte [i Media de pe ecran. � � memorie intern 16, 32 GB memorie intern 16, 32 GB � � ecran 3,2 inciecran 3,2 inci� � Wi-Fi, GPS, TV outWi-Fi, GPS, TV out� � nokia.ro, 350 euronokia.ro, 350 euro

SONY DCS-TX 1

AUDI}IE CU PRECIZIE ELVE}IAN~

Ce se mai AUDELEXON LA 81 RADIO BAMBOO

Mai ecologic de atât e greu s prinzi postul preferat de radio. Acest aparat este alimentat de un dinam care se încarc dând la manivela din dotare. Numele Bamboo nu vine de la celebrul

club din capital , ci de la materialul din care este construit – lemn de bambus. Poate

fi alimentat [i la priz , când v plictisi]i de manivel . lexon.com

SANYO XACTI ICR-XPS03MFDac ar fi s ne lu`m dup caracterizarea produc`torului, am spune c acesta este cel mai

sub]ire reportofon semi-profesional. Dar cum nu ne d`m în vânt dup vorbele ofi cialilor, v spunem c ne-a pl`cut la acest device capacitatea de a înregistra în format PCM

(compresie audio f`r pierderi, echivalent cu forma-tul audio CD). Are doar 46 de grame [i poate fi achi -zi]ionat cu o sta]ie de docare ce se folose[te [i pe post de speaker. sanyo.com

MILES DAVIS TRIBUTE HEADPHONESCompania Monster Cable a creat primul ac-

cesoriu audio care poart semn`tura legendarului trompetist Miles Davis. Setul este unul de colec]ie [i vine la pachet cu un port pentru c`[ti, în

form de trompet , [i albumul aniversar Kind of Blue ce con]ine dou CD-uri, un

DVD [i o carte despre via]a artistului. Garan]ia pentru acest produs este una pe via] , iar produc`torul a anun]at c va înlocui c`[tile chiar [i dac se stric` din vina utilizatorului. monstercable.com

WURLITZER ONE MORE TIME CDMuzica sun acum altfel dintr-un jukebox.

Mai ales c cei de la Wurlitzer s-au adaptat vremurilor [i au produs un model de tono-mat compatibil cu iPod, iar boxele încorporate ([ase la num`r) sunt marca Bose. Memoria intern este de 60 GB [i pute]i alimenta magazia cu 100 de CD-uri, a[a c nu trebuie s v face]i griji c nu ave]i ce s asculta]i pentru urm`torii...

20 de ani. tonomat.com

A fost odat ca niciodat , când cerin]ele pentru boxe erau simple: s fi e mari [i zgo-motoase. Între timp s-a întâmplat ceva ciudat. De[i cererile noastre au r`mas, relativ neschimbate, design-ul [i tehnologiile prezentului sunt desprinse parc din alt lume comparativ cu ce era în trecut. Iar pentru aceia dintre noi care apreciaz tot ce este mai bun în materie de muzic , Goldmund Full Epilogue System are cu siguran] ceva de dovedit. În primul rând trebuie remarcat faptul c elve]ienii sunt cunoscu]i pentru ceasurile pe care le creaz , dar mai pu]in pentru precizia unui sistem audio. Iat c` aceast teorie este pe cale s se schimbe. La prima vedere, avem de a face cu mai multe difuzoare ce compun boxele. Ei bine, fi ecare dintre acestea este creat s func]ioneze [i de unul singur la nevoie, adic independent de celelalte. A[a se face c pute]i desface sistemul în buc`]i separate, pe care le pute]i împr`[tia prin cas , creându-v singuri un sistem home theatre 7.1, de exemplu. Carcasele sunt f`cute dintr-un aliaj metalic special, cu densitate mare, pentru un sunet cât mai curat. Balansul audio se ob]ine cu ajutorul unor diode mecanice, iar vibra]iile – atunci când este cazul – sunt direc]ionate prin suport, în podea, pentru a reduce astfel eventualele distorsiuni.

46 aprilie 2010

PRODUCTSLIFESTYLEDT

DETALII TEHNICE:DETALII TEHNICE:

FRECVEN}A DEFRECVEN}A DER~SPUNS:R~SPUNS:20 Hz – 28.000 Hz20 Hz – 28.000 HzPUTERE NOMINAL~:PUTERE NOMINAL~:500 W RMS500 W RMSDIMENSIUNI:DIMENSIUNI:2 m în l]ime [i 320 kg/box , 2 m în l]ime [i 320 kg/box , greutategreutatePRE}:PRE}:195.500 euro195.500 euro

IREX READER 1000

A fost anun]at drept un device special conceput pentru pia-]a business. Accept tot felul de documente [i formaturi de fi [iere întâlnite în munca de birou. Compania olandez care îl produce spune c este primul din noul val de e-readere. Pentru c device-ul are un ecran mai mare decât modelele precedente, interfa]a [i func]ionali-tatea sunt îmbun`t`]ite.

ECRAN: ECRAN: 10,2 inci, touchscreenAUTONOMIE: AUTONOMIE: Între 60 [i 80 de oreMEMORIE: MEMORIE: 128 MB RAM, 1 GB card SDCONECTIVIT~}I:CONECTIVIT~}I:Wi-Fi, 3G, BluetoothPre]: 610 euroirextechnologies.com

SKIFF READER

Ecranul acestui device se bazeaz` pe o tehnologie LG [i are o rezolu-]ie demn de remarcat: 1.200x1.600 pixeli. Este multitactil, creat dintr-un material plastic cu fl exibilitate destul de mare. Device-ul poate fi practic îndoit, f`r s p`]easc` nimic. E-reader-ul va ajunge pe pia] în aceast var , iar pre]ul nu a fost înc anun]at.

ECRAN: ECRAN: 11,5 inciAUTONOMIE: AUTONOMIE: O s`pt`mân`MEMORIE: MEMORIE: 4 GB, slot card SDHCCONECTIVIT~}I:CONECTIVIT~}I:Wi-Fi, 3Gskiff.com

SAMSUNG E 101

Face parte dintr-o serie de dou` astfel de device-uri – primele e-readere ale Samsung. Noutatea adus este faptul c se poate scrie direct pe ecran, de mân , cu un pix electronic. A[a c pe acest suport se poate chiar desena, sem`nând astfel cu o plac grafi c , de genul celor folosite de arhitec]i [i desig-neri. Este un dispozitiv economic la capitolul consum de electricitate.

ECRAN: ECRAN: 10 inci, rezistivAUTONOMIE: AUTONOMIE: Dou s`pt`mâniMEMORIE: MEMORIE: 128 MB RAM, 1 GB cardCONECTIVIT~}I:CONECTIVIT~}I:Wi-Fi, BluetoothPre]: 500 eurosamsung.com

PLASTIC LOGIC QUE PRO

Interfa]a este una intuitiv , iar ecranul, tactil capacitiv. Pute]i deschide orice fel de fi [ier specifi c zonei de business, cum ar fi PDF, Word, Excel sau prezent`ri PowerPoint. Prin el pute]i avea acces la libr`ria QUE, cu manuale [i c`r]i pentru mediul de afaceri. Are o aplica]ie pentru BlackBerry care permite transferul de fi [iere, din telefon pe reader.

ECRAN: ECRAN: 10,5 inci, tactilAUTONOMIE: AUTONOMIE: 60 oreMEMORIE: MEMORIE: 128 MB RAM, 8 GB FlashCONECTIVIT~}I:CONECTIVIT~}I:3G, Wi-Fi, USB, BluetoothPre]: 580 euroque.com

TARGETING THE BUSINESS

NudoarCITITOARE ELECTRONICE

Au fost gândite pentru a fi de folos oamenilor de afaceri. Iar dac v`

întreba]i care dintre cele existente pe pia] ar r`spunde cel mai bine nevoilor unui manager, g`si]i aici

patru propuneri.

2010 aprilie 47

48 aprilie 2010

HIGH LIVING ELECTRONICS

CONFORTUL ŞI LUXUL INTRĂ ÎN PRIM PLAN

03

ULYSSE NARDIN CHAIRMANULYSSE NARDIN CHAIRMANÎn ultimul timp, numele grele din orolo-În ultimul timp, numele grele din orolo-geria super premium s-au implicat geria super premium s-au implicat în construc]ia telefoanelor mobile. în construc]ia telefoanelor mobile. În scen intr [i Ulysse Nardin, cu În scen intr [i Ulysse Nardin, cu un dispozitiv ingenios care promite un dispozitiv ingenios care promite s încarce acumulatorul prin simpla s încarce acumulatorul prin simpla mi[care a terminalului, asem`n`tor cu mi[care a terminalului, asem`n`tor cu mecanismele kinetice din ceasurile mecanismele kinetice din ceasurile de mân . Exteriorul este poleit cu de mân . Exteriorul este poleit cu diverse metale pre]ioase (\n func-diverse metale pre]ioase (\n func-]ie de op]iunea clientului), iar ecranul ]ie de op]iunea clientului), iar ecranul este multitactil, cu cititor de amprente. este multitactil, cu cititor de amprente. ��camer foto de 5 MP camer foto de 5 MP ��WiFi WiFi � � aplica]ii pentru email [i navigare aplica]ii pentru email [i navigare

pe internetpe internet��pre] la comand , unchairman.compre] la comand , unchairman.com

01

MAGIC FLUTE S W SPEAKERS MAGIC FLUTE S W SPEAKERS Ar ar`ta probabil mai bine pe un Ar ar`ta probabil mai bine pe un avion de vân`toare decât într-un avion de vân`toare decât într-un living. Evident, este o glum la care living. Evident, este o glum la care te duce cu gândul aceast form` te duce cu gândul aceast form` aerodinamic , de proiectil cu raz` aerodinamic , de proiectil cu raz` scurt . Produc`torul a cercetat-o scurt . Produc`torul a cercetat-o ani de zile, a[a c , dac sun la fel ani de zile, a[a c , dac sun la fel de bine precum arat , ar trebui s fi e de bine precum arat , ar trebui s fi e mai mult decât sufi cient pentru orice mai mult decât sufi cient pentru orice utilizator. Numele este dat de celebra utilizator. Numele este dat de celebra oper a lui W.A. Mozart. oper a lui W.A. Mozart. �� Frecven]a de r`spuns 36Hz – 25kHz Frecven]a de r`spuns 36Hz – 25kHz ��Putere nominal : 300WPutere nominal : 300W�� Incinte din fi br de carbon Incinte din fi br de carbon��Pre] la comand , swspeakers.comPre] la comand , swspeakers.com

02

0201

PRODUCTS LIFELIFESTYLESTYLEDDTT

2010 aprilie 49

SAMSUNG NAVIBOTSAMSUNG NAVIBOTUn robot aspirator care are dou` Un robot aspirator care are dou` procesoare, 38 de senzori [i poate fi procesoare, 38 de senzori [i poate fi programat s fac treab [i când nu programat s fac treab [i când nu sunte]i acas . Se duce singur la priz` sunte]i acas . Se duce singur la priz` când are nevoie, merge pe mai multe când are nevoie, merge pe mai multe tipuri de suprafe]e [i este plin de tipuri de suprafe]e [i este plin de tehnologii noi. NaviBot func]ioneaz` tehnologii noi. NaviBot func]ioneaz` cu ajutorul sistemului Visionary cu ajutorul sistemului Visionary Mapping, în care camera sa fotogra- Mapping, în care camera sa fotogra-fi az casa cu o frecven] de 30 de fi az casa cu o frecven] de 30 de cadre pe secund [i face o hart dup` cadre pe secund [i face o hart dup` care se ghideaz apoi în c`utarea [i care se ghideaz apoi în c`utarea [i evitarea obstacolelor. evitarea obstacolelor. �� Ecran tactil Ecran tactil�� Cinci moduri de programare Cinci moduri de programare �� Va fi lansat în var` Va fi lansat în var`�� samsung.ro samsung.ro

04

FALCON MACH VFALCON MACH VPentru gamerii înfoca]i, acesta este Pentru gamerii înfoca]i, acesta este unul dintre cele mai bune PC-uri. unul dintre cele mai bune PC-uri. Produc`torul l-a echipat cu un proce-Produc`torul l-a echipat cu un proce-sor de 3,2 GHz [i trei pl`ci grafi ce sor de 3,2 GHz [i trei pl`ci grafi ce Nvidia GeForce GTX 280. Capacitatea Nvidia GeForce GTX 280. Capacitatea de stocare este mare iar memoria de stocare este mare iar memoria RAM face fa] oric`ror cerin]e pe RAM face fa] oric`ror cerin]e pe care le impun jocurile prezentului. care le impun jocurile prezentului. �� Memorie RAM 8 GB Memorie RAM 8 GB�� Unitate optic Blu-ray [i HD-DVD Unitate optic Blu-ray [i HD-DVD �� HDD 1 TB HDD 1 TB�� 11.100 euro, falcon-nw.com 11.100 euro, falcon-nw.com

03

PHILIPS STREAMIUM MCI500PHILIPS STREAMIUM MCI500Un fel de sistem audio, combinat Un fel de sistem audio, combinat cu o sta]ie de stocare, tehnologie cu o sta]ie de stocare, tehnologie wireless [i internet radio. Un mix wireless [i internet radio. Un mix reu[it [i stilat al olandezilor ale c`rui reu[it [i stilat al olandezilor ale c`rui difuzoare au specifi ca]ii demne de difuzoare au specifi ca]ii demne de performan] . Hard disk-ul intern de performan] . Hard disk-ul intern de 160GB este foarte util pentru c încap 160GB este foarte util pentru c încap pe el cam 2.000 de CD-uri favorite, pe el cam 2.000 de CD-uri favorite, pe care s le asculta]i atunci când pe care s le asculta]i atunci când v relaxa]i. v relaxa]i. ��Redare [i conversie CD-uri Redare [i conversie CD-uri �� Conectare la stick-uri de memorie Conectare la stick-uri de memorie

fl ash prin USB fl ash prin USB � � Sunet Hi-Fi cu amplifi cator digital Sunet Hi-Fi cu amplifi cator digital

2x50 W RMS2x50 W RMS��430 euro, philips.ro430 euro, philips.ro

05

04

Shopping

50 aprilie 2010

D-Link DSM-750 Un astfel de sistem me-dia center era asociat pân` nu demult cu o sumedenie de ca bluri întinse prin cas . De când produc`torii includ tehnologia wireless [i în aceste echipamente, este o adev`rat pl cere pentru utilizatori. Legat de High Defi ni-tion, DSM 750 este capabil de conexiune dual , iar asta permite stream de con]inut video HD (1080i) de pe calculator pe TV, wireless [i prin HDMI.

Escient FireBall MX-752Special conceput pentru echiparea camerelor în care ave]i sisteme home theatre, indiferent c vorbim despre una sau mai multe înc`peri. Înmagazineaz` fi [iere pe hard-ul intern de 750 GB [i poate organiza colec]ia dumneavoastr` de DVD-uri [i CD-uri.

Niveus Pro SeriesProduc`torul este primul care folose[te cipurile Core i7, ale celor de la Intel, pe media servere. Nu lipsesc din dotare porturi HDMI 1.3 sau hard-ul Seagate Pipeline HD, de 4 TB. Performan]a acestui model este crescut [i prin faptul c de]ine un sistem revolu]ionar de r`cire. Red` imagine FullHD (1080p) redate printr-o plac video nVIDIA GeForce Series 9, încorporat . Men]ion`m [i suita de aplica-]ii Niveus, printre care Movie Library, Studio, Media Server Companion [i Weather, extrem de utile pentru o ofert` home multimedia complet .

ASUS O!Play Air HDP-R3Avem în fa] un Media Streamer 1080p cu Wi-Fi. Atunci când a fost lansat primul model din aceast gam , adic în prim`vara lui 2009, cele mai aprigi critici

au venit la adresa lipsei de tehnologie pentru comunica-

]ii wireless. Noua versiune atinge acest de ziderat [i este capabil de playback video FullHD al con]inutului de pe stick-uri de memorie [i hard disk-uri. De asemenea, face [i streaming via re]ea wireless. O!Play vine [i cu un cititor de carduri de memorie multiformat [i un port Ethernet.

Suport HD [i

FullHD

Capacitate de stocare

mare

Control [i redare

multiroom

All-in-one multimedia

unit1 2 3 44 LUCRURI

IMPORTANTEDESPREMEDIA CENTER

Accesul la aplica]iile Accesul la aplica]iile multimedia favorite este multimedia favorite este mult mai u[or când ai mult mai u[or când ai ca aliat un sistem media ca aliat un sistem media center. Iat o investi]ie center. Iat o investi]ie justifi cat în tehnologie.justifi cat în tehnologie.

MEDIA CENTERMEDIA CENTER

Este un hard disk extern, optimizat pentru aplica]ii multimedia. Poate fi folosit foarte u[or drept player. Capacitatea de stocare este de pân la 2 TB. Memoria intern este sufi cient pentru redarea a pân la 770 de ore de înregistrare video la calitate DVD. A fost creat special pentru cei interesa]i de desc`rcarea [i partajarea fi lmelor, a fi [ierelor audio [i a imaginilor de calitate ridicat de pe internet sau orice alt device. Utilizatorul acestui hard disk, cu reale calit ]i de media center, poate folosi interfa]a grafi c pentru a naviga prin meniu. Ecranul nu este tactil, iar interac]iunea are loc prin intermediul unei telecomenzi. StorE TV decodeaz fi [iere video la calitate Standard Defi nition [i poate face chiar transformarea pentru con]inutul stocat în format SD la calitate HD (1080i) [i îl poate afi [a printr-un cablu HDMI pe un televizor. De asemenea, dispozitivul accept diferite formate de muzic , de exemplu MP3, WMA, WAV [i AAC. În materie de formate video, decodeaz MPEG2, AVI [i MP4, iar ca album foto este compatibil cu formatul JPEG.

STORE

Sonos BU 250Sonos este o companie care se concentreaz exclusiv pe produc]ia de echi-pamente wireless „multiroom”. În afar` de media center, ve]i avea nevoie de înc` dou accesorii pentru a v putea bucura pe deplin de tot ce poate s fac acest sistem: controller-ul [i un sistem audio – toate incluse în aceast ofert denumit BU 250.

Este o aplica]ie inclus deja în cele mai noi versiuni ale sistemului de operare dezvoltat de Microsoft. Atât Windows Vista cât [i Windows 7 au integrat acest panou de control al func]iilor multimedia disponibile pe un PC, dar [i pe servere dedicate. Permit înregistrarea emisiunilor TV direct pe DVD [i ofer o platform` îmbun`t ]it prin care pute]i avea acces la con]inut de divertisment online.

DISPLAYPoate fi ecranul unui PC sau poate chiar televizorul din living. Unele media centere au integrat în pachetul de ofert [i un dispozitiv adi]ional de tip LCD, montat pe echipamentul de baz` sau, care dup caz, poate fi extern.

CONTROLLERExist o gam foarte variat de controllere pentru aplica]ii multimedia. Cu acestea coman-da]i echipamentele electronice din cas` [i comunic , de regul , prin conexiune wireless cu tot felul de gadgeturi.

BOXENu mai este nevoie, credem, s v spunem c pentru o audi]ie cât mai bun ave]i nevoie de un sistem audio performant. Boxele fac parte din strictul necesar, iar sateli]ii pot fi „împr`[tia]i” prin toat casa, pentru o ambian]` cât mai pl`cut .

2010 aprilie 51

SISTEME MULTIROOM

PRODUCTS LIFESTYLEDT

EXTENDERAtunci când v dori]i un sistem „multiroom” ave]i nevoie de un astfel de media center extender pentru fi ecare camer în care vre]i s asculta]i muzic ori s vede]i fi lme, altele decât cele care ruleaz` în incinta în care se afl sistemul baz .

WINDOWS MEDIA CENTER

TV

Robo]ii mai pu]in show,

mai mult business

TRENDSLIFESTYLEDT

2010 aprilie 53

Literatura [i fi lmele ne-au înv`]at c` dac` nu anul acesta, atunci în curând vom avea fi ecare robotul lui umanoid. Ne înva]` acest lucru de vreo 50 de ani. Unde sunt cyborgii no[tri?

text Cristian Faur / foto NASA, iRobot, Honda

Imaginarul omului de rând vede, în general, când spune robot, un umanoid, un fel de android. Orice om care a copilărit cu The Jetsons poate avea această înclinaţie. Încă din 1962, de când s-a lansat respectivul serial de animaţie,

dar şi nenumărate producţii hollywoodiene SF, omenirii i-a fost inoculată ideea că mai e doar un pas până când angrenaje precum Terminator sau Robocop vor circula printre noi şi se vor comporta, eventual, la fel ca noi. Dar suntem în 2010 şi umanoizii întârzie să apară pe străzi şi prin casele noastre. Dacă Jules Verne a reuşit să prezică nişte lucruri destul de corect, showbiz-ul modern stă încă prost la capitolul previziuni despre roboţi.

Unde este Robocop?De ce n-am făcut rost fi ecare de Robocop-ul nostru până acum? Nancy Smith, Vicepresident of Marketing Communications, iRobot Corporation, spunea într-o declaraţie recentă că acest lucru, deşi nu s-a întâmplat cum ne aşteptam, este pe cale să se întâmple, dar nu aşa cum am fost noi educaţi să-l vedem. Roboţii vor fi prezenţi în jurul nostru în cele mai diverse forme şi mărimi şi se vor ocupa fi e numai de câte o sarcină specifi că, fi e vor fi roboţi multirol. De fapt, şansele să avem o Rosie ca în Familia Jetson în casă sunt mai degrabă mici. Mai multe sunt şansele ca apartamentul sau casa noastră să se îngrijească singure, fără a mai avea nevoie de un îngrijitor în persoană sau un android. De acest lucru se vor ocupa o serie de roboţi capabili să comunice între ei. Scenariul este mai degrabă unul de Flintstones, în care aparatura din casă e întruchipată de diverşi dinozauri care se descurcă singuri.Companiile nu prea au probleme cu adoptarea robotizării şi au şi de ce. Pentru acestea, un robot în plus înseamnă unul sau mai mulţi angajaţi în minus, eliminarea erorilor umane, randament mai mare şi, bineînţeles, reduceri de costuri. Problema cea mai mare pentru consumatorii casnici va fi încrederea. Va face robotul tot ce spun fabricanţii lui că face? Îşi va face treaba bine? Va fi o maşinărie sigură? Sau va aspira fi rele de păr de pe jos cu tot cu pisică? Până atunci, nu prea avem cu ce să ne jucăm acasă. În afară de vreo câteva aspiratoare, marile proiecte de roboţi per-sonali sunt fi e încă sub forma de planuri prin calculatoare, fi e în laboratoarele de dezvoltare, fi e au fost abandonate, precum AIBO, celebrul căţel robot de la Sony. Oricum, oamenii de ştiinţă par mai preocupaţi de funcţionalitatea roboţilor decât de aspectul lor uman. Cei preocupaţi de look fac bani cu roboţi într-o zonă care ar putea fi considerată de-a dreptul frivolă, despre care vom discuta mai târziu.

Previziuni pe buneSpre deosebire de sugestiile din fi lme, în ştiinţă se lucrează cu date şi termene serioase, pentru care oamenii îşi asumă răspunderea. Iată ce şi-au propus câteva guverne şi organizaţii şi ce au prezis oamenii de ştiinţă adevăraţi, nu futurologii autointitulaţi care ne-au povestit încă din anii `60 că într-un an, doi, vom avea fi ecare un Data lângă noi: guvernul din Coreea de Sud, de exemplu, şi-a propus ca în 2018, roboţii să efectueze în mod curent intervenţii chirurgicale. De aseme-nea, tot coreenii au anunţat că în ţara lor fi ecare gospodărie va avea cel puţin un robot până în 2020 şi au calculat că şi multe case europene vor avea unul, con-form Ministerului Coreean al Informaţiilor şi Comunicaţiilor. Cei de la TechCast spun că până în 2022, o treime din case şi organizaţii vor folosi roboţi care vor fi capabili să simtă mediul în care funcţionează, să ia decizii şi să înveţe. Marshall Brain, fondator al HowStuffWorks, spune că în 2030 roboţii vor putea face la fel de bine marea majoritate a operaţiunilor făcute acum de oameni. Helen Grainer, de la iRobot, a prezis că în 2034 majoritatea sarcinilor dintr-o casă normală vor

54 aprile 2010

UNDE-I G~SIM?

fi rezolvate de roboţi. Japonezii sunt mai optimişti. Conform unui raport al organizaţiei guvernamentale NISTEP, în 2014 vom folosi roboţi în agricultură, în 2017 vom avea roboţi capabili să aibă grijă de persoanele în varstă, iar în 2018, roboţii medicali vor fi folosiţi în chirurgie (cu un an mai devreme decât cei coreeni, se pare). În 2019, japonezii spun că vom avea roboţi casnici în aproape fi ecare locuinţă. NISTEP a anunţat că în 2021 vom avea nanoroboţi, iar un an mai târziu deja intrăm în era transumanismului. Acesta din urmă înseamnă folosirea roboticii şi a bioingineriei pentru îmbunătăţirea funcţiilor corpului uman.Evident că domeniul nu putea să nu intereseze şi armatele lumii. Iată ce spune Departamentul de Apărare al Statelor Unite: până în 2015, o treime din întreaga capacitate de luptă a armatei americane va fi asigurată de roboţi; până în 2035 vor fi gata de operaţiuni primii soldaţi robot din istorie; în 2038 vor exista aparate de zbor robotizate complet, autonome şi capabile de operaţiuni militare. Rămâne de văzut doar dacă nu cumva constrângerile bugetare care i-au făcut pe americani să mai sisteze câteva proiecte, inclusiv o nouă navetă spaţială, să nu afecteze şi aceste termene. Totuşi, până la datele respective, nu trebuie să uitam că de fapt, roboţii sunt în jurul nostru şi îndeplinesc deja o mulţime de roluri, doar că nu arată chiar ca în fi lmele SF pe care le-am văzut şi din acest motiv nu reuşim întotdeauna să-i observăm.

În spaţiuDeja prezenţi o dată acolo, un loc în care roboţii vor avea o prezenţă permanentă în maximum zece ani de acum încolo este planeta Marte, ne spun cei de la NASA. Charles Elachi de la NASA Jet Propulsion Labs a explicat într-o declaraţie recentă şi de ce. Un vehicul spaţial care călătoreşte cu circa 20.000 de kilometri pe oră trebuie să decelereze până la o viteză care să-i permită aterizarea în siguranţă în doar şase minute. O schimbare cam bruscă pentru un echipaj uman, aceasta pe lângă celelalte provocări pe care le poate întâlni o deplasare pe planeta roşie a unor cosmonauţi. Roboţii care vor ajunge pe Marte vor fi sufi cient de inteligenţi încât să strângă şi să analizeze probe ştiinţifi ce care vor ajuta cercetătorii să răspundă unor întrebări care ne frământă de mult. Printre altele, cu ajutorul ambasadorilor noştri cibernetici vom afl a mai multe despre modul cum s-au format planetele şi dacă există forme de viaţă pe corpul ceresc vecin cu noi în sistemul solar.

� ADULT ENTERTAINMENTCare ar fi putut fi domeniul care s` încurajeze designerii s` fac` robo]i cu tr`s`turi cât mai umane, eventual, [i mai sexy? Ca [i în cazul dezvolt`rii internetului, motivul apari]iei unor androide frumoase trebuia s` fi e ceva interzis minorilor. Roxxxy TrueCompanion, primul robot sexual, [i-a f`cut debutul pe pia]` anul acesta. Motorul s`u de inteligen]` artifi cial` a fost creat astfel încât s` înve]e din ceea ce îi place sau nu-i place proprietarului. În afar` de acest lucru, Roxxxy mai are [i un set de „personalit`]i” presetate, numite Frigid Farrah, Wild Wendy, Mature Martha. Utilizatorii pot, de asemenea, s` creeze ei în[i[i online perso nalit`]i noi [i chiar le pot schimba între ei. P`pu[a inteli-gent` cost` în jur de 9.000 de dolari la achizi]ie, spun creatorii

s`i. Pe lâng` pre], posesorii vor avea de achitat [i un abonament lunar.

� LA R~ZBOIUn alt domeniu în care robo]ii sunt din ce în ce mai impli-ca]i este cel militar [i de protec-]ie împotriva dezastrelor [i tero-rismului. Pe p`mânt, în ap` sau în aer, mii de robo]i deja desf`[oar` nenum`rate misiuni controla]i de la distan]` de oa-meni care nu mai au nevoie s` se expun` intemperiilor sau focului inamic. Dac` pân` nu demult, rolul robo]ilor pe câmpul de lupt` era de recunoa[tere, cercetare [i dezamorsare de bombe, dronele de tip Predator ([i nu numai) au devenit instrumente de atac folosite în r`zboiul antiterorism, fi ind dotate cu rachete. Numai compania iRobot a vândut peste 3000 de robo]i cu aplica]ii mili-tare armatelor, trupelor de poli-

ÎN PRES~

Mai nou, [i ziari[tii au parte de concuren]` (nu, nu de la bloggeri): în Chicago a ap`rut deja un redactor robot. E drept, specialitatea sa sunt [tirile despre baseball, deocamdat`, dar cine [tie, poate, pân` la urm`, toate [tirile vor fi redac-tate numai de c`tre robo]i. S-ar sc`pa mult mai u[or de acuza]ii de subiectivism, mai ales dac` la partea cu initia]ivele perso-nale ale robo]ilor cercet`torii nu vor înregistra progrese semnifi cative.

]ie [i for]elor de protec]ie civil`, dup` cifrele ofi ciale. Dincolo de avantajul securit`]ii personalului care poate comanda astfel de m`[in`rii de la mii de kilometri distan]`, robo]ii de pe câmpul de lupt` nu au necesit`]ile unor oameni, putând sta în misiune oricât este necesar sau pân` când au nevoie de alimentare.

� ROBO}I CU INI}IATIV~Tot de domeniul [tiin]ifi co-fantasticului ]inea [i ideea c` robo]ii ar putea decide singuri ce s` fac`. Un pas important în aceast` direc]ie s-a f`cut la Universitatea Tehnic` din Lyon, unde a ap`rut iCube, un robo-]el care vrea s` înve]e. Culmea e c` cercet`torii îl dezvolt` ca s` priceap` mai bine cum gândesc oamenii. Dar ce-[i doresc creato-rii s`i de la el este s` ajung` s` î[i schimbe comportamentul în func]ie de modifi c`rile din mediul în care func]ioneaz`.

Deocamdat`, robo]elul deprinde jocuri pe care oamenii din jurul s`u le joac`, dup` care se „distreaz`” [i el la fel. Avem [i o [tire care ar trebui s` ne dea emo]ii. Laboratory of Intelligent Systems din Ecole Polytechnique Fédérale de la Lausanne este o alt` institu]ie care a reu[it ceva impresionant: robo]i care evolu-eaz`. O serie de robo]i progra-ma]i s` foloseasc` o selec]ie de tip Darwinian pentru a înv`]a, a se schimba [i a evolua, au reu[it s` navigheze printr-un labirint de la un cap`t la altul. Mai mult, ace[tia au colaborat, s-au ajutat unul pe altul s` împing` diverse obiecte dintr-un loc în altul pen-tru a atinge un scop comun. {i mai interesant este c` între unii dintre robo]ei a ap`rut o rela-]ie de domina]ie, de pr`d`tor [i prad`. Se pare c` scenariile în care robo]ii se vor gândi pân` la urm` s` cucereasc` lumea nu au în spate numai SF.

TRENDS LIFESTYLEDT

56 aprilie 2010

Clar, acest ceas este în primul rând pl`cut la vedere. Probabil [i la purtat, dar deocamdat nu ne putem pronun]a pentru c nu am avut înc pl`cerea. Abia a fost lansat luna trecut [i abor-deaz un design care nu este specifi c celor de la Chopard. Aduce a ceas pentru pasiona-]ii de sporturi auto. Cadranul seam`n cu un motor pe care este gravat, în relief, numele produc`torului.

Creat pentru juc`torii de golf, fi e ei amatori sau profesioni[ti, acest ceas îmbin` mecanismul cu o aplica]ie GPS. Concret, cu ajutorul sistemului de pozi]ionare, acest ceas este o adev`rat` comoar` pe terenul de joc, pentru c` îl ajut` pe de]in`tor s` m`soare distan-]ele specifi ce acestui sport. Sistemul pus la punct de elve-]ieni se nume[te Rotar [i pre-supune fi xarea mecanismului 4 on

CEASURILE NU SUNT DOAR NI{TE PIESE CARE-}I ARAT~ ORA, CI ADEV~RATE ISTORII DESPRE TIMP.

LUC ENGINE ONE

HERCULES GOLF MASTER

2

1

Ave]i în fa] o pies care pe noi ne-a l`sat masc . Am încercat, în zadar, s ne d`m seama ce face fi ecare pies [i c`rui cadran îi corespunde. Apoi am citit specifi ca]iile: 36 de aplica-]ii, 1.483 de componente, un calendar perpetuu func-]ional pentru 1.000 de ani. Timpul în care a fost construit de c`tre Frank Muller: cinci ani. G`sim aici tot ce au celelalte

ce faccadran îi cocitit specifi ca]ii]ii, 1.483 de calen

Este un model realizat în serie limitat [i care con]ine 88 de piese. O singur întoarcere asigur 40 de ore de func]io-nare, iar cureaua este cusut` manual din piele de aligator. Pentru c este foarte valoros, are o închiz`toare tripl din aur solid. Locul de na[tere al acestei piese de colec]ie este ora[ul Neuchatel, iar numele casei procuc`toare este de fapt o anagram a numelui ora[ului: CR

ONOS

AETERNITAS MEGA 4

HAUTLENCE HL08

4

3

OUT OF OFFICE LIFESTYLEDT

2010 aprilie 57

Shopping

[i a carcasei pe lungimea unei axe mobile. GPS-ul este indicat în mod digital pe un cadran secundar al ceasului, vizibil dup` întoarcerea cadranului principal. Despre mate-rialele care-l compun avem numai cuvinte tari: carcas` din titan, geam din safi r. Mai r`mâne s` achizi]io-na]i unul [i s` ne spune]i apoi câte campionate de golf a]i câ[tigat în fa]a prietenilor cu acest mic [i util ajutor. Succes! sohorec.ch, 3.630 euro

Hautlence. Complica]iile acestui ceas arat ore, minute s`ritoare [i tot felul de probleme legate de energie [i iner]ie – vizibile prin tourbillon. S-ar putea s v fac` o foarte mare pl`cere s sta]i [i s privi]i cum func]ioneaz acest mecanism. hautlence.com, pre] la comand`

ceasuri la un loc: de la tourbillon la complica]ii sonore, de la cronogra-ful mono-pussoir split seconds la fazele lunii, de la ecua]ia timpului la calendar perpetuu complet.Ne întreb`m cumva dac acest cadran nu este aproape imposibil de citit din cauza aglomer`rii de in-dicatoare, scale [i subcadrane. Dar poate c a[a [i trebuie s fi e un ceas al c`rui pre] se ridic la 2,7 milioane de dolari. franckmuller.com

Deasupra tourbillon-ului, pe geam sunt marcate cu vopsea neagr patru numerale. Mecanismul are nevoie de întoarcere manual la fi ecare 60 de ore [i func]ioneaz la o frecven]` de 28.800 de vibra]ii pe or . chopard.com, 36.300 euro

OUT OF OFFICELIFESTYLEDT

58 aprilie 2010

Num`rul de locuri de munc` în domeniile „verzi” îl dep`[e[te pe cel din industriile poluante. Cel pu]in pe continentul nostru. Asta a ar`tat studiul „Low carbon jobs for Europe” f`cut de organiza]ia World Wide Fund for Nature (WWF). Industria mineritului, a gazelor, a electricit`]i, a cimentului sau a prelucr`rii metalelelor, asigur` 2,8 milioane de locuri de munc` în întreaga Europ`. În schimb, peste 3 milioane de joburi ]in direct de sectoarele bazate pe consum redus de energie.

1The Biosphere Farm by PhilipsDacă v-aţi gândit vreodată că tehnologia din bucătărie şi-a atins zenitul odată cu inventarea cuptoarelor cu microunde,

aveţi aici un simplu motiv pentru care să vă mai gândiţi puţin. Viitorul spaţiului în care orice om îşi găteşte mâncarea preferată va avea încoprorată o biosferă în care cresc zarzavaturi şi verdeţuri, iar ca bonus, cei de la Philips ne propun un sistem în care cresc şi peşti. Se pare că nu este doar un simplu acvariu cu vietăţi de decor, ci în el vor fi chiar peşti gata să sară în tigaie sau în tava de cuptor, cu garanţia că i-aţi crescut şi ştiţi ce conţin. Pe deasupra, senzaţia de prospeţime nu mai este doar o senzaţie, ci devine certitudine. Poate că sună a Star Trek ce scriem noi aici, dar tehnologia de

bază există deja şi se lucrează intens în laboratoare pentru ergonomizarea şi efi cientizarea ei. Bucătăria inteligentă va fi , de asemenea, şi o sursă importantă de hidrogen. Cum ce să faceţi cu el? Aţi putea alimenta viitoarea maşină cu motor pe un astfel de carburant combinat cu reziduurile rămase din prin bucătărie. Dacă vă faceţi griji cum o să curăţaţi un ditamai acvariul, staţi liniştiţi pentru că există peşti specializaţi în servicii de menajerie subacvatică. Sunt şi foarte gustoşi dealtfel.

2PRESSO Coffee MakerCafeaua este pentru mulţi dintre noi un ceas deşteptător nelipsit, un tabiet al dimineţilor sau măcar un motiv perfect

pentru socializare. Toată lumea ştie cum se face o

Românii au în sfâr[it un program Rabla pentru biciclete. A fost lansat de un complex comercial de articole sportive din Bucure[ti prin campania Trocathlon. De fapt, vorbim despre un târg de biciclete uzate sau alte feluri de produse sportive. Posesorii lor le pot pune la vânzare în cadrul magazinului din Militari, iar dac` le vând, primesc banii în cupoane valorice, pe care le pot folosi ca s`-[i cumpere articole noi.

44EXPRESIIEXPRESII GREEN GREEN LIFESTYLELIFESTYLE

ECO LIFESTYLEDT

cafea, chiar dacă măcar în mod teoretic. Fie ea la ibric, la fi ltru sau la expresor, oricum ai prepara-o tot consumi o grămadă de energie. Cineva s-a gândit că n-ar strica un coffee maker ecologic şi a pus în practică proiectul. A ieşit un aparat manual de făcut cafea. Nu mai trebuie băgat în priză, nu are nimic electric şi totul se bazează pe nişte apă caldă plus un pic de forţă în mâini pentru a acţiona braţele metalice cu roţi zimţate. Prin mişcarea aces-tora, apa pătrunde prin cafeaua proaspăt măcinată şi curge în ceaşcă. Mai simplu şi mai eco de atât nici că se putea. Cea mai bună aplicaţie a cestui fi ltru de cafea ar fi , la prima vedere, faptul că îl poţi lua ori-unde cu tine. La un picknic, pe terasa din grădină ori la serviciu şi toate astea fără grija că nu vei avea de unde să-l alimentezi.

3Eco ATMBancomatul ecologic şi-a intrat în drep-turi şi dă bani celor care îl alimentează cu telefoane vechi. Un astfel de dispozitiv

a fost deja instalat în oraşul american Omaha, în mijlocului unui supermarket. Cum funcţionează? Este capabil să examineze starea unui telefon mobil vechi, să îi determine potenţiala utilizare pe piaţa second hand şi să ofere posesorului contravaloarea device-ului în bani. Constructorul este o fi rmă din în San Diego, numită ReMobile şi a declarat că, în cele câteva luni de funcţionare, dispozitivul s-a dovedit unul cu succes la vechituri. La un singur automat fuseseră predate 23 de aparate vechi în prima zi, iar în a doua acesta eliberase peste 100 de dolari deponenţilor. ATM-ul are o cameră video şi un soft capabil să determine cât valorează telefonul predat, iar dacă valoarea lui este nesemnifi cativă, automatul eliberează totuşi un cadou. Gestul contează, nu?

TRIPLU CU TEMPORIZATORVom consuma mai pu]in energie cu aceast priz` tripl . Putem b`ga în priz fi erul de c lcat, de pild , iar când rotim de [techer putem programa ca în zece minute, alimentarea cu electricitate s se întrerup . La fel cu televizorul, pe care-l putem programa la o or , dou sau trei de func]ionare.

4H2O+ scraperPe româneşte, asta înseamnă „zgârie-apă”. Sunt nişte proiecte ecologice care prezintă viitorul clădirilor subacvatice în

care o să locuim când nu vom mai avea loc pe uscat, probabil. Imaginaţi-vă un colos precum turnul Burj Dubai, de aproape un kilometru înălţime, cu susul în jos. Aşa arată şi aceste blocuri care prezintă la extremităţi nişte tentacule ciudate care parcă… zgârie apa. Iată că am mai găsit încă o explicaţie plauzibilă pentru numele lor. Din câte am citit despre clădirile cu pricina, am ajuns la concluzia că, pe lângă faptul că au o sursă de energie proprie şi un echipament de stocare ultra-performant, aceste structuri pot alimenta cu hrană din ocean toţi oamenii de la bord. Meniul principal va fi alcătuit din peşte: prăjit, fi ert, marinat, în ulei, în sos tomat etc. Şi probabil că nu vor lipsi fructele de mare şi supa de plancton.

2010 aprilie 59

http://www.byblos.ro

OUT OF OFFICE LIFESTYLEDT

2010 aprilie 61

Your List

CREATING THE PROJECT OFFICE: A MANAGER'S GUIDE TO LEADING ORGANIZATIONAL CHANGERandall L. Englund, Robert Graham, Paul C. DinsmoreCreating the Project Offi ce este scris pentru managerii care vor s g`seasc metode de a-[i transforma organiza]iile în locuri de munc mai efi ciente, care s lucreze pe proiecte. {i a[a cum spune [i aceast carte, nu exist metod mai bun decât crearea unui birou pentru proiecte, croit în func]ie de necesit`]ile organiza]iei. Dincolo de rezultatul care este reprezentat de produse mai bune generate de proiecte, o asemenea schimbare duce la rândul ei la o alta: la trecerea organiza]iei de la una bazat pe func]ii, la una bazat pe proiecte.ISBN-13: 978-0787963989

THE C++ PROGRAMMING LANGUAGE: SPECIAL EDITIONBjarne StroutstrupC`r]ile tradi]ionale despre programare sau limbaje de programare explic ce este un limbaj de programare [i cum se folose[te. Dar mul]i ar vrea s afl e de ce un limbaj de pro-gramare este a[a cum este [i cum a ajuns în acest fel. Aceast carte r`spunde la ultimele dou întreb`ri pentru C++. Explic modul cum acest limbaj de programare a evoluat, descrie problemele cheie, scopul designului, ideile programului [i constrângerile de care s-a lovit. Nu în ultimul rând, din aceast carte pute]i afl a istoria din spatele C++.ISBN-13: 978-0201700732

IDENTIFYING AND MANAGING PROJECT RISK: ESSENTIAL TOOLS FOR FAILURE-PROOFING YOUR PROJECT Tom KendrickOrice manager de proiect [tie c acest tip de demers este prin defi ni]ie unul riscant. Între constrângerile de timp, problemele tehnice [i resursele limitate, lucrurile care ar putea s mearg prost câteodat chiar o fac. De aceea, una din sarcinile cele mai impor-tante ale unui manager de proiect este luarea în considera]ie a tuturor riscurilor care ar putea s apar pe parcurs. Aceast carte v ajut s v feri]i de e[ecuri îmbun`t`]indu-v` capacit`]ile de analiz a riscului.ISBN-13: 978-0814413401

MATHEMATICS FOR ECONOMICS AND FINANCE: METHODS AND MODELLINGMartin Anthony, Norman BiggsO introducere în metode de calcul [i algebr pentru studen]ii la discipline precum econo-mie, fi nan]e, afaceri, management [i contabilitate. Aceast carte este destinat unor cititori care au mai avut deja contacte cu calculul diferen]ial, dar poate fi abordat [i de cei cu mai pu]in experien] , eventual împreun cu o alt carte care s explice matematica de la un nivel mai de baz . P`r]i din acest volum au fost inspirate dintr-un curs predat de autori studen]ilor de la [tiin]e economice la London School of Economics.ISBN-13: 978-0521559133

PE SCURT

The C++ Programming Language: Special Edition

„Un must-have pen-tru biblioteca oric`rui

programator în C++. Nu este pentru nepri-cepu]i [i n-ar fi recomandarea mea pentru ni[te programatori încep`tori care vor s` înve]e singuri, cu ajutorul tutorialelor, acest limbaj. Este, în schimb, o carte excelent` pentru programatorii care se automoti-veaz [i pentru studen]ii care înva] sub atenta îndrumare a unui cadru didactic. Ca progra mator cu experien] în C++, g`sesc aceast carte foarte util pentru în-]elegerea modului cum se folose[te [i se comport acest limbaj de programare.”Al Stevens, Dr Dobb’s Journal

Identifying and Managing Project Risk: Essential Tools for Failure-Proofi ng Your Project

„Aceast carte este atât despre [tiin]a managementului proiectelor, cât [i despre arta managementului proiectelor. O carte foarte bun pentru nou-intra]ii în aceast` meserie, pentru cei cu experien] , dar [i pentru cei care aspir la o astfel de carier . Episodul în care canalul Panama este dat drept exemplu este una dintre cele mai gr itoare pilde pentru modul cum unele proiecte sunt destinate e[ecului, iar altele succesului. Nu mai aveam r`bdare s ajung s citesc despre felul cum s-a terminat acel proiect!” Nancy MacDonald, Associate Partner, Accenture

Toate volumele pot fi cump`rate din libr`ria

online www.byblos.ro. Codul ISBN v va ajuta

s le identifi ca]i imediat.

Byblos

OUT OF OFFICELIFESTYLEDT

10 decembrie 2009

Playerele Blu-ray – HDTV real

Calitatea face diferen]a

Aparatul celor care vor filme f`r compromisuri.

SONY PS3 SLIMS-ar putea s v întreba]i ce caut` o consol de jocuri, chiar daca este printre cele mai bune din lume, în aceast selec]ie. R`spunsul e simplu: 2 în 1. {i copiii sunt ferici]i jucându-se, [i adul]ii se simt bine urm`rind fi lme la aceea[i calitate ca la playerele consacrate de la Sony, printre cele mai

bune din lume. A[tept`m cu interes compatibilitatea cu tehnologia 3D. 300 USD, www.sony.com

PRODUCTSLIFESTYLEDT

62 aprilie 2010

PANASONIC DMP-BD60Un model recomandabil celor care apreciaz accesul facil la materiale de pe internet, precum streaming de clipuri de pe YouTube sau albume foto de pe Picasa. Fa] de DMP-BD35, predecesorul s`u, acest model are [i o serie de op]iuni multimedia în plus. O alt` noutate ad`ugat de japonezi în acest aparat este portul USB situat, convenabil, în fa] , lâng slotul de card SD. O caracteristic simpatic la telecomand este designul gândit în a[a fel încât mâna st confortabil pe ea imediat ce începem s o folosim. Un lucru de luat în seam în ziua de azi este prietenia cu mediul înconjur`tor, iar Panasonic s-a gândit [i la acest lucru. BD60 este unul din modelele cele mai pu]in consumatoare de energie electric de pe pia] . 300 USD, www.panasonic.com

Pentru cine are un televizor HD, benefi ciile tehnologiei Blu-ray pot fi v`zute [i din spa]iu. Imaginile disponibile prin vechile DVD-uri nu dep`[esc 350.000 de pixeli, pe când cele dintr-un clip HD 1080p au peste dou milioane. Deci, dac vrem imagini frumoase, detaliate [i de calitate de pe discuri, în mod sigur ar trebui s apel m la Blu-ray. Oricum vom ajunge acolo, mai ales de când 1080p a devenit un standard de facto în materie de HDTV, iar playerele au tot mai multe op]iuni convenabile, precum conectivitatea la internet. Calea înainte o reprezint aceste aparate ast`zi. Dac ne-am lua un DVD player acum, ar fi ca [i cum ne-am cump`ra c`ru] în loc de ma[in în 2010.

SAMSUNG BD-P1600Acest model de la cunoscuta companie coreean este un aparat foarte capabil, cu o multitudine de posibilit`]i, mai ales de streaming multimedia. 300 USD, www.samsung.com

DIMENSIUNI2,13 x 17 x 7,83 inci

IE{IRI VIDEOCompozit, component, HDMI

FORMATE VIDEO480p, 720p, 1080i, 480i, 1080p60, 1080p24

FORMAT DE DISCDVD Video, Blu-ray, CD Audio

NETWORKINGEthernet

LG BD390Urma[ al lui BD300, unul dintre playerele cu cea mai mare vitez de înc`rcare, 390 nu se dezminte nici el [i este un pretendent solid la tiltul de cel mai rapid player de pe pia] . 450 USD, www.lge.com

DIMENSIUNI2,2 x 17 x 10,9 inci

IE{IRI VIDEOCompozit, component, HDMI

FORMATE VIDEO480p, 720p, 1080i, 480i, 1080p60, 1080p24

FORMAT DE DISCDVD Video, Blu-ray, CD Audio, CD (JPEG), CD

(MP3), DVD (JPEG), DVD (MP3)

NEWORKING802.11n, Ethernet

CALENDARCONFERIN}EAGORA GET IN CONTACT WITH YOUR

FUTURE BUSINESS PARTNERS!

C O N F E R I N Ț E L E

REGIONALEC O

RROADSHOW DE TEHNOLOGIE ȘI FINANȚĂRI

Conferin]ele de Solu]ii Agora sunt o suit` de manifest`ri care alterneaz` workshop-uri interactive cu discu]iiîn cadrul unor mese rotunde cu public, pe durata unei zile. Scopul Conferin]elor de Solu]ii Agora este de a prezenta punctele de vedere ale marilor juc`tori în domeniile de interes asupra tendin]elor pie]ei, precum [i a aduce laolat` furnizori [i utilizatori de solu]ii care, în cadrul discu]iilor one-to-one vor putea pune baza unor colabor`ri viitoare. Spa]iul special destinat fi ec`rui partener permite atât prezent`ri demonstrative ale solu]iilor, cât [i discu]ii mai restrânse pe marginea acestora. La Conferin]ele de Solu]iiAgora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori economici, Chief Financial Offi cers, directori de achizi]ii din companiile medii [i mari [i administra]ia public`. Audien]a minim`: min. 50 de persoane / conferin]`.

� Solu]ii pentru IMM-uri (ERP, CRM, Document Management, BI)

11 martie

C O N F E R I N Ț E L E

DE SOLUȚIIC O

DC O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

Conferin]ele Regionale Agorasunt un Roadshow de tehnologie [i fi nan]`ri care promoveaz` solu]iipentru sc`derea costurilor [i efi cientizarea afacerilor [i solu]ii de fi nan]`ri nerambursabile [i/sau par]ial rambursabile [i asigur`ri. Conferin]ele au fost lansate în februarie 2005 [i au înregistrat 52 de prezen]e pân` la sfâr[itul anului 2009 în cele mai dezvoltate regiuni ale ]`rii, însumând o audien]` de peste 5.000 de participan]i din aproape 4.000 de companii.http://solepad.agora.ro

� Ia[i (Ia[i, Vaslui, Boto[ani)19 martie

� Bra[ov (Bra[ov, Covasna)20 aprilie

� Sibiu (Sibiu, Alba, Mure[)21 aprilie

� Cluj-Napoca (Cluj,Bistri]a-N`s`ud)23 aprilie

� Craiova (Dolj, Olt, Teleorman)18 mai

� Timi[oara (Timi[, Cara[-Severin, Arad)20 mai

� Constan]a (Constan]a, Tulcea, C`l`ra[i) 8 iunie

� Gala]i (Gala]i, Br`ila, Ialomi]a)9 iunie

Conferin]ele de Tehnologie Agora reprezint` o suit` de manifest`ri menite a prezenta solu]ii concrete pentru administra]ia public` central` [i/sau institu]iile fi nanciar-bancare, telecom, utilit`]i [i marile companii. La Conferin]ele de Tehnologie Agora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori IT, persoane care stabilesc bugetele de achizi]ii în marile corpora]ii. Audien]a minim`: cca. 60 de persoane / conferin] . Conferin]ele de Tehnologie Agora au debutat în 2008, înregistrând 20 de conferin]e în primii 2 ani, audien]a fi ind între 70 [i 140 de participan]i / conferin]`.http://atc.agora.ro

� Storage27 ianuarie

� Unifi ed Communications10 februarie

� Virtualizare24 martie

� Securitate14 aprilie

� Business Continuity/Disaster Recovery28 aprilie

� Centre de date12 mai

� Open Source/ Free Software27 mai

� Solu]ii New Business (SaaS,Cloud Computing,Outsourcing)3 iunie

� Managementul infrastructurilor IT16 iunie

� Intelligent Networks 30 iunie

http://www.samsung.ro