B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 6 - Iunie 2013 www.ittrends.ro

„Pe partea de produse, Fujitsu va rămâne întotdeauna un „Pe partea de produse, Fujitsu va rămâne întotdeauna un pionier al inovaţiilor, cu un portofoliu sofisticat de soluții de pionier al inovaţiilor, cu un portofoliu sofisticat de soluții de

infrastructură, pornind de la echipamente destinate utilizării infrastructură, pornind de la echipamente destinate utilizării la birou până la cele destinate utilizării în centre de date.”la birou până la cele destinate utilizării în centre de date.”

Pag. 14-15Pag. 14-15

Executive Director, Fujitsu Technology Solutions GesmbH, Romanian BranchExecutive Director, Fujitsu Technology Solutions GesmbH, Romanian Branch

INTERV IUR I

Bogdan Băndilă,Bogdan Băndilă,Director General AdjunctDirector General Adjunctşi Chief Information Offi cerşi Chief Information Offi cer Pag. 4

Florin Ilia,Florin Ilia,Vicepreşedinte Vicepreşedinte SIVECO RomaniaSIVECO Romania Pag. 6 Valentina BaciuValentina Baciu

Tadeusz Kuropatwinski,Tadeusz Kuropatwinski,General Manager,General Manager,XTB RomaniaXTB Romania Pag. 7Pag. 7

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 6 - Iunie 2013

E D I T O R I A L

Editorialul de faţă este, practic, o repunere pe tapet la un alt nivel a problematicii celui din numărul trecut al revistei, intitulat „Încrederea în cloud, pusă la tes-tare”, şi s-a născut în urma unui comentariu extrem

de pertinent al unui cititor. Un comentariu care se duce, de fapt, direct la „inima” problemei cloud computing-ului şi pe care, de aceea, îmi permit să îl reiterez în debutul arti-colului curent.

„Până acum, nimeni – inclusiv băieții de la Microsoft România – nu a reușit să îmi răspundă convingător la întrebarea: „DE CE aș muta datele mele private în cloud (într-un cloud administrat de altul)?” Merită sacrificată complet intimitatea doar pentru a economisi nişte bani, pentru a nu mai cumpăra niște hardiskuri care să stocheze datele local? Cuvintele astea frumoase și sforăitoare, „agi-litate”, „flexibilitate”, „concentrare pe business”, etc. pot fi tentante, dar sunt simple povești. În joc sunt INTIMITATEA ȘI VIAȚA FIECĂRUIA DINTRE NOI, orice-ar grăi broșurile de marketing! Depinde de scara de valori a fiecăruia dintre noi: ce e mai important, BUSINESS-UL sau VIAȚA? Pentru mine, răspunsul e clar!”

De la apariţia articolului şi a comentariilor aferente şi până acum s-au întâmplat două evenimente cu semnificaţii apa-rent banale, dar extrem de interesante dincolo de aparenţe.

Primul eveniment s-a petrecut în cadrul ediţiei din acest an LOAD (Linux Open Alternative Days) şi se referă la o prezentare ţinută de un nume cunoscut pe piaţa IT locală, Dragoş Mănac. Vorbind despre cloud computing, dl. Mănac ridica o întrebare cât se poate de legitimă: dacă fenomene precum cloud computing vor duce la disoluţia actualelor identităţi IT date de soluţii şi produse într-un sos universal al serviciilor diferenţiate doar prin preţ, care va fi viitorul unor nume care astăzi încă sunt pilonii pieţei globale de tehnologie, cum ar fi Microsoft, Dell, HP sau IBM?

Al doilea eveniment a venit din Statele Unite, legat de scandalul datelor procesate în cloud de diverse firme şi „citite” de agenţiile de securitate americane, şi a constat într-o declaraţie, memorabilă după mine, a preşedintelui Barack Obama, care în esenţă a spus că nimeni nu poate avea pretenţia la securitate 100% în condiţiile menţinerii unei intimităţi individuale de 100%.

Bun, pentru simplificarea chestiunii, să luăm în consi-derare următoarea situaţie, care nu mai pare deloc utopică, a activităţii umane în ansamblul ei: toţi oamenii de pe pla-netă au acces liber şi gratuit la Internet (deloc o utopie având în vedere recent anunţatul plan Google de a oferi In-ternet gratuit întregii planete), desktop-urile şi laptop-urile au dispărut din activitatea cotidiană, fiind înlocuite de mici

dispozitive mobile universale, iar toate datele primite şi transmise de aceste dispozitive vor fi procesate în cloud.

Este greu de crezut în atari circumstanţe că multe nume tehnologice din ziua de azi vor mai spune ceva cuiva. Într-un astfel de mediu al activităţii umane, nu mai poate conta decât calitatea şi preţul serviciului. Iar cum diversele stan-darde promovate actualmente cu asiduitate şi reglementate de organisme internaţionale au darul uniformizării, fac-torul calitate va conta din ce în ce mai puţin ca diferenţiator. Întrebările care se nasc sunt: De ce le-ar conveni giganţilor tehnologici de azi aneantizarea identităţii lor într-o masă amorfă de furnizori de servicii? De ce, conştienţi fiind că un asemenea viitor a trecut din sfera posibilului în cea a probabilului, aceşti furnizori de tehnologie nu numai că nu fac o pauză, dar îşi intensifică eforturile de promovare a cloud computing-ului ca panaceul tehnologic al viitorului?

Recenta declaraţie a preşedintelui Obama furnizează, după mine, cel puţin câteva răspunsuri la astfel de întrebări. Şi asta deoarece, dincolo de ceea ce spun anunţurile de marketing ale diverselor companii, cloud computing-ul mai înseamnă ceva. Ceva care ţine de cu totul altă dimensiune existenţială a omului. Înseamnă predictibilitate. Înseamnă transformarea tehnologiei în actor principal de menţinere a liniştii pe scena societăţii umane.

Iar miza întregului joc aici o constituie cloud-ul public. Adică acel mediu de procesare a datelor folosit de către masele de utilizatori individuali, cei mai greu de supra-vegheat. Dacă avantajele cloud-ului au convins deja foarte multe firme să adopte un cloud privat, prin aceasta ele asumându-şi şi responsabilitatea „supravegherii” anga ja-ţilor şi a datelor procesate, cloud-ul public nu a reuşit încă să convingă locuitorii planetei. Deşi, ca să dăm un exemplu trivial, toţi utilizatorii de telefonie mobilă, de pildă, sunt de ani buni în cloud computing.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, pe multe continente s-a exclamat: „Never again!” Să nu se mai repete niciodată o asemenea experienţă. Şaptezeci de ani mai târziu, cloud computing poate reprezenta, de fapt, răspunsul la întrebarea fundamentală legată de acea exclamaţie: Cum să procedăm? Cloud computing are darul de a însemna prevenirea bolii şi de a evita tratarea maladiei, cu costuri în pierderi de vieţi umane infinit mai mici. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Beneficiarii cloud-uluide Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 6 - Iunie 2013

Documentul a fost semnat de Peter Gleissner, Director de Vânzări pentru zona UE, Intel, care a declarat: „Suntem un puternic susținător al intențiilor de a tehnologiza sistemul educațional din România. Investiția de astăzi în aptitudini specifice secolului 21 va contribui la creșterea competitivității ţării și va asigura succesul viitor”.

Intel a prezentat astăzi expoziţia „Clasa viito-rului”, pentru a demonstra cum funcționează conceptul de „învăţământ 1:1”  în școală. Intel și parteneri din industrie au prezentat  echipa-mente digitale special concepute pentru elevi și profesori, table interactive şi manuale digitale, toate conectate la Internet.

Documentul semnat astăzi prevede, de ase-menea, că Intel şi Guvernul României vor cola-bora pentru implementarea programului Intel®

Teach, pentru dezvoltarea profesională a cadre-lor didactice. Profesorii români vor fi instruiți prin Intel® Teach până în anul 2015. Programul este o iniţiativă globală a Intel, creată special pentru profesori, care integrează tehnologia în lecţii. Intel Teach asigură dezvoltare profesională pentru profesorii claselor 1-12 la toate disci-plinele, ajutându-i să integreze tehnologia în lecțiile lor. Totodată, pentru elevi, Intel Teach contribuie la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, gândire critică și lucru în echipă.

Soluţiile de 1:1 e-Learning sunt dezvoltate de companii de IT din Europa Centrală şi de Est, oferind un impuls economic regiunii. Intel este un binecunoscut susţinător al educaţiei, având numeroase iniţiative în acest domeniu. În Româ-nia, la nivel preuniversitar, pe lângă progra mul Intel® Teach şi soluţiile de 1:1 e-Learning, Intel

organizează numeroase competiţii educaţionale, precum Intel International Science and Engi-neering Fair (Intel ISEF), cel mai mare concurs de ştiinţă şi inginerie din lume dedicat elevi lor, şi Intel Business Challenge, o competiţie de pla-nuri de business pentru tinerii studenți, între-prinzători. Recent, în Statele Unite ale Americii, Ionuț Budișteanu, un licean din Râmnicu Vâlcea, a câștigat la Intel ISEF premiul cel mare, Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 de dolari.

Compania Intel este, de asemenea, implicată şi în sectorul universitar în România, având numeroase parteneriate cu cele mai importante centre universitare din țară. În anul 2012, Intel a deschis Intel Open Student Lab la Universitatea Politehnica din București, la care au acces anual 650 de studenți interesați de cercetare în dome-niul software Open Source. �

Intel şi Guvernul României semnează un Protocol de Colaborare

Având o experienţă îndelungată în dezvoltarea de proiecte educaţionale în întreaga lume, Intel Corporation a semnat cu Guvernul României, în 14 iunie 2013, un Protocol de Colaborare, prin care se creează cadrul pentru dezvoltarea unui program de 1:1 e-Learning (un copil – un calculator; un profesor – un calculator) în şcolile din

ţară, până în 2015. Intel intenționează să ofere sprijin de specialitate Guvernului în a evalua, concepe și implementa instrumente educaționale specifice secolului 21, constând în echipamente hardware și software dedicate.

Peter Gleissner

P E S C U R T

Faruri care salvează vieți omenești, display-uri captivante ce permit fotografiilor să își spună propria poveste, experiențe personalizate de shopping. Acestea sunt doar câteva dintre inovațiile prezentate de

Intel la cea de-a 11-a ediţie a Research@Intel, eveniment anual cu cele mai noi inovații în cercetare, dezvoltate intern de Intel, cât și împreună cu cola-bo ratori externi. Justin Rattner, Chief Technology Officer al Intel, a deschis evenimentul prin prezentarea unora dintre cele 20 de proiecte de cercetare.

Prezentările demonstrative la Research@Intel au fost împărţite în patru zone diferite. Aceste zone includ:

Îmbogățirea vieții: Dezvoltarea de experiențe care simplifică, consolidează și îmbogățesc viețile oamenilor. O demonstrație intitulată „Be Meaningful”, care utilizează tehnologia „Shelf Edge” (SET) ajută la detectarea prezenței unei persoane într-un magazin și creează o experiență de shopping mai bună, personalizată. Dacă o mașină are nevoie, de exemplu, de un filtru de aer, atunci când proprietarul intră într-un magazin de piese auto, SET poate folosi arhiva de service a automobilului pentru a–i indica proprietarului un anumit filtru pentru maşină. Dacă o persoană este alergică la alune, SET îl avertizează despre produsele care conțin alune. În cazul în care o persoană plănuiește să gătească somon pentru cină, SET poate recomanda cel mai bun vin care se potriveşte cu acel fel de mâncare.

The Data Society: Pe lângă depăşirea limitelor a ceea ce pot face instituțiile cu colecţiile mari de date (Big Data), Intel Labs a pus accent

pe explorarea schimburilor de date relevante între utilizatori. Cercetătorii caută modalități de a adapta infrastructura digitală pentru a permite oa-menilor să lucreze cu informații digitale mai ușor și mai eficient. Într-o demonstrație intitulată „Vibrant Data Communities”, cercetătorii Intel Labs combină date publice și personale cu algoritmi sensibili la context, pentru a identifica și prezenta cele mai utile informații utilizatorilor. De exemplu, senzorii de calitate a aerului dintr-un cartier ar putea ajuta la ghidarea în timp real a unei persoane pentru evitarea zonelor cu polen în sezonul alergiilor.

Totul inteligent: Inovații care transformă obiecte neînsuflețite prin adăugarea de simțuri, ajutând la crearea de experiențe durabile și in-teligente. Cercetătorii lucrează la instrumente ușor de utilizat pentru a face ca o locuință să reacționeze la evenimente și la nevoile unei familii. Demonstrația arată cum se pot interconecta cu ușurință o cameră web şi un sistem de muzică pentru a funcționa ca un sistem de securitate, și cum se poate conecta o cameră web, care primește indicii contextuale de la un copil într-un pătuț, cu o alarmă aflată lângă patul părinților, pentru a servi ca un sistem de monitorizare al copilului.

Bazele tehnologiei: Construcții tehnologice - inclusiv circuite, arhitectură și software - care oferă o fundație pentru toate domeniile de mai sus. De exemplu, showcase-ul „Protecting Sensor Data” folosește hardware și software Intel pentru a preveni accesul la informațiile cu caracter personal, înregistrate de camere, microfoane, și localizatoarele GPS încorporate în dispozitive mobile. �

Intel Labs privește în viitor

www.ittrends.ro

3Nr. 6 - Iunie 2013

Costuri totale* cu 68% mai mici. O investitie care merita.Sistemele HP Blade se amortizeaza in aproximativ 7 luni*.Centrul de date reprezenta si un centru de costuri. Nu si de acum inainte. Sistemele HP Blade cu servere HP ProLiant Gen8 rezolva problema costurilor si complexitatii prin inteligenta, eficienta integrata si disponibilitate maxima.

Puterea infrastructurii convergente HP este aici.

*Pentru detalii, vizitati hp.com/go/proliantgen8_blades

© Copyright 2013 Hewlett-Packard Development Company, L.P. The information contained herein is subject to change without notice. The only warranties for HP products and services are set forth in the express warranty statements accompanying such products and services. Nothing herein should be construed as constituting an additional warranty. HP shall not be liable for technical or editorial errors or omissions contained herein.

Intel, the Intel logo, Xeon, and Xeon Inside are trademarks or registered trademarks of Intel Corporation in the U.S. and/or other countries.

Sistemul HP Blade cu servere HP ProLiant BL460c Gen8 este echipat cu procesor Intel® Xeon® seria E5-2600 si Sistemul HP Blade cu servere HP ProLiant BL660c Gen8 este echipat cu procesor Intel® Xeon® seria E5-4600

Disponibile prin partenerii Network One Distribution:Bucuresti - Kapsch Romania

Bucuresti - Python Systems

Constanta - Forte Systems

Galati - Romlotus Computers

Iasi - Quartz Matrix

Oradea - CG&GC HiTech Solutions

Timisoara - Eastern Digital

www.ittrends.ro

4 Nr. 6 - Iunie 2013I N T E R V I U

Rep.: Prin prisma experienței Dvs. cum vedeți rolul unui CIO într-o companie românească, mai apropiat de conducerea executivă, implicat în a stabili strategia companiei și de a participa activ la imple-mentarea ei și la creșterea profitabilității, sau vedeți departamentul de IT mai de-grabă ca pe un departament care furni-zează servicii organizației și care este mai puțin implicat în stabilirea strategiei?

Bogdan Băndilă: Cred că nu există o rețetă universală, există factori care luați în ansamblul lor pot defini un rol strategic sau unul operațional pentru departamen-tul IT și implicit CIO. Vorbim de factori pre-cum domeniul în care compania activează, rolul pe care Sistemele Informatice îl joacă în cadrul organizației. Spre exemplu, o companie pentru care definiția Sistemelor Informatice se reduce la rețeaua de calcu-latoare, mail, sistemul contabil și eventual prezența web, nu va avea niciodată dorința de a implica CIO în definirea strategiei. La polul opus ar fi companiile al cărui busi-ness se bazează pe Sisteme Informatice și Soluții Tehnice avansate (ex. business online, telco). În acest caz CIO sau CTO va fi implicat activ în definirea strategiei companiei. Dar indiferent de organizație și de tipul ei orice CIO este implicat activ în execuția strategiei.

Nu trebuie neglijat în acest context poziționarea CIO (și a departamentului pe care îl conduce) în cadrul organizației. În cazul în care cunoștințele lui nu se limitează la aria tehnică pur IT, și cunoștințele sale de business îl poziționează ca un partener, atunci șansele de a fi implicat în stabilirea strategiei sunt mult mai mari fiind evident faptul că tehnologia poate fi un „enabler”/ catalizator sau un factor de risc în execuția strategiei.

Firesc, în cazul rolului preponde rent operațional, în cazul în care valoarea adău-gată a Sistemelor Informatice și implicit a departamentului IT nu este conștientizată de către întreaga organizație, departamen-tul IT va fi perceput ca un simplu furnizor de servicii.

Rep.: Tendințele momentului sunt date de cloud computing, mobilitate, consume rizare. Cum vedeți aceste tendințe cro in du-și drum în companiile românești, în mod particular în compania Dvs.? O altă tendință în vogă este BYOD și chiar BYOA. Care este părerea Dvs. în această privință?

B.B.: Orice organizație trebuie să fie la curent și să poată evalua oportunitatea implementării de noi tehnologii în fiecare din stagiile de dezvoltare ale acestora: incipientă, matură, eficientă. În acest con-text aceste noi concepte pot să fie adap-tate de o organizație în funcție de propri-ile nevoi și/sau cultură organizațională existentă.

Spre exemplu, cloud computing ca și con-cept, indiferent de natura sa, Private sau Public împreună cu modelele existente de servicii precum Infrastructure-as-a- Service (IaaS), Platform-as-a-Service (Paas), Soft-ware-as-a-Service (SaaS) oferă extrem de multe posibilități unui CIO să răspundă nevoilor organizației atât din perspectiva eficienței operaționale, efici enței finan-ciare, time to market...

Sistemele Informatice din companiile românești au dobândit un grad ridicat de maturitate și complexitate, susținute de capabilități tehnice foarte bune ale specialiștilor IT din România. Avem multe exemple de „early –adopters” și nu numai la nivelul marilor organizații dar și la nivelul organizațiilor de mici dimensiuni, organizații pentru care modelele cloud

computing dau acces rapid la sisteme și soluții pentru care în trecut ar fi avut ne-voie să investească timp și fonduri. Și în organizația noastră am experimentat cloud computing iar acum suntem în plin proces de extindere a modelului la nivel industrial.

Trecând peste nevoile stricte de busi-ness de a avea angajați mobili, modele de tipul „work from home” aduc o presiune constantă asupra departamentului IT în principal prin prisma securității accesului și a datelor. Suplimentar, consumerizarea ca și promotor al evoluției tehnologice, pe lângă efectul extrem de benefic de in-struire al utilizatorilor prin propria-voință, aduce extrem de multă presiune pentru organizațiile care au lansat BYOD prin va-rietatea de echipamente și tehnologii care trebuie integrate după aceleași principii unice de securitate. Iar când discutăm de securitate trebuie să fim conștienți de faptul că în ideea de a ajunge pe piață la momentul oportun, produse destinate con-sumatorului final pot fi lansate fără un grad de maturitate suficient, fără soluții care permit integrarea dpdv al securității….

În acest context aceste concepte trebu-iesc aplicate cu discernământ astfel încât avantajele pe care le dau ele, precum mo-tivarea angajaților, flexibilitatea, creșterea productivității, reducerea costurilor, să nu devină mai apoi un risc, al cărui efort de gestionare poate să devină considerabil. �

CIO: informație și nu doar tehnologie

Aşa cum v-am obișnuit de ceva vreme, ca efect al parteneriatului cu CIO Council, continuăm seria de interviuri cu CIO din cele mai semnificative companii din economia românească. În această ediție, a avut amabilitatea să ne ofere o nouă perspectivă asupra pieței și industriei, domnul Bogdan Băndilă, Director General Adjunct, Distrigaz Sud Retele și Chief

Information Officer, GDF Suez Energy Romania.

de Romulus Maier

Bogdan Băndilă, Director General Adjunct şi Chief Information Officer

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

5Nr. 6 - Iunie 2013

www.ittrends.ro

6 Nr. 6 - Iunie 2013I N T E R V I U

În august 2010, o căutare pe Google după e-learning oferea aproximativ 197.000.000 de referinţe. Azi apar peste 1.130.000.000. La nivelul Uniunii Europene, eLearning este un cuvânt cheie în construirea unei Europe moderne, digitale, pe care o numim eEuropa (European knowledge society).

Cu asemenea argumente, suntem inte-resaţi, firesc, să aflăm încotro se îndreaptă piaţa de eLearning şi care este apor-tul Ro mâniei? Florin Ilia, Vicepreşedinte SIVECO Romania, companie care dezvoltă proiecte de eLearning în peste 20 de ţări, ne oferă răspunsurile.

IT Trends: „e” din eLearning vine de la „electronic” sau de la „engaged” - a capti-va, a antrena?

Florin Ilia: Ambele variante, dar o pre-fer pe-a treia! „e” vine de la „enhanced” - învățare îmbogățită, intensificată. Toate proiectele mari de educaţie pe care firma noastră le dezvoltă sunt definite de această idee. Obiectivele didactice sunt în prim-plan, iar IT-ul vine să le întregească, să le susţină. Deși firma noastră este de IT, am înțeles asta de la început și ne-am aliat cu pedagogi. Tot ce contează este ca elevul să fie în centrul atenţiei. Trebuie să ne gândim cum îl ajutăm să abordeze viaţa lui de după şcoală, când va intra pe piaţa muncii, când va trebui să fie pregătit pentru meserii care azi nu există. Aceasta este preocuparea esenţială.

În toate ţările lumii există un interes cres-cut pentru utilizarea eLearningului în şcoli de către elevi şi profesori. Când SIVECO a intrat în acest domeniu acum peste zece ani, eLearningul era legat de universităţi şi corporaţii, de fapt aşa a şi pornit, ca un instrument pentru pregătirea la distanţă a adulţilor. Folosirea eLearning-ului în clasă, la școală, ca instrument în mâna profeso-rului, a fost una din inovațiile platformei noastre AeL. Azi, am adus eLearningul în 30.000 de şcoli din Europa, Comunitatea Statelor Independente, Golful Persic, nordul Africii, în cadrul unor proiecte care sunt ba-zate pe principiul „enhanced learning”.

România a devenit un exportator de inte-ligenţă, iar acest lucru a fost posibil pentru că am putut replica cu rezultate excepţionale în ţări îndepărtate, cu o cultură diferită, unul dintre cele mai mari proiecte realizate în România: Sistemul Educaţional Informatizat.

IT Trends: Putem vorbi de tendinţe în eLearning?

Florin Ilia: eLearning are puterea de a îngloba toate tehnologiile noi - Wearable Technology („tehnologia purtabilă”, cum sunt, de exemplu, ochelarii inteligenţi Google Glasses), Augmented Reality care îmbogăţeşte percepţia realităţii prin supra-punerea unor elemente generate de calcu-la tor precum texte explicative, grafică ani mată, hărți, sau dispozitivele Natural Inter face care oferă o interacţiune naturală cu tehnologia, apropiată de modul în care oamenii comunică. Toate aceste tehnolo-gii vin să potenţeze învățarea și predarea. Suntem mândri că în laboratoarele noas-tre de cercetare avem echipe dedicate care lucrează cu aceste noi instrumente care acum nu se folosesc pe scară largă, dar care vor fi subînțelese nu peste mulți ani.  

IT Trends: Ce vor elevii? Ce oferă şcoala?Florin Ilia: Şcoala trebuie să se adapteze.

Există modelul clasic de învăţământ ba-zat pe un corp de cunoştinţe relativ static care este folosit de generaţii, sub autori-tatea magistrală a profesorului care trebuie ascultat. Modelul acesta e respins de elevii digitali de azi.

Când profesorul scrie la tablă, stă cu spatele la elevi! Lecțiile interactive îl eliberează de această rutină de transcriere, îi permit să-și petreacă timpul din clasă interacționând cu elevii, cu fața la ei, descoperind cunoașterea împreună. Contrar temerilor unora, tehno-logia nu dezumanizează ora, ci dimpotrivă, îi dă profesorului mai mult timp față în față cu elevii.

Ce vedem la generaţiile de acum este puţin îngrijorător. Elevii profită de faptul că şcoala nu s-a adaptat încă la lumea lor digitală şi resping în bloc modelul în sine

dar și calităţile tradiționale ale acestuia - rigoare, concentrare, disciplină, muncă. Ori şcoala tocmai asta trebuie să rezolve, să recupereze această prăpastie de comunicare şi să găsească metoda de a transmite valo-rile esenţiale către noii elevi, într-un mod în care aceștia le pot recepționa.

IT Trends: Putem vorbi de o maturizare a eLearningului? Dacă ar fi să-i daţi o vârstă, care ar fi aceea?

Florin Ilia: În 2001, când echipa noastră a lansat eLearning în România, am făcut pionierat. Nu exista pe piaţă niciun produs de eLearning dedicat școlilor, aşa că noi am construit unul de la zero. L-am lansat în 2001, dar am lucrat ani buni înainte şi am conceput un produs nou, care a constituit mai târziu un model pentru multe firme. Un produs a cărui valoare a fost recunoscută în toată lumea, un exemplu de bună prac tică premiat în cele mai mari competiţii inter-naţionale - World Summit Award, eLearning Awards, Information and Communication Technology Awards, European eGovern-ment Awards sau de organizaţii precum Inter national Project Management Associ-ation, UNESCO etc.

Azi, eLearningul încă îşi croieşte drum. Noi în România stăm mai bine decât mulți, dar atenție, asta nu pentru că am ajuns la sfârșitul drumului, ci fiindcă nu toți l-au început. De aceea, nu pot fi generos cu vârsta eLearningului pentru că rămâne încă să fie asimilat pe scară largă. �

Ce vârstă are eLearningul?Psihologul William Glasser spunea că reţinem 10% din ce citim şi 80% din ce experimentăm.

Iată de ce nu mai miră pe nimeni dezvoltarea spectaculoasă a eLearningului care face saltul de la învăţarea prin memorare la învăţarea prin experiment.

Florin Ilia, Vicepreşedinte SIVECO Romania

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

7Nr. 6 - Iunie 2013

I N T E R V I U

Rep.: Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre evoluţia XTB, în mod particular în România.

Tadeusz Kuropatwinski: XTB este com-panie de brokeraj internaţională, prezentă în mai multe ţări. Am deschis biroul din Româ-nia în 2009. Compania a fost înfiinţată în 2002, deci avem o istorie de 11 ani. În această perioadă ne-am extins în peste 15 ţări din Europa, dar suntem activi şi în Asia şi în America de Sud. Unul dintre atuurile esenţiale ale companiei este tehnologia, în toată această perioadă am investit masiv în tehnologie, în dezvoltarea unei soluţii proprii de trading. Acest lucru ne distinge şi ne diferenţiază de competitorii noştri. Un alt diferenţiator este dat de calitatea serviciilor pe care le oferim clienţilor şi de întâlnirile faţă în faţă.

Rep.: Care sunt cele mai importante as-pecte ale tehnologiei pe care o folosiţi?

T.K.: Un prim aspect este că faptul că oferim o soluţie completă de trading. Oferim într-un singur loc toate uneltele de care un trader are nevoie, de la platforma de trading, xStation, la tehnologie de vârf bazată pe cloud compu-ting, la un magazin de aplicaţii, xStore, din care pot fi descărcate aplicaţii care să ajute în activităţile curente de trading, cum ar fi sfa-turi de la experţi sau soluţii front-end. Apoi mai există platforma de trading xSocial care dă acces la o comunitate de traderi, este un fel reţea socială de tip Facebook pentru tra-deri, în care poţi vedea ce fac alţi traderi, le poţi copia comportamentul şi tranzacţiile. Un aspect important este faptul că această platformă este foarte uşor de utilizat, are o interfaţă prietenoasă, operează în cloud, este bazată pe un API deschis, astfel încât dezvol-tatorii îşi pot dezvolta propriile front-end-uri sau extensii pentru platformă. XTB este una

dintre primele 5 companii de pe glob în ceea ce priveşte investiţiile pe care le-a făcut în platformă. În România practic nu avem un competitor, tehnologia noastră fiind mult mai flexibilă faţă de ceea ce oferă alte companii de brokeraj.

Rep.: Cum apreciaţi evoluţia pieţei româ-neşti prin prisma experienţei de 4 ani pe care o aveţi aici? Este o piaţă în creştere? Este o piaţă în formare, în care încă trebuie să investiţi în educarea ei?

T.K.: Investim în educaţie pe toate pieţele în care activăm. Doar a oferi tehnologie de vârf în România nu este suficient, din acest motiv şi aici investim masiv în educaţie. De altfel, după tehnologie, educaţia este a doua valoa-re fundamentală a XTB. Piaţa românească evoluează pozitiv, nu putem spune că a exis tat o creştere explozivă în aceşti 4 ani, mai ales că am intrat pe piaţa românească într-un moment în care piaţa intra în recesiune, dar acest fapt nu ne-a împiedicat să ne dezvoltăm business-ul aici şi datorită investiţiilor în educaţie am reuşit să ne creştem portofoliul de clienţi, să îi facem să aibă mai mult suc-ces în trading. Suntem muţumiţi de evoluţia pe care am avut-o în România în aceşti 4 ani.

Rep.: Cum aţi defini tradingul social? Ca un comportament mimetic? Luarea unor de-cizii pe baza deciziilor pe care le iau alţii?

T.K.: Rolul nostru este să le oferim clienţilor noştri unelte şi soluţii care să-i plaseze în topul aisbergului de trading. În viaţă, ca şi în sport, uneori contează câteva secunde sau câţiva milimetri pentru a te plasa în faţa com-petitorilor şi a urca pe podiumul medaliaţilor. Social trading este una dintre uneltele pe care le oferim clienţilor noştri pentru a-şi putea îmbunătăţi abilităţile de trading, pe baza a ceea ce fac alţii. Clienţii noştri pot vedea

statistici, pot vedea modul în care alţi traderi acţionează şi le pot copia acţiunile, sau pot lua decizii „pe dos” faţă de ceea ce fac alţii.

Rep.: Aţi investit masiv în platformele mobile, în aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete: xMobile şi xTab.

T.K.: Filozofia care stă la baza tehnologiei noastre este ca platforma să fie disponibilă oricând şi oriunde, de aceea am investit în cloud şi în platformele mobile.

Rep.: Cât de importantă este viteza în tra-ding? Soluţiile găzduite în cloud pot introduce o întârziere şi din acest motiv în anumite situaţii ar fi mai recomandate soluţiile on-premises.

T.K.: În cazul traderilor instituţionali, cum ar fi bănci, fonduri de hedging etc. dacă îţi execuţi tranzacţiile cu câteva secunde mai repede decât competitorii tăi poţi realiza câştiguri financiare semnificative. Contează şi stilul de tranzacţionare pe care îl ai. Dacă faci tranzacţii foarte frecvent şi dacă tranzacţionezi volume mari, atunci viteza este foarte importantă. Pentru traderii care fac tranzacţii pe termene mai lungi şi în volu-me mai mici, viteza contează dar nu mai este atât de esenţială. Pentru traderii privaţi mai importante sunt serviciile pe care le oferim, astfel încât să fie siguri că, de exemplu, pot închide oricând doresc o poziţie pe care au deschis-o. Pentru noi este important să pu-nem la dispoziţia clienţilor un număr la care pot suna oricând au o problemă tehnică, când vor să realizeze o tranzacţie sau pur şi simplu vor să afle mai multe informaţii (cu privire la evoluţia unei perechi valutare, de exemplu). Pe de altă parte, încercăm să oferim cea mai bună viteză de execuţie clienţilor noştri. �

XTB – tehnologie, educaţie şi servicii de topde Romulus Maier

Tadeusz Kuropatwinski, General Manager al XTB Romania, a avut ama-bilitatea să ne introducă în lumea tranzacţionării, o piaţă aflată încă la început de drum în România.

Tadeusz Kuropatwinski, General Manager, XTB Romania

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

8 Nr. 6 - Iunie 2013B U S I N E S S P R O C E S S M A N A G E M E N T

de Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant Membru IIBA, ABPMP

Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant

Celebrul consultant în teorii de manage-ment, creator al conceptului „management prin obiective”, Peter Drucker, afirma că: „Ceea ce nu poate fi măsurat, nu poate fi gestionat”.

Monitorizăm și măsurăm pentru a putea evalua și gestiona corect rezultatele obținute. Câteva exemple…

Adoptând metodologii specifice și folo-sind instrumente corecte pentru monitori-zarea proceselor de business:� Se detectează în timp real blocajele

și/sau întârzierile putându-se lua măsuri corective. � Se pot livra servicii sau produse în

condițiile unui SLA agreat.� Se pot identifica din timp riscurile și

se poate interveni pentru limitarea acestora înainte de a se înregistra pierderi majore.

Observăm în două dintre exemplele prezentate, că monitorizarea are ca efect imediat optimizarea sau îmbunătățirea în cazul în care indicatorii măsurați au valori defavorabile derulării normale a business-ului.

Trecerea de la monitorizare la optimi-zare se realizează în mod natural prin par-curgerea câtorva pași:� Urmărirea și colectarea în timp real

a datelor privitoare la procese, atribuire task-uri, execuția parțială sau totală a activităților.� Analiza datelor colectate folosind

criterii predefinite: status activități, gradul de satisfacție al clienților, volume de date procesate, durate medii de execuție ale instanțelor procesului, etc.

� Construirea rapoartelor și dashboard-urilor pe baza datelor colectate.� Construirea răspunsului pentru acei

indicatori ale căror valori sunt în afara marjelor favorabile de lucru prin:

� ajustarea parametrilor execuției procesului,

� schimbarea modului de alocare a task-urilor,

� actualizarea din mers a regulilor de business.

În cazul în care performanțele procesului nu se pot ajusta în mod dinamic, conform pașilor descriși, se poate decide trecerea la reproiectare, reluându-se practic ciclul de viață al procesului cu o nouă versiune a acestuia.

Pentru a lua cele mai corecte măsuri pentru optimizare, eventual reproiectare, monitorizarea indicatorilor trebuie făcută pe durate de timp semnificative astfel încât rezultatele să aibă acuratețea necesară luării deciziilor.

Marii furnizori de suite informatice pen-tru managementul proceselor de business, pun la dispoziție asemenea instrumente sub denumirea de „Business Activity Moni toring” sau mai pe scurt BAM. Fiind orientate către modul în care este execu-tat business-ul, aceste instrumente aduc o valoare excepțională prin cuprinderea într-un singur framework a tuturor ele-mentelor necesare monitorizării în timp real a proceselor, detectarea problemelor în timpul execuției în paralel cu identificarea cauzelor acestora. Nu sunt uitate sistemele de raportare ale datelor monitorizate către

managerii de proces pentru includerea proceselor în ciclurile de reproiectare sau îmbunătățire.

Un mare avantaj al folosirii instrumen-telor dedicate monitorizării și îmbunătățirii proceselor este dat de faptul că unele din-tre acestea includ facilități de creare a sce-nariilor de lucru și de simulare a execuției proceselor înainte de lansarea lor în pro-ducție. Folosind aceste capabilități este de la sine înțeles că se vor obține reduceri semnificative ale costurilor implementării sau reproiectării oricărui proces.

Înainte de a încheia seria articolelor dedicate managementului proceselor de business, este important să facem câteva obsevații importante.

Implementarea și/sau reproiectarea pro-ceselor de business nu se poate face fară a lua în considerare schimbările și efectele pe care le au acestea asupra oamenilor și sistemelor. Adoptarea modelului de con-ducere bazat pe procese, trebuie să se facă numai după ce a fost implementată metodologia de management a schimbării, cunoscută și înțeleasă de toți membrii organizației.

Planurile de comunicare trebuie să fie bine puse la punct astfel încât toți participanții la proces să cunoască obiectivele, precum și modul de realizare a acestora. �

Monitorizarea și optimizarea proceselor de business

În acest articol, vom trece în revistă ultimele două etape ale ciclului de viață generic al pro-ceselor de business. Monitorizarea, respectiv optimizarea proceselor au atribute puternic sinergice, și trebuie să fie tratate întotdeauna împreună. În aceste etape managerul de pro-cese evaluează cantitativ și calitativ evoluția indicatorilor de performanță prestabiliți și ia

deciziile necesare de optimizare sau pentru îmbunătățirea proceselor.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

9Nr. 6 - Iunie 2013

©Dell Inc. All rights reserved. Intel, the Intel logo, Xeon, and Xeon Inside are trademarks or registered trademarks of Intel Corporation in the U.S. and/or other countries.

Puterea extraordinaraofera oportunitati extraordinare.

Transforma-ti afacerea cu ajutorul noilor solutii Data Center de generatia 12

De ce sa iti lasi afacerea de succes in voia sortii? Foloseste IT-ul ca un avantaj competitiv cu ajutorul noilor solutii oferite de serverele PowerEdgeTM echipate cu Intel® Xeon®

TM

parte din solutiile Data Center oferite de Dell, care asigura afacerii tale tot ce are nevoie si chiar mai mult.

Dell.com/Transform.

Disponibil prin partenerii Network One Distribution:

Bucuresti - Kapsch Romania | Piata Montreal nr. 10 tel: 021 408 73 73 | office-romania@kapsch.net | www.kapsch.net

Pitesti - Prime Solutions | Str. Gen. Eremia Grigorescu R1 bis tel: 0248 217 261 | office@primesolutions.ro | www.primesolutions.ro

Oradea - CG&GC HiTech Solutions | Str. M. Kogalniceanu nr. 55 tel: 0359 427 369 | office@cg-hitech.ro | www.cg-hitech.ro

www.ittrends.ro

10 Nr. 6 - Iunie 2013F I L E D E P O V E S T E

Începuturi ale istoriei Internetului în România

De la Free Software la Internet (IV)de Alexandru Rotaru, Ph.D.

Pe 25-29 Aprilie 1994 am participat împreună cu Irina Athanasiu la conferința OPEN SYSTEMS: SOLUTION FOR OPEN WORLD desfășurată la Academia de Stat din Moscova fiind invitați de SUUG (Grupul de Unix din Rusia). Până când am ajuns acolo, chiar dacă citisem majoritatea lucrărilor, fiind în Comitetul Internațional de Program al conferinței, nu am realizat cât de avansați erau cei din grupul lui Peter Brusilovsky la acel moment în dezvolta-rea unor proiecte pe scară largă bazate pe platforme Unix. În fiecare seară profeso-rul Guy Bernard, de la Univ. Paris Sud co-menta cu noi acest miracol rusesc.

Știu că în timpul conferinței l-am abordat pe Doug Michels și i-am spus că SCO Unix nu are nici o șansă pe termen lung în fața Linux-ului. Atunci el a scos din geantă un disc cu o distribuție „SCO Skunkware” pe care se aflau toate programele Free Soft-ware Foundation sub licență GNU, compi-late și funcționale pe SCO Unix. Am înțeles atunci că de fapt ne-a dat dreptate, fără să recunoască explicit acest lucru. CD-ul cu SCO Skunkware a fost distribuit de GURU în toate liceele din România care primiseră prin fundația SOROS calculatoare cu SCO Unix în 1993 și începutul lui 1994, după care majoritatea administratorilor din licee au trecut serverele pe Linux.

La Moscova în acel moment, simultan cu această conferință se desfășura expoziția de calculatoare Comtek 94 într-o altă lo-cație, un fel de CERF rusesc. Acolo am dat peste un stand impresionant al firmei Sun Microsystems dar și peste doi colaboratori apropiați ai lui Scott McNealy și Bill Joy, care făcuseră istorie în lumea Unix-ului și nu numai. Fiind prezenți fondatorii fir-mei Sun am întrebat cum se explică așa o prezență la Moscova? Atunci cei de la SUUG

ne-au condus la o clădire a Universității de Stat din Moscova (fostul Lomonosov) unde se găsea cel mai mare centru de dez-voltare al lui Sun Microsystems din afara Statelor Unite. Am văzut cum cei de acolo, sub coordonarea lui Ruslan Smelyansky dezvoltau cod pentru SPARC-uri și cum printr-o antenă de satelit cu diametrul de 6 m se testa acest cod on-line pe hardware funcționând în centrul Sun Microsystems de la Mountain View. Noi am pus doar o singură întrebare: dacă sunt interesați să facă un Sunsite în România? Inițial ne-au lăsat să înțelegem că nu este oportun așa ceva pentru România, ținând cont de po-tențialul de dezvoltare de la noi. Ulterior, peste un an, ne-am dat seama că atunci chiar i-am convins, pentru că așa după cum știm în 1996 Sun Microsystems a înființat Sunsite-ul de la Politehnica din București.

În primăvara anului 1994 au început să apară primele rapoarte despre Internet-ul din România, care tocmai împlinise 1 an de existență. Menționez ca exemple raportul din 18 martie 1994 transmis de Eugenie Stăicuț în calitate de administrator din partea ICI al domeniului .ro, și cel trans-mis de GURU, ca asociație independentă, inițial în octombrie 1993 și apoi revizuit în aprilie 1994, și publicat în primul număr din 1994 al revistei Internet Society. „ISOC News, vol 3, no 1, martie 1994”

Foarte curând după asta, aveam să-i cu-nosc pe câțiva dintre cei care erau direct implicați în dezvoltarea Internet-ului.

Pe 13-17 iunie 1994 la Praga s-a orga-nizat INET 94, a 2-a conferință inter-națională a „tinerei asociații” Internet Society fondată în 1992, la Reston în Virginia. Am avut șansa să fiu invitat acolo de fundația SOROS, atât la INET

94 cât și la workshop-ul: din 5-11 iunie 1994, desfășurat la Universitatea Tehnică din Praga.

În timpul workshop-ului de la Universi-tatea din Praga îmi amintesc că în fiecare zi comunicam cu alte persoane atât din țările recent conectate la Internet cât și cu cei care conduceau tehnologic „ostilitățile”. S-au legat foarte multe prietenii, ținând cont că eram peste 100 de participanți. Am fost uimit de larga răspândire în Inter-net a stivei TCP/IP Berkeley Sockets, cea apărută odată cu BSD-ul în 1982 dar și de implementarea la care lucra Alan Cox în Kernel-ul de Linux pentru noua stivă TCP/IP și de la care lumea de acolo aștepta foarte mult. De multe ori, fiind venit din lumea Unix-ului, treceam de partea celor care prezentau diverse soluții, alteori, cum a fost în a 3-a seară, a trebuit sa rebootez serverul de la rețeaua Novell de la hotelul Krystal unde locuiam, pentru că mulți din-tre cei veniți din Africa sau Orient, ca să studieze TCP/IP-ul, blocau cele 10 termi-nale de unde puteam comunica pe Internet. Atunci am realizat pentru prima oară cât ne bazam în comunicarea noastră zilnică pe Internet, mai ales că atunci nu existau telefoane mobile.

În ultima zi a workshop-ului, coordonat de George Sadowsky, a sosit Vinton Cerf, ne-a adunat pe toți într-o sală și ne-a spus să ne uităm atent unii la alții și să ne ținem minte, pentru data viitoare, care s-ar putea să fie peste 20 ani, pentru că așa au făcut

În anul 1994, după tabăra națională Unix pentru licee de la Eforie Sud și după lansarea rețelei liceelor din România, am avut în prima parte a anului două evenimente internaționale deosebite.

Alexandru Rotaru

www.ittrends.ro

11Nr. 6 - Iunie 2013

F I L E D E P O V E S T E

și ei în anii ’70 la DARPA, cu 20 ani în urmă. De altfel atunci am primit cadou o insignă cu Unix, 25 de ani de la apariția acestuia la Bell Labs, din partea Usenix și am realizat încă odată că toate evenimen-tele din tehnologie sunt strâns legate între ele și depind în ultimă instanță de câțiva oameni care neapărat trebuiau să ajungă la conferințele noastre din România, pen-tru că altfel cei care nu au văzut așa ceva nu vor înțelege niciodată esențialul.

După workshop a început conferința INET ’94, la Palatul Culturii din Praga. Atunci am învățat multe despre organiza-rea unui asemenea eveniment. La Praga organizarea a fost ireproșabilă. Numărul de participanți la conferință a fost peste 1.000 și erau practic din toate zonele implicate în dezvoltarea Internet-ului. Într-o zi Antony Rutkowsky m-a prezentat lui Vinton Cerf spunându-i că eu reprezint asociația care a publicat raportul despre România din ISOC News și apreciază că m-am referit pentru prima dată la forme de „conținut Românesc” de pe Internet. Apoi cu George Soros am discutat într-o seară la masă

despre cum vede el evoluția Internet-ului în Europa Centrală și de Est. Împreună cu Jonathan Peizer, coordonatorul programu-lui, i-am sugerat câteva idei, mai ales că aflase de training-ul Unix ținut de noi pen-tru liceele din România. Cu Jon Postel și cu Esther Dyson am vorbit despre ICANN,

iar pe John Quartermann l-am invitat în România, după ce i-am spus că va avea ce să vadă la conferințele ROSE. De acolo m-am întors și mai hotărât să pregătesc împreună cu ceilalți colegi de la GURU ase-menea evenimente în România, indiferent de greutățile pe care le vom întâmpina. �

Noua ediție a studiului anual despre mobilitate comandat de Ericsson arată că traficul de date mobile va continua să crească exponențial, datorită consumului de date video. Traficul general de date mobile

va crește de 12 ori până la sfârșitul anului 2018. Creșterea este generată de cantitatea tot mai mare de conținut video, dar și de viteze de transfer îmbunătățite datorită optimizării rețelelor HSPA și apariției LTE.

„Serviciile LTE vor fi disponibile pentru 60% din populația lumii până în anul 2018”, a declarat Douglas Gilstrap, Senior Vice President and Head of Strategy, Ericsson. „Ne așteptăm ca abonamentele pentru LTE să depășească cifra de 1 miliard în 2017, datorită apariției dispozitivelor capabile să susțină această tehnologie, dar și a cererii crescute pentru servicii de video. În plus, odată cu optimizarea rețelelor WCDMA/HSPA, vitezele de transfer și experiența utilizatorului final s-au îmbunătățit,” a mai adăugat Douglas Gilstrap.

Consumul de video reprezintă cel mai mare segment de trafic de date dintr-o rețea și se preconizează că va crește anual cu 60%, până la sfârșitul anului 2018. Consumul de date video ajunge, în unele rețele, la 2.6GB/abonament. Deși consumul de date video este foarte popular, utilizatorii au tendința de a-și petrece majoritatea timpului pe aplicații care consumă un volum mare de date. De asemenea, o medie de 85 de minute pe zi sunt alocate rețelelor sociale.

Jumătate din vânzările de telefoane mobile din trimestrul I al anului 2013 au fost acoperite de smartphone-uri, spre deosebire de anul 2012,

când acestea au acoperit doar 40%. Numărul total de abonamente la serviciile de telefonie mobilă au crescut în decurs de un an cu 8% la nivel global. Dintre acestea, abonamentele pe rețele WCDMA/HSPA au crescut cu 60 de milioane, cele pe GSM/EDGE cu 30 de milioane, iar abonamen-tele pe LTE cu aproximativ 20 de milioane. Abonamentele la serviciile de broadband mobil au crescut cu 45% în 2013 față de 2012, atingând cifra de 1,7 miliarde.

Raportul de mobilitate prezintă și conceptul de „app coverage” (acoperi-re pentru aplicațiile mobile) – adăugând la definiția acoperirii pentru voce și posibilitatea utilizatorilor de a-și accesa și folosi ușor aplicațiile mobile. În plus, se explică modul în care performanțele diferitelor rețele pot avea efecte relevante pentru utilizatorul final.

În această ediție a studiului de mobilitate se analizează și rapor-tul dintre performanța rețelei și gradul de loialitate al consumatorului. Performanța rețelei este principalul motor pentru loialitatea abonaților la serviciile de telefonie mobilă, urmată imediat de oferirea celui mai bun raport preț-servicii. Alte secțiuni din raport explică efectele semnalului smartphone-urilor asupra traficului de date, analizează consumul de date în roaming și identifică oportunități pentru operatori de a genera noi surse de venit.

Întregul raport de mobilitate îl puteți găsi la pagina: http://hugin.info/1061/R/1706363/564791.pdf

Toate rapoartele de mobilitate pot fi accesate la: www.ericsson.com/ericsson-mobility-report �

Ericsson Mobility Report: Apariția rețelelor LTE și numărul mare de smartphone-uri duc la creșterea traficului de date video

www.ittrends.ro

12 Nr. 6 - Iunie 2013e H E A L T H

Datele colectate de acest tip de soluție pot fi introduse de către pacient sau achiziționate automat de la furnizorii de servicii, de la dispozitive medicale, tele-foane mobile etc. Dată fiind diversitatea mediilor prin care se colectează automat datele, aceasta nu se poate face fără a respecta standardele de interoperabilitate consacrate.

În general, termenul de interoperabili-tate se referă la capabilitatea sistemelor de a schimba date. Pentru ca schimbul de date să aibă loc, trebuie ca sistemele să folosească cel puțin structuri de date și înțelesuri comune pentru conceptele din mesajele schimbate.

Un rol foarte important în standardiza-rea schimbului de date pentru soluțiile de tip Dosar electronic personal de sănătate îl joacă organizația internațională de standardizare HL7 – Health Level Seven, organizație care activează în țara noastră prin intermediul asociației HL7 România (www.hl7romania.ro).

Complexitatea datelor colectate din aria furnizorilor de servicii medicale și nevoia de interoperabilitate a dus la apariția stan-dardului HL7 Clinical Document Architec-ture (CDA). Standardul HL7 CDA 2.0 este un standard de tip XML folosit și în schim-bul de date dintre aplicațiile furnizorilor de servicii medicale și sistemele de tip Dosar electronic personal de sănătate.

Sunt binecunoscute pe plan internațional soluțiile oferite de HealthVault, WebMD, Dossia, MyHealtheVet, dar și soluția româ-nească Medipedia (www.medipedia.ro).

Medipedia folosește, pentru integrarea cu furnizorii de servicii medicale, o arhitectură

de tip publicare-subscriere, care îi dă po-sibilitatea pacientului să-și creeze singur, pe baza unor informații de securitate, o subscriere la dosarul electronic de sănătate din soluția furnizorului de servicii medi-cale. Din acel moment, orice actualizare a dosarului electronic de sănătate referitoare la acel pacient va fi transmisă în timp real și soluției PHR, Medipedia.

Pentru exemplificare vom expune un scenariu uzual.

Un pacient merge la clinica X pentru un set de analize de laborator, i se recoltează probele și primește informațiile de secu-ritate astfel încât să-și poată adăuga de acasă, în contul deja deschis la www.medi-pedia.ro, o subscriere la dosarul electronic de sănătate din cadrul clinicii X.

Pacientul își creează subscrierea și orice actualizare în dosarul electronic de sănătate din cadrul clinicii X, inclusiv validarea incrementală a testelor din buletinul de analiză, va fi transmisă, iar pacientul va primi un email de notificare. Similar pentru ecografii, examene radiologice, epicriză și așa mai departe.

În acest mod se pot face subscrieri la un număr nelimitat de clinici și spitale, și, cu ajutorul datelor introduse de pacient și a datelor colectate de la dispozitive mobile, se poate crea setul complet de informații medicale ale pacientului.

Depozitul de date clinice din cadrul soluției furnizorului respectă profilul de in-tegrare IHE XDS, iar documentele transfe-rate sunt derivate din profilul de integrare IHE PCC.

Vizualizarea datelor medicale este, pe lângă securitate și interoperabilitate, un alt

aspect cheie care trebuie abordat de Dosa-rul electronic personal de sănătate.

Informațiile medicale trebuie grupate în funcție de problemă, de documente medi-cale, cu posibilități de navigare în timp și de vizualizare dinamică. Dat fiind faptul ca aceleași informații trebuie să poată fi accesate atât de medic, cât și de către pa-cient, modalitățile de vizualizare trebuie să varieze de la cele mai simple, la cele mai sofisticate. Alertele, notificările și su-portul decizional trebuie să însoțească atât pacientul, cat și medicul pe parcursul navigării prin dosar, pentru a transforma datele medicale în informații utile.

Importanța unei soluții de tip PHR a fost conștientizată atât de furnizorii privați, cât și de cei publici. În prezent există un mare număr de proiecte finanțate din fonduri structurale, iar cel mai important dintre ele este cel derulat de CNAS. Acesta prevede și o componentă PHR adresată fiecărui asigu-rat din România. �

Interoperabilitatea pusă în folosul pacientuluiDosarul electronic personal de sănătatede Cristian Taslitchi

Dosarul electronic personal de sănătate (sau PHR – Personal Health Record) este acea soluție software care îi dă posibilitatea pacientului să își gestioneze singur datele de sănătate. Printre funcționalitățile unei soluții de acest tip se numără atât posibilitatea de a vizualiza datele medicale personale sau ale membrilor familiei, crearea de programări

pentru consultații la furnizorii de servicii medicale, mesageria securizată cu furnizorul de servicii medicale, cât și posibilitatea de a solicita o a doua opinie pentru o anumită problemă.

� Director Soluţii Medicale, Info World� Vicepreședinte al Asociației HL7 România� Contribuții importante la dezvoltarea dome-

niului informaticii medicale în România.� Participare în proiecte internaționale de

cercetare în interoperabilitate, suport decizio nal, management al riscului, tele-medicină, bioinformatică.

Despre autor:

www.ittrends.ro

13Nr. 6 - Iunie 2013

e H E A L T H

Prin utilizarea instrumentelor de data mi ning pe serii de date provenind de la un număr mare de pacienți, cercetările medi-cale evidențiază mai precis cauzele unor maladii și opțiunile de prevenire, diagnos-tic și tratament. (Putting Big Data to Work: Opportunities for Enterprises, By Brett Sheppard, GigaOM Structure Big Data 2011 conference).

Înregistrările electronice de sănătate (întâl-nite și sub denumiri precum fișa electronică a pacientului sau dosarul electronic de să-nătate) au fost concepute pentru a include istoria medicală completă a pacientului mer-gând înapoi perioade îndelungate de timp. Aceste înregistrări pot include un evantai larg de date în format detaliat sau sumarizat, precum istoricul medical, tratamente și aler-gii, nivelul de imunitate, rezultate ale unor analize, imagini radiologice, date demogra-fice și informații de facturare pentru serviciile medicale prestate pacientului.

În acest context se plasează eforturile Cen-trului Medical Erasmus, cel mai mare centru medical academic din Olanda care se remarcă prin activități de cercetare presupunând dez-voltarea unor cunoștințe de înaltă calitate, instruire și servicii de îngrijire și sănătate. Provocările acestui centru medical sunt cele aminitite mai sus:

� Prelucrări complexe de date;� Necesitatea de a încărca volume mari

de informație în timpul cel mai scurt, de a stoca aceste date și rezultatele cercetărilor genetice, care reprezintă obiectul de activi-tate al Centrului și în același timp de a rula interogări asupra datelor care să furnizeze rezultate performante.

Într-o manieră similară, prin analiza a mi-lioane de linii de date a fost dezvoltat primul test non-invaziv pentru diagnosticarea bo-lilor coronariene pe baza unor cercetări ge-nomice. Mostrele de la peste 100 de milioane de gene au fost analizate pentru identifi-

carea principalelor 23 de gene care pot in-dica prezența bolii coronariene. Rezultatul, cunoscut ca testul Corus CAD, a fost apreciat ca una din primele 10 inovații medicale ale anului 2010 de către revista Time (http://gigaom.com/cloud/5-real-world-uses-of-big-data/).

Testele genetice standard pot indica riscu-rile pentru contractarea unei maladii la un moment dat, însă nu pot spune cu siguranță că îmbolnăvirea va avea loc. Aceasta de oarece procesul nu e determinat doar de genele re-spective, ci este influențat de un complex de factori în care intră dieta personală, nivelul de activitate fizică, stresul și alte elemente ale stilului de viață.

Acesta este și motivul pentru care instituțiile publice și de sănătate încep să își dezvolte abilități de a putea analiza vaste porțiuni de date în activitatea de prevenire și tratament a unor maladii. Astăzi, Societatea de Oncologie Clinică din America (SOCA) a dezvoltat o bază de informații care colectează și analizează date de la miloane de pacienți diagnosticați cu cancer. În prezent doctorii accesează cu ușurință doar datele testelor clinice care acoperă doar 3% din cei 1,6 mi-lioane de pacienți diagnosticați cu cancer în fiecare an. Aprecierea generală este că se cunosc foarte puține lucruri despre ma-joritatea celor care beneficiază de tratament împotriva cancerului pentru că informația relevantă este blocată în servere neconectate între ele sau în dosare, pe înregistrări scrise pe hârtie. Obiectivul SOCA este de a face aceste informații accesibile doctorilor pen-tru a-i ajuta cu îndrumări privind tratamen-tul. Există însă problema confidențialității și securității informațiilor respective pe care SOCA apreciază că le va putea rezolva în timp relativ scurt pentru a pune la dispoziția medicilor informațiile respectând în același timp cadrul legal (http://www.asco.org/press-center/asco-completes-prototype-

cancerlinq%E2%84%A2-marking-first-demonstration-%E2%80%9Clearning-health).

Într-un context de securitate bazat pe roluri, care are în vedere asigurarea confidențialității datelor privind pacienții, organizațiile impli-cate în prestarea serviciilor de sănătate per-mit accesul rapid la înregistrările medicale ale acestora, incluzând imagini digitale produse de dispozitive radiologice sau de computer-tomograf, într-o rețea distribuită constând în mari centre spitalicești urbane și clinici medi-cale aflate la distanță.

Cu 621 paturi de spital și peste 60 de mii de spitalizări anuale, Spitalul Universitar al Facultatii de Medicină Harvard a creat o arhivă digitală într-un cloud privat care în prezent a ajuns la 175 TB de date. Pe baza acestui depozit de date, centrul pune la dispoziția medicilor afiliați o soluție de par tajare de imagini în cloud care permite căutare imediată și nu necesită stocare locală pentru schimb de imagini.

Utilizarea Big Data pentru serviciile de sănătate reprezintă însă în egală măsură o oportunitate pentru îmbunătățirea calității prestației medicale și optimizarea costurilor. Plecând de la standardizarea fișei electronice de sănătate, consorțiul de servicii medicale californian Kaiser Permenente a construit o structură Big Data multidimensională în care intră informațiile pacienților admiși și externați, date de la farmacie, contabilitate și alte grupuri din organizație care utilizează aplicații software pentru suport decizie. �

Big Data și Serviciile de Sănătatede Dan Gârlașu, Ph.D., Vice President Academic Initiatives ANIS

Seturile mari și complexe de date încep să devină normă în organizațiile care prestează servicii de sănătate. La acest lucru contribuie adopția înregistrărilor medicale electro-nice, progresele înregistrate de imagistica medicală, cercetările legate de genetică și ultilizarea unor baze de date uriașe în studiile farmaceutice.

Dan Gârlașu, Ph.D., Vice President Academic Initiatives ANIS

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

14 Nr. 6 - Iunie 2013I N T E R V I U

Rep.: La sfârșitul lunii martie ați înche-iat un nou an financiar. Cum a fost acest an în comparație cu anii precedenți?

Valentina Baciu: Anul fiscal anterior a fost plin de provocări, deşi nu foarte diferit în ansamblu faţă de anii anteriori; pe piaţa locală, complexitatea a fost dată de dina-mica proiectelor mari.

Din perspectivă organizaţională, anul trecut a decurs sub semnul transformării pentru întreaga regiune sud est europeană, schimbare, care îşi doreşte să aibă un im-pact pozitiv în atingerea obiectivelor, atât pentru acest an, cât şi pentru anii următori.

Rep.: Ce obiective aveți pentru acest an financiar, care a început din aprilie? Cum prognozați acest exercițiu financiar, în mod special pentru reprezentanța din România?

V.B.: Printre cele mai importante obiec-tive ale acestui an, menţionez creşterea vizibilităţii portofoliului de soluţii Fujitsu pe piaţa românească şi creşterea prezenţei

brandului Fujitsu în mediul online. Tre-buie să știți că Fujitsu este unul din-tre jucătorii cei mai importanți la nivel global pe parte de soluții IT și aș vrea să enumăr aici câteva dintre subiectele de mare interes în momentul actual: soluții de virtualizare, Cloud Computing și High Performance Computing, soluții pentru segmentul de mobilitate premiate anul acesta la CeBit (tableta hibridă Q702 și ultrabook-ul LIFEBOOK U722), soluții pentru securitatea și protecția datelor. Aici menţionez una dintre cele mai inovative soluții de autentificare ale momentului: infrastructura Palm Secure.

În ceea ce priveşte aşteptările pen-tru 2013, piaţa românească de IT are cu siguranţă mult potenţial. Există de aseme-nea, multe domenii unde Fujitsu poate avea o contribuţie extraordinară, ceea ce ne face să fim încrezători că există posibilitatea de creştere.

Rep.: Vă aflați de foarte scurt timp la con-ducerea reprezentanței locale Fujitsu Tech-nology Solutions. Ce obiective și prio rități aveți pe timp scurt și mediu? Veți extinde rețeaua de parteneri? Veți propune pieței lo-cale noi pachete de servicii și produse?

V.B.: Am preluat acest nou rol la începu-tul anului 2013, dar experienţa de peste

La cârma unei multinaționale, cu grație și încrederede Romulus Maier

Valentina Baciu a fost numită, la începutul acestui an, Executive Director, Fujitsu Technology Solutions GesmbH, Romanian Branch. Despre planurile Fujitsu dar și despre modul în care se vede piața românească, din perspectiva, aproape singulară, a unei femei la pupitrul de comandă al unei companii de tehnologie multinaționale, în România, puteți citi în cele ce urmează.

Valentina Baciu, Executive Director, Fujitsu Technology Solutions GesmbH, Romanian Branch

www.ittrends.ro

15Nr. 6 - Iunie 2013

I N T E R V I U

15 ani pe piaţa românească de IT, lucrând deopotrivă pentru integratori mari şi pen-tru mari corporaţii cu prezență la nivel global, reprezintă o bază solidă pentru gestionarea acestei provocări interesante. În plus, am avut avantajul de a găsi în sucursala din România o echipă matură de profesioniști, cu un nivel ridicat de experiență.

Creşterea vizibilităţii portofoliului de so-luţii este unul dintre obiectivele majore ale acestui an fiscal şi se va realiza în strânsă cooperare cu partenerii strategici din Româ-nia. Pe termen scurt şi mediu, modelul de business al Fujitsu România rămâne exclu-siv prin parteneri. Vom continua să inves-tim în consolidarea relaţiilor de afaceri cu parteneri strategici, integratori de sistem, distribuitori şi reselleri. În acest sens, im-plementăm noile programe destinate ca-nalelor de distribuţie, concepute special pentru a contribui la succesul par te nerilor printr-un business sănătos şi profitabil.

Pentru zona de servicii, strategia pe ter-men scurt şi mediu în România este de a oferi valoare adăugată prin soluţii dez-voltate de Fujitsu împreună cu partenerii de alianţă strategică (NetApp, Microsoft, Intel, VMWare, Symantec) evidenţiind în acelaşi timp, cele mai bune capabilităţi ale partenerilor noştri de afaceri.

Pe partea de produse, Fujitsu va rămâne întotdeauna un pionier al inovaţiilor, cu un portofoliu sofisticat de soluții de infrastructură, pornind de la echipamente destinate utilizării la birou până la cele destinate utilizării în centre de date.

Câteva exemple ilustrative:- în segmentul notebook-uri şi tablete,

noua serie LIFEBOOK oferă utilizatorului experienţă completă în ceea ce priveşte mo bilitatea, cu performanţă, securitate, conec tivitate, acces şi creaţie de conţinut la nivel de excepție;

- pe segmentul server, noua serie de echipamente PRIMERGY cu procesoare Intel de ultimă generație vine cu o serie de inovații în performanță, flexibilitate, uti-lizare inte ligentă a energiei, etc;

- portofoliul de servere high end și mainframe Fujitsu oferă posibilitatea im-plementării continuității afacerii, lăsând clientului flexibilitatea integrării tuturor aplicațiilor existente pe o platformă hard-ware deschisă;

- gama de sisteme de stocare Fujitsu ETERNUS tratează inovativ conceptul de stocare: consolidează infrastructura de stocare primară (producție), de backup şi de arhivare într-o soluție unitară, scalabilă, oferind utilizatorului posibilitatea de ge-stionare facilă a întregii infrastructuri.

Rep.: Recent ați lansat Fujitsu LIFEBOOK UH90, cel mai subțire UltraBook din lume. Ce alte noutăți va prezenta Fujitsu în perioada următoare și când vor fi acestea disponibile și în România?

V.B.: Pregătim o toamnă plină de sur-prize pentru utilizatorii de business, care vor beneficia de noua serie LIFEBOOK E cu un design elegant, împreună cu per-formanţa şi fiabilitatea cu care Fujitsu şi-a obişnuit clienţii în ultimii ani, cât şi pentru utilizatorii consumer, în special în ceea ce priveşte notebookurile cu touch screen… și desigur noile procesoare Intel generaţia a 4-a şi Windows 8.

Rep.: Principalele tendințe/buzzwords ale momentului sunt virtualizare, cloud computing, mobilitate, Big Data, totul ca serviciu etc. Care este propunerea Fujitsu pentru piața românească din acest punct de vedere? Este piața locală diferită de alte piețe din regiune? În ce privințe?

V.B.: Big Data, virtualizarea și cloud computing reprezintă oportunități mari pentru organizații, şi România nu face

excepție. Datele se transformă într-o resursă strategică, care utilizată în mod inteligent reprezintă un avantaj competi-tiv foarte valoros. Stabilirea infrastructurii hardware potrivite, abilitatea de a păstra viteza de procesare, în timp ce volumele de date sunt în creștere, este o provocare care nu ar trebui să fie subestimată.

Mobilitatea este indiscutabil în creştere, și un număr tot mai mare de responsabili ai departamentelor IT iau în calcul intro-ducerea conceptului de „Bring Your Own Device”.

Aceste tendințe au fost adoptate mai timid în România, dar reprezintă desigur direcții de dezvoltare cu un mare potențial în perioada următoare.

Fujitsu este one-stop-shop cu ajutorul căruia organizațiile pot implementa infra-structuri IT optimizate, incluzând hard-ware, software şi servicii, destinate tuturor acestor tendințe: mobilitate, virtualizare, cloud computing, Big Data.

Împreună cu ecosistemul de parteneri de afaceri, Fujitsu oferă clienților din Româ-nia posibilitatea de a alege modalitatea de implementare și exploatare a oricăror din aceste soluții, inclusiv ca serviciu. �

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

16 Nr. 6 - Iunie 2013

Beneficii SocrateCloud• Proces rapid de selecţie• Funcţionalitate integrată• Specializat pe industrii• Implementare rapidă• Migrare automată la versiuni noi• Scalabilitate automată• Fără investiţii în infrastructură• Abonament anual/lunar cu costuri mici• Securizare date şi aplicaţie

Acoperire globală• Titulari multipli• Multi-societate• Multi-valută• Multi-contabilitate• Multi-taxe• Multi-costuri• Multi-limbă

Arhitectură cloud• Scheme/industrii multiple• Customizări la nivel de titular• Scalabilitate şi disponibilitate totală• Nu există timpi morţi datoraţi migrării• Independent de cloud şi platformă• 100% web. RIA.• Arhitectură SOA• Servicii Web & API

ERP&CRM de clasă mondialăSocrateCloud furnizează o funcţionalitate ERP şi CRM, bogată, complet integrată şi uşor de utilizat, asigurând astfel o gestionare performantă a afacerii. SocrateCloud susţine managementul companiilor cu 10 angajaţi, dar și pe al celor cu 300.000 de angajaţi.SocrateCloud este disponibil în cloud public sau privat. Construit pe o arhitectură inovatoare, SocrateCloud este o soluţie complexă, scalabilă şi flexibilă, care susţine performanţa de business, indiferent de mărimea organizaţiei sau de ritmul de creştere al acesteia.

Specializat pe industriiDezvoltat să se muleze pe anumite industrii/domenii, SocrateCloud include funcţionalităţi specifice şi şabloane preconfigurate (pentru servicii profesionale, agricultură, telecomunicaţii, distribuţie etc.), făcând implementarea soluţiei mult mai uşoară pentru organizaţiile care activează în aceste domenii.

Implementare lină, mai rapidăUn proiect de implementare ERP trebuie privit întotdeauna ca un proiect de management al schimbării. Implementarea poate avea multe consecinţe în modul de lucru al angajaţilor. Asta înseamnă că interesele angajaţilor şi al companiei trebuie să fie aliniate.BITSoftware introduce o metodologie de implementare lină, fiind cunoscut faptul că performanţele unei organizaţii sunt determinate de modelul de construcție al acesteia. Acesta cuprinde nişte procese, o interacţiune între actorii din organizaţie

Strategie. Agilitate. Flexibilitate. Costuri reduse.Prima soluție ERP & CRM disponibilă în cloud

www.ittrends.ro

17Nr. 6 - Iunie 2013

şi organizaţia în sine. Modelele oferă o mai bună transparenţă când vine vorba de maparea soluţiei ERP în organizaţie, furnizând informaţii despre aplicabilitatea soluţiei în companie şi despre posibilele probleme pe care sistemul trebuie să le rezolve. Chiar dacă modelul organizaţional este specific fiecărei companii în parte, SocrateCloud include deja câteva modele specifice pentru anumite industrii, făcând implementarea mai rapidă şi mai uşoară.

Costuri reduse de deţinereSocrateCloud are un cost de deţinere mult mai mic, comparativ cu soluţiile ERP tradiţionale, deoarece se accesează simplu, doar cu ajutorul unui browser de internet şi este pregătit funcţional pentru diferite industrii. BITSoftware, prin furnizori consacrați de cloud, găzduieşte şi menţine toată infrastructura pe care rulează sistemul, asigurând permanent funcţionalitatea şi securizarea acestuia. Procesul de migrare la versiuni noi asigură implementarea rapidă şi fără probleme a acestora, păstrarea adaptărilor şi continuitate în utilizarea soluţiei.SocrateCloud este oferit pe bază de abonament anual, acest mod de plată ajutând la planificarea facilă a cheltuielilor pentru ERP.

Arhitectură CloudSocrateCloud are la bază o arhitectură modulară care furnizează scalabilitate şi adaptabilitate sporite şi suportă servere multiple, tranzacţii mari de date, un număr foarte mare de utilizatori, pentru a asigura cel mai scurt timp posibil de dezvoltare şi implementare. Mai mult de atât, în cloud nu există timpi morţi şi indisponibilitate a serviciului, deorece fiecare modul poate fi actualizat independent, pe baza conceptului de actualizare continuă a versiunilor.

Platformă/tehnologie• Independent de sistemul de operare• Baze de date: Oracle 11 g• Tehnologie: J2EE & SOA• Independent de serverul de aplicaţie: Glassfish, Jboss, Oracle

Weblogic• Servicii Web RESTful• Interfaţă utilizatori: Ajax-GWT

Ediţii SocrateCloud

Ediţii Infrastructură Mărime Companie

SocrateCloud infrastructură cloud Mică/MedieCloud Public instanţe partajate

SocrateCloud infrastructură cloud Mare/EnterpriseCloud Privat instanţe private

SocrateCloud instalare pe Enterpriseinstalare locală infrastructura clientului

BITSoftware SRL, Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: +40268 314446, Fax: +40 368710611E-mail: office@bitsoftware.ro

www.bitsoftware.eu

Află cum poți să deviiPartener Autorizat

Alătură-te Programului de Parteneriat SocrateCloud și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

www.ittrends.ro

18 Nr. 6 - Iunie 2013O P I N I I

Cloudul între nebuloase şi certitudini

Cum simbolul norişorului a fost adoptat de băieţii din telecom înspirându-se din codificările celor de la meteo şi cum se anunţă căldură mare, Monşer, să rămânem în frontul atmosferic al începutului de

vară şi să vedem cam ce s-a mai întâmplat prin cloud com-puting 2013. Se adeveresc oare predicţiile de început de an?

Cel mai sănătos e să ne bazăm pe certitudini. Devine din ce în ce mai clar că tot ce se învârte în jurul cloud computing conceput (C3) – iată o nouă abreviere care are toate şansele să ne devină familiară – se bucură de un interes sporit din partea comunităţii de business. Peste jumătate dintre organizaţiile mijlocii şi mari din SUA şi Europa au în buget investiţii pentru migrarea parţială sau totală a infrastruc-turii pe platfome cloud. Conform studiului Market Monitor derulat de 451 Research, valoarea estimată a pieţei de cloud computing în 2013 va fi de peste 16,7 Miliarde US$.

Iată care sunt cele mai importante certitudini prin care C3 a câştigat deja o cotă substanţială de popularitate în 2013:

Avem mai multă încredere în servicii – cu o ofertă din ce în ce mai generoasă din partea tuturor vendorilor, be-neficiarii serviciilor de cloud au început să capete încredere în subscripţie. Fie că e vorba de întreprinzători individuali, start-up-uri, companii de nişă sau organizaţii mai măricele, oamenii au început să realizeze faptul că plătind serviciile de care au nevoie, doar când au nevoie şi doar pentru ce au nevoie e mult mai convenabil decât să investească timp şi bani în resurse fizice de care au nevoie sporadic sau pentru care evident că nu au resurse materiale… IDC estimează că până în 2016 vom avea o creştere de 130% a pieţei de servicii cloud. Iar faptul că Amazon – arhitectul modern al noţiunii de servicii cloud - se detaşează clar ca lider al unei frumoase felii din această piaţă, este o altă certitudine, demonstrată de creşterea cu peste 64% a veniturilor AWS la sfîrşitul primului trimestru.

La îndemâna oricărui IMM - companiile mici şi mijlocii au început să realizeze avantajele conferite de accesul la platforme cu putere mare de procesare şi stocare, pre-cum şi la aplicaţiile de business care le asigură avantajele concurenţiale. Un studiu realizat de Spaceworks arată că în EMEA, companiile cu mai puţin de 20 de angajaţi alocă în

medie cam 19% din totalul de investiţii pentru servicii de cloud computing şi hosting.

Stocăm şi recuperăm din cloud – mulţi dintre noi am început să facem acest lucru încă dinainte să ni se spună că asta se cheamă cloud… căci serviciile de storage, back-up şi data recovery au fost în mod natural printre primele soluţii care au fost migrate în cloud. Într-un raport publicat de MarketsansMarkets piaţa de Cloud Storage e apreciată la peste 46,8 miliarde de dolari în 2013.  

Ne mişcăm mai liber – ne-am învăţat să cărăm cât mai puţine device-uri după noi şi să avem acces la aplicaţiile şi datele dorite, de unde avem noi nevoie. Ca dovadă a nevoii de mobilitate, aproape 50 de milioane de tableturi au fost cumpărate în primul trimestru al anului conform IDC, depăşind pentru prima oară în istorie vânzările de PC-uri şi înregistrând o creştere de peste 142%.

În fine, certitudini sunt tot mai multe, dar să ne oprim un pic şi asupra nebuloaselor care ne ţin cu ochii la cloud, în aşteptarea codului roşu de tornade. În pofida semnelor de vreme bună venite dinspre piaţa soluţiilor de securitate în cloud, siguranţa informaţiilor transferate, procesate sau stocate în cloud rămâne încă un mare subiect de polemici, la fel ca şi cofidenţailitatea informaţiilor personale ale utiliza-torilor. Paradoxal, dar tornada stârnită de recentul scandal legat de unele practici neortodoxe folosite de NSA, i-a afec-tat atât pe „ultraşii cloudului”, dar şi pe detractorii acestuia. În timp ce primii acuzau Agentia Naţională de Securitate că a dat o lovitură de moarte serviciilor cloud, a doua tabără a folosit acest pretext pentru intensificarea acţiunilor de de-montare a celor mai importante argumente pro-cloud.

Care este prognoza cloud pentru perioada următoare? E de aşteptat ca aceste certitudini să fie confirmate de evoluţia pieţei de servicii cloud până la sfârşitul anului, după care trebuie să ne pregătim pentru 2014, când Gartner estimează că noul concept de Personal Cloud îl va depăşi ca pondere pe cel de Personal Computing din punctul de vedere al activităţilor comune de utilizare a tehnologiilor digitale… �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

www.ittrends.ro

19Nr. 6 - Iunie 2013

S T U D I U

În ciuda scăderii cheltuielilor în anu-mite domenii, un studiu recent realizat de Gartner la nivel mondial care se referă la prioritățile de investiții în IT pentru do-meniul administrației publice a indicat că tehnologiile mobile, modernizarea IT și cloud computing sunt primele trei arii de interes pentru anul 2013. De un interes sporit continuă să se bucure și serviciile profesionale și big data.

„Cloud computing, în special, continuă să crească în raport cu anii precedenti, determinat de condițiile economice și de încadrarea de la cheltuieli de capital la cheltuieli operaționale, precum și a facto-rilor cu potențial mai bun, cum ar fi imple-mentarea rapidă și risc redus”, a declarat Christine Arcaris, research director la Gartner. „Alte domenii, cum ar fi consoli-darea centrelor de date, sunt în scădere față de anii precedenți, poate pentru a demon-stra că au prezentat rezistență în strategia de dezvoltare. Vendorii ar trebui să fie pregătiți pentru a-și repoziționa ofertele conform acestor schimbări din dinamica pieței”, recomandă Christine Arcaris.

Respondenții sondajului au declarat că sunt pentru adoptarea serviciilor publice și private bazate pe cloud, cu o rată de creștere de 30-50 la sută în planificările organizațiilor care au un contract activ de servicii IT pentru următoarele 12 luni. În timp ce accentul a fost pus inițial pe im-plementarea software-as-a-service (SaaS),

dezvoltările de viitor vor include infra-structure-as-a-service (IaaS) și platform-as-a-service (PaaS).

Ca prioritate de top, mobilitatea este în creștere ca nivel de importanță pen-tru agențiile guvernamentale din întreaga lume. Cererea este mai mare în agențiile guvernamentale descentralizate și cele care au un număr mare de angajați pe teren sau au nevoi specializate (cum sunt agen-țiile de patrulare la frontieră, inspectorii și asis tenții sociali) și care beneficiază de in-vestiții mobile. Următorul val de adoptare a tehnologiei se va dezvolta în timp, în așa fel încât să-și înlocuiască hardware-ul existent cu noi infrastructuri mobile și echipamente.

Studiul a arătat că impulsul este de a construi pentru a susține programele de Bring-Your-Own-Device (BYOD), dar încă există neclarități. Dintre organizațiile in-tervievate, 52 la sută permit angajaților să-și aducă propriile smartphone-uri la locul de muncă, iar 50 la sută pot folosi propriile lor laptopuri, urmat de tablete cu un procent de 38 la sută. Vendorii tre-buie să înțeleagă, de asemenea, că odată cu creşterea interesului în politicile și strategiile BYOD, pot avea impact asupra oportunităților în sectorul guvernamen-tal. Securitatea și guvernanța pot aduce limitări în ritm și procesul de adoptare.

Studiul a indicat de asemenea că atât timp cât big data nu are încă o prioritate

ridicată în rândul respondenților sondaju-lui, acest trend poate prinde contur ulte-rior. Accentul pe eficiența guvernamentală și eficacitate înseamnă oportunitate pentru big data/analytics, cât timp reprezintă un punct de focalizare care își continuă dez-voltarea pentru modernizarea specifică a domeniului guvernamental.

„Organizațiile guvernamentale au cres-cut cheltuielile Big Data pentru sisteme de plăți necorespunzătoare, indicând dorința de a combate frauda, pierderile și abuzul în agenții, precum și tinta de a reduce erorile inițiale în colectarea veniturilor”, a spus Arcaris. „În timp ce agențiile pu-blice sunt evaluate din punct de vedere al modului de gestiune, al influențelor și al stocării de big data, nu mulți sunt cei care au abordat provocările asociat cu utiliza-rea conținutului și problemele generate de fuziunea unor cantități mari de date pe o singură platformă”. Vendorii trebuie să recunoască provocările, și să reducă soluțiile de big data la specificul actual al fluxului de lucru din agenții.

Studiul realizat de Gartner a stat la baza raportului „User Survey Analysis: IT Spending Priorities in Government, Worldwide, 2013”, respondenţii fiind din 13 țări (Australia, Brazilia, China, Colum-bia, Germania, India, Indonesia, Mexic, Rusia, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie și SUA). Respondenții au fost chestionați despre planurile lor de buge-tare și cheltuieli în IT, în așa fel încât să extindă ințiativele IT specifice identificate de Gartner. �

Gartner a cercetat prioritățile IT ale administrației publice:

Mobilitatea, modernizarea sistemelor IT și cloudul sunt în top pentru 2013de Monica Muscă

Organizațiile din administrația publică la nivel mondial au în vedere să investească în 2013 în IT o sumă estimată de 449,5 miliarde de dolari, în ușoară scădere cu 0,1 la sută față de 2012, potrivit celui mai recent studiu realizat de Gartner, Inc. Estimarea include cheltuielile organizațiilor din sectorul public pentru hardware, software, servicii IT și

de telecomunicații. Analiștii au revizuit rata de evoluție în jos față de prognoza anterioară de 0,2 la sută creștere, ceea ce ar fi condus agențiile guvernamentale să continue lupta împotriva dezvoltării economice slabe.

www.ittrends.ro

20 Nr. 6 - Iunie 2013

de Mihai Nadăş

De la cost la inovațieAnii ’90 au fost dominați în Europa de efectul căderii cortinei de fier. Piețele est-europene marcate de principiile economiei planificate au fost deschise către capita-lism. A urmat o creștere haotică ce nu a lăsat nicio industrie neatinsă. Dacă unii mamuți precum metalurgia, siderurgia și mineritul intră la categoria perdanți, o nouă specie a luat amploare, distingân-du-se printre câștigători: tehnologia infor-mației, în general, și dezvoltarea software în particular.

În 1993 un programator din Cluj-Napoca câștiga aproximativ 50 mărci germane, echivalentul a 25 euro. Astăzi, cei mai buni profesioniști au așteptări ce depășesc 2.000 euro, o creștere de aproape 1.000% în mai puțin de 20 de ani. Este probabil cea mai spectaculoasă creștere salarială din economia românească modernă.

În același timp, în Europa de Vest salariul net al unui programator se află în vecinătatea sumelor vehiculate în Ro-mânia, iar în cazul în care trendul de creștere se păstrează, în câțiva ani avan-tajul competitiv bazat pe costul redus și poziționarea geografică convenabilă (i.e. nearshoring) vor păli în fața unor destinații precum Ucraina, Serbia, Rusia sau tradiționala India.

Acest context de forțe obligă companiile de outsourcing din România să gândească diferit când vine vorba de strategia lor și să-și diversifice portofoliul de servicii pen-tru a justifica prețul semnificativ mai ridi-cat decât în urmă cu 10 ani. Cu alte cuvinte, companiile de outsourcing trebuie să se reinventeze, să inoveze pentru a rămâne competitive într-o piață globalizată, într-o

lume plată, cum o numea Thomas L. Friedman în The World is Flat.

Proiecte Software vs. Produse SoftwareAș vrea să disting între două mari cate gorii software: proiecte și produse. Când vor-bim despre produse mă refer la Microsoft Office, Google Search, Salesforce.com, Skype, Evernote sau Dropbox. Acestea reprezintă elementul central din strategia companiilor care le produc, au impact pe scară largă și sunt folosite de mii, milioane și uneori chiar miliarde de utilizatori.

Proiectele software, pe de altă parte, reprezintă eforturi de optimizare a unor procese de business prin software, se-cundare din perspectiva strategiei com-paniilor ce le finanțează și le regăsim de cele mai multe ori sub forma unor inițiative interne, punctuale ale unor de-

partamente care-și proiectează propriul sistem software pentru a-și face munca mai ușoară (e.g. sistem intern de gestiune a rezervărilor unui tur-operator) sau ale unor site-uri web de prezentare.

Această distincție este importantă, de-oarece, dacă obiectivul este creșterea valorii pe care România o aduce prin out-sourcing, atunci efortul trebuie concen-trat pe zona în care impactul este cel mai mare, iar din acest punct de vedere pariul trebuie făcut pe produsele software și fe-lul în care outsourcing-ul românesc poate crea va loare în această zonă. „Proiectele”, așa cum sunt introduse mai sus, sunt prin definiție de impact redus și, prin urmare, dispuse la outsourcing bazat pe cost redus, zonă în care companiile de outsourcing din România intră în competiție cu destinații mai ieftine, erodându-și astfel potențialul de avantaj competitiv.

România, rățușca cea urâtă din lacul software outsourcingÎntr-o eră a globalizării, centrele tradiționale de outsourcing trebuie să-și regândească strategia avantajului competitiv.

S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder. Yonder este o companie europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dez-voltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementa rea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

www.ittrends.ro

21Nr. 6 - Iunie 2013

Nevoile unei companii de produse softwareValoarea este dată de adresarea unor nevoi, iar dacă impactul cel mai mare pe care companiile de outsourcing îl pot crea se află în sfera companiilor de produse software atunci înțelegerea nevoilor aces-tora este primul pas ce trebuie făcut. În esență, din această perspectivă putem dis-cuta de două mari nevoi: nevoia de adap-tare la schimbare și nevoia de predictibili-tate în livrare.

Nevoia de adaptare la schimbare se referă la faptul că trăim într-o lume în care singura constantă e schimbarea. Cerințele din piață se schimbă, concurența se schimbă și, nu în ultimul rând, tehnologia se schimbă într-un ritm tot mai alert. Iar dacă privim tehnologia în particular putem observa cum pentru o companie de produs pierderea unui ciclu de inovație (unde prin inovație înțeleg adaptarea la noi tehnologii și tendințe tehnologice) poate destabiliza decisiv poziția sa pe piață. O companie de produs medie nu-și permite să investească prea mult în inovație, motiv pentru care riscul din această perspectivă și, prin ur-mare, nevoia sunt ridicate.

Nevoia de predictibilitate în livrare ține de profesionalism. Vorbim de livrarea la timp, conform standardelor de cali-tate agreate și în bugetul stabilit. Este un domeniu vast în care inițiative pre-cum Capability Maturity Model Integrated (CMMI), un model dezvoltat de Software Engineering Institute (Carnegie Mellon University), caută să descifreze o pro-blemă complexă. Lipsa de predictibilitate în livrare este, din nou, un factor de risc ce, nu o dată, a scos din joc companii de produs (e.g. Netscape).

Un model funcționalSchimbarea pornește de la viziune, însă viziunea în sine nu produce schimbare. Schimbarea are nevoie de modele, rezultate și dovezi.Viziunea descrisă mai sus a fost pusă în aplicare în Yonder și, de aproape 2 ani, putem vorbi de un model funcțional în care observăm cum adresarea nevoii de schimbare și pre-dictibilitate în piața europeană a compani-ilor de produse software generează va loare ce ne diferențiează și oferă perspective complet noi de dezvoltare față de modelul tradițional de outsourcing bazat pe costuri mici și valoare adăugată scăzută.

Dincolo de eforturile pentru adresarea nevoii de predictibilitate concretizate prin certificări precum CMMI și schimbarea structurii organizaționale, evenimente ce au avut loc în 2012, anul acesta am marcat un nou moment prin lansarea unui mate-rial ce concentrează viziunea noastră asu-pra nevoii de adaptare la schimbare a com-paniilor de produse software. Intitulată „The Innovation Roadmap of Successful Software Product Companies”, lucrarea prezintă un model de inovație pe care com-paniile de produse software trebuie să-l adopte pentru a rămâne relevante în piață pe termen lung și descrie pe larg patru tendințe pe care credem că acestea trebuie să le considere în momentul în care-și de-finesc planurile de dezvoltare a produselor sale. Cele patru tendințe identificate sunt:

1. Contextual, Social and Modern User Interfaces

2. Mobile-Centric User Applications3. Cloud Computing: IaaS, PaaS, SaaS

4. Big Data and Next Generation Analytics

Este un moment ce marchează nu doar trecerea de la o atitudine reactivă către una proactivă în out-sourcing-ul autohton, ci și o implementare a unei vi ziuni ce prezintă o alternativă clară și funcțională la mo-delul actual în spatele căreia

se găsesc deja o serie de studii de caz de succes.

ConcluziiPe 11 noiembrie 1843 Hans Christian Andersen publica o poveste despre trans-formarea în bine, încredere și per severență. România, ca destinație de outsourcing, se aseamănă cu povestea semnată de autorul danez însă, spre deosebire de rățușca din narațiune, care a beneficiat de pe urma moștenirii gene tice asistând la un proces fatalist de transformare, outsourcing-ul românesc trebuie să-și determine propriul fenotip pentru a trece la următorul nivel de maturitate.

La fel cum companiile de produse software au nevoie de inovație pentru a rămâne relevante pe termen lung, în aceeași măsură putem vorbi și de com-paniile de outsourcing autohtone unde adoptarea unei viziuni și a unei strate-gii bazate pe valoare adăugată vor face diferența à la longue.

Referințe� tss-yonder.com/vision� innovation.tss-yonder.com� h t t p : / / w w w . y o u t u b e . c o m /

watch?v=c1AsihGwuxU) �

S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOROMUNICAŢIILOR

www.ittrends.ro

22 Nr. 6 - Iunie 2013B U S I N E S S A N A L Y T I C S

Profitul este calculat ca diferența între veni-turi și cheltuieli, dar în nici un caz mana-gementul profitabilității nu se face prin încercări de creștere a veniturilor și scădere a cheltuielilor și nici măcar prin folosirea mediei ponderate în loc de cea artimetică pentru stabilirea salariilor, așa cum afirma un înalt oficial referitor la Oltchim.

Profitul este rezultatul „energetic” al unei activități economice și reprezintă valoare adăugată creată în societate. Mai degrabă trebuie să privim, din punct de vedere eco-nomic, afacerea ca un motor ce transformă un tip de energie (forța de muncă, capa-citățile de producție, cunoașterea, abitili-tățile de comunicare și relaționare) în alt tip de energie sub formă de bani. Funcționarea unui motor nu se descrie aritmetic, ci func-țional și ca atare o abordare funcțională tre buie să avem și în managementul pro-fi tabilității.

Profitul este necesar unei afaceri pentru dezvoltare, fiind mai puțin interesant din punct de vedere al acesteia, dacă acționarii își umplu buzunarele sau nu. Și în cazul în care dorim să lucrăm non-profit, trebuie să avem controlul asupra profitabilității, chiar dacă se dorește să fie zero. Profitabili-tatea negativă sistemică, vizibilă imediat în bilanț, sau doar ca tendință pe termen mediu este ceea ce generează principala problemă de flux de numerar ce conduce în final la dispariția afacerii. Cum România este o țară atipică, pe lângă profitabilitate funcțională negativă, mai avem de a face și de gestionare total opusă normalului a capitalului de lucru și activelor, astfel încât insolvabilitatea este în multe cazuri doar o problemă de timp. Strategia de tip facem

orice să luăm contracte sau să vindem pro-duse și finanțăm tot din credite bancare sau atrageri de capital este total depășită. Din păcate încă mulți dintre antreprenorii români continuă să meargă pe această gândire, plângându-se de lipsa creditării și competiția cu companii străine care dispun de capital, neîntrebându-se oare cum au ajuns aceștia să dispună de capital și cum companii românești cu profitablitate exce-siv negativă sunt transformate în decurs de un an-doi în vedete de profitabilitate. Sim-plu, prin implementarea unui management performant al profitabilității și control al fluxului de numerar ce conduce la acumu-lare de capital în mod organic și care asigură resurse de creștere a afacerii sau capital pentru începerea altora noi. Dacă ne uităm pe evoluția veniturilor multor companii românești, cu câțiva angajați sau cu cifre de afaceri de zeci de milioane, putem observa că aceasta are o logică, corelată și cu creșteri și descreșteri ale pieții, ceea ce indică pre-ocupare în acest sens. Dar dacă suprapunem și evoluția profitului în aceeași perioadă, vom observa că nu prea are nici o logică și nici măcar vizionarul afacerii nu poate ex-plica de ce este așa și ce intenționează să facă pentru a schimba situația.

Am insistat în descrierea situației pentru a înțelege nevoia stringentă de a avea un sistem de management al profitabilității care include planificare, previziune și acțiuni de corecție atât în timp real cât și strategice, la nivel funcțional, dar și integrat cu lanțul valoric, și că este cazul să trecem, și în do-meniul conducerii afacerilor, de nivelul de clase primare, așa cum după învățarea arit-meticii se trece la analiza matematică.

Balanța contabilă, produsele ERP și ra-poartele generate de produsele clasice de business intelligence nu sunt sisteme de management a profitabilității, ci pot fi niște surse de informare sau preluare de date.

Putem concepe un sistem de manage-ment al profitabilității în Excel sau folosi produse performante dedicate de cei mai mari producători mondiale de software, în funcție de mărimea și complexitatea afacerii, important este să asigure funcționalitatea următoare:� reflectarea corectă și în timp util a

profitului (nu numai a marginii comerciale) curent, atât la nivelul general al afacerii, dar și la nivel de subunități, grupe de produse și clienți, segmente de piață, proiecte, etc. și mai ales să includă previziunea (forecast) precisă pe termen scurt (trei luni) și tendința de evoluție pe termen mediu (1 an). Fără previziune nu putem discuta de manage-ment a vreunui parametru economic;� raportarea și analiza la nivel de cos-

turi, și nu de cheltuieli așa cum este rapor-tarea contabilă, cu posibilități de clasificare funcțională a costurilor pentru a reflecta mecanismele interne ale „motorului” eco-nomic și stabilirea legăturilor între costuri și diverse elemente de venit pentru a putea determina structural „butoanele” de apăsat pentru corecție. �

Managementul profitabilității și sisteme informatice dedicateProfitabilitatea, pe termen mediu și lung, este principala problemă cu care se confruntă companiile românești, private sau cu capital de stat, și care pierdută de sub control duce la insolvență sau la dispariția unor afaceri.

de Daniel Cruceanu

Daniel Cruceanu

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

23Nr. 6 - Iunie 2013

O P I N I I

Rețeaua Cetățenească de Martori Electronici

Apariția și dispariția recentă a unui comunicat de pe situl web al DNA, cu motanul aruncat în cârca IT-stului1, este doar un exemplu recent de joacă de-a declarațiile și este de natură să zdruncine încrederea cetățeanului, atât cât

mai rămăsese de prăsilă, în instituțiile statului. Nu mai vorbesc de termenele legale în care anumite documente normative trebuiau supuse consultării publice înaintea introducerii lor în ședințele de guvern, care nu s-au respectat în 99% din cazuri.

Nu sunt de ignorat nici scandalurile recente din ograda unchiului Sam, în care se pare că NSA-ul, în urma unor hotărâri judecătorești publicate probabil la un avizier dintr-un sanatoriu de nevăzători, a primit ausvais pentru a da cu geana în toate mesajele contribuabililor de prin serverele publice de mail sau ale rețelelor sociale, în speranța că, printre rețetele de „lasagna vegane”, va descoperi indiciile vreunui viitor act terorist. Ca dovadă că munca celor puși să desfacă modern, fără abur, scrisorelele noastre a fost și va fi veșnic inutilă în prevenirea terorismului, stau morții și răniții atentatului de la Boston.

Noi evenimente nu fac altceva decât să sporească și să alimen teze, pe bună dreptate, curentele care sprijină teorii ale conspirației. Cred că ciprioții sunt primii care și-au pierdut încre-derea atât în soliditatea și moralitatea sistemului bancar cât și în rolul Uniunii Europene. Reacțiile restului lumii nu au întârziat să apară, exis tând în Turcia propunerea ca sumele de bani ce vor fi aduse înapoi, în băncile din țară, să fie supuse unui regim de amnistie fiscală, iar moneda virtuală BitCoin, aceea care nu este supusă reglementărilor și controlului nici unei instituții bancare, a suscitat mult interes din partea internauților. Și nu doar a lor, instituții cu „rol de reglementare” din USA au început să caute nod în papură unor companii private care facilitau conversia banilor din valutele uzuale în moneda electronică2.

Neîncrederea în instituțiile statului, în registraturile lor, acelea care lasă de obicei câte 2, 3 locuri libere pe zi în registru, „să fie acolo, dacă e nevoie de ceva” și care la finalul lunii sunt comple-tate în grabă cu nimicuri, ar trebui să nască o mișcare similară BitCoin-lui în sensul apariției unui soi de „notariat cetățenesc” sau „registratură națională civică” în care să fie înscrise sub formă electronică, într-o ordine imposibil de falsificat, evenimente sau declarații ce ulterior pot fi probate fără dubiu că au fost făcute la un moment dat în timp.

Pe vremuri am încercat promovarea unui astfel de sistem cu server central la MCTI numit „Registrul național unic” și in-tuind lupta care s-ar putea da între diversele instituții în oferta generoasă de găzduire a acelui server, am încercat o propu-nere ca acesta să fie gestionat de către Institutul de Cercetări în

Informatică, cu surse publice, dezvoltate de Institutul Politehnic București, catedra de Automatizări și Calculatoare și amplasat într-un nod Ronix. Inutil să menționez ce „entuziasm” a stârnit propunerea mea.

Acum, la o a doua evaluare, studiind filozofia și modul de funcționare BitCoin, în care munca în paralel a mii de calcula-toare și programe „de bună credință” care certifică și „semnează” blocuri de tranzacții cuprinzând plățile în această monedă virtuală, fără să aibă în spate un consiliu de directori plătiți gras, constat că algoritmul ar putea fi împrumutat și implementat și pentru ceva gen „Registratura națională civică”. Mecanismele de funcționare ale BitCoin ilustrează sistemul descentralizat de rezolvare a pro-blemelor cunoscut sub numele BYOD (Bring Your Own Device), colaborare, cloud public. Mai există și alte sisteme de arhivare distribuită în internet, care toate implică o colaborare din partea a zeci de mii de calculatoare, însă BitCoin este poate proba de soli-ditate a conceptului, când lucrezi cu banii oamenilor!

Cred că se poate încerca o astfel de abordare distribuită pentru atestarea unor declarații, în care să nu existe nicio bănuială că într-un calculator operat în mod exclusiv de cineva rău intenționat (sau care poate fi mituit sau șantajat) se poate schimba ordinea dosarelor depuse pentru finanțare, a cererilor privind burse, locuri în cămin, locuri la grădinițe, bilete la tratament sau falsificată dovada de depunere în termen a unor oferte (electronic) la o licitație.

Sistemul ar putea folosi milioanele de calculatoare și browsere deschise în România pe diverse pagini de web, de la Facebook chiar până la Click, Libertatea sau Trilulilu și care ar putea certifica o declarație în clar gen „Am fost pe web azi, 11 iunie 2013, ora 15:52:30, când Tribunalul București a anunțat public licitația pentru vânzarea unui BMW confiscat” sau o declarație pentru licitație cu ofertă închisă „Primăria Sect.1 declară că a primit de la UndZoWaiter SRL astăzi, 11 iunie 2013, ora 15:52:30, o ofertă în format PDF, de 1.534.204 octeți, având suma de control SHA256: af011d1c8b44530a6a630dfd915dd3c5f4f2730bc3”.

Tehnologia este prezentă și disponibilă de ieri! Azi e nevoie de-o largă voință populară de a da „Like” și la altceva decât la poze cu pisici și de-un guvern care să nu mai fie tentat sau forțat de cineva să lase locuri goale în registru și să încurajeze o astfel de inițiativă. �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

1 Astăzi IT-stul instituției este de obicei vechiul acar Păun2 În condițiile în care „dolarul Linden” din Second-Life era bine mersi de ani buni pe piață

Ca dovadă că munca celor puși să desfacă modern, fără abur, scrisorelele noastre a fost și va fi veșnic inutilă în prevenirea terorismului, stau morții și răniții atentatului de la Boston.

«

www.ittrends.ro

24 Nr. 6 - Iunie 2013S O L U Ţ I I

Pe de altă parte, volumul tot mai ridi-cat de date interne transformă considerabil întregul registru de evidență a măsurilor de securitate, care se dovedesc de cele mai multe ori ineficiente și greu de gestionat. Amenințările privind securitatea datelor sunt multiple și pot apărea în fiecare zi, iar riscurile pot apărea involuntar, atât din mediul extern, dar mai ales din mediul in-tern, în cadrul companiei.

Oricine intră în posesia unor date interne în mod neautorizat și abuziv expune com-pania unor pericole mari, care se pot trans-pune în pierderi la nivel de brand, pierderi financiare uriașe, pierderea oportunităților de afaceri sau care pot crea chiar condiții favorabile pentru accesul concurenței la informații confidențiale. Cel mai adesea, mediul intern este cel care excelează în crearea condițiilor favorabile scugerilor de informații. Nu mai puțin de 70% din riscu-rile de securitate sunt generate de scurge-rile interne de date, potrivit unui raport elaborat de compania de cercetare Gartner. Procentul, destul de ridicat, constituie un semnal de alarmă pentru companii, care sunt sfătuite de specialiștii IT să sporească protecția datelor și să dețină un control deplin asupra securității acestora.

Soluțiile inteligente – cheia pentru securitatea datelorÎn condițiile în care orice dispozitiv extern necontrolat poate prezenta un risc pentru documente, bazele de date și datele despre

clienți, securitatea datelor este pusă în pe-ricol de fiecare dată când angajații folosesc astfel de dispozitive. În acest context, orice măsură de siguranță poate fi ușor anulată, iar compania se află în imposibilitatea de a gestiona sau monitoriza fiecare transfer de fișiere.

Companiile preocupate de protejarea afacerii împotriva scurgerilor de date au acum la îndemână o soluție simplă, dar eficientă pentru a preîntâmpina eventualele neplăceri. Prin simpla instalare a soluției de securitate a datelor pe fiecare stație de lucru din companie, managementul are la dispoziție instrumentele necesare pentru monitorizarea și gestionarea eficientă a tuturor operațiunilor de transfer.

Printre beneficiile oferite de soluția de securitate a datelor, se numără:� Control deplin – Blocarea, limitarea

și monitorizarea activităților de transfer de date prin USB, FTP sau e-mail permit acor-darea de permisiuni pentru operațiunile de transfer doar persoanelor autorizate;� Acces la statistici – Rapoartele pri-

mite de către management oferă statistici detaliate asupra utilizatorilor și a stațiilor de lucru și permit identificarea precisă a persoanelor care au efectuat operațiuni de transfer și ce documente au fost copiate;� Evidență completă – Soluția oferă

managerilor posibilitatea de a fi permanent la curent cu activitățile privind securitatea datelor, activități care pot deveni sensibile

pentru companie. Astfel, este înlăturată orice tentativă neautorizată de ștergere sau de dezinstalare; � Transfer de date în siguranță –

Acțiunile de transfer ale fiecărei persoane din companie sunt securizate pe deplin, astfel încât dispozitivele malware sau ten-tativele neautorizate de copiere sunt ușor reperate și înlăturate.

Toate aceste beneficii oferite de soluția de securitate au un impact mult mai ridicat asupra companiei, care salvează resurse importante de timp și financiare prin adop-tarea unei astfel de soluții. Rezultatele sunt vizibile imediat și pe termen lung compania este protejată împotriva oricărui pericol și a tentativelor neautorizate de transfer a fișierelor. Indiferent de aria în care activează, orice companie deține date interne indispensabile pentru afacere, care necesită o protecție și o securitate ridicată.

Pentru mai multe informații despre această soluţie de securitate a datelor și despre beneficiile ei asupra companiei, vă invităm să intrați în legătură cu un consul-tant, accesând website-ul www.classit.ro sau ne puteți contacta la adresa de e-mail office@classit.ro. �

Datele confidențiale sunt un subiect sensibil în companie? Adoptați o soluție inteligentă de securitate a datelorde Marina Drăghici, PR Specialist,

Class IT Outsourcing

Marina Drăghici, PR Specialist, Class IT Outsourcing

În contextul în care datele interne constituie o resursă importantă pentru derularea activităților zilnice, securitatea informațiilor rămâne încă un subiect sensibil pe agenda com-paniilor, indiferent de sectorul de activitate. Cu cât volumul de date se mărește, cu atât crește și nevoia companiilor pentru adoptarea unor măsuri de protecție sigure, care să constituie

un adevărat scut împotriva amenințărilor.

www.ittrends.ro

25Nr. 6 - Iunie 2013

L O R E D A N A ’ S V O I C E

Răspunde frumos

Interacţionăm zilnic cu multe persoane, fie în cadrul unor întâlniri directe, fie în discuţii la telefon sau pe e-mail. Ne place modul în care ne vorbesc unele persoane şi, din păcate, uneori ne deranjează cum ni se adresează

altele. Măcar la nivel teoretic, toată lumea ştie că modul în care răspundem în fiecare moment influenţează percepţia celeilalte persoane despre noi pe termen lung.

Circula la un moment dat pe internet o „pildă” despre un copil căruia i se spune să bată un cui de fiecare dată când spune ceva urât cuiva. Gardul se umple de cuie, iar copilul vrea ca acesta să arate din nou frumos, aşa că este sfătuit să îşi prezinte scuzele tuturor celor cărora le vorbise urât. Pentru fiecare scuză prezentată putea scoate un cui din gard. Încet-încet cuiele dispar, dar gardul rămâne, în mod firesc, plin de găuri. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a spus şi a făcut deja rău nu se mai poate repara complet. Şi mai erau câteva astfel de exemple, toate cu aceeaşi esenţă. Să nu uităm că avem şi vestitul proverb vorba dulce mult aduce.

Dincolo însă de pilde şi proverbe, care sunt „reci” şi „departe de noi”, interacţiunile zilnice sunt personale. Şi aşa cum o vorbă bună ne ajută, la fel un răspuns grosolan răneşte, enervează şi demoralizează.

Stiluri diferiteUnii răspund într-un anume fel pentru că acela este stilul lor. Au o anumită impresie despre ei, despre funcţie, despre modul în care ar trebui să se desfăşoare relaţia cu o anumită persoană şi în baza acestor percepţii acţionează şi reacţionează. Am văzut oameni care au o poziţie de conducere dar care continuă să utilizeze cuvinte precum „mulţumesc”, „te rog”, după cum am văzut oameni în poziţii similare care doar ordonă, adesea şi fără vreo formulă de început, iar la final doar cu un salut inclus în semnătura electronică.

Lipsa timpuluiO altă explicaţie oferită de anumite persoane este lipsa timpului. Nu au vreme să înceapă un e-mail cu o formulă de salut, astfel că pun eventual prenumele şi trec direct la solicitare.

Timpul este într-adevăr o resursă preţioasă şi el trebuie utilizat cât mai bine pentru a avea vreme de toate, însă trebuie ţinut cont şi de impactul pe care îl are pe termen lung

lipsa unor elemente de salut sau, mai important, utilizarea unui anumit „ton”, a unui anumit mod de adresare.

Se poate întâmpla să câştigaţi aprecierea şi ajutorul unor bloggeri, parteneri etc. fie şi numai pentru că arătaţi un pic de atenţie la mici detalii. În oglindă, am văzut câţiva oameni care au primit răspunsuri negative atunci când au dorit să colaboreze cu anumite persoane în campaniile lor tocmai din cauza modului de a pune problema, adresării, atitudinii, comunicării în sine.

Se poate spune „nu” în nenumărate feluriAm întâlnit şi persoane care aveau stiluri diferite de comunicare în funcţie de răspunsurile pe care le aveau de oferit. Dacă lucrau cu cineva, atunci erau „mieroşi”, utilizau formule de început, de final, nu dădeau doar ordine, îşi manifestau aprecierea şi mulţumirea etc. Dacă însă aveau de refuzat pe cineva, în sensul că nu doreau să angajeze o anumită persoană, nu doreau să se implice într-un proiect ori nu voiau să lucreze cu un anumit furnizor, atunci deveneau grosolani. Nu spuneau un simplu „nu”, ci aveau comentarii inclusiv de genul „ai vrea tu”, „s-o crezi tu” ş.a. Acestor persoane le făcea o deosebită plăcere să aibă motiv să refuze pe cineva.

Nu se ştie când mai interacţionezi cu o persoană„Lasă-ţi loc de bună ziua” spun mulţi, iar acesta este un sfat de care ar trebui să se ţină cont. Astăzi oamenii îşi schimbă destul de des locul de muncă, astfel că nu se ştie când poţi ajunge să interacţionezi cu cineva cu care nu ai vorbit frumos. S-ar putea chiar să ai nevoie de acea persoană, iar omul s-ar putea să îşi aducă aminte cum a fost tratat. Sigur că sunt situaţii şi situaţii, dar atunci când vorbim de comunicări oficiale, de discuţii pe care le avem cu potenţiali parteneri, cu jurnalişti, furnizori, bloggeri etc. este de dorit să se dea dovadă de curtoazie, să fie mesaje redactate în mod diplomat şi cu atenţie. Un nu poate fi spus pur şi simplu – „Vă mulţumim, dar nu ne interesează pe moment o astfel de colaborare” în locul „ai vrea tu!”.

Şi-acum întrebarea de final: tu cum ai refuzat ultima oară pe cineva? �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Indiferent de stare, probleme personale sau persoană, răspunsurile negative ar trebui să fie oferite cu tact şi fără maliţiozitate.

«

www.ittrends.ro

26 Nr. 6 - Iunie 2013O P I N I I

Trebuie să puteți beneficia de libertate deplină în a obține datele, în a le copia și recombina în moduri variate - pentru a produce informație nouă din această recombinare - și în a oferi și altora rezul-tatele. Toate acestea conduc la conceptul generos de Date Deschise (Open Data), un concept ce are definiție precisă (vedeți la http://opendatahandbook.org/ro/what-is-open-data/index.html), dar care pare atââââât de străin organizațiilor românești actuale (publice și private)!

În ministere și alte instituții publice, fo-losirea sistemelor informatice proprietare determină strâns lipsa „deschiderii” date-lor. Luând un exemplu simplu, o agenție guvernamentală ai cărei funcționari fo-losesc programul neliber Microsoft Excel 2003 va „produce” și oferi altora, mereu, tabele de calcul în formatul de fișier .xls. Acesta este un format de fișier „închis”, nestandardizat, aflat 100% sub controlul firmei producătoare (Microsoft); de la o ver-siune la alta a programului, producătorul poate să îi modifice cum dorește structura internă, generând fișiere incompatibile cu programele mai vechi. Prin acest lanț de dependențe subtile se ajunge, treptat, la sisteme informatice ministeriale neinter-operabile (care nu pot schimba date între ele). Pentru minister, sistemul informatic închis înseamnă „legarea de glie” față de un anumit producător de programe, adică un nedorit monopol pe bani publici, care se traduce în costuri astronomice, impuse, de creare, exploatare și întreținere a siste-mului, în imposibilitatea schimbării lui (vendor lock-in) și, pe parcurs, în corupție la achizițiile dirijate de programe. Pentru contribuabil, imposibilitatea sistemelor in-formatice ale instituțiilor de a face schimb

de date între ele înseamnă cozi și nervi în cunoscutul și absurdul „circuit al hârtiilor în natură”: „vino matale mâine la Finanțe cu adeverința de la Poliție, autentificată la notariat și apoi te trimitem la Sănătate și la Casa de Pensii, dar nu uita să ai la dosar și viza obținută alaltăieri de la Pompieri”...

Apariția anumitor programe libere a în-semnat atât de mult pentru „deschiderea”, „eliberarea” datelor din zona lor de inte-res, încât publicul a ajuns să confunde pro gramul propriu-zis cu formatul de date pe care acesta le prelucrează. Exemplul clasic sunt obișnuitele documente de e birou. Până în 2006, fișierele .doc, .xls și .ppt, formatele de fișier proprietare pro-duse de Microsoft Office, „făceau legea” în orice cabinet de lucru. În lipsa vreunei alternative, utilizatorul tipic era obligat să le folosească, cu prețul deselor pro bleme de compatibilitate între versiuni și a rupe-rii punților de comunicare cu aceia care rulau MacOS, Unix, GNU/Linux, FreeBSD sau alte sisteme de operare. De pe un PC cu Windows, a trimite o lucrare unui coleg care folosea un Mac sau un telefon mobil era o aventură în sine. În unele cazuri, fi și ere create cu 4-5 ani în urmă, în versiuni mai vechi de Word, refuzau brusc să se deschidă sau să arate corect (fotografii invi zibile, paragrafe mutate aleator...), făcând dificilă arhivarea pe ter-men lung a infor mației din companie. În 2006, ISO a stan dardizat formatul de fișier OpenDocument, bazat pe XML (fișiere .odt, .ods, .odp) – ISO/IEC 26300:2006, proiectat ca un „numitor comun” al docu mentelor de birou de pe toate plat-formele de calcul - dar standardul inter-național ar fi rămas literă moartă fără răspândirea programului OpenOffice.org.

Adoptarea largă a programelor libere și gratuite OpenOffice.org și, mai tâziu, a LibreOffice (http://www.libreoffice.org) de către public a forțat Microsoft să întreprindă, treptat, pași concreți pentru „deschiderea” propriilor formate de date, utilizate de Word, Excel și PowerPoint. După mulți ani de bătălii legale și tehnice, azi putem des chide cu ușurință același fișier standardi zat pe GNU/Linux, Windows, Mac, tabletă, smart-phone, iar utilizatorii Microsoft Office post-2007 își pot salva lucrările direct în formatul deschis OpenDocument!

Poate că, în anii ce urmează, vom asis-ta și la deschiderea datelor pentru de-senele AutoCAD (.dwg) și Corel (.cdr) - care generează, azi, infame probleme și incompatibilități, ca cele pomenite - prin migrarea treptată la formatul standardizat Scalable Vector Graphics (.svg)...

Până atunci, vă îndemn să faceți tot ce vă stă în putință pentru deschiderea datelor din firma Dvs., utilizând consec vent tipuri de fișiere conforme cu un standard deschis (https://fsfe.org/ activities/os/def.ro.html)! Procedând astfel, firmele și utilizatorii reiau controlul asupra pro priilor date, pe termen lung, din mâna unei companii de software sau a alteia. Și încercați să vă răspundeți singuri întrebării puse, elegant, de Sir Tim Berners-Lee: De câte stele sunt datele Dvs.? (http://5stardata.info) �

Cine controlează fișierele Dvs.?de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

Răspândirea Software-ului Liber a adus nu numai o revoluție în felul cum obțineți și utilizați programele de calculator, ci, mai ales în felul în care gândiți despre informația ce vă e necesară. Nu este suficient doar ca fiecare telefon mobil pe care îl cumpărați, ca fiecare ruter wireless pe care îl montați în sufragerie, acasă, ca fiecare laptop cu care lucrați

să ruleze (sau să poată rula) software neîngrădit de restricții tehnice și legale. Accentul cade, în aceeași măsură, și pe datele pe care le manipulați, pe noianul de texte, fotografii, desene și secvențe audio/video pe care calculatorul Dvs. le „mestecă” în fiecare zi.

www.ittrends.ro

27Nr. 6 - Iunie 2013

R E V I E W

Primul ultrabook românesc al firmei Maguay poartă denumirea de U1402i. Este superb, puțin cam greu pentru un ultrabook dar iese în evidență prin perfomanța lui.

AmbalajPachetul conține un încărcător, un dongle, instrucțiuni de folosire și un DVD cu driver și manualul detaliat. Cutia este simplă, prezintă o imagine cu laptop-ul pe cutie. Ultrabook-ul și accesoriile din cutie sunt ambalate în folii de plastic. Laptop-ul stă fix în cutie și se observă faptul că Maguay pune accent pe siguranța acestuia la livrare.

Design și construcțieUltrabook-ul seamănă enorm de mult cu Macbook Air. Materialul ales de producător pentru a crea carcasa utrabook-ului este alu-miniul. Avantajul carcasei din aluminiu este destul de clar, laptop-ul se menține rece.

Ultrabook-ul este puțin mai greu decât un laptop ce are carcasa din plastic. Spre deose-bire de alte laptop-uri evacuarea aerului cald se face doar prin partea inferioară a display-ului. Singurele găuri pe care le găsești sub laptop sunt pentru difuzoare.

U1402i cântărește 1,8 Kg, o greutate destul de mare pentru un Ultrabook.

Display și sunetDisplay-ul este de excepție, contrast bun, luminozitate mare, unghi de vizualizare mulțumitor. Modelul testat are display LED touchscreen și o rezoluție de 1366x768. Touchscreen-ul are o precizie uimitoare și este plăcut să poți închide o fereastră fără să te atingi de tastatură.

Așa cum am menționat în partea de design, difuzoarele sunt amplasate sub laptop. Acest lucru poate fi un dezavantaj dacă ultrabook-ul

este ținut în pat. Sunetul se va auzi o idee mai înfundat. Chiar și așa, difuzoarele sunt mulțumitoare.

Tastatură și touchpadTastele sunt distanțate și se duc ferm la țintă atunci când sunt apăsate spre deose-bire de alte laptop-uri. Butonul portocaliu, de power, dă o notă de personalitate device-ului. Singurul dezavantaj este că tastatura nu este iluminată.

Touchpad-ul este de tip multi-touch, nu are butoane separate pentru click stânga și dreapta. Spațiul rezervat pentru acestea este destul de limitat dar nu incomodează. Este neplăcut faptul că trackpad-ul nu detectează momentul când ții mâinile peste el și tastezi. Din fericire se poate dezactiva cu totul și folosi împreună cu un mouse.

Baterie și conectivitateBateria este încorporată în carcasă, are 4 celule și 6800 mAh. Cu o utilizare intensivă (enco-dare video) și luminozitate la 70%, laptop-ul a ținut aproape 4 ore. În condiții de utilizare office (câteva documente Microsoft Word, WiFi, luminozitate la 70%, browsing pe inter-net și ascultat muzică) bateria laptop-ului ține aproape 5 ore.

La capitolul conectivitate, laptop-ul are un avantaj, și anume dongle-ul. Acesta are un port special pe care se conectează și îți oferă acces la un port VGA și port pentru placa de rețea.

Pe partea stângă a laptop-ului se găsește port-ul de alimentare, un port USB 2.0, port pentru conectarea căștilor și un slot card reader. Pe partea dreaptă este un port USB 3.0, mini HDMI și portul specific pentru co-nectarea dongle-ului.

Modelul testat are în dotare Core i7-3517U, 8 GB RAM și un HDD de 500 GB. Sistemul de operare preinstalat este Windows 8. Ultrabook-ul poate fi customizat și cumpărat cu SSD sau un HDD de capacitate mai mare. De asemenea poate fi cumpărat și în varianta cu 4 GB RAM, cu Windows 7 sau 8 sau chiar fără sistem de operare, reducându-i astfel costurile.

Pro� Display LED superb cu Touchscreen� Procesor performant� Tastatura bună� Preț

Contra� Greutatea laptop-ului� Tastatura neiluminată � HDD în loc de SSD� Touchpad-ul trebuie dezactivat atunci

când se folosește tastatura

ConcluzieUltrabook-ul Maguay MyWay U1402i im-presionează prin performanță, touchscreen și display superb. Chiar dacă ultrabook-ul nu este atât de ușor precum produsele Apple, Asus sau Lenovo, Maguay a produs un laptop de excepție ce merită achiziționat.

Laptop-ul poate fi găsit pe site-ul www.evomag.ro, unde se pot vizua liza specificațiile tehnice. �

Primul ultrabook românesc: Maguay U1402iMaguay este o firmă românească ce și-a început activitatea în urmă cu 20 de ani. Principala lor ocupație este să construiască sisteme, servere și laptop-uri.

de Mihai Prăjescu, System Administrator, Class IT

www.ittrends.ro

28 Nr. 6 - Iunie 2013E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2013 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Realizat de Edxus Group, compania de tehno-logie în educaţie, şi IBIS Capital, specializată în consultanţă şi investiţii media, clasamen-tul EdTech promovează exemplele de „best-practices” în domeniul eLearning. În eva lua-rea firmelor, juriul a avut în vedere: ino vaţia, impactul asupra pieţei, dimensiunea proiec telor derulate şi performanţa financiară înregistrate la nivelul anului trecut de fiecare furnizor euro-pean de eLearning.

„Din 2001 încoace, soluţia noastră de eLearning s-a impus în marile competiţii euro-pene şi globale. Această evaluare internaţiona-lă, obiectivă, probează valoarea soluţiilor şi pro-iectelor noastre de informatizare a domeniului educaţional. Faptul că suntem singura firmă din Europa Centrală şi de Sud-Est nominalizată în acest top este absolut remarcabil. Practic, în afară de o firmă din Rusia, toţi nominalizaţii vin din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Irlanda, Islanda. Avem astfel cea mai corectă imagine asupra pieţei europene de eLearning, în care echipa noastră concurează de la egal la egal cu cele mai mari nume din domeniul in-formatizării educaţiei”, a declarat Irina Socol, Preşedinte şi Director General SIVECO Romania.

În clasamentul EdTech se mai află firma irlandeză ALISON, 10 companii din Marea Britanie (Brightwave, Classroom Monitor, GCSEPod, Languagelab, Languagenut, Manga-high, Mendeley, EPIC Learning, Twig World,

Virtual College), 2 firme din Suedia (Coursio, FindCourses), o firmă islandeză ( InfoMentor), o firmă elveţiană (Itycom), 2 firme daneze (Labster, Serious Games Interactive), şi o firmă germană (Sofatutor). În afară de SIVECO, singura companie din afara spaţiului nord-european este Dnevnick, din Rusia.Dacă din punct de vedere geografic este mai mult decât evidentă dominaţia firmelor din ţările nordice, care evoluează pe pieţe mature, extrem de concurenţiale, din punct de vedere al tendinţelor esenţiale în privinţa tehnologiilor în educaţie, competiţia EdTech pune în prim plan noile generaţii de SaaS (software as a service), platforme instrucţionale, conţinut multimedia şi funcţionalităţi de analiză care permit învăţarea adaptivă şi derularea de procese de testare.

„Am fost impresionaţi de nivelul de inovaţie adus de numeroase companii din toată Europa, atât pe segmentul educaţiei în mediul acade-mic, cât şi pe cel dedicat instruirii angajaţilor din companii. Analiza a relevat creşteri semnifica-tive ale industriei de tehnologie în educaţie din Europa, dar şi o fragmentare mare a acestei pieţe. De aceea, considerăm necesară o consoli-dare a acestei industrii, care este în acelaşi timp inevitabilă pentru încurajarea expansiunii per-formerilor ei, capabili să concureze la nivel re-gional şi global”, a declarat Benjamin Vedrenne-Cloquet, CEO şi co-fondator al Edxus Group.

Soluţiile de eLearning dezvoltate de SIVECO Romania acoperă o arie extrem de extinsă: de la crearea de conţinut educaţional interactiv (peste 45.000 de obiecte de învăţare), la dez-voltarea de platforme de eLearning şi porta-luri educaţionale. Acestea sunt adresate unui public extrem de variat: elevi, profesori, stu-denţi, angajaţi, factori de decizie din sistemul educaţional, fiind utilizate de peste 25.000 de şcoli din Europa, Orientul Mijlociu, ţările din zona CIS şi Africa.

În 2005, SIVECO Romania a devenit un nume de referinţă pe harta mondială a învă-ţământului asistat de calculator, cu ocazia World Summit for Information Society. SIVECO a devenit atunci prima companie din România care a primit Premiul I la secţiunea eLearning, iar lecţiile interactive AeL, disponibile în toate şcolile din România, au primit titlul de „cel mai bun conţinut educaţional din lume”, într-o competiţie la care au concurat proiecte din 168 de ţări. �

SIVECO, în topul european al celor mai mari furnizori de eLearningUn nou succes românesc vine din Marea Britanie: SIVECO Romania este în clasa-mentul european al furnizorilor de eLearning, EdTech 20. Topul reuneşte cele mai inovatoare şi dinamice companii de e-learning la nivel european.

Irina Socol, Preşedinte şi Director General SIVECO Romania

http://www.agora.ro

http://www.schneider-electric.com