B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 4 - Aprilie 2011 www.ittrends.ro

INTERV IUR I

Pag. 8Pa

David Palas, David Palas, MFG CEE Manager,MFG CEE Manager,AutodeskAutodesk

Ştefan Cojanu, Ştefan Cojanu, preşedinte ANISpreşedinte ANIS Pag. 11

Călin Rangu,Călin Rangu, CIO CouncilCIO Council Pag. 10 Ronald Ronald

Binkofski„Microsoft va fi unul din liderii de piaţă

din punct de vedere al fenomenului cloud.”din punct de vedere al fenomenului cloud.”Pag. 16-17

unul din liderii de piaţăd d dl l ţi i ii i ăpu u d d d a ăn l in li erii e i ţi i ii i ăGeneral Manager Microsoft RomâniaGeneral Manager Microsoft România

http://www.system-plus.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 4 - Aprilie 2011

E D I T O R I A L

Pusee de orgoliu

O ştire apărută la sfârşitul lui martie spune că Auto-ritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monito-rizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) va demara controale la toate autorităţile contractante care care

nu derulează achiziţii publice prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

„ANRMAP va demara un control tematic la toate autorităţile contractante care nu sunt înscrise în SEAP în momentul de faţă. Avem o evidenţă pentru aproape 13.000 autorităţi contractante înscrise în prezent în SEAP dintr-un număr total de 18.000 de autorităţi contractante existente”, a afirmat Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii într-o conferinţă de presă.

Aceasta a precizat că SEAP (www.e-licitatie.ro), din punct de vedere tehnic, nu ne poate furniza informaţii instantaneu în ceea ce priveşte autorităţile contractante care nu derulează achiziţii publice prin aceste proceduri.

„Însă vom avea o evidenţă a noastră. Vom demara acţiuni de supraveghere, pentru a avea o evidenţă a lor. Toate aceste contracte încheiate fără derularea prin SEAP a pro-cedurilor de achiziţie publică - şi aici mă refer la faptul că orice procedură se iniţiază prin publicarea unui anunţ pe e-licitsatie.ro - vor fi lovite de nulitate absolută. Sunt sume foarte mari, ceea ce presupune că vom face o economie la bugetul de stat destul de mare”, a menţionat preşedintele ANRMAP.

Preşedintele ANRMAP a mai spus că EximBank este o altă autoritate contractantă care nu a încheiat nicio procedură prin SEAP. Totodată, ANRMAP va demara un control la Primăria oraşului Otopeni, pentru că în ultimii doi ani a cheltuit 44 milioane euro fără a organiza licitaţii publice.

„Am constatat un lucru care ne-a uimit efectiv. Se referă la o anumită autoritate contractantă, care de mai bine de doi ani de zile nu derulează niciun fel de procedură de achiziţie publică prin Sistemul Electronic de Achiziţii Pu-blice (SEAP). Practic, nu este înscrisă în SEAP. E vorba de Primăria oraşului Otopeni, care din 2008, de când am aplicat o amendă de 70.000 lei, nu a derulat nicio procedură de achiziţie publică, conform legii”, a afirmat Trăilă.

Plângerile legate de achiziţiile publice prin SEAP nu reprezintă ceva nou. Şi înainte de 2009, şi după, diversele persoane însărcinate cu conducerea organismelor de stat menite să reglementeze acest domeniu spinos afirmau aproape la unison că instituţiile publice obligate de lege să facă achiziţii prin SEAP nu respectă prevederile legale.

Nici amenzile nu par să schimbe semnificativ o asemenea atitudine. Potrivit propriului raport de activitate, ANRMAP a aplicat anul trecut amenzi în valoare de 5,205 milioane lei (1,3 mil. euro) şi 279 de sancţiuni cu avertisment scris.

Cele opt echipe de control (16 agenţi, în total) au supra-vegheat 1.021 de proceduri de atribuire aferente celor 396

de acţiuni de control demarate şi finalizate pe parcursul anului 2010. De asemenea, au fost primite 659 de sesizări în urma cărora au fost realizate acţiuni de control, au fost emise 2.361 puncte de vedere şi s-au oferit 13.767 consultaţii telefonice.

Nu lipsesc din raport nici nominalizările de pe lista neagră a certaţilor cu legea. Printre agenţii economici care au primit cele mai mari amenzi se numără: Comuna Chiajna, cu cinci procese verbale cu amendă în cuantum de 435.000 lei (privind procedura de atribuire a serviciului de salubrizare), Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (două procese verbale cu amendă de 235.000 lei), SC Domeniul Public Turda SA (un proces verbal cu amendă de 200.000 lei), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (o amendă de 200.000 lei), Spitalul Topliţa (175.000 lei), Apa Nova Bucureşti (140.000 lei) şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), două procese verbale cu amendă de 125.000 lei.

Personal, nu sunt deloc surprins de asemenea date. Şi nici nu întrevăd o îmbunătăţire a situaţiei în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Şi asta din pricina adevăratei probleme care stă, în opinia mea, în spatele întregului tablou: mentalitatea socială.

O mentalitate în cadrul căreia predominantă continuă să fie atomizarea intereselor. Ba chiar cu tendinţă de accentu-are. O tendinţă la care mulţi foşti potentaţi ai zilei, rămaşi de câţiva ani fără scaunul din fruntea bucatelor, pun serios umărul prin stipendierea evidentă a unor uriaşii campanii de manipulare şi intoxicare a maselor. Principiul este extrem de simplu: dacă eu nu mai am cuţitul şi pâinea în mână, atunci singura opţiune care îmi rămâne este să îi fac pe toţi ceilalţi să se războiască între ei, ca nimeni să nu câştige. Marea nefericire aici este că, la doar douăzeci de ani de la omorârea unui dictator feroce, numărul celor care continuă să se lase astfel manipulaţi rămâne copleşitor de mare. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 4 - Aprilie 2011P E S C U R T

Lexmark a lansat pe 16 martie la Bucu-reşti noile sale linii de echipamente multifuncţionale: Lexmark Genesis, Lex-

mark X792, Lexmark C792 şi seriile Lexmark X925 şi C925.

Vedeta evenimentului, intitulat „A New Band in Town”, a fost Lexmark Genesis, un produs inovator bazat pe tehnologia revoluţionară Flash Scan. Prin intermediul unei camere foto ce dispune de un senzor de imagine de 10 megapixeli, Lexmark Genesis permite o previzualizare instan-tanee pe ecranul tactil color de 10,9 cm. Tehnologia Flash Scan oferă, de ase-menea, viteze de scanare fulgerătoare, ce per-mit echipamentului să transfere o pagină din „document în digital” în doar trei secunde.

„De la designul lucios, vertical şi până la gama extinsă de SmartSolutions, Lexmark Genesis este cu adevărat un produs inovator, unic pe piaţa actuală de multifuncţionale inkjet. După instalarea rapidă şi uşoară, profesioniştii se vor putea bucura de previzualizare instan-tanee, de copii rapide şi de o viteză fără pre-

cedent în scanarea documentelor”, a precizat Ciprian Lupan, Channel Manager, Lexmark International Technology România.

Lexmark a anunţat cu aceeaşi ocazie şi noua linie de dispozitive color

pentru grupuri de lucru, ce include 13 modele de echipa-mente multifuncţionale laser color prevăzute cu ecran tac-til co lor. „Este vorba despre o extindere semnificativă a

liniei premiate de imprimante şi multifuncţionale color a

Lexmark, fiecare dispozitiv fiind dotat cu un ecran tactil color intuitiv ce

le permite clienţilor accesarea şi administrarea propriilor documente mai rapid şi cu o mai mare flexibilitate. Odată cu aceasta, Lexmark anunţă şi Markvision Enterprise, noul soft-ware de management al dispozitivelor, bazat pe browser, ce oferă administratorilor o mai bună vizibilitate în gestionarea flotelor de dis-pozitive de imprimare”, a spus Daniel Ştefan, Branch Manager, Lexmark International Tech-nology România. � (E.L.)

Ericsson şi Novatium au anunţat pe 10 martie lansarea, la nivel internaţional, a soluţiilor PC as a Service. Utilizând un sistem de operare în cloud, PC as a Service elimină complexitatea asociată protecţiei anti-virus, precum şi ne-voia de a moderniza periodic programele soft-ware sau de a instala şi administra aplicaţii noi. Aceste caracteristici sunt transferate de la utilizatorul individual către un mediu cloud, iar serviciul, inclusiv echipamentele hardware ale clienţilor, este administrat complet, de la distanţă, de echipe de specialişti.PC as a Service poate fi pus la dispoziţia clienţilor de către orice operator telecom şi include posibilitatea de a monetiza ad-ministrarea, de la distanţă, a unui calcula-tor desktop. Mai exact, acest tip de soluţii combină avantajele unei oferte prepaid mo-bile cu modul în care este utilizat un calcula-tor personal, permiţându-le utilizatorilor să aleagă între diferite modele de abonamente, în funcţie de nevoi.Deoarece sistemul de operare este susţinut într-un mediu cloud, echipamentele adminis-trate prin soluţii PC as a Service le permit utilizatorilor să consume diferite tipuri de conţinut media şi să navigheze pe Internet mai rapid şi mai uşor. Datorită acestei inovaţii, calculatorul personal utilizează o canti-tate mai mică de energie electrică, ceea ce înseamnă că bateria asigură un timp de lucru mai mare, temperatura echipamentului scade, iar reţeaua telecom trebuie să susţină mai puţin trafic, îmbunătăţind astfel experienţa utilizatorului final.„PC as a Service este un concept unic care reprezintă, însă, o evoluţie naturală a industriei telecom şi IT. Astăzi, când toate tranzacţiile se mută pe Internet, suntem încrezători că pro-cesarea în cloud va transforma radical modul în care ne utilizăm calculatoarele, tabletele şi smartphone-urile”, a declarat Daniel Free-man, Head of Multimedia Innovation, Erics-son. „Mai mult decât atât, PC as a Service le deschide operatorilor noi perspective de dez-voltare. Noi credem că acest tip de soluţii va conduce la creşterea penetrării tehnologiei de broadband mobil atât pe pieţe dezvoltate, cât şi pe pieţe emergente, fiind un stimulent important pentru investiţii în infrastructuri din zone urbane şi rurale”.Mai mulţi furnizori importanţi de servicii de telecomunicaţii din India au implementat deja acest concept sub nume propriu. � (E.L.)

Ericsson şi Novatium duc PC-urile în cloud

Noi membri în „band-ul” Lexmark

C isco a recunoscut competenţele Frontal Communication la nivel mondial prin acordarea premiului Arhitectural Excel-

lence Partner of the Year. Premiul a fost înmâ-nat de către John Chambers, Chairman&Chief Executive Officer Cisco, în cadrul Cisco Partner Summit 2011, organizat la New Orleans în pe-rioada 28 februarie - 3 martie 2011.

În timpul recepţiei de decernare a Premiilor Globale, Cisco a recunoscut succesele obţinute de partenerii săi la nivel mondial şi a evidenţiat câteva dintre cele mai importante. Partenerii au fost premiaţi pentru performanţele lor deo-sebite atât la nivel mondial, cât şi la nivel de regiune geografică.

Premiul obţinut de Frontal Communication în cadrul evenimentului a reconfirmat com-petenţele de networking, servicii şi suport deţi-nute de Frontal Communication. Astfel, ziua de 1 martie 2011 a reprezentat confirmarea la nivel mondial de către Cisco a capabilităţii Frontal Communication în integrarea soluţiilor

şi arhitecturilor complexe. Este cel mai impor-tant premiu acordat până acum de Cisco unei companii din România.

Această reuşită a fost posibilă ca urmare a unei colaborări de nouă ani cu Cisco, a investiţiilor în certificările şi calificările per-sonalului şi a abordării centrate pe client. „Este o onoare şi un privilegiu pentru Frontal Communication să i se atribuie acest premiu global în calitatea sa de partener Cisco”, a de-clarat Erik Graf, Preşedintele Consiliului de Administraţie Frontal Communication. „Pre-miul Arhitectural Excellence Partner of the Year recunoaşte performanţa Frontal Com-munication şi realizările acesteia ca partener global Cisco în 2010”.

În cadrul Cisco Partner Summit au fost acor-date premii şi la nivel de ţări, Frontal Com-munication obţinând alte trei premii pentru România: Services Partner of the Year, Tech-nology Excellence - Borderless Network şi Public Sector Partner of the Year. � (E.L.)

Premiu global Cisco pentru o companie din România

www.ittrends.ro

3Nr. 4 - Aprilie 2011

www.ittrends.ro

4 Nr. 4 - Aprilie 2011P E S C U R T

Sony a lansat pe 22 martie în România noile notebook-uri VAIO SB şi VAIO F 3D. Seria de business VAIO SB se remarcă prin autonomie şi design, în timp ce seria multi-media revoluţionează experienţa 3D pe notebook-uri.

Noile notebook-uri VAIO S se diferenţiază printr-un design plat elegant, integrând materiale care asigură robusteţea şi greutatea redusă a modelelor. Carcasa notebook-urilor este construită din aliaj de magneziu cu un suport ergonomic pentru palmă din alu-miniu, iar noua articulaţie este ascunsă inteligent în spatele car-casei, fără să distragă atenţia de la ecran.

Una dintre cele mai importante inovaţii este bateria: VAIO S utilizează un concept nou de baterie, care permite extinderea autonomiei pentru o activitate prelungită zi şi noapte. Bateria integrată lithiu-polymer asigură suficientă energie pentru o activi-

tate de până la 7 ore (în modul Stamina). Dar, autonomia poate fi dublată cu ajutorul bateriei externe care poate fi încărcată separat, fără a fi conectată la PC. În plus, bateria externă (comercializată separat şi livrată cu propriul adaptor de încărcare) poate fi conectată la PC fără să fie nevoie de închiderea sistemului, sporind autonomia până la 14 ore.

Notebook-urile integrează şi funcţia Fast Boot, reducând timpul de pornire a sistemului cu 50%. � (E.L.)

Până în 2015, se pre co ni-zează că românii îşi vor folosi zilnic cele peste 7,5 milioane de laptop-uri şi

PC-uri şi cele peste 26,7 milioa-ne de telefoane mobile. Potrivit estimărilor Nokia Siemens Net-works, va fi astfel generat un trafic de 13 221 544 Terabiþi/

an. În acest context, compania şi-a prezentat pe 16 martie la Bucureşti soluţia LTE end-to-end în faţa jurnaliştilor, autorităţilor şi furnizorilor de servicii de comunicaţii.

Demonstraţiile au inclus ape-luri Voice over LTE sensibile la întârzieri, Multiscreen streaming

in 3D, video-conferinţe de înaltă definiţie, precum şi un transfer de fişiere FTP la o rată de 100 Mbit/s (permiţând descărcarea unui film de 90 de minute în aproximativ un minut). De asemenea, Nokia Siemens Networks a prezentat în premieră în România serviciul numit „mobile reporter”, care per-

mite organizarea de transmisiuni live doar cu ajutorul echipamen-tului LTE, a unei camere video şi a unui microfon. Prin folosirea mo-bile reporter, se elimină nevoia de legături satelit, tehnicieni, antene etc., simplificând astfel procesul şi reducând semnificativ costurile pentru staţiile TV.

„Pe fondul progresului înre-gistrat în ceea ce priveşte dispo-zitivele, reţelele şi noile servicii, utilizarea benzii largi mobile a explodat şi a transformat obi-ceiurile şi aşteptările utilizato-rilor. Aceştia încep să se bazeze pe aplicaţii şi servicii mai sofisti-cate decât simplele aplicaţii de e-mail şi navigare pe internet. LTE oferă o mai mare eficienţă a reţelelor, o utilizare optimizată a spectrului şi viteze impresio-nante”, a subliniat Dragoş Chivu, Country Director Nokia Siemens Networks pentru România.

Mai mult, Nokia Siemens Net-works are un interes deosebit în a aduce serviciile în bandă largă şi în zonele rurale. „Autorităţile române au declarat că până în 2015 se preconizează o tranziţie completă către televiziunea digi-tală. În acest context, operatorii vor putea în curând să extindă acoperirea serviciilor în bandă largă prin exploatarea dividen-dului digital care devine astfel disponibil”, a mai spus Dragoş Chivu. � (E.L.)

Demonstraţie LTE la BucureştiCompania Crescendo a anunţat că este pregătită să ofere clienţilor săi soluţii integrate de virtua-lizare prin Unified Computing, odată cu obţinerea certificării Data Center Unified Computing Au-thorized Technology Provider (ATP) de la Cisco.Crescendo aduce astfel sub umbrela de integra-tor specializat o soluţie care unifică resursele de reţea, de calcul şi de virtualizare într-un sistem unic. Astfel, se asigură o optimizare completă a mediilor virtualizate, cu menţinerea în acelaşi timp a capacităţii de suport pentru sistemele de operare şi aplicaţiile tradiţionale.„Virtualizarea este un subiect fierbinte atât pen-tru noi, ca furnizor de soluţii IT&C, cât mai ales pentru companiile a căror nevoie de aplicaţii specializate creşte, în condiţii de resurse li mi-tate. Obţinerea specializării este rezultatatul investiţiilor susţinute în parte neriatele noastre, implicit în competenţele echipei noastre”, a pre-cizat Marius Tulea, General Manager Crescendo.În paralel cu obţinerea specializării, Crescendo a demarat implementarea a două astfel de proiecte, pentru companii ce activează în me-diul enterprise. Marius Tulea a completat: „Ar-gumentele care ne-au ajutat în promovarea/vânzarea soluţiei către oamenii de decizie s-au bazat bineînţeles pe optimizarea/reducerea consturilor totale ale centrelor de date (cu până la 20 de procente a cheltuielilor de investiţie (CAPEX) şi cu până 30% a cheltuielilor de ex-ploatare (OPEX)), creşterea productivităţii IT şi a flexibilităţii companiei. În plus, acum sfera preocupărilor se va putea muta dinspre întreţinere IT către inovaţie IT”. � (E.L.)

Crescendo integrează mediile virtuale

Business oricând cu noile Business oricând cu noile notebook-uri Sonynotebook-uri SonyBusiness oricând cu noile Business oricând cu noile notebook-uri Sonynotebook-uri Sony

DrDrDragagagoooş CChiiiiihiiiiiiivuvuvuvuvuvuvuvuvuvuvuvuuuvu, ,, ,,,, CoCoCoCoCoCoCCCC unununununntrtrtrtrttrrtrtrtrtrrtryyyyyyyyyy DiDiDiiiDiiDiDDDDiDiDDDiDiD rrerererrrererereerererrectctctctcttctcctctctctccctc ororororrorororororororrrr NNNNNNNNN NNNNNNNNokokokokokokokkkkookkookokia Siemens Netwwowowwwwwww rkrks pentn ru RRRRRRRRommânânânnânâââ iaiaaaaaiaaaa

www.ittrends.ro

5Nr. 4 - Aprilie 2011

I N T E R V I U

www.ittrends.ro

6 Nr. 4 - Aprilie 2011P E S C U R T

Cosmote anunţă extinderea ser-viciilor de date cu 3 noi pachete pentru abonaţii care folosesc in-ternetul mobil în roaming.

Astfel, începând din 29 martie, abonaţii care sunt plecaţi în străinătate în statele membre UE plus Liechten-stein, Norvegia şi Islands pot beneficia de noile pachete de date Roaming Inter-net, concepute pentru a răspunde nevoii de a fi online când se află în străinătate. Extraopţiunile pot fi achiziţionate peste orice serviciu de date deja activ şi au o perioadă de valabilitate de 7 zile. Clienţii pot achiziţiona trei extraopţiuni conse-cutive, indiferent de tip, după expirarea precedentei, într-un interval de 30 de zile de la activarea primei extraopţiuni. Dacă doresc să activeze extraopţiunile

Roaming Internet atunci când încă se află în ţară, clienţii pot apela Serviciul Clienţi la numărul gratuit 1234, sau pot trimite un SMS gratuit la 1234. Dacă abonaţii sunt deja în roaming, activarea extraopţiunii Roaming Internet se poate face prin trimiterea unui SMS (cu tariful corespunzător ţării din care se trimite SMS-ul), cu textul specific la numărul +40766127626.

Extraopţiunile pot fi achiziţionate su-plimentar peste orice serviciu activ de date, cu condiţia ca serviciul roaming să fi fost deja activat.

Serviciile de date în roaming furnizate de COSMOTE România sunt disponibile în 54 de ţări şi la 146 de parteneri, în timp ce serviciul 3G este disponibil în 40 de ţări şi 66 de parteneri. � (C.F.)

„Ghişeul.ro rezolvă dintr-o dată mai multe probleme, atât ale cetăţenilor cât şi ale administraţiilor locale, aducând un plus de confort, siguranţă şi rapiditate în ceea ce priveşte plata taxelor şi impozite-lor”, a declarat Valerian Vreme, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. „Cozile interminabile de la ghişee vor fi de domeniul trecutului, iar timpul alocat plăţilor şi stresul cetăţenilor se reduce con-siderabil.”

Proiectul, angajat public de MCSI anul trecut, a prins contur cu sprijinul Asociaţiei Pentru Plăţi Electronice din România (APE-RO) care a pus la dispoziţia administraţiilor locale Ghişeul.ro în mod gratuit.

„Credem că accesarea online a acestui serviciu este un beneficiu nu numai pen-tru clienţii noştri, cât pentru toţi cetăţenii

României, dar şi pentru administraţiile locale”, a declarat Adrian Apolzan, Pre-şedinte APERO. „Să nu uităm că foarte mulţi români aflaţi peste hotare erau nevoiţi să vină în România pentru plata taxelor şi impozitelor. Iar cel care deţinea un apartament în Bucureşti, dar şi casa parintească din Sighişoara, trebuia să se deplaseze în două locuri, la distanţe foarte mari unul de celălalt, pentru a achita aceleaşi impozite.”

Prin intermediul Ghişeul.ro, câştigul cetăţeanului constă în economii de timp, dar şi de bani, datorită posibilităţii de a efectua plăţile oriunde, oricând, inclusiv cu carduri emise de bănci din străinatate. Datele cu caracter personal ale cetăţeanului rămân confidenţiale, siguranţa platformei fiind confirmată de MasterCard şi Visa, cele mai

importante scheme internaţionale de car-duri. Administraţiile locale beneficiază la rândul lor de acest sistem prin reducerea timpului de colectare a taxelor şi a cos-turilor aferente colectării.

Platforma Ghişeul.ro urmează a fi extinsă pe parcursul acestui an în cât mai multe administraţii locale, urmând ca în 2012 acestea să fie acoperite în totalitate. În prima etapă, în sistem vor intra oraşele cu peste 150.000 de locuitori. A doua etapă va include înregistrarea oraşelor cu până la 150.000 de locuitori iar apoi, în cel mult alte 6 luni, va urma integrarea comunelor şi a instituţiilor publice nevizate de primele două etape.

„Sistemul este foarte uşor de imple-mentat de către orice administraţie lo-cală”, adaugă Valerian Vreme. „Am gân-dit şi dezvoltat Ghişeul.ro astfel încât, până anul viitor, toţi cetăţenii României să poată accesa serviciile sale. Pentru aceasta, Primăriile trebuie doar să se înroleze în sistem din proprie iniţiativă, sau la solicitarea cetăţenilor pe care îi reprezintă.” � (C.F.)

S-a lansat Ghişeul.roM

inisterul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat Ghişeul.ro, sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor cu cardul bancar (SNEP). Cetăţenii români, având domiciliul în Târgu Mureş, Sectoarele 2 si 6 din Bucureşti sunt primii care vor putea accesa acest serviciu pentru plata online a taxelor, impozitelor

şi amenzilor. În plus, tot de astăzi, prin intermediul Ghişeul.ro pot fi achiziţionate de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică domenii de Internet din spatiul .RO.

Noi opţiuni de roaming de la Cosmote Ager, partener oficial Kaspersky Lab, anunţă

schimbarea focusului de business, prin tre-cerea de la vânzarea directă a soluţiilor de securitate Kaspersky Lab pentru companii la vânzarea indirectă, prin intermediul unei reţele proprii de reselleri. Odată cu această schim-bare, distribuţia se va realiza prin firma Ager Business Management. „Am ales să facem această mutare strategică pentru a consolida business-ul şi a acorda mai mult suport reseller-ilor noştri în distribuţia de soluţii de securitate Kaspersky Lab pen-tru mediul corporate”, spune Liliana Butnaru, Brand & Account Manager AGER. „Cu ajuto-rul noului portal Security Partner Network (www.security-network.ro), dar şi a activităţi-lor de suport şi susţinere pe care le vom desfăşura, urmărim să creştem competenţele tehnice şi de vânzare ale partenerilor noştri, pentru a urmări orientarea Kaspersky Lab către distribuţia serviciilor de securitate pen-tru companii”, completează Butnaru. � (C.F.)

Kaspersky prin parteneri

www.ittrends.ro

7Nr. 4 - Aprilie 2011

I N T E R V I U

www.ittrends.ro

8 Nr. 4 - Aprilie 2011I N T E R V I U

IT TRENDS: Ce aduce nou familia de produse Autodesk 2012?

David Palas: Familia de produse Auto-desk 2012 nu reprezintă doar noua gene-raţie a soluţiilor noastre de proiectare, ci introduce pentru prima dată o nouă modalitate de licenţiere şi de furnizare a soluţiilor Autodesk sub formă de pachete.

Am lansat mai multe pachete de soluţii, iar fiecare dintre acestea vizează o anumită industrie sau un anumit proces de proiec-tare din cadrul industriei respective. De exemplu, pentru producţia industrialã am lansat Product Design Suite şi Factory Design Suite, ce combină mai multe apli-caţii cunoscute până în prezent ca produse de sine-stătătoare. Marea schimbare este aceea că acum facem oferta Autodesk mult mai simplă, grupăm produsele în pachete şi le punem la dispoziţia clienţilor la preţuri foarte accesibile. Aşadar, este o transfor-mare completă a dialogului între Autodesk şi clienţii săi şi a modului în care aceştia accesează noi tehnologii şi le folosesc în beneficiul propriu.

ITT: Soluţiile Autodesk vor fi în acest fel mai accesibile şi pentru IMM-uri?

D.P.: Sunt absolut convins, pentru că toţi clienţii au nevoie să obţină valoare în urma investiţiilor pe care le fac, în special IMM-urile, unde acelaşi proiectant, să spunem, în prima lună face proiectare conceptuală, apoi trece la următoarea fază a proiectului când, cel mai probabil, are nevoie de instru-mente diferite. Putem face, de exemplu, o paralelă cu Microsoft Office. Uneori ai ne-voie să foloseşti Excel, alteori Word sau Outlook. Nu foloseşti toate acele aplicaţii în acelaşi timp. Unii utilizatori folosesc Excel în 80% din timpul lor şi în restul de 20% celelalte aplicaţii. Alţi utilizatori au un procent complet opus, dar toţi au nevoie la

un moment dat de toate aceste aplicaţii. Important este că aplicaţiile comunică între ele şi sunt bine integrate. Aici a dorit să ajungă Autodesk prin această lansare.

Aplicaţiile de sine-stătătoare sunt dis po-nibile în continuare, nu renunţăm la ofer-tele curente, ci adăugăm pachete care aduc mai multă valoare într-o singură cutie. În acelaşi timp, şi experienţa clienţilor va fi mai plăcută, pentru că instalarea se face de pe un stick USB, iar în 15 minute se instalează cinci sau şase aplicaţii, care în mod normal s-ar afla pe cinci sau şase DVD-uri diferite. În acest fel, întregul pro-ces de achiziţie, instalare şi utilizare este mai bun, experienţa este mai bună şi la un preţ cu adevărat accesibil, pentru că diferenţa de preţ comparativ cu aplicaţiile individuale este foarte mică.

ITT: Care sunt obiectivele Autodesk în România pentru anul 2011?

D.P.: După un an 2010 destul de difi-cil, ne aşteptăm ca 2011 să fie un an de creştere. România, Croaţia şi Serbia au fost ţări în care recesiunea a venit mai târziu şi unde recuperarea se produce, de aseme-nea, mai târziu. Dar este deja evident că acest lucru începe să se întâmple, pentru că primele două luni ale acestui an sunt deja pozitive în termeni de creştere.

Pentru stimularea creşterii în regiune, Autodesk a aliniat întreaga sa organizaţie de vânzări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) la industriile pe care le acoperă. Până la sfârşitul anului fiscal pre-cedent, încheiat la 31 ianuarie 2011, acti-vitatea Autodesk în EMEA era structurată în patru regiuni - Europa de Nord, Europa de Sud, Europa Centrală şi ţările emergente - regiuni care la rândul lor erau divizate în sub-regiuni, cu management sub-re-gional. România făcea parte din Europa

Centrală. Această structură s-a tranformat în orga nizaţii complet verticale, în divizii ce adre sează producţia industrialã, indus-tria de arhitectură, inginerie şi construcţii, soluţii platformă, software pentru media şi diver tisment, programe pentru parteneri şi operaţiunile de vânzări. Sunt, practic, şase divizii în noua organizaţie Autodesk EMEA, iar întregul management al ţărilor din zonă şi toate echipele locale sunt ali-niate la aceşti şase piloni.

ITT: Cum vor influenţa aceste schimbări piaţa locală?

D.P.: Prin această reorganizare nu mai suntem limitaţi la ţări şi regiuni în termeni de resurse. În practică, partenerii noştri au nevoie de suport într-un anumit domeniu de expertiză. Dacă acel suport poate fi asigu-rat, de exemplu, de un angajat Auto desk lo-calizat în biroul din Munchen, la ora actuală acest lucru este posibil, deoarece angajatul respectiv face parte din echipa aferentă unei industrii, nu dintr-o altă regiune, ca în tre-cut. Aşadar, am şters complet graniţele, iar inginerii de aplicaţii din diferite locaţii pot fi disponibili pentru partenerii din România, ceea ce se aplică, desigur, pentru toate ţă-rile. Acesta este, de fapt, marele impact al reorganizării. Am început să implementăm această schimbare anul trecut, iar de la începutul acestui an suntem complet pre-gătiţi să funcţionăm în acest mod. Cu sigu-ranţă, partenerii din România vor beneficia de noua formă de organizare. �

Autodesk se schimbă pentru clienţi

În luna martie, Autodesk a anunţat noua familie de produse Autodesk 2012. Prezent la o întâl-nire cu partenerii din România, organizată pe 16 martie la Bucureşti, David Palas, MFG CEE Manager – Autodesk, a avut amabilitatea să ne vorbească despre noua ofertă a companiei americane, dar şi despre schimbările produse în cadrul Autodesk EMEA, cu scopul de a

susţine creşterea în regiune.

de Elena Andreea Liþã

David Palas, MFG CEE Manager – Autodesk

www.ittrends.ro

9Nr. 4 - Aprilie 2011

I N T E R V I U

www.ittrends.ro

10 Nr. 4 - Aprilie 2011I N T E R V I U

IT Trends: CIO Council pregăteşte luarea unor decizii. Despre ce va fi vorba?

Călin Rangu: CIO Council este o organi-zaţie de care piaţa pare să aibă din ce în ce mai multă nevoie. Este destul de interesantă traiectoria ei. Iniţial, la apariţia asociaţiei, toată lumea a văzut-o ca pe un mod de a face reclamă. După aceea, faptul că noi nu am vrut să intrăm în unele jocuri de susţinere a unei firme sau alteia, faptul că noi am rămas un club profesional neutru şi distant, toate acestea au dus la înţelegerea de către comunitate a ceea ce reprezintă CIO Council. Ca atare, am avut serii de discuţii şi de întâlniri pe compo-nente pur profesionale. Acum companiile sunt din nou interesate să discute cu noi, doar că acum sunt interesate să înţeleagă ce vor membrii CIO Council, să înţeleagă cum merge piaţa, cum să se poziţioneze ele. Au trecut de la faza de a încerca să vândă IT la kilogram la faza de a vinde conţinut de valoare. Din această perspectivă, CIO Council poate să se redefinească ca o structură de consultanţă în direcţionarea producătorilor acolo unde este interes real şi acolo unde sunt banii. Şi asta pentru că toată lumea are probleme financiare în acest moment. Banii sunt din ce în ce mai puţini şi sunt folosiţi exact acolo unde produc alţi bani, reduc cheltuieli sau măresc competitivitatea. Companiile de IT au nevoie de astfel de informaţii pentru a se adapta ele însele, nu pentru o vânzare directă, ci mai degrabă pentru o abordare strategică.

ITT: Ce va putea face concret CIO Council din acest punct de vedere?

C.R.: Noi încercăm să venim cu ceva nou. În această perioadă se desfăşoară şi adunarea generală a acţionarilor CIO Council. Este în discuţie o nouă organi-zare, o structură de consultanţă în cadrul organizaţiei, pentru a putea să avem o ac-tivitate mai dinamică pe piaţă, atât pentru

proprii membri, cât şi pentru cei interesaţi să colaboreze cu noi, indiferent că e vorba de companii, de asociaţii sau instituţii ale statului. Una din marile probleme, per-cepute încă de la înfiinţarea CIO Council şi rămasă nerezolvată până acum, este dialogul instituţional între asociaţiile IT şi instituţiile statului, pe anumite paliere. Pot da exemplu aici Ministerul Muncii şi chestiunea legată de definiţia job-urilor în IT, rămase neclarificate. Dacă e să fac o paranteză aici, aş menţiona Institutul Bancar Român, al cărui rol este de a clari-fica anumite job-uri şi competenţe în do-meniul financiar-bancar. Ei bine, cineva trebuie să se ocupe de astfel de lucruri şi în domeniul IT, iar în acest moment nu există o astfel de entitate. CIO Council, alături de alte asociaţii de profil, ar putea constitui un astfel de actor. Nu cantitatea, ci calitatea contează aici. Un alt exemplu este dat de informatizarea administraţiei publice, incluzând proiectele MCSI. Sunt discrepanţe destul de mari între viziuni, iar aici noi avem o experienţă bogată. Mo-mentul acesta este foarte important. Există voinţă politică, dar, din păcate, de la voinţa politică până la implementarea proiectelor apar multe elemente care fac ca rezultatul să nu fie cel scontat. Rolul unei asociaţii precum CIO Council ar putea fi important şi în sectorul public.

ITT: Ce anume nu există astfel încât îmbinarea între expertiza unor asociaţii precum CIO Council şi reuşita proiectelor publice să devină o certitudine?

C.R.: O dată sunt interese punctuale, iar asta nu înseamnă neapărat ceva rău. În tot acest fenomen lipseşte cineva care să fie echidistant, care să nu aibă un interes direct. Lipseşte intermediarul, negociatorul care să nu fie animat de interese directe. Un director IT al unei bănci, de pildă, nu are un interes direct nici faţă de sistemul ban-car în sine, nici faţă de stat, şi atunci poate

oferi o expertiză neutră. Altfel se va baleia permanent între interesele unora şi altora, adesea divergente între ele. Astfel de inte-rese nu sunt ilegale, dar nici nu identifică soluţia cea mai bună pentru ţară.

ITT: Unul din membrii CIO Council de-clara în IT Trends că ar dori să vadă asociaţia întocmind liste negre cu furnizori de evitat. Cât de fezabilă este o asemenea dorinţă?

C.R.: Este un subiect de discuţie, dar chestiunea este extrem de delicată. Intrarea în această zonă înseamnă intrarea în zona de standarde de calitate. Trebuie definite standarde, care ulterior trebuie auditate. Altfel intrăm în sfera percepţiilor subiective. Fiecare dintre noi avem experienţe bune şi proaste cu diverşi furnizori, însă de aici nu se pot trage concluzii. Alte asociaţii, din alte ţări, generează nişte standarde, nişte principii, şi astfel pot efectua auditări. De exemplu, de ce n-ar putea fi CIO Council un auditor de secundă parte pentru cei care vând înspre sistemul financiar-bancar, sau în telecom, astfel încât un client să poată cere CIO Council o expertiză?

ITT: Ce efort ar însemna toate astea pentru CIO Council?

C.R.: Efortul ar fi al unei structuri create în interiorul CIO Council, care să se dedice unei astfel de activităţi. Actualmente se studiază crearea unei asemenea structuri, care să se ocupe de toate activităţile execu-tive ale asociaţiei. �

Pregătire de restructurarede Bogdan Marchidanu

Conform lui Călin Rangu, unul din membrii fondatori ai CIO Council, asociaţia în care domnia sa e membru se pregăteşte de luarea unor decizii importante. Totul cu rolul de a mări rolul jucat de acest club de profesionişti pe piaţa IT din România.

Călin Rangu, CIO Council

www.ittrends.ro

11Nr. 4 - Aprilie 2011

I N T E R V I U

IT Trends: De ce aţi luat decizia de a reveni pe piaţa IT din România?

Ştefan Cojanu: După o perioadă care a fost foarte binevenită, de relaxare, de ieşire din presiunile zilnice, începi să vezi lucru-rile mai detaşat. Atunci ai două opţiuni: poţi să te retragi sau poţi să îţi asumi un alt răspuns. Este răspunsul oamenilor care au avut şansa să perceapă detaliile şi meca-nismele lucrurilor care se petrec în jurul lor şi care se gândesc şi la viitorul tinerilor care îi înconjoară. Practic, eu lupt pentru o idee care ţine de interesul comunităţii. Iniţial, am fost adeptul retragerii, dar ul-terior mi-am dat seama că nu aceasta este soluţia, ci că trebuie să încerc să văd mai departe şi să lupt în continuare pentru in-teresele mai largi ale comunităţii.

ITT: Cum percepeţi reacţia comunităţii faţă de această atitudine?

Ş.C.: Este prea devreme ca să-mi pot da seama. Tocmai această reacţie este cea care îmi pune semne de întrebare. Mă refer aici atât la reacţia din interiorul ANIS, cât şi la reacţia din restul industriei. Asta în contextul în care noi, românii, suntem în general caracterizaţi de lipsă de unitate, de spirit de cârcotaş, de lipsă de acord, ş.a.m.d. Decizia de a accepta poziţia de preşedinte ANIS am luat-o atunci când au venit mai mulţi membri ai asociaţiei la mine şi mi-au spus că ar dori să schimbe faţa ANIS, iar pentru asta ar avea nevoie de o persoană independentă, care să nu mai fie legată de un anumit furnizor, şi care să aibă o anumită notorietate pe piaţă.

ITT: Bun, aţi luat decizia. Care vă sunt intenţiile?

Ş.C.: Eu văd această activitate în intere-sul comunităţii. Nu reprezintă ceva nou pentru mine, ci mai degrabă o continuare

a unei abordări pe care am avut-o cu ani în urmă, legată de proiectele în educaţie de la Oracle. Atunci se punea problema de a contribui cu forţele unei corporaţii la educaţia într-un anumit teritoriu, respec-tiv în România. Generic vorbind, cred că şi acum este vorba de acelaşi lucru. Dacă mă uit la ceea ce ar trebui să se întâmple, com-ponenta principală se referă tot la educaţie. De această dată însă, o industrie întreagă are un cuvânt de spus în modificarea şi adaptarea învăţământului la cerinţele actu-ale. Este una din direcţiile de acţiune. Pen-tru o ţară mică, în contextul globalizării, există şansa de a transfera know-how, primind astfel şansa de a se schimba. Pro-blema care se pune este ce anume trebuie să facem noi ca să absorbim cât mai mult din acest proces de globalizare. Cred cu tărie că România poate să câştige dacă adoptă măsurile necesare pentru această absorbţie. Ceea ce sunt eu dator să fac este legat de mediul specific în care am lucrat zeci de ani, anume industria IT.

ITT: Înseamnă că acum se conştienti-zează nevoia...

Ş.C.: Nevoia există de multă vreme şi a fost conştientizată. Industria IT de astăzi nu mai este cea de acum zece sau cincisprezece ani. Ea s-a maturizat con-siderabil. Nevoia de asociere a existat demult şi ea s-a materializat prin crearea de asociaţii. Probabil însă că a venit tim-pul să se producă o coagulare, în sensul existenţei unei asociaţii care să joace un rol mai mare în contextul întregii societăţi. Această asociaţie, care este profesională, nu trebuie să aibă caracter politic. Asta înseamnă că, de fapt, politicul va trebui să înceapă să ţină cont de un astfel de pilon, stabil şi ancorat în realităţile româneşti. Eu cred că în viitor nu va fi o singură

asociaţie, ci mai multe care vor juca un rol important în evoluţia societăţii româneşti. Ca atare, eu văd rolul principal al asociaţiei acela de a conştientiza restul societăţii asupra realităţilor legate de globalizare şi a schimbărilor care trebuie să se petreacă pentru ca societatea în ansamblul ei să câştige.

ITT: Cum?Ş.C.: Vorbim aici de o construcţie pe ter-

men lung. Însă totul începe cu un prim pas. Conştientizarea celor spuse de mine mai înainte reprezintă un asemenea prim pas. Al doilea pas ar consta în evanghelizare, în răspândirea viziunii. Cu siguranţă că sunt mulţi oameni în societate care împărtăşesc aceste valori şi această viziune. Mai de-parte vom vorbi de un plan strategic care să se transforme în plan de execuţie. Nu trebuie să ne aşteptăm însă la lucruri spec-taculoase. Dacă reuşim să producem o schimbare în mentalitatea oamenilor din industrie în sensul acceptării nevoii de asociere şi a nevoii de a lupta pentru nişte schimbări, realizăm un lucru important.

ITT: Sunteţi în faza în care gândiţi acest plan strategic?

Ş.C.: Sigur că da. În momentul în care reuşeşti să formezi un grup cu o rezonanţă din punct de vedere al viziunii, atunci fie-care membru contribuie la acest plan. Ei bine, lucrurile au şi început să se deruleze în acest sens. Am rămas surprins să văd adeziunea şi suportul pe care l-am avut de la personalităţi din lumea IT românească din punct de vedere al viziunii lansate de mine. �

Interviul integral poate fi citit pe www.ittrends.ro

Gata de o nouă luptăde Bogdan Marchidanu

După o perioadă de retragere din activitate, Ştefan Cojanu, cel care a pus bazele Oracle România, revine în plină forţă în prim-planul IT-ului românesc, ca preşedinte al uneia din cele mai importante asociaţii profesionale din domeniu, ANIS. O poziţie de pe care domnia sa anunţă debutul unei bătălii pentru schimbarea mentalităţii.

Ştefan Cojanu, preşedinte ANIS

Interviul integral poate fi citit pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

12 Nr. 4 - Aprilie 2011O P I N I I

Web-ul este o resursă publică – o imensă biblio-tecă, mereu actualizată și un canal de comunica-ție permanent deschis tuturor. Firmele, guverne-le și cetățenii depind de el, de viteza cu care ne este accesibil și de eficiența cu care putem regăsi oricând informația ce ne interesează. Într- o lume bazată pe interacțiuni digitale și în care marile ziare apar on-line, prezența Web -ului este la fel de critică pentru libertatea noastră de exprimare ca însăși prezența legilor care ne garantează aceste drepturi: fără Web, nici o opinie nu s- ar putea face auzită.

Importanța pe care Web -ul a ajuns să o aibă nu este întâmplătoare. Câteva principii care au stat, intenționat, la baza proiectării lui încă de la începutul anilor ’90 au asigurat această universalitate. Posibilitatea de a referi orice ele-ment de conținut - text, imagine, secvență video - printr- o adresă URL publică, o distribuție to-tal descentralizată și folosirea unui limbaj bine standardizat - limbajul HTML - au fost cheia succesului.

Totuși Web -ul, așa cum îl cunoaștem, este amenințat azi chiar de cei care au fost primii beneficiari ai dezvoltării lui neîngrădite. Furni-zorii de Internet, companiile de telefonie mobilă și cele de televiziune prin cablu - care acționează ca samsari de informație între ofertanții de conținut Web și marele public consumator - se gândesc să stoarcă sume importante de bani vânzând prioritatea accesului la informație. Care site Web este mai ușor accesibil, mai repede? Reclamele cărei companii de publicitate sunt cele mai vizibile, mai întâlnite pe Internet? Cât de neutre, de imparțiale sunt motoarele de căutare în regăsirea informației ce ne interesează, atunci

când furnizăm anumite cuvinte cheie? Toate aceste „detalii” pot fi obiectul unor contracte foarte bănoase între furnizorii de informație (proprietarii site -urilor Web) și ISP -iștii care asigură distribuția ei către marele public...

De cele mai multe ori, sursa informației ve-hiculate sunteți chiar Dvs. Atunci când dați un click pe Facebook, indicând că un anumit lu-cru vă place sau că o anumită persoană vă este prietenă, creați informație, iar unele companii se vor gândi să o exploateze vânzând- o. Pe lângă problema violării intimității online - capitol la care au o tristă reputație! - site- urile de socia-lizare gen Facebook încalcă unul dintre principi-ile primare ale Web -ului: informația din interio-rul lor nu poate fi referită printr -un URL public. Sub presiunea comercială existentă, mediul digi-tal uniform reprezentat de Web tinde să se trans-forme într- o colecție de „insule” de informație, fără legătură între ele.

Deloc de neglijat, o altă cheie a utilității și uni-versalității Web -ului este folosirea consistentă a Standardelor Deschise. Ce înseamnă Standard Deschis? Definiții posibile sunt mai multe - una dintre ele fiind chiar acceptată oficial în docu-mentele Uniunii Europene - dar esența comună este: un Standard Deschis este adoptat printr- un proces participativ, accesibil oricărui expert, fără restricții legale (patente) și fără necesitatea de a plăti redevențe unei anumite companii. Limba-jul HTML sau formatul de fișier OpenDocument, deschise oricui și fără limitări de natură juridică, sunt exemple minunate de produse dezvoltate pe baza Standardelor Deschise.

Dacă noi, beneficiarii libertății Web -ului, nu vom întreprinde ceva pentru a ne opune

tendințelor de îngrădire și exploatare comercială a unui instrument deschis, consecințele negative se vor resimți imediat în drepturile noastre civile: libertatea presei, dreptul la informare, absența cenzurii explicite sau implicite... De aceea, pro-blema Neutralității Internetului („NetNeutra-li ty”) stârnește dezbateri de mare amploare, la nivel mondial.

Relativa indiferență și lipsă de informare a publicului român referitoare la NetNeutrality se poate explica, parțial, și prin noutatea subiectu-lui. Recent, intervențiile ferme și pasionate ale Comisarului European pentru Agenda Digitală, d -na Neelie Kroes, au început să facă dezbaterea privind NetNeutrality cunoscută și în România. Pentru a aduce totul la nivelul reglementărilor juridice concrete de la noi, Asociația pentru Teh-nologie și Internet (APTI) a publicat un proiect de inițiativă legislativă care vizează expres pro-tejarea neutralității Internetului în România.

Inițiativa legislativă a APTI are nevoie de cunoașterea și acordul cetățenilor români in-teresați - prin semnătură - ca și de o media-tizare cât mai largă. Proiectul este supus dezba-terii publice și semnării la http://www.apti.ro/neutralitatea- internetului- amendament- lege.

Evenimentele recente din lumea arabă și cele mai vechi, legate de incidentul Google în China, au pus într -o lumină incomodă măsurile de cenzură ce au fost imediat impuse de către gu-vernele nedemocratice propriilor cetățeni. Toate aceastea arată puterea Web -ului în menținerea democrației autentice, legătura între tehnologie și societate și riscurile imediate pe care o abor-dare indiferentă sau delăsătoare a tehnologiei le pune societății civile. �

Răzvan Sandu

Despre Neutralitatea Internetului, pe Dâmbovița... de Rãzvan Sandu

La ora când scriu aceste rânduri, atenția comunității IT internaționale este îndreptată către un eveniment tehnologic fără precedent: generația a 4- a navigatorului Web Firefox, abia lansată, se bucură de aproape cinci milioane de descărcări în doar câteva ore - dintre care, două milioane doar în Europa. Pentru prima dată, statisticile ce reflectă acest succes de piață pot fi urmărite,

în timp real, pe http://glow.mozilla.org. Ținând seama că doar câteva zile ne despart de lansarea altui navigator major, Microsoft Internet Explorer 9, nu mai este nevoie să mai vorbesc despre importanța rolului pe care Web- ul îl joacă în viața fiecăruia dintre noi. Azi, aproape nici o interacțiune nu mai este posibilă fără Web și fără rețeaua Internet, nici între entități private și nici între cetățean și stat.

www.ittrends.ro

13Nr. 4 - Aprilie 2011

E V E N I M E N T

Programul de evenimente „Soluţii pen-tru dezvoltarea IMM-urilor”, organi-zat de BTL Design şi grupul de presă Agora, a continuat şi în luna martie, cu

două noi ediţii: Sibiu şi Braşov.

Evenimentele au fost dedicate firmelor din sectorul IMM care au rezistat în condiţiile economice nefavorabile din ultimii doi ani şi care au înţeles că reducerea cheltuielilor nu poate dura la nesfârşit, fiind urmată în mod obligatoriu de o dezvoltare a activităţii, re orientare pe piaţă sau modernizare a com-paniei pentru a fi competitivă.

Pentru o mai mare interactivitate, orga-nizatorii au invitat în premieră oamenii de afa ceri din Sibiu şi Braşov să prezinte soluţiile pe care ei le-au găsit în aceşti doi ani de criză, soluţii ce i-au ajutat să se dez-volte sau să-şi mărească profitabilitatea şi productivitatea. Şi pentru că performanţa se premiază, la fiecare dintre cele două ediţii, BTL Design şi Agora Group au ofe-rit câte un laptop de ultimă generaţie în cadrul con cursului „Premiem perfomanţa şi inteligenţa în afaceri”, în urma desemnării câştigătorului celor mai multor voturi din partea invitaţiilor din sală.

Prima conferinţă, desfăşurată pe 2 martie, la Hotel Parc din Sibiu, a reflectat interesul ridicat al IMM-urilor din zonă pentru temele anunţate, axate pe soluţii de finanţare, de eficientizare a activităţii şi de comunicaţii, şi a constituit o interfaţă foarte eficientă de comunicare cu autorităţile care au impact asupra procesului de dezvoltare a firmelor: ANAF, autorităţi locale şi centrale împreună cu factori politici care pot influenţa procesul legislativ.

„Creşterea economică din 2007 şi mai ales din 2008, suprapusă cu Sibiu-Capitală culturală europeană, a propulsat oraşul şi judeţul Sibiu în topul zonelor de dezvoltare a IMM-urilor din România, dezvoltându-se peste patru mari parcuri industriale”, a de-clarat Mircea Cazan, Deputat în Parlamentul României, în deschiderea conferinţei.

Prima parte a evenimentului a fost de di-cată soluţiilor de finanţare şi garantare pen-tru IMM-uri, acoperind şi noutăţile fiscale

aplicabile în anul în curs. Călin Negoţiu, Director Sucursala CEC Bank Sibiu, a vor-bit despre produsele de creditare CEC Bank pentru IMM-uri, iar Aurel Pău, Inspector financiar bancar FLGCIMM Sfântu Gheor-ghe, a prezentat felul în care fondul poate sprijini absorbţia fondurilor structurale de către IMM-uri şi Instituţii şi cum contribuie la lansarea activităţii întreprinderilor nou-înfiinţate. Cătălina Nicu, Director Ariana Marcă Înregistrată, a subliniat importanţa pro tejării mărcilor de comerţ, iar Grigore Po-pescu, Director Executiv DGFP Sibiu, a pre-zentat noutăţile fiscale aplicabile începând cu anul 2011.

Costin Băcilă, Area Sales Manager Maguay, le-a vorbit participanţilor despre un proiect iniţiat de MCSI în vederea sprijinirii compani-ilor pentru obţinerea de până la 25.000 euro din partea Uniunii Europene, pentru achiziţia de echipamente IT. Maguay poate ajuta com-paniile interesate să găsească cele mai bune soluţii IT, să alcătuiască cererea de finanţare şi să depună proiectul.

În deschiderea sesiunii dedicate soluţiilor IT&C, Alina Vlad, Essn Inside Sales HP România, şi Victor Mureşan, Branch Mana-ger Net Brinel, au evidenţiat soluţiile propuse de HP pentru IMM-uri, precum infrastructuri convergente, soluţii de stocare şi finanţare. Un avantaj important al infrastructurilor con vergente este acela că simplifică mana-gementul riscului, prin reducerea proba bi-lităţii de nefuncţionare, protecţia datelor şi securizarea reţelei.

Aspazia Marin-Diu, Commercial Director Class IT, a oferit câteva sfaturi pentru efici-entizarea IT-ului în companii. Un prim pas ar fi împărţirea activităţilor în două catego-rii - generatoare de valoare adăugată şi fără valoare adaugată, acoperitoare de riscuri. Re-comandarea Class IT pentru activităţile care nu aduc valoare adăugată este exernalizarea: „Ceea ce nu aduce valoarea adaugată lăsaţi în grija companiilor specializate, câştigând astfel timp şi resurse financiare”, a afirmat reprezentanta Class IT.

În încheiere, Anca Cazacu, Marketing Ma-nager BIT Software, a propus participanţilor câteva soluţii IT pentru eficientizarea acti-vităţii: ERP, CRM, Groupware, soluţii Open Source plasate în cloud, iar Arthur Ungur, Consilier OTIMMC Braşov, a prezentat pro-gramele de finanţare puse la dispoziţia IMM-urilor de către A.I.P.P.I.M.M, precum şi mo-dalitatea de derulare a acestora.

Conferinţa de la Braşov, organizată pe 3 martie la Hotel Ramada, a constituit, de asemenea, o platformă de interacţiune între IMM-urile din zonă şi reprezentanţii com-paniilor CEC Bank, Maguay, HP, Brinel, Class IT şi BitSoftware, pe de o parte, şi autorităţile publice, pe de altă parte.

„Mă bucur că am putut să particip la această activitate. IMM-urile au o importanţă mare în economia ţării noastre, având în vedere că 60% dintre angajaţi, adică peste 2.700.000 de persoane, lucrează în IMM-uri”, a declarat Anna-Lili Farkas, Deputat în Parlamentul României. � (E.L.)

IMM-urile în prim plan la Sibiu şi Braşov

www.ittrends.ro

14 Nr. 4 - Aprilie 2011O P I N I I

A virtualiza, virtualizare...

De peste 10 ani conjugăm acest verb, dar astăzi mai mult ca oricând îl şi punem la treabă. Tehnologiile sunt coapte, iar clienţii sunt gata să le adopte. Estimările arată un potenţial de creştere real al pieţei de virtualizare de peste 290 de miliarde de dolari în

4-5 ani. La fel de reale sunt şi economiile de TCO de 25%-35%. Deci nu e de mirare că lumea e interesată de virtualizare. În continuare costurile de dezvoltare a infrastructurii şi de mentenanţă ne dor cel mai rău. După aceea, vin alte „mofturi” legate de eficientizare, consolidare, centralizare sau securitate…

Fie că vorbim de comunicaţii unificate, servicii cloud, virtualizare sau mobilitate, toate tendinţele tehnologice actuale sunt rezultatul unei aprige bătălii cu costurile... Situaţiile de criză l-au făcut întotdeauna pe om mai inventiv. Cele câteva valuri de revoluţii tehnologice ce au marcat scurta, dar densa istorie a evoluţiei informatice, au venit ca şi revoluţiile din istoria umanităţii: pe fondul unor irezolvabile situaţii de criză. După goana pentru miniaturizare şi creştere a puterii de procesare sau de stocare pe o particulã de siliciu, vizionarii IT au împins limitele frontierelor tehnologice dincolo de Matrix. Aşa s-a trecut din spaţiul real în cel vir tual... Dar dincolo de caracterul SF al primelor revelaţii iscate de realitatea virtuală şi de Second Life, virtualizarea a devenit un atu con-cret, palpabil al unor platforme mult mai pragmatice formate din servere, reţele, terminale, aplicaţii, medii de stocare, reguli de securitate.

Între cloud-computing şi virtualizare există mai multe puncte de convergenţă, dar şi spaţii de diferenţiere totală. Conceptul de virtua lizare a început sã se afirme cu putere cam acum 10 ani. E drept, că de virtu-alizare s-a vorbit mai puţin în spaţiile publice, pentru că era încă vremea când toţi vendorii doreau să îşi promoveze mai întâi soluţiile clasice,

bazate pe cât mai multe servere, cât mai multe PC-uri, medii cât mai extinse şi mai eterogene. Era perioada de El Dorado în IT când toată lumea se întrecea în cucerirea de teritorii virgine şi nimeni nu îşi punea probleme de heterogenitate, consolidare şi centralizare.

Odată cu primii germeni ai crizei din perioada dot.com, virtualizarea a apărut din nevoia tot mai stringentă a companiilor de a reduce costurile de infrastructură, în paralel cu cerinţele organice de dezvoltare în terito-riu. Oamenii de IT au realizat că îşi pot clona serverele, rulând pe aceeaşi maşină mai multe partiţii reale şi virtuale, cu aplicaţii şi sisteme de ope-rare diferite. Treptat, virtualizarea s-a extins la nivel de aplicaţii, din nevoia de asigurare la aplicaţiile esenţiale de business pentru orice utili-zator. Epoca mobilităţii a generat necesitatea accesului de la distanţă, iar dezvoltarea teritorială cerinţa deschiderii de noi sucursale.

Cloud-ul şi virtualizarea sunt tehnologii care au fost dezvoltate pen-tru a maximiza utilizarea resurselor de calcul, în acelaşi timp ce redu-ceau costurile pentru aceste resurse. Ambele concepte sunt menţionate frecvent atunci când se discută despre cerinţe critice de disponibilitate şi redundanţă. Deşi între cele două domenii există multe asemănări, soluţionarea problemelor comune este realizată în mod diferit. Virtua-

lizarea a apărut din nevoia de a dezvolta mai multe resure de calcul care rulează pe aceeaşi maşină fizică, eliminând folosirea inconsistentă şi costisitoare a unor ferme de servere dedicate aceloraşi operaţiuni. Serve-rul fizic poate fi gazda mai multor servere virtuale, absolut tran s parente, care nu cer costuri suplimentare şi pot fi administrate extrem de uşor. Serverele virtuale mai au avantajul că pot fi mutate cu uşurinţă de pe o maşină gazdă pe alta, astfel încât procesul de calcul destinat unor misiuni critice să devină non-stop, prin funcţii de load-balancing ce asigură con-tinuitatea proceselor de calcul. În timp ce virtualizarea poate fi folosită ca fundament pentru o infrastructură cloud, acesta are ca rol principal furnizarea de servicii, în timp ce virtualizarea râmâne o componentă a infrastructurii fizice. Cloud computing a derivat din nevoia de folosire a resurselor de calcul prin adaptarea unui model utilitar de bază, precum distribuţia energiei electrice.

Beneficiile virtualizăriiÎn funcţie de arhitectura sistemului IT, de natura activităţii sau de buge-tele disponibile, virtualizarea software oferă o serie de avantaje majore:� Consolidarea serverelor – implementarea de servere virtuale pe maşinile deja existente măreşte scalabilitatea şi reduce investiţiile în noi resurse hardware.� Reducerea timpului de backup – operaţiunile curente de backup sau restore sunt mult mai facile pe maşinile virtuale, asigurând economii de timp considerabile. � Conservarea energiei – facturile la energie pot fi reduse conside-rabil prin folosirea aceloraşi nivele de consum, cu implicaţii majore la scăderea costurilor de administrare.� Testarea configuraţiei software – o sarcină destul de dificilă în condiţiile unor infrastructuri clasice, se face cu foarte mare uşurinţă prin pre-testarea pe maşinile virtuale. � Administrarea mai uşoară – gestionarea unui parc de maşini virtu-ale este infinit mai facilă pentru operaţiunile de upgrade sau depanare. De la o simplă consolă, administratorii IT pot acţiona de la distanţă toate terminalele din reţea sau serverele din data center.� Accesul la aplicaţii de oriunde, oricând şi orice maşină - mediile bazate pe virtualizarea aplicaţiilor curente de business asigură o mul-titudine de beneficii legate de scalabilitatea, flexibilitatea şi securitatea unui sistem.

Reducerea costurilor de administrare permite eficientizarea activităţii şi realocarea resurselor umane şi financiare către alte activităţi legate de esenţa business-ului. �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

Paradoxul virtualizării este că în multe privinţe reprezintă un concept mult mai palpabil decât cloud computing… «

www.ittrends.ro

15Nr. 4 - Aprilie 2011

D O S A R

www.ittrends.ro

16 Nr. 4 - Aprilie 2011C L U B

Ronald Binkofski a fost numit de câteva luni ca General Manager Microsoft România. IT Trends a discutat cu dom-nia sa despre viziunea legată de noua

paradigmă IT mondială dominată de servicii, dar şi despre implicarea sa în dezvoltarea afacerii Microsoft pe plan local.

IT Trends: Microsoft şi-a lansat de ceva vreme soluţiile de cloud computing. Care este mai exact viziunea companiei privind acest fenomen care continuă să fie destul de ceţos din punct de vedere al conştientizării pe piaţă?

Ronald Binkofski: Aveţi dreptate când afirmaţi că acest concept continuă să fie ceţos. Chiar este, dar asta pentru că re-prezintă un scenariu prin care industria IT vrea să meargă mai departe. Cloud com-puting nu înseamnă altceva decât să ai ac-ces la un loc extern unde datele tale sunt primite, procesate şi transformate. Noi ne aflăm actualmente în faza de definire clară a acestui concept. Nu pot să nu îmi amintesc, de pildă, că unul din competitorii noştri pe scară globală afirma cu doar un an în urmă că acest cloud computing este o tâmpenie. Acum, respectivul competi-tor anunţă soluţii de cloud computing pe toate canalele. Există practic trei scenarii care tind să devină esenţa fenomenului. Unul este, evident, cloud computing privat. Celălalt este cloud computing public. Al treilea scenariu este oarecum intermediar, un cloud hibrid, în care o parte din pro-cesele de calcul se desfăşoară privat, altă parte public. Microsoft a luat destul de tim-puriu decizia de a fi un soi de precursor al celui de al treilea scenariu. Pas cu pas, trecem cu toate produsele noastre la oferi-rea lor în cloud. Pe de o parte, produsele noastre se pot folosi ca şi înainte, în sensul în care sunt cumpărate, instalate şi utili-zate, iar pe de alta produsele se pot folosi deja în cloud, pentru că noi credem cu tărie că, în final, clientul este cel care decide ce e mai bine pentru el. Este şi motivul pentru care sunt convins că Microsoft va fi unul

din liderii de piaţă din punct de vedere al fenomenului cloud.

ITT: Trecerea la cloud înseamnă accent pus pe servicii. Cum schimbă acest lucru modelul de afaceri Microsoft, bazat până acum pe tehnologie şi vânzări de pro-duse?

R.B.: Este evident că trebuie să ne schimbăm şi noi structura internă. Suntem acum în plin proces de schimbare. De fapt, licenţierea de produse sau vânzarea lor ca serviciu reprezintă doar modalităţi de livrare a produselor către clienţi. Până la urmă, Microsoft este o companie care pro-duce tehnologii software, iar acest lucru nu se va schimba. De schimbat se schimbă doar modul de livrare a acestor tehnologii.

ITT: Bun, dar ce înseamnă asta mai exact din punct de vedere al schimbărilor?

R.B.: Pentru început, livrarea produ-selor sub formă de serviciu înseamnă

schimbări tehnologice asupra unei părţi a sistemelor de livrare. Pe urmă este vorba de suportul acordat scenariului cloud. Dacă cineva foloseşte serviciile oferite de noi în centrele noastre de date, trebuie să oferim suport clientului, iar înseamnă înfiinţarea unor structuri de suport adec-vate. Nu în ultimul rând, schimbarea se face simţită şi asupra modului nostru de operare pe piaţă. Angajaţii Microsoft trebuie să înveţe acum abilităţi noi le-gate de prezentare soluţii şi poziţionare pe piaţă. Ca să fiu însă sincer, aşa ceva nu înseamnă o noutate pentru industria IT. Această industrie este marcată de un scenariu permanent de adaptare şi schimbare încă de la mijlocul anilor ’80, de când a devenit semnificativă pe piaţa mondială. Este vorba de un proces con-tinuu de învăţare, prin care industria IT şi-a demonstrat permanent capacitatea de inovare, adaptare şi chiar anticipare a ne-voilor societăţii.

Pregătire pentru noua paradigmăde Bogdan Marchidanu

Ronald Binkofski, General Manager Microsoft România

www.ittrends.ro

17Nr. 4 - Aprilie 2011

C L U B

ITT: Şi totuşi multe nume cu faimă de pe piaţa IT au dispărut...

R.B.: E cu totul altă poveste. E vorba de modele de afaceri, dar şi de procesele fireşti de achiziţii şi fuziuni de pe o piaţă dinamică. Da, aveţi dreptate, în urma aces-tui fenomen mulţi au dispărut, dar mulţi au devenit mai puternici. Noi credem că Microsoft se numără printre cei care au de-venit mai puternici.

ITT: Aveţi o experienţă bogată în Europa de Est. Cum estimaţi şansele de adaptare rapidă a noii paradigme IT în această regiune?

R.B.: Aici trebuie să vedem lucrurile din perspectiva lor istorică. De obicei, pieţele est-europene adoptau soluţii, tehnologii şi produse la câţiva ani după pieţele vestice. Acest lucru se petrecea din pricina seniorităţii operaţionale a afacerilor din Statele Unite şi Europa de Vest. Cred că un astfel de model de lucru devine tot mai de-suet. Odată cu dezvoltarea noii paradigme IT, în care cloud computing joacă un rol de frunte, mecanismele de livrare vor urma din ce în ce mai puţin modelul graniţelor statale sau regionale. Din acest punct de vedere, cred cu tărie că la ora actuală nu există lu-cruri pe care orice afacere din România sau din Europa de Est să nu le poată adopta încă din primul moment. Desigur, este cu totul altă poveste ce înseamnă noua paradigmă IT pentru fiecare gen de afacere sau dacă respectiva afacere este pregătită să adopte noua paradigmă. De aceea, cred cu tărie, de pildă, că în România vor fi multe companii care vor continua să ezite în adoptarea soluţiilor cloud, după cum vor exista companii care vor trece ime-diat pe astfel de soluţii, pentru că văd în ele beneficii imediate. Eu recomand mereu ca atunci când vorbim despre IT să nu ne referim doar la soluţii în sine, pentru că asta este o discuţie dedicată actorilor din industria IT, ci să vorbim despre modul în care IT-ul sprijină afacerile. În definitiv, IT-ul înseamnă un instrument de desfăşurare a unei afaceri şi nimic mai mult.

ITT: Care este reacţia actuală a pieţei faţă de noua paradigmă?

R.B.: Ne confruntăm cu două tipuri de reacţii: sunt clienţi care mai vor să testeze şi sunt clienţi care au trecut deja la adoptare, pentru că au văzut beneficiile pentru afa-

cerea lor. Există, de pildă, dezvoltatori de software care au adoptat platforma noastră Azzure de dezvoltare pentru că şi-au dat seama că pot dezvolta mai eficient aplicaţii folosindu-se de o platformă cloud. Există instituţii financiar-bancare care au trecut la soluţiile cloud de document management pentru că şi-au dat seama că aşa pot face economii de costuri. Chiar recent, în Polo-nia, am fost de faţă la adoptarea unei astfel de soluţii în cazul unui client cu trei mii de posturi de lucru. Insist însă în a spune că ne aflăm într-o fază timpurie a noii paradigme IT. Vor exista o mulţime de schimbări şi de exemple de adoptare în viitorul imediat.

ITT: Cât de mult reprezintă noua para-digmă o oportunitate de angajare a oame-nilor în mediul de lucru Microsoft?

R.B.: Enorm. De fapt, aşa ne desfăşurăm noi acum toate procesele de recrutare. Când angajăm oameni, şi avem permanent poziţii deschise, ne uităm foarte mult la abilităţi care sunt necesare pentru lucrul în cadrul noii paradigme. În România, de pildă, avem trei locaţii Microsoft, axa te pe dezvoltare, suport clienţi şi business operations, iar acum avem pentru toate aceste locaţii în jur de 40 de poziţii de an-gajare deschise. Mai mult decât atât, pen-tru oamenii deja intraţi în mediul Micro-soft asigurăm cursuri de instruire pentru dobândirea abilităţilor suplimentare de care este nevoie în noua paradigmă IT.

ITT: Există unele opinii conform cărora viitorul, din punct de vedere IT, va însemna doar ferme mari de servere şi cloud com-puting. Cum vă poziţionaţi dumneavoastră din acest punct de vedere?

R.B.: Nu cred într-o asemenea viziune. Desigur, din punct de vedere al fermelor mari de servere, şi Microsoft dispune de aşa ceva, în Olanda, în Irlanda şi, evident, în Statele Unite. Ele sunt menite mai ales sprijinirii cloud-ului public. Cred însă că viitorul va însemna îngemănarea unor sce-narii hibride. Va exista cloud, în coabitare cu soluţii licenţiate la client. Asta cel puţin pentru viitorul previzibil, însemnând pen-tru următorii cinci la şapte ani. Motivele care stau în spatele acestei convingeri sunt multe. Cred cu tărie că scenariul cloud va deveni tot mai important, deşi nu pot spune dacă el va însemna 70% sau 30% din peisajul IT, dar asta nu înseamnă că

el va ajunge în viitorul previzibil să repre-zinte 100% din tot ceea ce înseamnă soluţii şi instrumente IT.

ITT: Aţi venit recent la cârma Microsoft România. Ce impact va avea noua para-digmă asupra echipei locale Microsoft?

R.B.: Aşa cum am spus şi înainte, echipa trebuie să se instruiască singură pentru a fi pregătită să ofere noua paradigmă pieţei. Dacă vă referiţi la restructurări, nu se pune problema de aşa ceva. Lucrăm acum la programe de instruire privind dobândirea de abilităţi noi care să ajute la vânzări în noile contexte. Atât şi nimic mai mult.

ITT: Care este viziunea dumneavoastră pentru Microsoft România?

R.B.: Nu este diferită faţă de cea cu care am lucrat în alte ţări. Situaţia de pe piaţă este un pic diferită faţă de ţările din jur din pricina crizei economice, dar sunt convins că se va schimba în bine într-un timp rela-tiv scurt. Pentru Microsoft România, asta înseamnă un timp de pregătire temeinică prin intensificarea competitivităţii pentru creşterile din viitor.

ITT: Bun, şi din punct de vedere al im-plicării dumneavoastră personale?

R.B.: Ca să fiu cât mai scurt şi la obiect, am fost numit ca director general aici. Ca atare, există câteva zone de implicare pre zente întotdeauna când îmi asum ast-fel de responsabilităţi. Trebuie să conduc organizaţia ca lider al ei, să dezvolt oa-menii pentru etapele viitoare din cariera lor şi sunt mereu angajat în dezvoltarea oame-nilor. Pe urmă, trebuie să aduc organizaţia pe un nivel superior din punct de vedere operaţional şi al prezenţei pe piaţă, în acelaşi timp micşorând punctele ei slabe. Nu în ultimul rând, este misiunea mea de a muta percepţia legată de Microsoft de la o companie tehnologică la un partener de afaceri pentru alte companii. De aici vine şi implicarea mea în zona discuţiilor cu structurile guvernamentale din România. Din punctul meu de vedere, cea mai mare contribuţie pe care eu, personal, o pot aduce este legată de experienţa acumulată pe plan internaţional în lucrul cu foarte multe structuri şi instituţii publice. Sunt pe această piaţă de douăzeci de ani şi am lucrat în acest sens în Rusia, în Polonia, în Republica Cehă. �

www.ittrends.ro

18 Nr. 4 - Aprilie 2011C L O U D C O M P U T I N G

Dacă ar fi să dăm totală crezare lui Ray Kurzweil, autorul deja celebrei lucrări „The Singularity is Near”, zona anilor 2020 va însemna prima etapă importantă a unei noi paradigme tehnologice, cea în care puterea creierului uman va fi multiplicată de un număr impresionant de ori de către tehnologia procesoarelor electronice. Este o paradigmă ale cărei contururi încep să se traseze deja şi în care unul din cuvintele aflate azi pe buzele tuturor, cloud compu-ting, pare să joace un rol important.

Dacă până în anul 2020 mai este un deceniu (ceea ce, tradus în termeni IT, echivalează cu câteva sute de mii de ani de evoluţie biologică), anul 2011 este văzut aproape de toţi experţii de pe piaţa IT ca fiind hotarul de naştere a realităţii concrete a „norului”.

Premizele există de ani buni. Dezvolta-rea intensivă a tehnologiilor de virtualiza-re şi întărirea tehnologiilor de securitate au avut darul de a creşte constant interesul pentru tehnologiile cloud. Motivul prin-cipal? Perspectiva concretă a economiilor semnificative de costuri şi a procesării de volume mari de date, o perspectivă care determină tot mai multe firme să ia în considerare posibilitatea ca firme terţe să le găzduiască datele şi aplicaţiile, precum şi de a-şi asuma responsabilitatea pentru securitatea datelor.

Dacă anul 2010 a fost anul întrebărilor legate de „de ce”, „ce” şi „cum” din punct de vedere al cloud computing, anul acesta întrebarea predominantă va fi, conform opiniei aproape unanime, „când”. Deja pe plan internaţional multe companii au ex-perimentat tehnologiile cloud, le-au verifi-cat soliditatea şi, în mare măsură, au fost convinse că „norul” reprezintă următorul pas major din punct de vedere IT. Multe şi-au început deja pregătirile pentru adoptarea acestor tehnologii.

Urmând la o distanţă de câţiva ani ten-dinţele de pe plan internaţional, România se află încă în faza lui „ce” şi „de ce”. Deocamdată, „norul” înseamnă aici mai degrabă o mutare tehnologică împinsă de la spate de mulţi actori IT decât de o nevoie conştientizată a beneficiarilor potenţiali. Deocamdată.

Analiştii IT sunt aproape unanimi în a afirma că deja se văd unele tendinţe clare legate de cloud computing. Prima este aceea a preferinţei acordate cloud-ului privat, deocamdată în detrimentul celui public. Motivaţia? Firmele şi organizaţiile sunt încă sceptice atunci când e vorba de a-şi încredinţa aplicaţiile de business unui „nor” public. Ca atare, mişcarea cea mai probabilă este aceea a implementării teh-nologiilor cloud în cadru privat, în interio-rul propriului teritoriu operaţional al firmei sau organizaţiei respective. Este şi motivul pentru care integratorii de sisteme vor con-tinua să joace un rol definitoriu pe piaţă. A doua tendinţă este cea legată de mobili-tate. Uriaşul tsunami stârnit de inventarea şi dezvoltarea tabletelor (şi care a ucis din faşă un alt fenomen văzut ca de viitor, cel al netbook-urilor) va determina trecerea tot mai accentuată în cloud a multor platforme şi aplicaţii software. Un astfel de joc bipolar are darul de a duce la dezvoltarea unor noi dispozitive care să fructifice cât mai mult din potenţialul „norului”. Anul 2011 ar putea fi, din acest punct de vedere, anul în care cloud-ul privat mobil pentru întreprin-deri ce suportă video şi audio strea ming în timp real să devină o realitate.

O a treia tendinţă este cea a modelelor de plată. Cum modelul cel mai răspândit la nivel mondial tinde să devină cel conform căruia plăteşti-doar-pentru-ce-foloseşti, tendinţa va însemna în mod evident pro-liferarea adoptării de standarde deschise şi de soluţii open source, dar şi o şansă

enormă acordată comunităţilor de dezvol-tatori de aplicaţii.

O a patra tendinţă este cea legată de furnizorii de cloud. Cei mai importanţi actori chemaţi să ia parte la piesa care se montează pe scenă sunt marii operatori telecom. Unii dintre ei, inclusiv în România, au început deja să introducă soluţii cloud în ofertele lor generale adresate clientelei. Este şi motivul pentru care aceşti operatori sunt primii care ar putea oferi IaaS, sau Infrastructure-as-a-Service, dar şi soluţii de tip OSS, bazate pe modelul Software-as-a-Service, unor jucători mai mici, pre-figurând astfel rolul primordial pe care aceşti operatori îl vor juca în ofertele de public cloud.

Dincolo de preocupările legate de secu-ritate şi de transferarea unor aplicaţii ne-cesare firmelor către firme terţe, probabil cea mai mare provocare în calea adoptării rapide a tehnologiilor cloud constă în di-ficultatea procesului de transfer dinspre soluţii instalate la firme către „nor”. Este cert că vor apărea în foarte scurt timp bunele practici necesare integrării dintre aplicaţiile folosite şi serviciile oferite de noile tehnologii, dar aceste bune practici vor avea nevoie de o perioadă de timp pen-tru maturizare.

Capul de afiş americanObişnuiţi mai mult decât oricare alţii să transforme dificultăţile în oportunităţi de câştig şi căutarea de soluţii în acţiune, americanii au trecut de motivaţia reducerii costurilor în adoptarea de soluţii cloud şi au ajuns deja să vadă în acestea mijloace de creştere a veniturilor.

Conform unui studiu publicat recent de furnizorul de servicii Hatsize (www.hat-size.com), oamenii de afaceri din Statele Unite socotesc creşterea vânzărilor ca fiind cea mai mare provocare pentru afa-cerile lor în acest an, şi de aceea marea lor majoritate intenţionează să folosească tehnologii cloud, în speranţa de a scurta ciclurile de vânzări şi de a dobândi noi nişe de afaceri.

La doi paşi de RoboCopde Bogdan Marchidanu

Serie de filme cu audienţă semnificativă în anii ’90, RoboCop a transmis, dincolo de ideea luptei cu răufăcătorii, un mesaj tehnologic interesant: acela al unei lumi conectate permanent prin intermediul reţelei digitale. Cu alte cuvinte, un cloud computing dus la limitele sale sociale.

�

www.ittrends.ro

19Nr. 4 - Aprilie 2011

A D V E R T O R I A L

Cu viteze de print îmbunătăţite substanţial PIXMA

MX885 produce printuri la o calitate incredibilă. Fiind

o soluţie foarte productivă destinată utilizării acasă dar

şi la birou, MX885 oferă conectivitate Wi-Fi şi Ethernet

pentru partajarea uşoară în reţea.

PIXMA MX885 este echipată cu 5 cartuşe separate de cerneală, ce pot fi înlocuite individual pentru a optimiza consumul de cerneală, iar pentru obţinerea unor printuri de text clare dispun şi de un cartuş cu cerneală neagră. MX885 utilizează cerneluri pe bază de apă pentru a produce fotografi i excepţionale cu minimum de cerneală, 1pl, şi rezoluţie maxima de 9.600dpi. Pentru printarea documentelor, multifuncţionalul deţine viteze ISO ESAT impresionante, aproximativ 12.5ipm monocrom şi 9.3ipm color, în timp ce pentru producerea unui print 10x15cm fără margini are nevoie de aproximativ 20 secunde.

Funcţionalitate avansată

PIXMA 885 dispune de funcţionalitate Quick Start pentru operare rapidă, imediat ce butonul de pornire a fost apăsat, asigurând imediat operaţii de print, scan şi copy. De asemenea, MX885 integrează şi modul ADF cu funcţie duplex, ce oferă posibilitatea rapidă de scanare, copiere şi trimitere pe fax a documentelor de mari dimensiuni.

Un modul scaner de rezoluţie 2.400dpi asigură o operare rapidă la rezoluţii ridicate, în timp ce modul Auto Scan permite

utilizatorului să creeze scanuri de calitate la formatul dorit, folosind un singur click. Tipăriturile de calitate sunt obţinute mulţumită tehnologiilor Dual Colour Gamut Processing şi Text and Image Separation, tehnologii ce asigură reproducerea precisă a culorilor în documentele fotocopiate sau la reprintarea fotografi ilor vechi.

PIXMA simplifi că afacerea

PIXMA MX885 este o multifuncţională concepută să fi e uşor de utilizat, de aceea noul panou de control este dotat cu un set de butoane LED cu funcţie dublă. Acestea îşi schimbă înfăţişarea în funcţie de modul selectat, reducând astfel numărul total de butoane fi zice. Introducerea opţiunii Quick Operation reduce numărul de paşi necesari accesării funcţiilor utilizate în mod curent, în timp ce impresionantul ecran color TFT de 7,5cm asigură vizualizarea uşoară a acestora.

MX885 oferă funcţionalităţi practice de business, inclusiv un modul fax Super G3 dotat cu funcţie de salvare în memorie, ce permite utilizatorului să aleagă dacă va printa sau va stoca faxul primit. Scanarea direct în format PDF oferă posibilitatea de a transforma uşor tipăriturile în documente electronice ce pot fi trimise pe email sau stocate pe computer.

SPECIFICAŢII

� Printare, copiere şi fax � Design stilat, conectivitate Wi-Fi şi

Ethernet integrată� Operaţii uşoare cu noul panou de

control dotat cu funcţii duble şi ecran TFT color de 7,5 cm

� Viteze de print de ISO ESAT 12,5ipm mono / 9,3ipm color, plus opţiunea Quick Start

� 5 cartuşe individuale pentru reducerea pierderior de cerneală

� Calitate fotolab - rezoluţii de până la 9600dpi şi o picătură de cereal la 1 picolitru

� Printarea foto la 10x15cm fără margini în aproximativ 20 de secunde

Canon PIXMA MX885 Funcţionalitate superioară pentru mediul business

www.ittrends.ro

20 Nr. 4 - Aprilie 2011

Aproape trei din cinci oameni de afa-ceri intervievaţi (61%) susţin că marile încercări cu care se vor confrunta în acest an sunt legate de creşteri ale afa-cerii, citând în acest sens vânzările directe (42%), vânzările prin canal de vânzare (7%), diferenţierea competitivă faţă de concurenţă (7%) şi lansările de produse noi (4%). Doar 9% dintre ei mai sunt acum exclusiv concentraţi pe reducerea costurilor.

Pentru atingerea unor asemenea obiec-tive legate de creşteri, mai bine de o jumătate din oamenii de afaceri intervievaţi au bugetat deja pentru 2011 proiecte de

automatizare în cloud, în zone precum demo-uri bazate în cloud (16%), testare de dezvoltare aplicaţii (16%), training (7%) sau lansări de produse (5%).

Mai mult, 74% din oamenii de afaceri afirmă că au nevoie de unul sau mai multe genuri de automatizare în cloud. În acelaşi timp, pentru 54% dintre ei, demo-urile şi training-ul efectuate în cloud sunt extrem de importante sau foarte importante în acest an.

Situaţia pe plan mondialCisco, unul din cei mai mari furnizori mon-diali de tehnologie, a publicat, la rândul

său, recent, un studiu axat pe tendinţele în mobilitate, din care, inevitabil, fenomenul cloud computing nu avea cum să lipsească. Studiul a cuprins 13 ţări de pe toate con-tinentele şi a fost axat pe respondenţi care au legătură cu sau lucrează în IT.

Ca medie, doar 18% din respondenţi folosesc deja cloud computing, în vreme ce alţi 34% intenţionează să intre în „nor” în viitorul imediat. Ţările unde astăzi tehnologiile cloud sunt folosite cel mai mult sunt Brazilia (27%), Germania (27%), India (26%), Statele Unite (23%) şi Mexic (22%). Rezultatul nu este deloc surprinzător, având în vedere că două din cele cinci ţări aflate în top sunt mari furni-zoare de outsourcing în domeniul IT.

În ceea ce priveşte utilizarea de viitor a tehnologiilor cloud, 88% din respondenţi prevăd că vor ajunge să depoziteze un anumit procent din datele şi aplicaţiile companiilor pentru care lucrează în cloud public sau privat în decursul următorilor trei ani.

Unul din trei profesionişti IT intervievaţi au declarat că mai bine de jumătate din datele şi aplicaţiile companiilor la care lucrează se vor găsi în cloud privat în următorii trei ani. Adoptarea cloud-ului privat este socotită a avea o rată mai mare în Mexic (71%), Brazilia (53%) şi Statele Unite (46%).

Dintre respondenţii care vor să folo-sească cloud public, circa 34% inten-ţionează să facă asta în mai puţin de un an, iar 44% au declarat că firmele la care lucrează vor face asta în decurs de doi ani; 21% susţin că acest lucru se va petrece într-un timp estimat între doi şi trei ani. România nu apare încă pe nicio hartă cloud. Nici nu ar avea cum, mai ales având în vedere mentalitatea de hands-on-busi-ness încă larg răspândită aici. Din fericire, infrastructura necesară unui cloud perfor-mant există, cel puţin la nivel metropoli-tan. România este pe locul şase mondial din punct de vedere al vitezei de acces la Internet în zone metropolitane. Depinde doar de conducătorii de afaceri de pe piaţa locală dacă un astfel de avantaj enorm va fi fructificat prin adoptarea de soluţii cloud pentru minimizare de costuri şi, de ce nu, creştere de venituri, sau, dimpotrivă, dacă fereastra actuală de oportunitate va fi iarăşi ratată, ca de atâtea ori în decursul istoriei mioritice. �

Bugetare pentru automatizare în cloud

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Category�1

Cloud�enabled�demos

Cloud�enabled�POCs/sandbox�trials

Cloud�enabled�training

Cloud�enabled�product�launches

Cloud�enabled�app�dev�testing�

All�of�the�above

Not�sure

None�of�the�above

Hatsize Corporation - Confi dential

2011 Budget

Perc

enta

ge

Which of the cloud automation projects is in your budget in 2011?

Provocările pentru firmele americane în 2011

Sales�growth

Cost�cutting

Channel�sales

Product�Launches

Cloud�Security

Not�Sure

Competitive�Differentiation

8%

42%

9%7%

4%

13%

13%

Perc

enta

ge

Hatsize Corporation - Confi dential

C L O U D C O M P U T I N G

�

www.ittrends.ro

21Nr. 4 - Aprilie 2011

D O S A R

www.ittrends.ro

22 Nr. 4 - Aprilie 2011T E N D I N Ţ E

Lansat la începutul lunii decembrie a anului trecut, D-Link ShareCenter Pulse a reînoit gama de dispozitive NAS (Network Attached Storage)

destinată segmentului consumer. Carcasa simplă, de mici dimensiuni, cu un finisaj lucios, se poate încadra foarte bine în orice sufragerie sau birou. Specific gamei din care dispozitivul face parte, interfaţa de admi nistrare este foarte prietenoasă, similară celei folosite în cazul echipamen-telor de reţea D-Link din segmentul SOHO.Punerea în funcţiunea a echipamentului decurge fără cusur, utilizatorul fiind ghi-dat de către un vrăjitor de configurare foarte intuitiv. Singurul punct în care este necesar un grad de atenţie ceva mai ridi-cat este cel al adăugării unui hard disk în unitate. Deoarece sistemul de fişiere folosit este EXT3, în cele mai multe cazuri va fi necesară formatarea hard disk-ului, proce-deu ce va elimina toate datele stocate an-terior pe acel disc. DNS-320 poate fi folosit împreună cu unul sau două hard disk-uri, configuraţia duală oferind acces spre ma-

trice de tip RAID 0 pentru utilizatorii ce do-resc un nivel sporit de performaţă sau RAID 1 pentru a acoperi nevoile de redundanţă, respectiv siguranţă a datelor. Zona de back-up al datelor este foarte bine acoperită pen-tru toate sistemele de operare, utilizatorii MacOS putând folosi DNS-320 ca destinaţie pentru Apple TimeMachine. Pe partea fron-tală a dispozitivului avem acces la un port

USB cu funcţionalitate combo: backup di-rect de pe dispozitivele de stocare cu astfel de interfeţe, precum stick-urile de memorie şi hard disk-urile portabile, sau partajarea în reţea a unei imprimante ce dispune doar de conectivitate USB. Suplimentar, soluţia D-Link atinge şi zona de centru multimedia prin posibilitatea de streaming UPnP/DLNA, existând şi posibilitatea de a utiliza Share-Center Pulse ca server iTunes. Cu ajutorul utilitarelor de download HTTP/FTP şi a cli-entului P2P (torrent), conţinutul descărcat de pe Internet poate fi salvat direct pe NAS, fără a fi necesară o conexiune cu un calcu-lator. Preţul foarte bun pentru gama din care face parte şi posibilităţile multiple de utilizare, transformă D-Link ShareCenter Pulse în una dintre cele mai atrăgătoare soluţii din zona consumer. � (E.S.)

AVerLife ExtremeVision este vâr ful de gamă al media player-elor oferite de către AVerMedia. Proiectat pen-tru a îndeplini funcția de nod multi-

media central, player-ul producătorului taiwanez lasă puține goluri în sarcinile pe care le poate îndeplini. Carcasa metalică este robustă, cu un finisaj negru mat completat de o zonă frontală din plastic lucios, pe care sunt poziționate doar două elemente, un LED albastru și butonul power. Toți conec-torii sunt poziționați în spatele aparatului. Trecând peste conectica necesară redării conținutului video, aici sunt prezente două porturi USB și unul eSATA. Accentul cade destul de puter nic pe aceste porturi deoarece player-ul nu integrează niciun fel de dispozitiv de stocare, astfel de dis-pozitive putând fi conectate prin interme-diul celor 3 porturi. Conținutul multimedia

poate fi rulat și direct de pe calculatoarele din rețeaua locală sau de pe orice dispozi-tiv compatibil UPnP. În cazul redării de conținut multimedia, ExtremeVision se

descurcă excelent, micro procesorul dual core de 500 MHz și cele șase DAC-uri video neavând nicio problemă în a repro-duce fluid inclusiv fișierele de tip mkv la o rezoluție 1080p. Meniul este prietenos, navigarea putând fi simplificată la maxim

prin utilizarea unui mouse și/sau a unei tastaturi conectate în porturile USB. Odată cu posibilitatea conectării la Internet apar o mulțime de beneficii precum navigarea cu ajutorul browser-ului integrat sau ac-cesarea fluxurilor RSS și a posturilor de radio online. Funcționalitățile sunt extinse și micile neajunsuri sunt rezolvate de către producător prin update-uri de firmware, cãutarea și scrierea noilor versiuni putân-du-se efectua prin intermediul meniului, direct peste Internet, fără a fi nevoie de un calculator. Puterea mare de procesare pen-tru un astfel de dispozitiv și posibilitatea de a reda orice format video sau audio folosit frecvent aduc player-ul AVerMedia foarte aproape de un înlocuitor al siste-melor HTPC și sporesc nivelul de con-fort cãutat în cazul accesării conținutului multimedia. � (E.S.)

AVerMedia AVerLife ExtremeVision

D-Link ShareCenter Pulse (DNS-320)

Birourile mici pot beneficia de funcții precum accesul securizat în funcție de utilizator sau grupuri de utilizatori și limitarea spațiului de stocare pentru aceștia.

www.ittrends.ro

23Nr. 4 - Aprilie 2011

E V E N I M E N T

www.ittrends.ro

24 Nr. 4 - Aprilie 2011

Comunicaţiile unificate au fost proiectate pentru a elimina ba rie-rele care separă în mod tra diţional apelurile de voce, de e-mail, me-sagerie instant şi conferinţe de orice tip. În momentul în care toate aceste medii de comunicare se realizează printr-o reţea IP obişnuită, este posibilă gestiona-rea lor printr-o singură interfaţă şi utilizarea pe dispozitivele cu-rente. În acest fel, companiile au posibilitatea să îşi transforme principalele procese de business cu ajutorul unor fluxuri de comu-nicare îmbunătăţite.

În deschiderea evenimentu-lui, Călin Rangu, Membru fon-dator CIO Council, a afirmat: „În sistemul bancar, atât la

ni vel internaţional cât şi în România, tendinţa este aceea de a integra relaţia cu clienţii cu partea de Unified Communica-tions. Aşadar, integrarea plat-formei tehnologice cu soluţiile de CRM, de fapt, reprezintă o abordare la modă în prezent, iar comunicaţiile integrate nu se referă doar la videoconferinţă, voce, chat etc., ci şi la zona de comunicare documente”.

Propunerea companiilor Mi-crosoft, HP şi Crescendo pen-tru comunicare la nivel de or-ganizaţie este Microsoft Lync pe sisteme HP Blade, o platfor-mă de comunicare unificată ce in te grează mesageria instant, pre zenţa audio şi video într-o sin gură soluţie uşor de utilizat. So luţia răspunde nevoilor ac-tuale ale angajaţilor mobili, că-ro ra le permite folosească orice dispozitiv mobil, şi lucrează în tandem cu Microsoft Exchange Server 2010, oferind co mu ni-caţiile într-un mediu u ni ficat. „Am format acest trio pentru promovarea soluţiilor de virtua-lizare şi comunicaţii uni ficate, soluţii care au la bază tehno-

logia hardware oferită de HP şi aplicaţiile software oferite de Microsoft, peste care se supra-pune experienţa de integrator a

Crescendo, care implementează aceste soluţii”, a explicat Ma rius Ţurlea, Manager - Advan ced Software Infrastructure Solu-

tions Crescendo. „Pentru furni-zarea soluţiei optime, se fo-losesc aplicaţii bazate pe criterii precum numărul de utilizatori şi necesităţile companiei, care dimensionează automat soluţia astfel încât aceasta să răspun-dă exact nevoilor clientului”, a com pletat Mirabela Moroeanu, Pre sales Technical Consultant, Hewlett-Packard România.

La ora actuală, companiile solicită soluţii de comunicaţii care să se integreze perfect în procesul „tehnologic” al bu si-ness-ului lor şi, dacă se poate, să-i adauge noi valenţe. „So luţia de comunicaţii unificate de la Siemens se poate grefa pe orice segment de piaţă, lucrează cu

Comunicare printr-un click de mousede Elena Andreea Liþã

În viziunea Gartner, com-pa niile care doresc să imple menteze soluţii de comunicaţii unificate ar

trebui să urmărească creşterea agilităţii afacerilor, nu doar reducerea costurilor. Pentru a veni în sprijinul acestor companii, Agora Group a organizat pe 24 martie 2011, la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, Conferinţa de Tehnologie Agora cu tema Unified Communications.

Călin Rangu Mirabela Moroeanu

Marius Ţurlea

Nicolae Pistol

E V E N I M E N T

www.ittrends.ro

25Nr. 4 - Aprilie 2011

platforme deschise, cu standarde deschise, nu foloseşte ser vere proprietare şi nu ne cesită soluţii de interconecta re”, a afirmat Nicolae Pistol, Director General Romservice Telecomunicaţii.

Pentru IMM-uri, Siemens a dezvoltat suita Open Scape Office, o soluţie all-in-one pentru toate modalităţile de comunicare, prezentată în cadrul conferinţei de Adrian Jiman, Ge neral Ma-nager ABC Telecom Distribution – Siemens Open Communica-

ti ons Associate. OpenScape Of -fice oferă o paletă largă de aplica-ţii UC, precum voce, conferinţă, voice mail, mesagerie, mobili-tate, contact center şi prezenţă/IM. De asemenea, suita conţine şi aplicaţia myPortal pentru Mobile, oferită clienţilor mobili care deţin smartphone-uri cu interfaţă grafică: iPhone, Black-berry, Nokia, Android şi Win-dows Mobile.

Deşi complexitatea şi avan-tajele asociate acestor soluţii sunt certe, analiştii sunt una-nim de părere că în spaţiul co-municaţiilor unificate avem de a face cu o piaţă care, deşi pre-zintă un mare potenţial, încă nu şi-a spus cuvântul. Potrivit Visiongain, piaţa de UC s-a ridi-cat în 2010 la 3,1 miliarde USD, urmând ca în 2012 să atingă 5 miliarde USD.

Dar de ce sunt, totuşi, com-paniile reticente să investească

în soluţii care să le ajute să îşi desfăşoare mai bine procesele de business, să fie mai eficiente şi să câştige mai mulţi bani? Radu Crahmaliuc, Regional Di-rector Softline International, a prezentat în finalul conferinţei o serie de cauze tehnologice sau organizaţionale care provoacă această rată scăzută de adopţie a comunicaţiilor unificate în zona enterprise. Principalul mo-tiv ar fi acela că multe companii preferă în continuare canalele

clasice de comunicare, au pro-cese de business dependente de economie conservatoare sau preferă investiţiile strategice cu ROI scăzut, mai uşor de atins. În opinia lui Radu Crahmaliuc, alternativa pentru aceste com-panii se află în cloud. „Cloud-ul reprezintă o alternativă la comunicaţiile unificate. Plecând de la funcţiile care sunt incluse în conceptul clasic de Unified Communications, pornind de la voce şi trecând în revistă toate celelalte forme de inter-comunicare, practic, din acest punct de vedere, comunicarea este sinonimă cu colaborarea”. Iar beneficiile sunt evidente: funcţionalităţi multiple de co-laborare, comunicare printr-un click de mouse, o mare diver-sitate de dispozitive de acces şi integrarea datelor cu aplicaţiile de comunicare în funcţie de dez voltarea afacerilor. �

Adrian Jiman

Radu Crahmaliuc

E V E N I M E N T

CALENDARCONFERIN}E AGORA

GET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS! 2011 � 27 ianuarie – Storage & Business Continuity � 15 februarie – Online Video Solutions � 24 februarie – Solutions for Central Public

Administration � 10 martie – Virtualization � 24 martie – Unified Communications � 7 aprilie – IT Security Solutions � 21 aprilie – Cloud Computing, SaaS, IaaS � 13 mai – Open Source / Free Software � 17 mai – Business Productivity Solutions � 27 mai – Data Centers and IT Infrastructure

Management � 9 iunie – eHealth 2011 � 30 iunie – Programatica 2011 -

Mobile Services and Apps

Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor

� 2 februarie – Bac`u� 3 februarie – Ia[i� 2 martie – Sibiu� 3 martie – Bra[ov� 4 mai – Timi[oara� 5 mai – Arad� 1 iunie – Cluj-Napoca� 2 iunie – Oradea� 22 iunie – Constan]a� 23 iunie – Gala]i

Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale

� 17 februarie – Transilvania - Cluj-Napoca� 31 martie – Muntenia [i Dobrogea -

Ploie[ti� 14 aprilie – Banat [i Oltenia - Timi[oara� 12 mai – Moldova - Bac`u

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TE

TEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

www.ittrends.ro

26 Nr. 4 - Aprilie 2011

În sondajul lor centrat pe Business Conti-nuity, CDW a interogat circa 7.000 de com-panii de dimensiuni medii şi mari din SUA despre întreruperile de reţea importante pe care le-au experimentat începând din iu-lie 2009. Studiul vizează să verifice cât de bine companiile au reacţionat la întreruperi

şi să stabilească măsurile pe care IT ma-nagerii trebuie să le ia pentru a îmbunătăţi continuitatea în afaceri şi capacităţile de recuperare după dezastre.

„Studiul confirmă faptul că întreprinderile, în timp ce mulţi cred că sunt pregătite pentru o perturbare de reţea neplanificată, încă nu

sunt, de fapt. Şi totuşi, cele mai frecvente trei cauze de întreruperi IT sunt posibil de evitat”, a spus Norma Lillis, vicepreşedinte pentru System Solutions, CDW.

Aşa cum era de aşteptat, penele de curent au fost cotate ca fiind numărul 1 în topul cauzelor întreruperilor în business, o treime din companii raportând că această cauză a determinat, de asemenea, perturbarea de acest tip cea mai recentă. Pro blemele hardware au cauzat 29 la sută dintre între-ruperile de reţea, urmate de pierderile de legături de telecomunicaţii între facilităţi (21 la sută), a anunţat CDW.

De asemenea, sondajul a arătat că între-prinderile trebuie să ia în serios pregătirea mai timpuriu şi mai eficient şi să sprijine accesul angajatilor la reţea, au mai spus cei de la CDW.

În timp ce 53 la sută dintre respondenţi au spus că angajaţii sunt instruiţi sau li se oferă opţiunea de a lucra de acasă, atunci când se apropie o posibilă cauză de între-rupere de reţea (cum ar fi un eveniment meteo), doar o treime din întreprinderi activează regimul de comunicaţii şi sisteme de reţea de stand-by, pentru a sprijini ac-cesul sporit la distanţă atunci când sunt avertizaţi de posibilitatea unui astfel de eveniment, a mai descoperit studiul.

De fapt, în timp ce 44 la sută din forţa de muncă are în mod normal la dispoziţie opţiuni de lucru la distanţă, respondenţii au afirmat că doar 39 la sută dintre angajaţi au putut lucra în acest fel efectiv în timpul ultimei crize.

Indiferent de cauza de perturbare, mai mult de jumătate din întreprinderi (57 la

S E C U R I T A T E

Probleme în reţea pierderi de miliardede Cristian Faur

Un sondaj pe 7.000 de rapoarte de afaceri a arătat că 25 la sută din sistemele IT din mediul enterprise au suferit întreruperi neprevăzute de 4 ore sau mai mult în cursul anului trecut, costând miliarde de dolari în profituri. Pe baza acestor date, CDW, integratorul de sisteme care a alcătuit studiul, a emis o estimare optimistă, spun ei, conform căreia pierderile financiare din această cauză s-ar ridica la peste 1,7 miliarde de dolari numai în Statele Unite.

Browser-ul plug-in gratuit blochează site-urile periculoaseMajoritatea programelor malware din ziua de astăzi sunt distribuite prin intermediul Internetului. Cu toate acestea, utilizatorii de soluții de securitate gratuite sunt adesea insuficient protejați împotriva acestei ameninţări. Acest lucru înseamnă că site-uri web infectate pot deveni în scurt timp un risc. La CeBIT 2011, G Data a prezen-tat în premieră G Data CloudSecurity, un browser plug-in gratuit pentru blocarea site-urilor de phishing şi site-uri contaminate cu malware. Acest plug-in poate fi utilizat cu Mozilla Firefox şi Inter-net Explorer şi este compatibil cu toate soluțiile antivirus gratuite.

G Data CloudSecurity va fi disponibil în curând și în România și va putea fi descărcat gratuit.„Cea mai mare parte a softurilor malware sunt distribuite acum prin intermediul Internetu-lui de către cyber-criminali”, explică Ralf Benzmuller, şeful G Data SecurityLabs. „O protecţie adecvată face, de asemenea, ca activităţile utilizatorului online să se desfășoare în condiţii de siguranţă, deci, prin urmare, este absolut esenţial, eliminându-se altfel riscul ca PC-urile să fie infectate cu softuri malware. Soluțiile antivirus gratuite acoperă mai mult sau mai puțin această sursă de risc inadecvată. Prin urmare, G Data CloudSecurity este accesoriul ideal pentru o soluţie antivirus gratuită.”G Data CloudSecurity blochează site-urile infectate înainte ca acestea să producă daune. Plug-in-ul este compatibil cu orice soluţie antivirus gratuită. G Data CloudSecurity este gata de utilizare imediat după instalare. Nu sunt necesare actualizări de program, iar cu cât mai mulți utilizatori folosesc acest plug-in, cu atât mai multe date adună Cloud-ul de pe site-urile periculoase. Acest lucru face ca G Data CloudSecurity să fie și mai cuprinzător. Utilizatorii pot raporta, de asemenea, site-uri suspecte, prin intermediul acestui plug-in. Experţii de la G Data SecurityLabs le verifică şi alimentează Cloud-ul cu datele obţinute în acest mod.

G Data, protecţie în cloud

Ralf Benzmuller, G Data SecurityLabs

ajul lor centrat pe Business Conti-DW a interogat circa 7.000 de com-dimensiuni medii şi mari din SUA

ntreruperile de reţea importante pe au experimentat începând din iu-

9. Studiul vizează să verifice cât de mpaniile au reacţionat la întreruperi

şi să stabilească măsurile pe care IT ma-nagerii trebuie să le ia pentru a îmbunătăţi continuitatea în afaceri şi capacităţile de recuperare după dezastre.

„Studiul confirmă faptul că întreprinderile, în timp ce mulţi cred că sunt pregătite pentru o perturbare de reţea neplanificată, încă nu

suntrei evitpen

Aau fcauzdin

stian Faur

n sondaj pe 7.000 de rapoarte de afaceri a arătat că 25 la sută din sistemele IT din mediul eîntreruperi neprevăzute de 4 ore sau mai mult în cursul anului trecut, costând miliarde de dolaracestor date, CDW, integratorul de sisteme care a alcătuit studiul, a emis o estimare optimistă, sppierderile financiare din această cauză s-ar ridica la peste 1,7 miliarde de dolari numai în Statele

=

www.ittrends.ro

27Nr. 4 - Aprilie 2011

sută) au raportat pierderile de productivi-tate drept efectul negativcel mai important al întreruperilor din reţeaua lor, în primul rând datorită accesului redus la reţea în sine sau pentru aplicaţii, date şi sisteme de comunicaţii.

Alte constatări din raportul CDW:� Probleme cu 51 la sută dintre cei care

au încercat conectarea la reţeaua lor IT din alte locaţii

� 50 la sută au avut probleme cu conec-tarea chiar din interiorul sediilor

� Aproape jumătate dintre respondenţi (46 la sută) au spus că angajaţii nu au putut accesa resursele companiei nece-sare pentru muncă

� Aproape o treime (29 la sută) au spus cã angajaţii au avut probleme de comu-nicare între ei prin sisteme de telefonie internă şi / sau e-mail.

� 28 la sută au spus că reţelele lor au fost mai lente decât se aşteptau şi nu ar putea sprijini traficul de la distanţă crescut. �

S E C U R I T A T E

În raportul din primul trimestru al anului curent, laboratorul anti-malware al Panda Security a anunţat că numărul de ameninţări în circulaţie a crescut în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2010. În primele trei luni ale anului 2011, PandaLabs a identificat o medie de 73.000 de tulpini noi malware, dintre care cele mai multe au fost troieni. Mai mult decât atât, a existat o creştere cu 26% a noilor ameninţări în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.Deşi creşterea malware a continuat în ultima vreme, ea nu a mai fost la fel de mare precum în ultimele trei trimestre.Troienii rămân cea mai populară formă de ameninţare la adresa sistemelor informatice şi acum reprezintă 70% din totalul malware-ului nou. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere profitabilitatea acestora pentru infractorii cibernetici, pentru a comite o fraudă sau fura bani de la utilizatorii de Internet prin intermediul online banking-ului.„Răspândirea de instrumente online care să permită persoanelor non-tehnice să creeze troieni în câteva minute şi să înfiinţeze rapid afaceri ilegale - mai ales atunci când se poate oferi acces la detalii bancare - este responsabilă pentru creşterea impresionantă a troienilor”, a declarat Luis Corrons, director tehnic al Panda Security.Nu toate tipurile de troieni cresc în acelaşi ritm. Privind mai departe la subtipurile de malware, Panda Security a constatat că troienii bancari s-au diminuat, boţii au rămas constanţi iar antiviruşii falşi sau rogueware au scăzut ca şi popularitate. Cu toate acestea, numărul de programe „downloader” a crescut semnificativ.Programele „downloader“ sunt un subtip de troian, care, după ce infectează calculatorul unui utiliza-tor, se conectează prin Internet pentru a descărca malware suplimentar. Hackerii folosesc adesea această metodă, deoarece downloader-ul are mărime mică - având doar câteva linii de cod - şi poate trece complet neobservat, spre deosebire de alţi troieni.

Noi ameninţări

www.ittrends.ro

28 Nr. 4 - Aprilie 2011E V E N I M E N T

CeBIT este un barometru, iar ce ne indică astăzi este că vremea în industria de IT&C începe să se arate favorabilă. Oarecum în contradicţie cu faptul că ediţia din 2011 nu are ocupare 100%, pe alocuri halele având spaţii libere, un lucru comun pe buzele tu-turor este faptul că situaţia economică în-cepe să se detensioneze. Unul din oamenii influenţi în industrie, preşedintele asociaţiei IT&C din Germania a susţinut cu tărie că piaţa este în revenire, creşte rea aşteptată în Germania fiind cel puţin de două procente. Este o veste excelentă nu doar pentru in-dustrie dar şi pentru res tul economiei. O altă părere comună între oamenii pe care îi cunosc şi pe care i-am întâlnit aici este că industria europeană are nevoie de o repoziţionare, fiind ameninţată constant de cea din Asia, în principal de China şi mai nou de America de Sus în frunte cu Brazilia unde se vor înregistra creşteri de până la 10 procente chiar.

Ceea ce reprezintă CeBIT atunci când este vorba de consumatorul final începe să se schimbe de asemenea. Dacă în tre-cut la CeBIT abundenţa de lansări impor-tante de produse era covârşitoare – semn al importanţei pieţei europene acordat de marii producători – tendinţa continuată este de reducere a numărului de produse ce profită de eveniment pentru a se arăta pentru pri-ma oară publicului. Realist vorbind, eveni-mentul CES ce are loc tradiţional în ianuarie în Las Vegas, Statele Unite, fură spectacolul înaintea CeBIT-ului având focus pe con-sumator, adresându-se celei mai dezvoltate pieţe şi fiind terenul propriu al celor mai mulţi producători de produse IT&C. Doar ca o glumă, probabil că cei care lansează pro-

duse la Cebit sunt doar producătorii euro-peni – rămaşi din ce în mai puţin – sau cei care nu au reuşit să finalizeze la timp pro-dusele pentru CES. În concluzie, din ce în ce mai mult Cebit e focusat pe partea de afaceri în primul rând şi secundar pe utilizatorul fi-nal al tehnologiei.

Pentru consumatoriProdusele vedetă la Cebit, cele mai căutate de public şi care afişează o tendinţă de creştere exponenţială, o reprezintă tabletele, acestea fiind noul copil teribil al industriei. Fiecare producător tinde să deţină în portofoliu cel puţin un model, cel mai promovat la Ha-novra fiind MSI WindPad 100a. Am văzut la standul acestora dispozitivul, primul ba-zat pe un procesor dual-core, însă rula doar o versiune demo ce prezenta un film cu capabilităţile viitoare. Conform declaraţiilor din afara sferei oficiale, de fapt aceasta ar putea fi pe piaţă doar începând cu sfârşitul lui aprilie, începutul lui mai.

Cu 40 de producători afişând tablete con-form cifrelor publicate de oficiali, majori-tatea promovau anul 2011 ca anul tablete-lor, personal având rezerve majore relativ la posibilitatea ca tabletele să decoleze în acest an. Fără un sistem de operare de la Microsoft dedicat tabletelor – prevăzut spre a fi lansat în 2012 -, cu un Android de la Google migrat de pe telefoanele mobile şi încă în aşteptarea variantei 3.0 dedicată tabletelor, doar Apple este o locomotivă acum. În plus, e nevoie de timp de adopţie de câteva luni bune de la lansarea unei ver-siuni şi deşi nerăbdarea producătorilor este majoră după doi ani de secetă, estimez că anul tabletelor trebuie amânat pentru 2012. Va compensa însă cu un boom răsunător atunci părând a se alinia favorabil compo-nentele esenţiale pentru a nu trimite familia laptop şi notebook pe locul secund, atunci când este vorba de mobilitate.

Securitatea datelor pe dispozitivele mobile reprezintă de asemenea un subiect extrem

CeBIT, cel mai mare eveniment dedicat industriei de IT&C din Europa, are loc anual la Hanovra şi reprezintă o oportunitate pentru companiile din piaţa de IT&C să se întâlneas că şi să îşi prezinte pe piaţa europeană noile produse sau servicii. CeBIT este de asemenea Mecca pentru crema personalităţilor de IT&C care se adună să identifice tendinţele, să discute despre unde

se află piaţa şi încotro se îndreaptă, iar aglomeraţia de şefi de companii şi persoane importante din in-dustrie întâlnite la evenimentul din acest an este impresionant. Am întâlnit inclusiv multe personalităţi active pe piaţa din România şi care vin aici în fiecare an pentru a înţelege mai bine încotro se îndreaptă industria şi pentru a se întoarce acasă cu idei noi pe care să le pună în aplicare în piaţa locală.

de Bogdan Tudor

Semnale pozitive transmise de la CeBIT 2011 pentru industria IT&C

www.ittrends.ro

29Nr. 4 - Aprilie 2011

E V E N I M E N T

de fierbinte, mari producători antivirus în frunte cu Kaspersky şi Symantec promovând agresiv noi soluţii de protecţie. Cred că este un moment potrivit pentru ca utilizatorii să acorde atenţie noilor ameninţări, viruşii, aplicaţiile în căutare de date sensibile, dar şi posibilitatea de a bloca dispozitivul de la distanţă şi de a şterge datele proprii fiind de mare interes pentru utilizatori.

O altă zonă ce se anunţă foarte interesantă pentru consumator, este cea de Smart Li-ving. Echipamentele din casă devin conec-tate între ele, comunică starea în care se află şi un sistem inteligent ia decizii în scopul îmbunătăţirii confortului sau reducerii con-sumurilor. Frigiderul trimite o alarmă când temperatura creşte peste o anumită valoare sau faptul că uşa a fost lăsată deschisă, un senzor de temperatură controlează pornirea aerului condiţionat atunci când temperatu-ra în cameră creşte peste o anumită valoare sau pornirea unor echipamente de pe tele-fonul mobil, toate au atras consumatorii.

CeBIT a dat prilejul afişării de noi lapto p-uri în principal de la Fujitsu – fost şi Siemens şi care în Germania este unul din liderii de piaţă – prin linia Lifebook, Dell, Asus, Acer şi MSI. Evoluţii interesante, accentul fiind pe design, noile dispozitive fiind din ce în ce mai subţiri şi mai atrăgătoare sau împa-chetând o putere de procesare mai mare.

Un alt cuvânt la modă la CeBIT este „verde”. Din ce în ce mai mulţi producători acordă o mai mare importanţă eficienţei din punct de vedere al consumului de energie, tendinţele fiind de reducere importantă a acestuia cu fiecare produs. Dacă vă mai amintiţi de TCO’99, estimez că vom vedea în curând un nou standard de eficienţă care să conducă la un consum mai redus pen-

tru toate dispozitivele. Un lucru inedit, în cadrul CeBIT a existat o bandă de alergare unde pasionaţii de jogging puteau să alerge printre standuri. O dovadă în plus că cel mai mare eveniment al industriei de IT&C din Europa îşi pierde din impactul de altădată cel puţin atunci când vorbim de produse dedicate utilizatorului obişnuit este şi fap-tul că noua iteratie a tabletei de la Apple – iPad2 – a fost lansată într-o conferinţă de presă în Statele Unite, deşi exact în aceeaşi perioadă Cebit îşi avea porţile deschise.

Pentru afaceriCebit are de oferit din ce în ce mai mult de la an la an soluţiilor pentru afaceri, zona dedicată acestora fiind în creştere. SAP, Microsoft şi T-Mobile au dominat lati-fundiar zona dedicată afacerilor cu stan-duri impresionante ca dimensiune, urmaţi fiind de IBM, Dell şi Fujitsu. SAP urmează să lanseze o variantă a soluţiei proprii în „cloud”, susţinând că va promova preţuri agresive, similar modelului principalului concurent salesforce.com. Microsoft susţine din plin „cloud”-ul.

În CeBIT Pro – aşa cum au denumit organi-zatorii zona de business - cuvântul „cloud” este cel care „face show-ul”, aşa cum în zona dedicată consumatorilor tabletele au făcut

spectacolul. Din ce în ce mai mult se pune accent pe servicii aflate în afara companiei, majoritatea celor prezenţi fiind de acord că norişorii reprezintă un concept – buzz-word - ce trebuie exploatat la maxim.

Soluţii de gestiune a relaţiei cu clienţii (CRM), soluţii de conducere a întreprinderii (ERP), gestiune de documente (DMS) îşi iau locul în „cloud” şi livrează rezultate în interiorul companiei fiind găzduite în afara acesteia şi evitând investiţii în hardware, licenţe, costuri de implementare şi suport, oferind însă costurile lunare uneori ceva mai mari şi o flexibilitate mai redusă.

T-Systems, Dell, Fujitsu au promovat pu-ternic conceptul de Managed Services prin care o companie transferă responsabilitatea unei terţe părţi de administrare a unei părţi a infrastructurii proprii. Tendinţa de exter-nalizare a unor servicii către o companie specializată este în creştere accelerată, pe buzele tuturor celor prezenţi aflându-se cu-vântul „outsourcing”.

În relativa contradicţie cu restul expozan-ţilor, la standul IBM trona zona dulapurilor cu „fiare”, echipamente de stocare, servere, echipamente de comunicaţii şi mai puţin se punea accentul pe tehnologiile promovate de care am discutat mai sus.

România la CeBITCa de obicei - şi îmi pare extrem de rău că sunt nevoit să scriu aceste ultime rânduri - prezenţa României a fost slabă. Sub um-brela RomaniaIT, au participat un număr de 16 companii şi au lipsit nume mari, ce realizează exporturi importante în afara României. Deşi vecinii de Sud au avut o seară a Bulgariei în program, nu a existat şi un eveniment oficial dedicat României la CeBIT ci doar promovarea unui „party” or-ganizat superficial, promovat în jurnalul de ştiri al evenimentului chiar şi după ziua în care a avut loc şi fără nici o referire despre acesta pe site-ul www.romaniait.ro.

Ar fi făcut un serviciu bun compani-ilor locale existenţa unei strategii coerentă care să promoveze valorile pentru care România este o destinaţie preferată pentru companiile care au o prezenţă consistentă: calitatea net superioară a forţei de muncă comparativ cu Asia, cultură vestică şi chiar apropiere geografică, astfel încât la cel mai important eveniment IT&C din Europa şi să ne desprindem de imaginea de simpli con-sumatori de tehnologie. �

www.ittrends.ro

30 Nr. 4 - Aprilie 2011O P I N I I

„Iară nu sintu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi”

Că bine zicea Miron Costin acum mai bine de trei sute de ani! Nu trecură de la ultima noastră întâlnire nici 2 săptămâni și iată, fața lumii se schimbă iar, tragedia din Japonia și efervescența democratică din Africa, ce a dat spre final de-un început de

război, sunt pe cale să ne arunce într-o nouă perioadă de greutăți, spre disperarea Premierului care tocmai ne anunțase o nouă ieșire din criză. Partea bună pentru dânsul este că Premierul apucase, „ca orișice român” să-și cumpere un iPad înainte de problemele din Japonia care au provocat acum o mare întârziere în lanțul de aprovi zionare cu com-ponentele pentru iPad2.

Tot citind la știri de prin zona respectivă, dădui și peste un articol la Bloomberg destul de scurt și sec, din care am aflat că IBM a fost de acord să plătească 10 milioane US$ și să închidă fără prea multe comentarii un dosar privind ceva atenții neoficiale către niscai oficiali

din guvernele Chinei și Coreei de Sud. Respectivii oficiali au fost mult mai discreți în preluarea sumelor, în pungi de cumpărături, prin parcări și alimentare, în comparație cu Adrian Severin, care a și picat de mare fraier, el dorind să taie și factură pentru o sumã de tot râsul, crezând că-i consultanță.

Că bietul om e sub vremi, înțeleg cumva, dar că ditamai Ministrul Vreme e sub oamenii care-l pun într-o postură jenantă să semneze ditamai gogomăniile, nu prea-i a bună.

Recunosc faptul că, la ultima întâlnire, l-am felicitat sincer pen-tru declarațiile cu deschiderea guvernanților pentru open-source și, înainte să aștept primele rezultate concrete sau să critic acțiunile MCSI, i-am acordat ministrului destulă vreme ca să se instaleze, să ia taurul de coarne și să înceapă reformele anunțate.

Toma Câmpeanu, șeful proiectului e-România, declara în vara lui 2010 că circa 6 miliarde de euro s-au tocat între anii 2000 și 2008 pe „insulițe informatice” care nu comunică între ele. Ministerele și agențiile s-au întrecut cu entuziasm în tocarea banilor publici pe sis teme de video-conferințe, pe sisteme de arhivare electronică a documentelor care nu funcționează nici pe sfert, pe leptoape și echipamente ultimul răcnet pe care bugetarul român să încingă un Solitare pe 64 de biți.

Dar nu astfel de probleme au zguduit recent lumea IT&C-ului, ci altele, mult mai importante, cum ar fi dezbaterea publică dusă până hăt, departe, la Bruxelles despre marea achiziție a unei companii de cablu cu multe datorii de către altă companie de cablu cu ceva mai puține datorii.

În aceste condiții, a trecut aproape neobservată atât afișarea pe situl web al ministerului pe post de „reformă a statului”, a unui proiect de

Hotărâre de Guvern cu standarde de calitate și cost pentru sistemele de calcul achiziționate din fonduri publice cât și retragerea lui după ce o mână de oameni au apucat să-l citească.

Să faci referință, în primăvara anului 2011, într-un document de guvern, la o configurație minimală „procesor Intel/AMD sau echiva-lent la o frecvență de 233Mhz, 64MB memorie RAM și un monitor cu o rezoluție de 800x600 pixeli” înseamnă că ai niște consilieri care au fost plecați de pe planetă în ultimii 10 ani.

Ciudățeniile în domeniul IT nu se opresc însă aici. Autoritățile române au semnat contracte pentru două sisteme informatice inte-grate, ce se vor derula în următorii ani, unul ce va fi implementat de Ministerul Administrației pentru gestiunea și emiterea actelor de iden-titate, iar celălalt de Casa Națională de Pensii. Surpriza emisiunii este că ambele au exact aceeași valoare totală: 26.658.760 lei, chiar dacă primul are perioada de implementare de 24 de luni iar al doilea de doar 19 luni. Am crezut inițial că există pe undeva vreo sumă rotundă în vreo valută, am scos TVA-ul, am încercat mai multe cursuri de schimb, oricât m-am căznit, n-am reușit să obțin vreo sumă apropiată de ceva cu mai multe zerouri.

N-am putut să-mi reþin un zâmbet la citirea numelui proiectului pentru Casa Națională de Pensii: „Servicii Publice Online Destinate Cetățenilor, Contribuabililor și Beneficiarilor Sistemului Public de Pensii și din Sistemul Accidentelor de Muncă și al Bolilor Profesionale”. Cool, nu? Mă gândeam ce bine ar fi prins acest sistem dacă ar fi fost deja implementat în cazul zecilor de mii de pensionari militari trimiși prin beciurile de arhive să descopere documente care să le arate oficialilor că n-au dezertat din armata română perioada cât au fost în lagărele rusești, iar Dumitru Prunariu n-a fost în concediu fără plată pe orbită.

Mă uit zilnic la televiziunile de știri să aud și eu odată și-odată vestea că, în sfârșit, contribuabilii pot plăti taxele și impozitele prin internet, folosind aplicația mult trâmbițată atât de Premier cât și de cei doi miniștri de până acum.

În afară de predicțiile extrem de exacte și soluțiile foarte calificate ale omniprezentei doamne Monica Tatoiu pe absolut toate subiectele și temele posibile și isteriile propagate în rândul populației privind cutre-murele și radiațiile (mai lipsea oleacă și apăreau și reclamele la pastile de iod, ca „supliment alimentar”) nu văzui nimic.

Ceea ce înseamnă că domnul Președinte, așa aprig și de cuvânt cum l-am văzut, înseamnă că o să-i ia în curând domnului ministru Vreme cardul, așa cum a promis. �

brailateo@gmail.com

Constantin Teodorescu

Că bietul om e sub vremi, înțeleg cumva, dar că ditamai Ministrul Vreme e sub oamenii care-l pun într-o postură jenantă să semneze ditamai gogomăniile, nu prea-i a bună.

«

www.ittrends.ro

31Nr. 4 - Aprilie 2011

E V E N I M E N T

Acestea fiind condiţiile care se prefigurează pentru anul în curs, virtualizarea nu putea lipsi ca subiect de conferinţă tehnologică organizată de Gru-pul Agora în 2011. Invitaţii au putut urmări cele mai noi oferte ale jucătorilor de top din domeniu şi demonstraţii ale tehnologiilor pe care aceştia le propun, dar şi date, statistici, tendinţe şi aplicaţii în busi-ness.

Prima expunere în cadrul con ferinţei i-a aparţinut dom-nului George Lazăr, director IT la ATE Bank şi reprezentant la eveniment din partea CIO Council. Acesta a vorbit despre o serie de avantaje şi deza-

vantaje, dar şi despre mituri şi realităţi în ceea ce priveşte vir-tualizarea. Auditoriul a putut, astfel, afla că nu toate serve-rele şi nu toate aplicaţiile se pretează virtualizării.

Hans Lamprecht – Account Manager, NetAPP, a susţinut

că „virtualizarea serverelor este adoptată pe scară largă în întreaga industrie. Virtualiza-rea serverelor aduce noi cerin ţe cu privire la infrastructura de stocare ce ar trebui să fie luate în considerare la începutul pro-cesului de proiectare. NetApp asigură stocarea datelor şi so-luţii de administrare care per-mit medii eficiente de virtua li-zare a serverelor şi care ex tind beneficiile virtualizării aces-tora.”

„Infrastructurile dinamice care folosesc virtualizarea per-mit economii foarte mari. De exemplu, costurile cu device-

urile scad cu mai mult de 30%. De asemenea, ele nu necesită instalare locală şi sunt plug and play. Costurile cu energia se reduc şi ele, ajungându-se la un consum cu 60% mai mic şi la emisii de carbon reduse cu 80% faţă de mediul de lucru tradiţional”, în opinia lui Daniel Tănase, Technology Sales Con-sultant, Fujitsu.

În cadrul prezentării sugestiv denumite „Patru elemente care îţi vor schimba percepţia asupra stocării şi virtualizării în Data Center”, Dan Popa, Busines Development Manager, Data Center & Critical Infrastruc-

În 2011 vom asista la necesitatea tot mai accentuată de virtualizare, în contextul în care clienţii corporate observă tot mai mult beneficiile me-diilor virtuale de stocare. Odată cu dezvoltarea fenomenului de virtu-alizare, componentele principale, precum procesoarele si dispozitivele

de stocare vor reprezenta punctul central de interes pentru companiile interesate de modalităţile eficiente de gestionare a datelor. Aceasta este cel puţin părerea lui John Tu, preşedintele Kingston Technology.

de Cristian Faur

George Lazăr

Hans Lamprecht Daniel Tănase

e Cristian Faur

Virtualizarea, Virtualizarea, o necesitateo necesitate

www.ittrends.ro

32 Nr. 4 - Aprilie 2011E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.com

Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.ro

Andreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ture Divisions, Star Storage, a susţinut cu cifre avantajele folosirii virtualizării. „Analize-le recente, făcute cu ajutorul

responsabililor cu atribuţii de CIO în cadrul companiilor din Fortune Top 500 spun toate aceleaşi lucruri: virtualizarea, în special soluţiile VMware, reprezintă cel mai bun mediu IT pentru companii în perioadele dificile”, a spus reprezentantul Star Storage.

Dragoş Cărare, Senior Sys-tems Consultant – Business Critical Systems, HP, a declarat:

„centrul de date al viitorului va fi construit pe baza unei in-frastructuri convergen te. HP pune la dispoziţia clienţilor o infrastructură modu lară co-mu nă, creată din sis teme anu-me construite, pentru a crea resurse adaptabile şi partaja-bile care pot fi combinate, di-vizate şi reorientate pentru a răspunde oricărei cereri de aplicaţii mai rapid şi mai efi-cient. Aceasta permite clienţilor nostri să satisfacă nevoile unui model bazat pe infrastructuri convergente şi servicii parta-jate, maximizând scalabilita-tea, flexibilitatea şi partajarea resurselor.”

A urmat un studiu de caz. „La Patria Credit, virtualizarea a dus la o mai bună utilizare a hardware-ului existent, la opri-rea expansiunii necontrolate în datacenter, o mai mare flexi-bilitate în acoperirea cerinţelor de business, a condus la un pas important spre realizarea

unei soluţii de disaster reco-very eficiente şi la creşterea disponibilităţii unor servicii im portante pentru business”, a spus Lucian Culianu în cadrul prezentării studiului de caz de la instituţia de credit pe care o reprezintă.

Radu Crahmaliuc, Regional Director, România, Softline In-ternational, a pus punctul pe i: „2011 va fi anul virtualizării. Virtualizarea permite accesibi-litate, flexibilitate, scalabilitate, interoperabilitate şi siguranţă. Softline Virtualization Center oferă servicii dezvoltate pe so-luţii de virtualizare prin inter-mediul cărora puteţi beneficia de analiza curentă a infrastruc-turii, seminarii şi consultanţă pentru optimizarea platformei, soluţii complexe, suport tehnic, precum şi instruirea utilizato-rilor şi specialiştilor în centrele autorizate de training pentru soluţii Microsoft, Citrix, VM-ware, Check Point etc”.

„Mai mult de jumătate din serverele logice noi instalate în 2009 au fost maşini vir-tuale. Accelerarea pe drumul virtualizării înseamnă, printre altele, backup şi recovery mai bun, ceea ce se traduce prin va loare mai mare a business-ului. Adică prin costuri mai mici, management simplificat, operaţiuni îmbunătăţite, pro tec -ţia investiţiei şi riscuri re duse”, a susţinut Horia Con stantinescu, Backup & Re co very Systems Division, EMC Corporation.

Înţelegerea importanţei be-ne ficiilor aduse de virtuali za-re este un lucru esenţial pen-tru succesul acestei tehno logii în prezent şi viitor. Misiunea Agora, cea de a aduce la cu-noştinţa publicului încă o da-tă aceste lucruri utile, a fost dusă din nou la în de plinire graţie colaborării specialiştilor din com paniile partener şi a interesu lui par ticipanţilor. �

Radu Crahmaliuc

Horia Constantinescu

Lucian Culianu

Dragoş Cărare

Dan Popa

http://www.byblos.ro

1

2

3

4

ECONOMISIŢI PENTRU Servere,

ECONOMISIŢI PENTRU Aplicaţii,

ECONOMISIŢI PENTRU Spaţiu suplimentar,

ECONOMISIŢI PENTRU Ore de mentenanţă,

ECONOMISIŢI PENTRU Energie electrică,

ECONOMISIŢI PENTRU Spaţiu de depozitare...Vă prezentăm arhitectura revoluţionară a centrelor de date care vă va aduce beneficii în viitor.Sistemele clasice de climatizare func�ioneaz� bine prin r�cirea for�at� a întregii înc�peri, îns� cre�terile rapide ale costurilor energiei le fac ine� ciente din punct de vedere � nanciar, iar modul cum au fost proiectate le fac incapabile de a face fa�� provoc�rilor densit��ii termice ridicate din prezent. �i mai nepl�cut, pierderile de energie electric� �i r�cire ar putea de fapt s� v� împiedice s� cump�ra�i noul echipament IT de care ave�i foarte mare nevoie. O problem� simpl�, o solu�ie simpl�. Reduce�i costurile cu energia electric� �i climatizarea înc�perii �i folosi�i aceste fonduri pentru a cump�ra echipamentul IT de care ave�i nevoie.

Există atât de multă risipă de energie şi bani Tabloul dvs. electric limiteaz� cantitatea de energie disponibil�. Bugetul dvs. limiteaz� suma de bani disponibili. Trebuie s� ob�ine�i rezultate cât mai bune posibil din utilizarea acestor resurse limitate. Ave�i nevoie de APC Ef� cient Enterprise™.

Solu�ia APC ofer� scalabilitate modular� pentru a pl�ti numai pentru ceea ce folosi�i; gestionarea capacit��ii pentru a �ti oricând unde s� v� instala�i viitorul server; sisteme de r�cire de precizie dedicate echipamentelor IT montate în rack care controleaz� c�ldura �i îmbun�t��esc predictibilitatea r�cirii �i înc�lzirii. Un sistem Ef� cient Enterprise v� aduce câ�tig prin plani� carea înc� de la început a elimin�rii pierderilor. De exemplu, doar prin simpla trecere de la sistemul de r�cire orientat c�tre înc�pere la cel orientat c�tre echipamente, ve�i economisi în medie 35% din costurile pentru energia electric�.

Sistemul nostru vă răsplăteşteChiar dac� crea�i un nou centru de date sau dac� analiza�i e� cien�a sistemelor existente, primul pas este s� �ti�i în ce situa�ie v� a� a�i. Accesa�i pagina Enterprise Ef� ciency Audit pentru a vedea cum pute�i s� pro� ta�i de avantajele unui sistem integrat, inteligent �i e� cient: mai mult� energie, mai mult control, mai mult pro� t.

Sistemul Ef� cient Enterprise face ca r�cirea s� � e predictibil� �i reduce cheltuielile opera�ionale prin... Utilizarea răcirii în imediata apropiere a

echipamentelor. Arhitectura noastr� inovatoare InRow, permite o r�cire direc�ionat� mai e� cient� prin scurtarea distan�ei dintre sursa generatoare de c�ldur� �i echipamentele de r�cire

Reţinerea căldurii. Sistemul nostru de re�inere a c�ldurii în zone separate reduce înc�lzirea local� prin împiedicarea amestec�rii aerului cald evacuat de echipamente cu aerul rece din camer�

Capacitatea de administrare. Inteligent, software-ul integrat de administrare a sistemului v� ofer� date în timp real despre cererile dvs. legate de energie �i r�cire.

Utilizarea componentelor de dimensiuni potrivite. Dac� folosi�i componente de dimensiuni corespunz�toare pe sistemul „plat� pe m�sura dezvolt�rii” înseamn� c� nu mai pierde�i energie cu sistemele clasice supradimensionate.

1

2

3

4

TM

Descărcaţi gratuit documentaţia APC™ in urmatoarele 30 de zile şi aveţi şansa să CÂŞTIGAŢI un Lenovo® all-in-one touch screen PC!

Accesaţi www.apc.com/promo şi tastaţi codul 88371t Sunaţi la 021 2030631 • Fax 021 2030676

©2011 Schneider Electric. All Rights Reserved. Schneider Electric, APC, and Efficient Enterprise are trademarks owned by Schneider Electric Industries SAS or its affiliated companies. All other trademarks are property of their respective owners. Blv. Ficusului nr. 40, sector 1, 013975 – Bucure�ti, Romania • 998-2300_RO