B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012 www.ittrends.ro

Cătălin Cătălin PăunescuPăunescu

„Construirea unei relații de încredere între clienți„Construirea unei relații de încredere între clienți și furnizorul de servicii IT externalizate este unul dintre și furnizorul de servicii IT externalizate este unul dintre

pilonii de bază pe care am construit Star Storage.”pilonii de bază pe care am construit Star Storage.”Pag. 14-15

Managing Director Star StorageManaging Director Star Storage

INTERV IUR I

Pag. 8

Călin Rangu, Călin Rangu, Director Executiv Director Executiv CIO CouncilCIO Council

Florian Ciolacu,Florian Ciolacu,Vicepreşedinte Vânzări Vicepreşedinte Vânzări Internaţionale, SIVECOInternaţionale, SIVECO Pag. 7

Gabriel Braharu,Gabriel Braharu,Manager GeneralManager GeneralDe Vis Software SRLDe Vis Software SRL Pag. 9

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

E D I T O R I A L

Aşteptare (deja) fără emoţii

Săptămâna trecută, Ministerul Comunicaţiilor a anun-ţat că Pricewaterhouse Coopers (PwC) şi KPMG sunt cele două companii care au depus oferte pentru a oferi consultanţă ministerului în vederea pregătirii

şi derulării procesului de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română”. „Comi sia de Selecţie va evalua ofertele şi va stabili cine va fi consultantul. Ulterior, consultantul va stabili, împreună cu Ministerul Comunicaţiilor, procedura pentru identificarea celor mai buni investitori strategici care vor veni la privatizarea Poştei Române. Sperăm ca procesul să se încheie la finele lunii decembrie”, a declarat Ministrul Comunicatiilor, Dan Nica.

Până aici, nimic spectaculos. Conform anunţurilor efec-tuate, rolul consultantului în cadrul procesului de privati zare a Poştei Române este de a asigura derularea întregii pro-ceduri de identificare şi selectare a investitorului strategic, în conformitate cu legislaţia privatizării din România. Mai interesant mi se pare un alt element. În contextul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul a decis, prin Hotărârea Guvernului nr. 761/31.07.2012 de aprobare a strategiei de privatizare a C.N. Poşta Română S.A., să lan-seze procesul de privatizare a CNPR prin majorarea capita-lului social al Companiei, care să conducă la atragerea unui investitor strategic în acţionariat, cu minim 20% din acţiuni.

De ce ar fi interesant acest amănunt? Păi dacă privim doar latura politică a evenimentelor, până acum trei luni, actualii guvernanţi urlau ca din gură de şarpe, pe orice canal şi din orice latrină TV, indiferent de numărul din coada ei, împotri-va FMI, a Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene, împotriva „politicii acestora de colonizare a bietei noastre ţărişoare”.

În contextul schimbării la faţă, previzibile prin prisma obiceiurilor bizantine ale onor majorităţii politicienilor români, interesate doar de menţinerea la ciolan cu orice preţ, decizia de privatizare a Poştei nu poate lua pe niciun om avizat prin surprindere.

La prima vedere, nu ar trebui să fie nimic rău în privati-zarea unei astfel de companii de stat. Faptic, proprietatea şi ma nagementul privat au însemnat aproape întotdeauna rezultate mai bune decât proprietatea şi managementul de stat, avuţia naţională care până la urmă cade în responsabi-litatea nimănui dar este fructificată de cei mai şmecheri sau mai iuţi de mână.

Şi totuşi... Faptul că ne ducem zilele în România mă face să am mari dubii vizavi de bunele intenţii ale unei asemenea privatizări. Dacă are cineva nevoie de exemple, ne putem re-feri oricând la procese faimoase ale epocii postdecembriste, cum ar fi Petrom sau BCR, când transferul proprietăţii şi al managementului, chiar dacă au eficientizat activitatea

cotidiană a respectivelor companii, nu a însemnat neapărat şi o stare mai bună de lucruri pentru clienţii finali, cei care, în ultimă instanţă, plătesc pâinea de la gura tuturor producătorilor, furnizorilor şi prestatorilor de servicii. Plus că, la ani de zile distanţă după acele evenimente, nimeni nu a livrat încă cetăţenilor-consumatori finali o explicaţie convingătoare privind destinaţia banilor rezultaţi din fina-lizarea proceselor.

Adeseori înjurată pentru calitatea serviciilor prestate de lucră tori, rareori lăudată pentru aceeaşi calitate, dar de foarte multe ori privită cu speranţa nevoii de către mulţi, Poşta Română se găseşte mai presus de statutul unei sim-ple companii de stat. Prin serviciile oferite, ca şi prin extin-derea propriilor oficii, ea face parte din substanţa naţională a României. Mai mult, funcţie de conducerea de la diverse momente, ea a demonstrat că se numără printre puţinele entităţi de stat profitabile.

În atari condiţii, orice om de bun simţ îşi va pune măcar o întrebare: De ce preferă autorităţile statului o privatizare în locul elaborării unei strategii de eficientizare a acestei entităţi economice? De ce vrea statul să vândă ceva în loc să transforme acel ceva într-un punct de concentrare a unei game foarte largi de servicii pentru populaţie şi, prin aceasta, într-o mină care produce constant avuţie naţională?

Acţiuni moderne precum Agenda Digitală 2020, programe precum Economia Bazată pe Cunoaştere, sau proiecte pre-cum eHealth şi eEducaţie par, de mai bine de trei luni, să nu fi existat vreodată în România. Indiferent de faptul că acestea, şi nu privatizarea unei companii cu imens rol so-cial, sunt priorităţile cerute României de Europa. Dar, deh, astfel de acţiuni, programe sau proiecte nu aduc pe termen scurt şi banii necesari voturilor de la toamnă. Iar pentru un asemenea scop, pe plaiuri mioritice, orice tăcere şi orice mijloc folosit sunt justificate şi justificabile. Căci pentru aşa ceva n-a fost şi n-o să fie niciodată nevoie de referendum naţional, nu? �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012P E S C U R T

În contextul creat de era digitală, inovațiile în tehnologie, online, mobile, marketing, management, medicină și orice altă industrie sunt la ordinea zilei. Teoretic, nu mai suntem reticenți în fața noului.

Și cu toate astea putem vorbi în conti-nuare despre un concept care deja nu mai este de data recentă și continuă să întâmpine rezistență în a fi fructificat.

Cuvântul „gamification” vă spune ceva? Și nu ne referim la World of Warcraft sau

Mario, deși jocurile video sau de strategie sunt un factor definitoriu în dezvoltarea aces-tui instrument. Ne referim la o nouă strategie de creștere a unui business. „Gamification” este un proces de aliniere a unor tehnologii digitale, plasate într-o structură care le oferă și mai multă putere.

De unde vine această putere? La baza conceptului de gamification se află

două structuri definitorii: cea digitală și cea non-digitală.

Bazele de date și informația existentă, tehnologia cloud și mobile fac referire la prima structură. Fără baze de date experiența utilizatorului nu ar mai fi adaptată profilului

său, fără cloud ar fi livrată într-un timp prea lung, iar fără mobile jocurile și-ar pierde di-mensiunea practică de a fi jucate oricând și oriunde.

Despre sfera non-digitală sunt la fel de multe de spus. Dar ne vom opri doar la câteva aspecte. Gamification este valorifi-cat prin programe de loialitate, competiții provocatoare, apartenență la o echipă în

unele cazuri, introducerea lumii reale în joc, recunoașterea meritelor și recompensarea participanților.

Iar împlinirea socială, adrenalina oferită de competiție, aprecierea față de client sunt câteva dintre elementele ce garantează reușita unui business.

Noutatea conceptului și existența unor early adopters au fost factori cheie care au făcut ca la Internet&Mobile World, cea mai amplă expo-conferință dedicată soluțiilor de business în online și mobility, să existe panel-ul „The secret of gamification: why and how it works”.

Alex Cernătescu, Infinit Solution și Timotej Gala, Httpool sunt cei care aduc ingredien-tul „gamification” pentru a întări viziunea despre potențialul României de a deveni un important hub tehnologic în Europa.

Dar până acolo mai e nevoie de un pas: e important să ne mobilizăm și să generăm proiecte puternice, care să ducă și business-urile la următorul nivel.

Așa că între 19-21 septembrie, ne vedem la Internet&Mobile World 2012. �

Gamification 1.0Acum câțiva ani Internetul părea ceva efemer și oamenii nu îl primeau cu brațele deschise. Şi

asta pentru că era clar că va schimba lumea așa cum o știam atunci. Lucru care s-a şi întâmplat.

Sursa: http://effervescence.me/wp-content/uploads/2012/03/002Crayons.jpg

Cu această ocazie au fost prezentate mai multe soluții:� SoMachine, o soluţie complet nouă,

special creată pentru Producătorii de Echi-pamente Originale (OEM) pentru a dezvolta, programa şi monitoriza maşinile în vederea creşterii productivităţii acestora cu până la 50%, utilizând o singură platformă software.� Acti 9 un sistem modular complet pen-

tru distribuţia electrică finală, estimat că va revoluţiona managementul energiei în România şi în lume. Destinat atât compa-niilor, cât şi sectorului rezidenţial, Acti 9 este aplicabil tuturor tipurilor de clădiri, aducând economii considerabile de bani prin optimizarea consumului energetic cu până la 30%.

� Managementul Energetic de la Distanţă (Remote Energy Management - REM) este o aplicaţie online care gestionează de la dis tanţă consumul de energie al clădirilor. Flexibil, eficient, economic şi uşor de imple-mentat, REM identifică oportunităţi de efi-ci enţă energetică, stabileşte un plan de îm-bunătăţire şi urmăreşte impactul soluţiilor implementate.� KNX o soluţia pentru cei care au ne-

voie de un nivel ridicat de securitate, con-fort, flexibilitate şi eficienţă în case private sau clădiri comerciale, permiţând un control individual şi inteligent al tuturor sistemelor unei clădiri.

Saulo Spaolanse, Preşedinte, Florentina Totth, Vicepreşedinte Soluţii Energetice,

Florin Anghel, Vicepreşedinte Divizia Infra-struc tură, Petre Butu, Vicepreşedinte Divizia Power Transactional & LifeSpace şi Răzvan Copoiu, Vicepreşedinte Divizia Industrie, au fost prezenţi pe parcursul evenimentului.

Schneider Electric a participat la 4 dintre cele 7 ediţii ale IEAS de până acum. � (RM)

Schneider Electric la IEAS 2012Specialistul mondial în managementul energiei, Schneider Electric, a participat în cadrul

Expoziţiei de Echipamente Electrice şi Automatizări (IEAS) 2012, care s-a desfăşurat în perioada 11-14 septembrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Saulo Spaolanse, Preşedinte Schneider Electric Romania

www.ittrends.ro

3Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

I N T E R V I U

REDEFINEȘTEașteptările legate de centrele de date prin puterea convergenţei

HP ProLiant Gen8—cele mai inteligente servere revolutioneaza lumea IT, astfel încât ești pregătit pentru ce urmează.

Generaţia următoare de servere HP ProLiant cu arhitectură HP ProActive Insight aduc peste 150 de inovaţii* care te vor ajuta la satisfacerea cererii de noi servicii și de creștere a performanţei. De exemplu:

• performanţă crescută de 6X* • productivitate administrării crescută de 3X* • rezolvarea problemelor cu 66% mai repede*

Doar o companie care este lider global de 20 de ani în domeniul serverelor poate oferi așa ceva, iar tu poţi transforma aceste inovaţii în creșterea afacerii tale.

Vizionaţi un nou videoclip Computerworld referitor la serverele HP ProLiant Gen8 la hp.com/go/proliantgen8_redefine

*Pentru detalii complete, vizitaţi hp.com/go/proliantgen8_redefine

© Copyright 2012 Hewlett-Packard Development Company, L.P. Informaţiile conţinute aici pot fi modificate fără notificare prealabilă.

Intel, logo-ul Intel, Xeon și Xeon Inside sunt mărci sau mărci înregistrate ale Intel Corporation în S.U.A. și/sau alte ţări.

Servere HP ProLiant DL360p Gen8 si HP ProLiant DL380p Gen8 echipate cu Procesor Intel® Xeon® Seria E5-2600

www.ittrends.ro

4 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012P E S C U R T

L aboratorul de Cercetare în domeniul Realităţii Virtuale şi Augmentate (CeRVA) din cadrul Universităţii OVIDIUS Con-stanţa organizează prima Școală de Vară de Medii Virtuale

din România - „Virtual Heritage Edition” (creatiVE), în perioada 30 august - 10 septembrie 2012.

Şcoala de vară creatiVE, se va desfăşura în cadrul Universităţii Ovidius, Constanţa își propune să iniţieze şi specializeze stu den-ţii în reconstituirea virtuală 3D a vestigiilor istorice într-un ca dru competitiv şi colaborativ deopotrivă, prin intermediul unei ex-perienţe multi-culturale, ce depăşeşte barierele academice şi prinde rădăcini adânci prin explorarea şi depăşirea limitelor echi pelor par-ticipante.

Activitățile școlii de vară creatiVE se vor concentra pe sesiuni teoretice, conduse de specialişti invitaţi din ţară (Cluj şi Iaşi) şi din străinătate (Brest - Franţa şi Delft - Olanda), precum şi pe sesiuni practice.

Mai multe informaţii suplimentare despre proiectul creatiVE puteți afla la: http://creative.cerva.ro/. �

Şcoala de vară creatiVE

Proiectul presupune dezvol-ta rea și furnizarea a două pro grame de formare acredi-tate pentru un număr de 24 formatori, 1120 cadre didac-tice și încă 160 persoane re-prezentând personal didactic cu funcții de conducere, moni-torizare și control.

Programele de formare vor avea la bază un sistem de e-educație ce va ajuta în pro-cesul de formare a personalu-lui didactic. Programul de for-mare presu pune dezvoltarea competen țe lor cadrelor didac-tice din în vă țământul preuni-versitar și directorilor de școli.

Prin intermediul acestui pro-iect se dorește îmbunătățirea ma nagementului și calității pro gramelor de formare.

Una dintre activitățile princi-pale definite în cadrul proiectu-lui este reprezentată de analiza programelor de formare în ve-derea corelării cu nevoile pieței muncii din România.

O altă activitate constă în dezvoltarea unui spațiu vir-tual (de tip portal) care pune la dispoziție un suport de curs și materiale accesibile de ori-unde și oricând, facilitând ast-fel interacțiunea dintre cadrele didactice și instructorii lor.

Proiectul a fost depus în 2009, implementarea lui a în-ceput în februarie 2011 și va fi finalizat în martie 2013.

Beneficiarul proiectului este Casa Corpului Didactic din Brașov, în cadrul proiectului fiind implicate și 6 colegii na-ționale din București (Sf. Sava, George Coșbuc, Nicolae Kretzu-lescu, Ion Creangă, Gheorghe Lazăr și Gheorghe Airinei), C.N. Radu Negru din Făgăraș și compania Concept Electronics.

În cadrul proiectului au fost realizate 8 centre de pre-gătire echipate cu calculatoa-re, peri ferice, sistem de video-conferințe și acces în bandă largă la internet și a fost creat un portal care să permită în-ființarea de comunități profe-sionale și partajarea de resurse didactice și de management.

Mai multe informații pot fi găsite pe http//portal.compendiu.ro și pe www.compendiu.ro. �

COMPENDIU pentru viitorÎn perioada 27-29 august 2012, la Predeal, a avut loc manifestarea

„COMPENDIU pentru viitor”, în cadrul proiectului „Dezvoltarea COMPEteNțelor personalului Didactic și didactic auxiliar de condu-

cere din sistemul de învățământ preUniversitar – COMPENDIU”.

www.ittrends.ro

5Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

I N T E R V I U

www.ittrends.ro

6 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012T E H N O L O G I E

Astăzi informaţia digitală este prezentă în fiecare sector, în fiecare domeniu economic şi în fiecare organizaţie. Dacă până nu de-mult această temă ar fi interesat doar pe câţiva împătimiţi, noţiunea de Big Data (care se referă la mulţimi de date structu-rate - arbori, tabele sau baze de date - şi ne structurate a căror dimensiune depăşeşte capabilităţile tipice de captare, stocare mana-gement şi analiză ale programelor de admis-trare ale bazelor de date) devine relevantă pentru leaderii din toate domeniile în avan-tajul consumatorilor de produse şi servicii care pot beneficia de pe urma aplicării aces-tui concept. În ultimii ani, Big Data a devenit una din cele mai strâns monitorizate direcţii din tehnologia informaţiei. Explozia de date digitale din ultima decadă, incluzând informaţie generată de dispozitive, dar şi datele furnizate de reţelele de socializare forţează companiile să facă faţă provocărilor rezultate în urma achiziţiei, organizării şi analizei acestor noi surse de date pentru a lua decizii mai bune de business.

Pe de altă parte, abilitatea de a stoca, agrega şi combina datele în vederea utili-ză rii rezultatelor pentru efectuarea de ana lize aprofundate a devenit extrem de ac cesibilă. Pentru câteva sute de dolari se poate cumpăra un disc cu capacitatea de memorare a întregii muzici create vreodată. Mijloacele de extragere de informaţii din datele stocate s-au îmbunătăţit dramatic pe măsura aplicaţiilor din ce în ce mai sofisti-cate, combinate cu sporirea puterii de calcul. Mai mult, abilitatea de a genera, comunica,

partaja şi accesa date a fost revoluţionată de numărul crescând de persoane, echipa-mente şi senzori conectate la reţelele digi-tale. Statisticile arată că în 2011 peste 77% din populaţia globului utiliza telefoane mobile, iar dintre acestea 12% erau smart-phone-uri a căror penetrare creşte cu 20% pe an. Mai bine de 30 de milioane de sen-zori sunt prezenţi în transporturi, automo-bile, utilităţi/contoare sau retail iar numărul senzorilor creşte cu o rată de 30% pe an. Dimensiunea şi scopul schimbărilor pe care Big Data le aduce se situează pe un punct de inflexiune cu tendinţa de expandare rapidă pe măsură ce o serie de tehnologii tind să se accelereze şi să conveargă.

Un studiu McKinsey Global Institute relevă următoarele tendinţe legate de Big Data:

1 Informaţia digitală a pătruns în fie-care domeniu industrial sau afacere şi

reprezintă în momentul de faţă un element important în procesul de producţie (între-prinderile au stocat mai bine de 7 exabytes pe discuri în 2010 în timp ce consumatorii au stocat 6 exabytes pe PC-uri şi notebook-uri. Organizaţiile de astăzi generează mai multe date într-o singură zi decât genera în-tregul internet în anul 2000 (GIGACOM re-port, “5 real-world uses of Big Data, David Smith, 2011). Un Exabyte este echivalent cu de 4000 de ori informaţia memorată în biblioteca congresului SUA (235 TB). Însă Big Data reprezintă mai mult decât admi-nistrarea de Exabytes de date. Este vorba de gestionarea unui număr complex de

fluxuri de date nestructurate (precum pa-gini de web, fluctuaţii bursiere, mesaje ge-nerate de echipamente, fluxuri din reţelele de socializare şi alte mesaje comerciale) care conţin informaţii valoroase.

2 Big Data crează valoare în mai multe feluri:

a. Crearea de transparenţă – pur şi simplu facilitatea accesului la date pentru părţile interesate poate crea o valoare imensă. De exemplu, în sectorul public, dacă da-tele relevante sunt accesibile mai mul-tor departamente altfel separate, acest lucru poate reduce dramatic timpul de căutare şi procesare. În industrie integra-rea datelor din cercetare/dezvoltare cu cele din proiectare şi fabricaţie pentru a permite ingineria paralelă poate reduce semnificativ timpul de lansare a noilor produse şi îmbunătăţirea calităţii. Multe compa nii întrezăresc o imensă oportu-nitate în dezvăluirea unor tipuri de date pentru a livra informaţii mai bune despre particularităţile unei afaceri. În timp ce instrumentele de analiză erau conside-rate până nu demult un avantaj competi-tiv, trendul actual este din ce în ce mai pronunţat şi avertizează că neutilizarea de instrumente analitice sofisticate crea-ză un dezavantaj competitiv. �

Continuarea materialului îl puteţi citi pe www.ittrends.ro

de Dan Gârlaşu, VP ANIS

Big DataNoua paradigmă pentru inovare, competiţie şi productivitate

Într-un articol anterior, dedicat ciclului de viaţă al conţinutului digital enumeram activităţile de selectare şi creare a conţinutului, descrierea, administrarea, stocarea, regăsirea, utilizarea şi reutilizarea ca etape ale acestui ciclu. Demersul actual se referă la modul în care utilizăm informaţiile stocate. Întrebarea pe care mi-o pun este: după ce stocăm datele, la ce le folo-

sim în afară de refacerea din dezastre şi continuitatea business-ului? Lăsând la o parte ideea că această activitate reprezintă o măsură de siguranţă, precum o poliţă de asigurare pentru eventuale evenimente nedorite, activitatea în sine pare neeconomică, ba chiar costisitoare. Prin urmare, întrebarea următoare este: cum putem utiliza mai bine datele deja stocate?

Dan Gârlaşu, VP ANIS

www.ittrends.ro

7Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

I N T E R V I U

IT TRENDS: Aţi sărbătorit de curând 20 de ani şi am remarcat numărul mare de parteneri internaţionali prezenţi şi mai ales bunele relaţii pe care le aveţi cu ei. Care este secretul?

Florian Ciolacu: Proiectele pe care le dezvoltăm sunt multianuale şi necesită o interacţiune permanentă şi pe termen lung cu clienţii. Experienţa celor peste 20 de ani de activitate ne-a arătat că orice barieră - culturală, lingvistică, geografică poate fi trecută cu succes. Ne-am apropiat de toţi clienţii noştri pentru că împreună construim proiecte mari, complexe, cu mi-lioane de beneficiari. Este o relaţie de în-credere reciprocă şi asta valorează pe orice piaţă foarte mult.

ITT: Urmăriţi anumite pieţe în dezvolta-rea firmei?

Florian Ciolacu: Dorim să ne dezvoltăm în regiunile în care derulăm deja proiecte. De curând am deschis o nouă reprezentanţă în Kazakhstan, la Almaty, după deschide rea biroului din Bruxeles şi a celui din Emiratele Arabe Unite, în Dubai. Suntem prezenţi în ţările din Comunitatea Statelor Independente cu proiecte educaţionale, dar intenţionăm să demarăm în această zonă şi proiecte pen tru domeniile eHealth, eCustoms, Customized Application Develop ment, Enter prise Re-sources Planning.

ITT: Ce soluţii informatice sunt dorite cel mai mult de către beneficiarii internaţionali?

Florian Ciolacu: Soluţiile dedicate do-meniului educaţional sunt în top. Suntem unul dintre cei mai apreciaţi furnizori de conţinut educaţional din lume. Oferim peste 39.000 de obiecte reutilizabile de învăţare (reusable learning objects) pentru 24.000 de şcoli din toată lumea. Prin proiectele pe

care le facem contribuim direct la moder-nizarea procesului de învăţământ din peste 12 ţări. Avem, de asemenea, proiecte de eHealth, eCustoms şi Credit Bureau în Bul-garia, Turcia, Serbia, Macedonia, Moldova. Dezvoltăm sisteme financiare, management de documente și conținut, aplicații admi-nistrative, sisteme informatice geografice (GIS) şi portaluri web pentru organizaţii importante ale Uniunii Europene, cum ar fi Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Euro-pene, Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei, Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori, Direcţia Generală de Să-nătate şi Consumatori, Eurostat - Institutul de Statistică al Uniunii Europene, Oficiul de cooperare EuropeAid.

ITT: Cum faceti un client să vă aleagă pe dumneavoastră?

Florian Ciolacu: Clienţii caută perfor-manţă, referinţe, experienţă. Vor garanţia că vor lucra cu o firmă mare, pentru că numai firmele mari au capacitatea de a face pro-iecte cu grad ridicat de complexitate. Vor să aibă un partener serios, matur, stabil, care va exista şi peste 6 ani şi va oferi acelaşi grad de calitate. Contează foarte mult în faţa clientului nu doar produsul pe care îl oferi, cât capacitatea de a duce la bun sfârşit proiecte mari cu milioane de beneficiari.

În termeni financiari avem oferte compe-titive şi ne bazăm pe produse de proprie-tate intelectuală, un adevărat tezaur care creşte permanent. Un alt atu sunt proiectele mari făcute în ţară care au putut fi adaptate specificului local al fiecărei ţări în care am intrat - Sistemul Educaţional Informatizat, Sistemul Informatic Unic Integrat pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Sistemul IT pentru Agenţia de Plăţi şi

Intervenţii în Agricultură şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, soluţia de eCustoms de la Autoritatea Naţională a Vămilor, sistemul SIVABON pentru Biroul de Credit. La toate acestea se adaugă ex-pertiza dobândită în peste 3.000 de proiecte pentru informatizarea companiilor private şi numeroasele recunoaşteri internaţionale pe care le-am primit din partea unor or-ganizaţii de prestigiu.

ITT: Aveţi o definiţie a succesului?Florian Ciolacu: Succesul nostru îl re-

găsim în orice manual de management: sunt oamenii. Avem specialişti bine pre-gătiţi, care s-au adaptat cu uşurinţă di-verselor culturi cu care au interacţionat. În ultimii patru ani am construit o foarte bună infrastructură de promovare a businessului internaţional.

ITT: Cum vedeţi următorii ani?Florian Ciolacu: Sunt optimist şi asta

pentru că în perioade de cădere economică am reuşit să creştem consistent. Practic, ofensiva internaţională am început-o în 2007, un an dificil, dar în care noi aveam deja pregătită o strategie bine definită: in-trarea pe pieţele emergente mai puţin afec-tate de criza economică, şi aici mă refer la ţările CIS, cele din Balcani, din nordul Africii şi din zona arabă. Iar rezultatele obţinute au fost foarte bune: 35% din vânzările noastre au venit de pe pieţele externe. Tendinţa pen-tru următorii ani este de a depăşi 50% din venituri din contractele internaţionale. Ne ajută foarte mult faptul că suntem percepuţi acum ca un brand internaţional şi că am dus la bun sfârşit proiecte de anvergură. �

SIVECO îşi extinde prezenţa internaţională

Cu peste 20 de ani de activitate, SIVECO, unul dintre brandurile de succes din România, îşi continuă strategia de extindere internaţională. De curând, compania şi-a deschis încă un birou regional, în Kazakhstan, la Almaty. Cum a devenit o firmă locală de soft-ware un brand internaţional de succes ne spune Florian Ciolacu, Vicepreşedinte Vânzări

Internaţionale în SIVECO.

Florian Ciolacu, Vicepreşedinte Vânzări Internaţionale, SIVECO

www.ittrends.ro

8 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012I N T E R V I U

ITT: Imaginea care nu reuşeşte să se schimbe în România este de fracturi de proiecte IT în mediul guvernamental. De aceea, ideea de centre CIO Office Guvernamental poate fi foarte interesantă, dar ce ar trebui să se întâmple ca să avem şi în România aşa ceva?

CR: Ar trebui în primul rând voinţă, voinţă politică astfel încât totuşi subiectul să nu fie tratat politic. Pentru că în momentul în care un subiect se tratează politic se schimbă guvernul – se schimbă strategia – se scrie altă strategie şi nu se întâmplă nimic nici cu noua strate-gie cum nu s-a întâmplat nici cu cea veche, pentru că nu există continuitate. Aici vorbim de o structură profesională, cum există CIO Council ca o asociaţie a sectorului privat în care se discută şi se dezbat subiecte de interes profesional pentru cei din IT, care automat se resfrâng pozitiv în planurile lor de imple-mentare, în creşterea gradului de maturitate a soluţiilor şi a infrastructurilor IT din compa-niile private. La fel şi la nivel guvernamental, fiecare instituţie are un nivel de maturitate, un anumit nivel de dezvoltare. În general, dez-voltarea e dată de managementul de top care trebuie să aibă o viziune, şi de oamenii care implementează. CIO Office Guvernamental ar trebui de fapt să înlocuiască voinţa care este trecătoare sau în funcţie de timpurile politice cu o structură de viziune profesionistă şi la nivel de top management.

ITT: Aţi făcut o estimare, nivelul pierderilor cuantificate în bani, pentru faptul că nu există un asemenea organism coordonator, care să elaboreze o viziune?

CR: O estimare clară nu există, putem să luăm doar bugetul total care este al sectorului public şi să calculăm nişte procente. Eu chiar şi în sectorul privat când propun o regândire, un redesign al structurii IT şi eficientizarea structurii, fără să ştiu ce au acolo pot să le spun că un consultant profesionist le reduce cu 20% cheltuielile din plecare. Pentru că avem o experienţă bogată în structuri mari, cu proiecte

mari de zeci de milioane din care am învăţat foarte multe lucruri şi acum ştim cum şi unde să ne uităm pentru a putea reduce cheltu-ielile. Şi acestea se reduc pur şi simplu prin eficien tizarea activităţii şi a evita redundanţele de care spuneai şi neconcordanţele şi lipsa interoperabilităţii.

ITT: Să trecem puţin în altă zonă – există vreun exemplu în România, de data asta de bună-practică care poate fi replicată?

CR: Pot fi exemple personale şi asta dacă am avut ocazia să mă lovesc de ele, dar nu am o vedere de ansamblu, pentru că nu a fost un do-meniu în care să ne aplecăm. Acum dorim să deschidem o secţiune în CIO Council şi pentru zona guvernamentală, în care să vină manageri IT, directori IT, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale care vor să pună umărul. Deci de-a lungul timpului au fost iniţiative, proble-ma e că iniţiativele respective nu s-au finalizat. Lucrurile astea te fac să fii mai circumspect, dar se fac paşi înainte, în zona fiscală de exemplu, s-au făcut paşi. Au tehnologii, au investit în tehnologii, dar este încă mult de lucru. Pro-blema mare este cu interoperabilitatea.

ITT: Mă gândeam că dacă ar exista exem-plele de bună practică, aţi putea să le folosiţi în cadrul încercării de a populariza activitatea IMCIS şi nevoia, în special, pentru a se apela la acest institut.

CR: Dacă ne referim la IMCIS, el este o structură care în principiu se adresează zonei private, pentru că scopul este evaluarea capi-talului intelectual, activele intangibile sunt sub forma de knowledge. Avem knowledge care poate fi cuantificat, care trebuie păstrat, în-magazinat. În zona sectorului public există, de asemenea, foarte mult knowledge, numai că este dispersat şi nu poate fi adunat într-un singur loc pentru a putea fi valorificat, este foarte mult knowledge tacit care ar trebui să devină explicit. Într-adevăr, cu metodologii conceptuale ale institutului IMCIS, se pot ajuta nişte dezvoltări profesionale în sectorul pu-

blic, dar IMCIS-ul unde ar dori mai mult să se implice în sectorul public este realizarea unor centre de active intelectuale, având în vedere că România are foarte multe capacităţi intelec-tuale, are oameni buni, oameni cu expertiză, care dacă pleacă în străinătate sunt apreciaţi, evaluaţi...de ce activele astea nu pot fi cuantifi-cate, păstrate în ţară şi valorificate? Una dintre ideile care sunt practicate în alte ţări este re-alizarea unui centru pentru active intelectuale, care să le identifice, să le valorifice, inclusiv capitalul intelectual al ţării ar creşte, pentru că noi vorbim de PIB, dar la PIB ne uităm la o producţie fizică, dar de ce nu ne uităm şi la producţia intelectuală a României? Producţia intelectuală, din păcate, e generată mai mult în afară în momentul ăsta prin oamenii care pleacă şi lucrează pentru alţii, care introduc knowledge-ul lor în produse străine, care se vând pe pieţe străine. De ce să nu facem produ-sele astea cu valoare intelectuală în România şi să fie vândute de către România? Sau de firme româneşti, localizate în România. Şi în mo-mentul în care tu evaluezi knowledge-ul ăsta, firma respectivă îi creşte capitalul, crescându-i capitalul atrage investitori. Ne plângem de lipsa investiţiilor străine – păi hai să le dăm posibilitatea să investească în capital intelec-tual în România, de ce să investească numai să cumpere fabrici, pe care să le vândă apoi ca teren agricol sau ca teren construibil. Hai să le vindem întreprinderi intelectuale, care au capital intelectual în care oamenii să vină să investească bani suplimentari să susţină capi-talul intelectual românesc. �

Interviul integral îl puteţi citi pe www.ittrends.ro

Nevoia de un CIO guvernamentalde Bogdan Marchidanu

Călin Rangu este directorul executiv CIO Council. În această calitate, domnia sa a discutat cu IT Trends despre nevoia existenţei unui CIO la nivel guvernamental, dar şi despre exemplele de bună practică cu potenţial de promovare de către institutul de valorificare a proprietăţii intelectuale, IMCIS, pe care tot el îl conduce.

Călin Rangu, director executiv CIO Council

www.ittrends.ro

9Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

I N T E R V I U

RM: De când este compania De Vis Software SRL pe piață și în ce zone este activă?

GB: Compania a luat ființă în anul 2007, am produs mai întâi programe de gestiune offline și jocuri educative pentru copii, acestea erau produse on premises, adică se instalau pe calculatorul clientului și le-am vândut ulterior prin hiper- market-uri până când taxele au făcut să nu mai fie ren-tabil acest lucru. Ulterior ne-am dat seama că pentru a fi competitivi trebuie să ne orientăm către domeniul online și astfel s-a născut ideea Cloudway. Întâmplarea face ca nașterea Cloudway să coincidă cu perioada în care Microsoft a introdus în România platforma lor de cloud MS Azure și astfel la sfârșitul anului 2010, Cloudway a fost prima aplicație pe cloud-ul Microsoft pe tehnologie .net din Romania. Cam acesta este istoricul nașterii produsului și istoricul firmei.

RM: Cloudway este definit ca fiind un miniERP, ce este de fapt?

GB: Cloudway a fost de fapt o mică aplicație de facturare care a avut talentul, având în vedere și lipsa concurenței la acel moment pe piață, de a se vinde singură pe internet. Era destul de simplu ca cineva să acceseze site-ul, fără prea multă publi-citate, doar printr-o optimizare mai bună și în felul acesta a supraviețuit o vreme până când a început să apară concurența. Avem un partener care distribuie coduri de reîncărcare pentru operatorii de telefo-nie mobilă – de la el mi-a venit ideea să creez o aplicație care să fie de fapt o soluție dedicată pentru acești distribuitori. Pro-blema lor majoră era faptul că erau zile în care trebuiau să factureze câte 1.000 de facturi pe zi, dacă nu cumva mai mult. Prin urmare aveau nevoie de o aplicație care să fie capabilă să importe datele din tranzacțiile de pe platformele pre-paid și să

transforme toate aceste tranzacții în fac-turi, rapoarte de vânzări, profituri pe fie-care client. Astfel s-a născut această mini aplicație integrată în Cloudway pe de o par-te. Pe de altă parte, au venit cereri tot din partea acestor distribuitori de a le rezolva nevoi cum ar fi: gestiunea stocurilor, ges-tiunea producției, pentru că mulți dintre ei aveau si alte business-uri colate rale. Unii produceau covrigi, alții vindeau și distri-buiau și altă marfă. Și atunci, ușor-ușor, de fapt a integrat mai multe module ca un puzzle, astfel încât Cloudway a devenit aproape un ERP. Spun aproape pentru că acest Cloudway până când nu va avea o penetrare și o stabilitate pe piață și până când nu va atinge o cotă de piață de circa 10% din potențialul pieței, nu vrem să atingem problema contabilității financiare. Din acest motiv eu i-am spus miniERP, pentru că nu atinge problema contabilității financiare a unei firme.

RM: Deci în momentul de față aveți mo dule de facturare, module de gestiune a stocurilor, module de gestiune de pro-ducție...

GB: Avem în acest modul de gestiune de stocuri o facilitate care poartă numele de stocuri cu identificare sonoră care ajută la inventarierea foarte rapidă a unei gestiuni, avem magazin virtual dedicat pentru fie-care utilizator care folosește gestiunea de stocuri astfel încât clienții lui să poată face comenzi direct prin intermediul magazinu-lui virtual și să poată plăti prin acest maga-zin virtual pentru că este implementată de curând și modalitatea de plată cu cardul. Și atunci practic fiecare abonament, pen-tru că există de fapt trei abonamente stan-dard, produsul este vândut ca software as a service, în regim de închiriere pe bază de abonament lunar.

RM: Aveti o formulă flexibilă și scalabilă dacă nevoile unei companii cresc, se poate

achiziționa un abonament suplimentar, sau se poate reduce numărul de abona-mente dacă activitatea firmei scade pentru o perioadă de timp. Care sunt clienții tipici ai dumneavoastră, ce tip de companii și cam cât de mari sunt aceste companii?

GB: Segmentul țintă pentru Cloudway este în mare format din toate companiile mici si mijlocii, dar pe care noi le-am cata-logat în două părți. Pe de o parte sunt acești distribuitori de coduri de reîncărcare pentru operatorii de telefonie mobilă pen-tru care există o soluție dedicată, o afa-cere la cheie pentru ei. Aplicația nu are concurență pe această nișă la momentul acesta pe piață, potențialul ei este la 300-400 de firme la nivel național, deci este o nișă destul de îngustă, dar pot ieși con-tracte foarte bănoase. Cealaltă nișă este mai largă și este formată din toate firmele care au externalizate serviciile de contabi-litate. Mai clar, este vorba de firmele care fac servicii de curațenie, de consultanță, de mentenanță, service auto, servicii de imo biliare, de orice natură. Pe de altă par-te ar fi domeniul retail-ului, de exemplu magazine de mărime maximă cât un Mega Image, distribuția – și mă refer aici și la depozite de materiale de construcții, de piese auto, de mobilă, de fructe, de legume ş.a.m.d. �

Interviul integral îl puteţi citi pe www.ittrends.ro

Cloudway, un miniERP în cloudde Romulus Maier

De Vis Software” este una dintre primele companii românești care au profitat de lansarea pe piață a MS Azure. Cum au pornit, unde sunt și unde își propun să ajungă, am încercat să aflăm într-un scurt interviu cu Gabriel Braharu, fondatorul și managerul companiei.,,

Gabriel Braharu

www.ittrends.ro

10 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012L O R E D A N A ’ S V O I C E

4 motive pentru a nu fi prezenţi în social media

Nu cred că există vreun site de comunicare/PR/ marketing etc. unde să nu se recomande compa-niilor să fie prezente online, să aibă conturi în cadrul diverselor reţele de social media. Sigur, sunt oferite

o sumedenie de sfaturi pentru o prezenţă de succes în aceste locuri. Citindu-le, mi-am dat seama că există, totuşi, şi câteva motive extrem de importante pentru care nu ar fi bine să aveţi asemenea conturi.

1. Lipsa timpului necesarO prezenţă de calitate în social media implică timp. Social

media nu înseamnă doar promovarea informaţiilor proprii ci presupune comunicare, implicare, distribuire de conţinut, crearea unor relaţii. Toate acestea înseamnă timp – pentru a cunoaşte mediul online mai bine, pentru a crea şi consolida aceste relaţii, pentru a căuta conţinut interesant pe care să îl distribuiţi şi aşa mai departe.

Dacă nu aveţi timp pentru a gestiona bine conturile în diversele reţele sociale atunci este mai bine să nu le creaţi. Mai bine să nu existe decât să lase o impresie mai puţin bună celor care le accesează.

2. Lipsa oamenilor care să gestioneze conturileNu doar timpul necesar trebuie luat în calcul ca resursă

atunci când se ia decizia creării unor conturi în cadrul reţelelor sociale, ci şi persoana sau persoanele care să le gestioneze. Trebuie să vă puneţi întrebarea simplă: odată create conturile, are cine să le întreţină, sau persoanele desemnate au multe alte lucruri de făcut şi deja stau peste program ori au o încărcare maximă?

3. Lipsa oamenilor pregătiţiSigur, astăzi aproape oricine se poate ocupa de orice ţine

de marketing, relaţii publice şi social media, chiar dacă are sau nu studii şi chiar dacă are sau nu experienţă şi informaţiile necesare pentru a face o treabă bună.

Indicat ar fi ca persoana desemnată să se ocupe de gestionarea contului sau conturilor din cadrul reţelelor

sociale să aibă experienţă în această direcţie, să ştie ce tip de conţinut trebuie pus, când este mai bine să fie publicate anumite informaţii, cum se creează şi se întreţine o comuni-tate, care sunt sursele de conţinut pentru conturile de social media etc. Dacă sunt mai multe persoane, sigur că se poate ca una să aibă mai multă experienţă, iar cealaltă se poate afla chiar la început. Dacă în echipă există o persoană cu experienţă, începătorul are de la cine învăţa.

4. Lipsa bugetului necesar pe termen lungO altă resursă extrem de importantă: banii. Dacă atunci

când desemnaţi pe cineva din departamentul de marketing să se ocupe de gestionarea conturilor de social media se poate spune că puteţi totuşi să gândiţi că nu vor fi necesare noi sume întrucât acea sarcină va fi una adăugată la cele existente, în cazul în care luaţi decizia de a lucra cu un free-lancer sau cu o agenţie care să vă întreţină aceste conturi veţi avea cu certitudine nevoie de un buget disponibil.

Lucrul cu o agenţie este o soluţie potrivită atunci când nu aveţi nici persoana potrivită în cadrul agenţiei, nici timpul necesar căutării uneia şi nici dorinţa şi resursele necesare pregătirii acesteia şi asigurării a tot ce are nevoie pentru a-şi desfăşura bine activitatea. Sunt multe agenţiile care oferă şi acest serviciu, al gestionării unuia sau mai multor conturi în cadrul reţelelor sociale pentru clienţi. Şi noi nu doar că oferim serviciul, ci facem cu succes acest lucru pentru câţiva dintre clienţii noştri. Din punct de vedere al companiei tre-buie să se ţină însă cont că este necesar un buget şi nu unul pentru una–două luni, ci unul pe termen lung. Pentru o prezenţă eficientă şi de calitate online trebuie ca acele con-turi să fie create şi întreţinute timp îndelungat – pagina de companie sau produs, contul de twitter etc. – iar conţinutul să fie unul valoros pentru fani/follower-i etc.

Sunt într-adevăr multe motivele pentru care este bine să fiţi prezenţi în cadrul reţelelor sociale, însă dacă nu aveţi toate resursele necesare pentru a avea conturi bine întreţinute pe termen lung atunci poate că este cazul să amânaţi crearea conturilor respective până veţi putea să le susţineţi din toate punctele de vedere. �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Mai bine să nu aveţi conturi în cadrul reţelelor sociale decât să le aveţi şi să fie prost gestionate sau abandonate!

«

www.ittrends.ro

11Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

A D V E R T O R I A L

Semnarea acordului de distribuţie cu unul dintre liderii mondiali ai pieței de PC-uri, Lenovo, (aflat pe locul doi în clasamen-tul global), este pe de o parte rezultatul firesc al evoluției grupului LASTING și al concentrării eforturilor sale pentru a oferi soluții IT com plete pentru afaceri. Astfel, în urma experienței de peste 15 ani în dis-tribuția cu valoare adaugată, consultanță și implementare a soluțiilor Business-Critical Compu ting, de comunicații și securitatea da-telor, LASTING Distribuție are astăzi com-petențele necesare pentru a susține obiec-tivele de afaceri ale Lenovo.

Pe de altă parte, parteneriatul ilustrează creșterea cotei de piață a Lenovo (compania a atins cea mai mare cotă de piaţă mondială din istoria sa - 15%) precum și creșterea ce-rerii pe piața autohtonă. În acest sens, acor-dul de distribuţie vine ca un răspuns la ne-voia producătorului de a îmbunătăți gradul de acoperire a pieței românești. „Acordul cu LASTING Distribuție ne va permite o prezență și mai accentuată a produselor din segmentul Small-Medium-Business, la un număr cât mai mare de potențiali clienți. Lenovo este un jucător activ în toate cele trei segmente de business, Large Accounts, SMB şi Consumer, acordând o atenție specială segmentului SMB, datorită potențialului ofe-rit,” a declarat Aurel Nețin, director ge neral

Lenovo România, Bulgaria și Republica Moldova.

Or, pe acest fundal, competențele dovedite ale LASTING Distribuție tocmai în zona soluțiilor pentru afaceri, împreună cu parte-neriate stabile cu reselleri importanți de pe întregul teritoriu al României, constituie un răspuns optim la necesitatea Lenovo de a viza cu precădere segmentul afacerilor mici și mijlocii. „Angajați în oferirea tehnologiilor care să răspundă în timp real nevoii clienților noștri de a avea soluții de afaceri eficiente și flexibile, suntem încântați să adăugăm Lenovo în portofoliul nostru. Lenovo este un brand puternic în piață și conferă plus va loare companiei LASTING prin produsele unice care răspund unor necesităţi identi ficate deja în piața românească”, spune dom nul Horațiu Moldovan, Președinte al grupu lui LASTING. „Putem prevedea o ce re re bună a produselor Lenovo, iar datorită expe rienței noastre exact în zona SMB, vom acoperi cu succes această cerere, ajutați fiind și de rețeaua noastră de parteneri”, adaugă domnul Moldovan. Prin acest acord de distribuție, grupul LASTING vizează dezvoltarea pe segmentul întreprin-derilor mici și mijlocii, precum și consolidarea expertizei în soluții complexe pentru afaceri, industrie și educație.

În condițiile parteneriatului global între Lenovo și producătorul de soluţii de stocare

a datelor EMC Corporation, anunțat recent, canalizarea eforturilor înspre clienții de tip companii mici şi mijlocii consituie un pas natural în politica de distribuție și vânzare a Lenovo. Iar asta este explicabil prin fap-tul că parteneriatul a determinat și startul unui program de dezvoltare a tehnologiilor server, pentru a susţine inovaţia şi a ex-tinde capacităţile Lenovo în domeniul ser-verelor x86 de standard industrial precum și dezvoltarea zonei soluţii de stocare în reţea (Network Attached Storage - NAS). LASTING Distribuție colaborează deja cu producătorul EMC prin divizia acestuia de echipamente de stocare pe rețea, Iomega, experiența acumulată adăugând un plus de valoare parteneriatului cu Lenovo.

Astfel, colaborarea cu LASTING vine pen-tru a acoperi nu doar un segment de piață dorit de Lenovo, ci și o zonă geografică ce are un puternic potențial de dezvoltare, și în care interesul vendorului este ridicat. „Fiind singurul distribuitor de branduri de catego-rie A care nu e situat în București, tradițional acoperim optim zona Banat – Transilvania. Suntem însă prezenți și în Moldova, Olte-nia, Muntenia și Dobrogea, având birouri în București și Cluj-Napoca. Prin partene riatele pe care le avem cu vendorii noștri, acoperim și țări învecinate, ca Bulgaria și Republica Moldova. E adevărat că volumul business-ului e mai mic, dar sunt zone ce au o ca-pacitate de creștere pe care ne dorim să o monitorizăm atent” declară domnul Mircea Sîrbu, director LASTING Distribuție. �

Lenovo – un nou brand d e top în portofoliul LASTING DistribuţieCu o cifră de afaceri de peste 19 milioane euro în anul fiscal anterior, compania timișoreană

LASTING System continuă să demonstreze direcția ascendentă în piața VAD prin noi parteneriate cu vendori consacrați la nivel mondial.

Lenovo este o companie de tehnologie personală cu o cifră de afaceri de 30 miliarde USD; este al doilea furnizor de computere personale din lume şi deserveşte clienţi din peste 160 de ţări. Dedicat construirii unor computere personale şi dispozitive pentru Internet mobil de o concepţie excepţională, modelul de business al Lenovo se bazează pe inovaţie, un lanţ logistic global extrem de efi cient şi pe o execuţie strategică puternică. Formată în urma achiziţionării de către Lenovo Group a fostei Divizii de Calculatoare Personale a IBM, compania dezvoltă, produce şi lansează pe piaţă produse şi servicii tehnologice fi abile, de înaltă calitate, sigure şi uşor de folosit.

LASTING System este unul din jucătorii importanți ai pieței naționale de distribuție cu valoare adăugată, cu un rol semnifi cativ în zona central-vestică a României și o prezență infl uentă în Bulgaria și Republica Moldova. Compania acoperă o zonă largă de soluții pentru afaceri, precum: diverse tipuri de service, SLA la nivel național (direct sau prin intermediul partenerilor), servicii SAP, servicii de proiectare și realizare a centrelor de date, soluții de storage, de videoconferință, de securitate și servicii de dezvoltare și implementare soluții software. Astăzi, compania LASTING are peste 160 de angajați și o cifră de afaceri de peste 19 milioane euro.

Despre LENOVO Despre LASTING

www.ittrends.ro

12 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012E V E N I M E N T

Clienții sunt miezul afacerii talede Romulus Maier

Să pornim la drum cu câteva cifre care relevă de ce anume acest domeniu este atât de important pentru IBM, în ce mod s-au modificat obiceiurile de consum și de ce anume atunci când IBM vorbește despre acest subiect ar fi bine să ascultăm:� mai mult de 27 miliarde USD din

vânzările retailer-lor din Internet Retailers Top 500 sunt administrate cu IBM Web-Sphere Commerce;� IBM administrează mai mult de 57

miliarde USD din cheltuielile anuale de aprovizionare ale clienților săi;� IBM analizează mai mult de 100 mili-

arde USD din tranzacțiile comerciale care au loc în fiecare an, furnizând rezultate analitice clienților săi (ce dispozitive mo-bile folosesc, în ce momente ale zilei etc.);� 86% dintre clienți folosesc mai multe

canale de informare înainte să cumpere și cheltuie de 4 până la 5 ori mai mult decât un client mediu;� 4 din 10 utilizatori de smartphone-uri

caută informații despre un produs în timp ce se află deja în magazin, iar vânzările online folosind dispozitive mobile au cres-cut cu 300% față de 2010;� 77% din populația globului are un

abonament de telefonie mobilă.

Conferința IBM Smarter Commerce Global Summit a reunit peste 2.500 de par ticipanți (clienți, parteneri de afaceri și experți din industrie), a însemnat peste 200 de sesiuni de prezentări, cu sesiuni în plen, sesiuni dedicate și o expoziție a partenerilor IBM. Amfitrionul sesiunilor în plen a fost Guy Kawasaki, fost evanghelist Apple și autorul cărții Enchantment (de-spre cum să-ți încânți clienții în așa fel încât să le elimini rezistența și să îi transformi în clienți fideli)... pe care v-o recomand

cu căldură. Merită menționat și faptul că prezența IBM pe scenă în timpul sesiunilor în plen a fost mai degrabă discretă, ac-

centul punându-se pe prezentări ale prin-cipalilor clienți IBM, adevărate studii de caz despre cum poți să îți conduci afacerile într-un mod mai inteligent.

Guy și-a început prezentarea introdu-când noțiunea de „chief executive custo-mer”, un fel de clientul tău este directorul tău, pe el trebuie să-l plasezi în centrul universului tău de afaceri. A dat apoi nu me roase exemple și referințe, care se regăsesc și în carte, dintre care merită să menționez una care a avut efect și asupra mea. La o conferință la Moscova Guy s-a inâlnit cu CEO-ul Virgin, Richard Branson, care l-a întrebat cu ce linie aeriană preferă să zboare. Guy era un client fidel United Airlines. Ca să-l convingă să devină client Virgin Atlantic Airlines, Branson a în-genuncheat în fața lui și i-a lustruit pan-tofii cu sacoul său... iar Guy a devenit client

Virgin. Client Virgin am devenit și eu, abandonat de Lufthansa, și chiar dacă Branson nu mi-a lustruit (încă) pantofii trebuie să recunosc că Virgin știe să adauge acel plus la servicii care să încânte clienții.

Următoarea prezentare a fost susținută de Craig Hayman, General Manager, In-dustry Solutions, IBM. Hayman a dat câteva exemple de afaceri care au trebuit

să se reinventeze pentru a supraviețui și a explicat că în cele din urmă „clientul de-cide tranzacția, dacă îl dezamăgești o să-și împărtășească opiniile pe diferite rețele sociale, după care o să te părăsească“.

Jerry Smith, senior VP la Lenovo pen-tru aprovizionare, companie cu o cifră de afaceri de peste 30 de milarde USD, mai mult de 27.000 de angajați, prezentă în peste 160 de țări, a explicat modul în care parteneriatul cu IBM i-a ajutat să vândă produse „aflate pe apă” (componente afla-te pe vapoarele care pleacă din China) obținând performanțe de livrare mai bune cu 15% și o reducere a costurilor de livrare cu până la 85%.

A urmat o prezentare susținută de 2 directori de la Husqvarna, o companie cu o istorie mai veche de 300 de ani, spe-cializată pe fierăstraie, mașini de tuns

În perioada 5-7 septembrie 2012, în Orlando, Florida, a avut loc conferința IBM Smarter Commerce Global Summit. Dacă sunteți foarte grăbiți, titlul rezumă destul de bine esența conferinței (re)organizați-vă afacerile în jurul clienților pe care îi aveți și/sau vi-i doriți. Dar cred ca merită să citiți mai departe pentru a afla ce înseamnă mai exact acest lucru și pentru

a vă inspira din modul în care o fac companii cu o mare experiență în domeniu.

www.ittrends.ro

13Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

E V E N I M E N T

iarba și în general echipamente pentru casă și grădină, prezentă și pe piața românească.

„Iarba crește tot timpul”, a spus John Marchionda, VP Marketing la Husqvarna (și se referea la iarba obișnuită :)). Pen-tru a crea un mod de interacțiune cu care să își încânte clienții Husqvarna a creat o secțiune video pe situl propriu dedicată pe de o parte instruirii propriului personal de vânzări, dar și modului de utilizare a echi-pamentelor pe care le produce în condiții de siguranță.

„Oamenii cred în oameni și nu în instituții”, a subliniat și Aditya Bhasin, senior VP Consumer Marketing & Digital Banking, Bank of America, în următoarea prezentare. Au urmat prezentări ale altor clienți importanți IBM:  Anheuser-Busch InBev, Bank of America, ConocoPhillips, Expedia.com, Office Depot, Radio Shack și Virgin Atlantic Airways.

Rezumând, una dintre temele centrale ale acestei conferințe, precum și ale inițiativei IBM Smarter Commerce, în general, este că relațiile contează, nefiind vorba doar de-spre ideea abstractă a relațiilor, ci despre faptul că trebuie investit pe termen lung, în relații de respect cu clienții și partenerii de

afaceri, pentru furnizarea unor experiențe excepționale acestora. Ca principale ten-din țe pentru perioada următoare IBM con-sideră că totul va fi condus/dirijat de date (big data), că afacerile se vor orien ta din ce în ce mai mult spre zona mobilă unde varietatea de dispozitive va crește iar ca-nalele vor fuziona și că fenomenul cloud computing va permite afacerilor să adre-seze piețe noi.

Ca subliniere a faptului că o strângere de mână este un simbol fizic al unei relații, a relațiilor pe care le construim și întreținem cu grijă cu partenerii, furnizorii și clienții noștri, în prima zi a conferinței, s-a consti-tuit un lanț uman de 2.380 de oameni care și-au strâns reciproc mâinile, stabilindu-se altfel un nou record omologat  Guinness World Records®. 

Dintre noutățile lansate la această conferință merită amintite:

� IBM Marketing Center,  o soluție IBM SmartCloud Solution care integrează date analitice digitale cu posibilități de

execuție/implementare în timp real care să permită CMO (Chief Marketing Officer) să anali zeze rapid obiceiurile de cumpărare și să le transforme în oferte inteligente perso nalizate pentru fiecare cumpărător în parte. Și pentru că tot începem să ne obișnuim să avem din ce în ce mai multe lucruri „ca serviciu”, vom avea și „Marke-ting as a Service”.� O ofertă nouă de servicii Smarter

Commerce care să permită clienților o implementare mai rapidă și mai efectivă a mediilor proprii de e-commerce.� O nouă ofertă Emptoris Strategic

Supply Management (administrarea stra-tegică a aprovizionării), implementabilă pe infrastructura proprie sau în cloud, soluție care să îmbunătățească adminis trarea fur-ni zorilor, viteza de aprovizionare, riscu rile și specificațiile de conformitate.� American Marketing Association

(AMA) a anunțat că va utiliza iniția ti va IBM’s Smarter Commerce pentru a se co-necta cu comunitatea de marketing și cei 30.000 de membri ai săi. �

Am avut ocazia să îi adresăm o întrebare în acest sens lui Bill Payne, Vice President CRM & Industries, Global Process Services, IBM.

Rep.: Astăzi datele personale au valoa-re și unele companii fac tranzacții cu ele. Multă lume nu este conștientă de acest lu-cru, se gândesc „nu este vorba decât despre numele meu, despre adresa mea, despre comportamentul meu la cumpărături, nu prea îmi pasă că cineva ajunge să dețină aceste informații”. Problema este că aceste date au o valoare uriașă, datorită anali-zelor care se pot face cu ele. Cum putem rezolva această problemă? Putem să-i educăm pe oameni? Probabil nu, pentru

că ar dura prea mult. Avem nevoie de legi care să limiteze utilizarea acestor date?

Bill Payne: Nu vă pot da decât un răspuns personal, neoficial. Cred că proble-ma trebuie tratată de fiecare țară în parte. Nu văd cum s-ar putea face o legislație globală. În anumite țări chiar și atunci când primești o carte de vizită trebuie să întrebi dacă persoana respectivă este de acord să o contactezi ulterior. Țările legiferează în mod diferit accesul la informațiile perso-nale. Cred că vom evolua către standarde deschise. Dar chiar și atunci când există standarde, există oameni care le încalcă, au un comportament neadecvat. Presupun că aveți zăvor și încuiați ușa de la casă

atunci când plecați. Pe vremea bunicilor noștri acest lucru nu era necesar. Societa-tea se schimbă, tehnologia evoluează, și soluțiile de protejare a intimității și a date-lor personale vor evolua. �

Pentru mai multe informații puteți urmări și hashtag-urile de pe Twitter #IBMSCGS, #SmarterCommerce, #GetRealChat și @IBMSmrtCommerce.

Cum protejăm intimitatea în Big Data?Big Data presupune colectarea unor volume uriașe de date despre cine suntem, ce și cum

facem, despre obiceiurile noastre comportamentale. Întrebarea care se pune este dacă intimitatea noastră nu este afectată, dacă suntem conștienți de aceste implicații și dacă ar

trebui luate anumite inițiative legislative în acest sens.

Bill Payne, Vice President CRM & Industries, Global Process Services, IBM

www.ittrends.ro

14 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012I N T E R V I U

IT TRENDS: Ați aniversat recent 12 ani de la înființare. Am putea spune că Star Storage a terminat liceul și a luat „bac”-ul cu brio. Care au fost cele mai importante repere și realizări din acești primi 12 ani?

Cătălin Păunescu: Am construit com-pania Star Storage pe principii simple, dar permanent valabile: sinceritate, ones-titate, integritate, iar aceste principii vor rămâne fundația pe care vom construi și de acum încolo, întotdeauna. Îmi place să cred că succesul pe care îl avem astăzi este rezultatul celor peste 12 ani de etică profesională, de relații oneste cu partenerii și angajații noștri și a menținerii angaja-mentului nostru de îmbunătățire a vieții comunității în care ne desfășurăm activi-tatea. Am evoluat continuu în toți acești ani, pe scurt povestea noastră de succes începe cu lansarea Centrului de Soluții, în care ne invităm clienții și potențialii clienți să testeze soluțiile pe care le oferim, inclu-siv să demonstrăm conceptele care stau la baza acestor soluții. Am continuat în 2001 cu deschiderea Centrului de Con-versie a documentelor, care este în prezent cel mai mare și cel mai performant centru de arhivare electronică și pe microfilm din Europa Centrală și de Est, cu o capacitate de procesare de peste un milion de pagini pe zi, prin care oferim servicii de scanare, microfilmare, arhivare electronică, precum și protejarea și accesarea arhivei electro-nice prin serviciile de găzduire și gestiune a arhivelor electronice în conformitate cu Legea nr. 135/2007 privind arhivarea do-cumentelor în formă electronică. În 2008 am deschis și Centrul de Producție a Docu-mentelor, oferind astfel servicii de prin-tare, împlicuire și livrare a documentelor,

ceea ce ne-a permis să oferim clienților cele mai bune soluții și servicii end-to-end de protecție și management al informațiilor. 2009 a fost anul în care am lansat Centrul de Date din București, construit în con-for mitate cu standardul TIA-942 de nivel Tier-3, oferind astfel disponibilitatea ga-ran tată a facilităţilor (electroalimentare, climatizare) de 99,98% pe an, garanții solide pentru nivelul ridicat de securitate şi disponibilitate a infrastructurii găzduite aici. Facilitățile tehnice de care dispunem, combinate cu calificarea și specializarea experților noștri, ne-au adus în poziția de leader în soluţii pentru protecţie şi mana-gement al informaţiilor în România. Cam acestea sunt principalele repere, foarte pe scurt, și trebuie să recunosc că prefer întotdeauna ca faptele, clienții și piața să spună mai multe despre Star Storage decât să descriu eu. Mai adaug doar că un exem-plu de astfel de referențiere este faptul că Star Storage a elaborat și implementat un sistem de management al calității, căruia i se supune constant, fapt demonstrat de certificările obținute.

ITT: În plină criză economică, într-un an mai mult decât tulbure pentru țară, într-o economie aflată în cel mai bun caz în stagnare, în prima jumătate a anului

ați înregistrat totuși o creștere a cifrei de afaceri cu 27%. Care sunt factorii care au determinat acest succes?

CP: Factorul principal care a condus la acest rezultat este concentrarea noastră în 2011 pe consolidarea activității, a relațiilor cu clienții, a analizei atente a nevoilor lor, a tendințelor pieței și pe investiții care să ne permită să intrăm în forță în 2012, cu „lecțiile făcute”, astfel încât acum să cu-legem roadele. Cred că ne vom menține trendul ascendent și în a doua jumătate a anului, deși contextul economic și politic nu este deloc încurajator.

ITT: Ce servicii noi ați lansat în acest an și ce pregătiți pentru perioada următoare?

CP: Star Storage a lansat în prima jumă-tate a acestui an noua generaţie de servicii StarVault Cloud pentru clienţii persoane ju ri dice. Planurile pentru acest an și pen-tru perioada următoare sunt legate de îm-bo gățirea permanentă a portofoliului de servicii StarVault Cloud cu noi servicii din toate cele 3 tipologii Cloud: Infrastructure as a Service (IaaS), Platform as a Service (PaaS) și Software as a Service (SaaS). De asemenea, am îmbunătățit din punct de vedere al ergonomiei și performanței servi-ciile de găzduire și gestiune a arhivelor elec tronice în conformitate cu Legea

Privire matură asupra serviciilorde Romulus Maier

Cătălin Păunescu este Managing Direc-tor Star Storage. În această calitate, domnia sa a discutat cu revista IT Trends pe tema serviciilor oferite

pieţei locale, dar şi a cerinţelor acesteia, mai mult sau mai puţin conştientizate, mai mult sau mai puţin deja intrate în funcţiune.

CăCăC tătătălilin nn PăPăPăununu esesescuucucu, , MMaMananan gigigigingngngng DDDDDiririririrrecececececctotototototor rrrrr StStStStSttaaararararar SSSSSStoraaaaaaaaaagegegegegegegegeggegegegegegeggegegeeee

www.ittrends.ro

15Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

I N T E R V I U

nr. 135/2007 privind arhivarea documen-telor în formă electronică, având avantajul că oferim acest serviciu din propriul cen-tru de date, controlând în acest mod toate componentele (facilități, infrastructură, co -mu nicație, aplicații).

ITT: Ce anume diferențiază Centrul de Date Star Storage de alte centre de date din țară și chiar din regiune? Ce planuri de dezvoltare aveți?

CP: Centrul de date Star Storage este sinonimul excelenței în materie de centre de date. Proiectarea acestui spațiu a fost realizată conform cerințelor standardelor TIA-942 și Uptime Institute la nivel Tier-3, iar din 2009, anul construcției, am asigu-rat o disponibilitate de 100% a tuturor facilităților.

Această poziționare de excelență este susținută și de alte caracteristici ale centru-lui de date: are o suprafață de 800 mp, este situat la 8 km de centrul oraşului București într-una din cele mai sigure clădiri din România și la distanță de obiective cu potențial de risc (aeroport, culoar de ateri-zare, stații de alimentare, unități militare, zone inundabile etc.), oferă protecție anti-seismică a echipamentelor și monitoriza-rea continuă a locației de către personalul Star Storage în NOC (Network Operation Center), punctele de acces sunt securizate. Avem proceduri stricte de control al acce-sului pe nivele de securitate, ușă rotativă securizată cu cititor biometric, suprave-ghe re video și management centralizat al securității 24x7. Centrul de date Star Storage este construit pentru a oferi maxi-mum de disponibilitate. Bateriile UPS sunt capabile să susțină alimentarea locației pen tru 15 minute, iar generatoarele diesel pot asigura alimentarea cu energie elec-trică până la restabilirea alimentării cu energie de la rețea în cazul unei eventuale defecțiuni. Designul de infrastructură este N+1, 2N sau chiar 2N+1 care să permită întregului sistem să lucreze fără întreru-pere în cazul în care anumite componente ar ceda.

Serviciile Star Storage de colocare in-clud alimentare prioritară cu combustibil prin intermediul cărora, în cazul unei în-treruperi pe termen lung a alimentării de la rețea, este asigurată alimentarea perma-nentă a generatoarelor. De asemenea, Cen-trul de date Star Storage este protejat îm-potriva incendiilor cu ajutorul unui sistem

cu dublă detecție implementat atât sub podeaua supraînălțată la 84 cm, cât și dea-supra podelei tehnologice. Stingerea even-tualelor incendii se face prin deversare de gaz inert care scade nivelul de oxigen din aer, inhibând astfel arderea. Deversarea nu afectează sub nicio formă echipamen-tele sau personalul aflat în incintă în mo-mentul demarării procedurilor de stingere.

Sistemul de climatizare a fost proiectat și implementat conform recomandărilor ASHRAE (American Society of Heating, Refrigerating and Air-Conditioning Engi-neers), din ghidul de referință în domeniu - Thermal Guidelines for Data Processing

Environments. Menționez și că sistemul de climatizare este redundant, cu distribuția aerului pe sub podeaua înălțată la 84 cm, pentru un control maxim al temperaturii, cu numeroasele echipamente de răcire, dar și cu un sistem de îndepărtare a căldurii și menținere a unei umidități necesare pen-tru a înlătura descărcarea statică.

Referitor la planurile de viitor, inten-ționăm să dezvoltăm un al doilea centru de date la Jucu, în județul Cluj, prin care vom oferi aceeași calitate și performanță a serviciilor cu care ne-am obișnuit clienții. Acest nou centru de date va funcţiona în oglindă cu centrul de date din Bucureşti și sunt mai multe motive care au condus la

această opțiune de a investi la Jucu, cum ar fi, în ordine, forţa de muncă înalt calificată din zonă, structura geologică a zonei Jucu, care este puţin expusă la cutremure și particularităţile reţelei de electricitate din parcul industrial, care este legat deopotrivă la reţeaua de alimentare cu curent electric a oraşului Cluj-Napoca şi la cea a oraşului Turda, astfel că, în ipoteza în care o reţea ar fi afectată de o pană de curent, parcul industrial va fi alimentat de cealaltă reţea.

ITT: Care sunt principalele argumente ale potențialilor clienți care încă opun rezistență la vânzarea de servicii în cloud și cum le demontați?

CP: Serviciile Cloud sunt abia la început, nu numai la noi, ci și la nivel mondial. Este normal ca la început să existe preocu pare și uneori neîncredere referitoare la secu-ritatea, disponibilitatea și performanța serviciilor livrate din cloud. Însă sunt con-vins că ne aflăm în zorii unei noi ere pe care o vor deschide aceste servicii în IT și că acesta este viitorul către care ne îndreptăm. Ne forțează mediul economic actual, din ce în ce mai competitiv și cu tot mai multe constrângeri, care determină companiile să caute permanent soluții prin care să poată reduce cheltuielile, inclusiv pe cele de IT&C, fără însă a face compromisuri le-gate de calitatea serviciilor. Prin urmare, am dorit ca Star Storage să fie vârf de lance în această nouă orientare în IT, astfel încât utilizarea serviciilor StarVault Cloud oferite de noi sau externalizarea infrastructurii IT și a centrului de date către Star Storage să fie o astfel de soluţie, care aduce incontes-tabil beneficii majore și imediate: se reduc costurile și apare posibilitatea direcţionării investiţiilor către activităţile de bază; se utilizează capitalul pentru activitatea de bază, nu pentru investiţii în infrastructu-ra IT&C; se plăteşte exact cât se foloseşte şi doar când este nevoie – fără costuri ascunse; se elimină eforturile și riscuri-le asociate cu implementarea şi operarea infrastructurii IT&C şi se păstrează focusul pe activitatea de bază. Nu în ultimul rând, vreau să adaug și că serverele virtuale co-mandate sunt configurate și provizionate în mai puțin de 5 minute de la comandă, ceea ce spune multe despre oportunitățile oferite de Serviciile StarVault Cloud. �

Interviul complet poate fi citit pe site-ul www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

16 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012e H E A L T H

Intel este, de asemenea, o companie cu o lungă istorie și experiență în a încheia parteneriate cu diferite companii, cu moduri de abordare diferite, pentru a găsi soluții mutual benefice la o mulțime de pro-bleme. Acest lucru se întâmplă deoarece Intel privește problemele care apar ca pe niște oportunități. Oportunități de a rezolva ceea ce părea de nerezolvat. De a colabora în moduri noi și neașteptate. Acesta este un punct de vedere de care sănătatea are nevoie, deoarece acest domeniu nu se confruntă doar cu probleme obișnuite. Costurile cresc într-un ritm alarmant. Milioane de oameni nu au acces la servicii acceptabi le de sănătate. Ineficiențele care se regăsesc pe toate palierele servici-ilor de sănătate fac imposibilă acordarea unor servicii medicale de calitate. A sosit timpul ca aceste probleme să fie abordate. Acționând astăzi putem schimba modul în care pacienții și personalul medical vor interacționa în periodele care vor urma. Haideți să găsim noi căi și modalități de acordare a serviciilor de sănătate. Este timpul să facem conexiunile necesare între informații și să le punem în slujba noastră. Haideți să facem acest lucru punând accentul pe eficiența cu care sunt cheltuiți banii, mai mult ca niciodată. Dar, cel mai important, haideți să începem imediat acest lucru.

Haideți să schimbăm modul în care sunt acordate serviciile de sănătate. Ținând cont de istoria Intel în domeniul inovației, avem cunoștințele și experiența necesară să conectăm oamenii și infor-mațiile altfel decât am făcut-o până acum. Dispunem de tehnologiile care să permită tranziția de la acordarea unor servicii de sănătate re-active, cum se întâmplă astăzi, la o abordare care să pună sănătatea pacienților în centrul atenției.

Perspective IT în domeniul sănătății� Ce reprezintă Big Data în domeniul sănă-tății? - În sănătate datele au semnificații dife-rite pentru diferiți actori implicați. Big Data (colecțiile mari de date) au semnificații diferite pentru actori diferiți. O semnificație ar fi să dispui de colecții foarte mari de date, unifi-cate, care să acopere întreaga experiență și istorie a pacientului. Toate datele, de la ceea ce li se întâmplă acasă și până la o operație pe cord, dacă este cazul, în spital și despre toate interacțiunile pe

care acesta le are. O astfel de agregare a datelor este foarte puternică.Pe de altă parte, dacă privești Big Data, există două componente, una care este legată de dimensiunea fișierelor în care sunt stocate datele și o a doua componentă este legată despre modul în care poți analiza acele date. Cei care administrează aceste date au nevoie de o abor-dare nouă. Acele date nu sunt produse doar între 4 pereți, ci vin din surse foarte diferite, unele chiar din viața de zi cu zi a pacienților. Ce trebuie schimbat este modul în care sunt tratate acele date.Pe de altă parte, în acest domeniu, există încă multe disonanțe și se simte lipsa unei standardizări. Cu siguranță acest lucru se va schimba în viitor și în foarte puțini ani de acum încolo vom vedea o evoluție.

� Cum pot fi contabilizate serviciile de sănătate? - În perioada următoare vom asista la schimbări majore în ceea ce privește con-tabilizarea serviciilor de sănătate. Acum există o foarte lungă tradiție care urmărește plata volumului de servicii medicale prestate. Numărul de vizite și consultații pe care un medic le efectuează, numărul de rețete medicale eliberate, numărul de analize medicale efectuate. Totul este plătit cu un tarif specific presațiilor efectuate, înmulțit cu numărul acestora. Și percepția este că cu cât beneficiezi de mai multe servicii medicale presate cu atât ar trebui să fie mai bine. Însă există un număr limitat de resurse. Și un număr mai mare de analize nu este neapărat un lucru bun pentru pacient. Lumea se schimbă și în viitor nu se va mai plăti volumul de servicii medicale presate ci calitatea acestora. Contabilizarea serviciilor medicale va schimba practica medicală. Ideea este că nu întotdeauna trebuie să te prezinți la un serviciu de urgență. Există diferite componente ale sistemului de sănătate, academic, spi-tale generaliste, spitale specializate, medici de familie etc. Toate acestea sunt necesare, dar dacă vrem să vorbim despre eficiență în cheltuirea banilor toate acestea trebuie tratate împreună.

Eficiența ține și de modul în care pacienții sunt conectați cu per-sonalul medical și de modul în care tehnologia este utilizată pentru administrarea fluxurilor de lucru. Sunt utilizate dispozitive mobile? Ce fel de dispozitive? Cât de sigură este comunicarea între aceștia? Important este ca personalul medical să se concentreze asupra actului medical și nu asupra modului în care ar trebui folosită tehnologia, prin urmarea aceasta trebuie să fie cât mai intuitivă și mai ușor de folosit.

Intel în domeniul sănătății

În domeniul calculatoarelor personale și al altor dispozitive electronice, toată lumea a auzit de Intel și de ceea ce oferă. Este vorba despre tehnologie inteligentă, despre fiabilitate, despre

productivitate la costuri eficiente. Este vorba despre puterea tehnologiilor care vor modela ziua de mâine. Dar ce legătură are Intel cu domeniul sănătății? În afară de o lungă istorie în zona inovării tehnologice, Intel are cunoștiințele necesare și experiența de a conecta oamenii și informația în noi moduri. Intel are tehnologiile necesare care pot asigura tranziția de la asigurarea unor servicii medicale reactive, așa cum se întâmplă astăzi către o abordare care să pună sănătatea pacienților în centrul atenției.

www.ittrends.ro

17Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

e H E A L T H

În perioada următoare vom vedea o tranziție de la plata volumului de servicii prestate către o plată axată pe calitatea serviciilor prestate. Iar asistența medicală se va muta din ce în ce mai mult dinspre cabinetele medicale către locuințele pacienților utilizând tehnologia, pornind de la o comunicare securizată prin mesaje, la videoconferințe, ceea ce va permite o comunicare mai eficientă între medici și pacienți.

� Cum vor schimba ecosistemul cei care plătesc serviciile medicale? - Rolul societăților de asigurări care plătesc serviciile medi-cale acordate pacienților este extrem de important și va crește implica-rea lor în modul în care serviciile medicale sunt acordate. Pentru ca să supraviețuiască acestea vor trebui să își supravegheze și administreze mai bine costurile. Acestea ar fi și primii beneficiari ai îmbunătățirii calității serviciilor medicale acordate. Din acest motiv vom asista la o mai strânsă colaborare între societățile de asigurări și medici în pe-rioada următoare și chiar la o mai strânsă colaborare cu pacienții.

� Care este rostul dispozitivelor mobile în sănătate? - O mulțime de medici folosesc deja smartphone-uri, tablete și laptop-uri pentru a comunica. Le folosesc și acasă și tind să le folosească tot mai mult și la serviciu. Faptul în sine este pozitiv, pentru că îi familiarizează pe aceștia cu tehnologia. Pe de altă parte, însă, aceste dispozitive nu oferă suficientă securitate în utilizarea lor și informații sensibile de-spre pacienți și actul medical pot ajunge să fie interceptate de cei care nu ar trebui să aibă acces la ele. Din acest motiv Intel recomandă uti-lizarea tehnologiei și dispozitivelor adecvate în actul medical.

Cum se implică Intel în domeniul sănătății?Tehnologiile IT dezvoltate de Intel ajută la remodelarea viitorului sănătății pe tot globul, indiferent de continent. Accesul la servicii de sănătate de calitate și accesibile este importantă pentru oricine. Din acest motiv Intel se implică în domeniul sănătății … Oriunde!

Programul Intel World AheadToate națiunile se confruntă cu problema oferirii unor servicii medi-cale de calitate și accesibile. Acest lucru este și mai acut resimțit în zonele sărace, aflate în dezvoltare, în care serviciile medicale precare și sărăcia merg mână în mână, bolile cronice se răspândesc, resursele sunt mai mult decât limitate, personalul medical este insuficient iar o vizită la medic poate implica o călătorie dificilă și scumpă.

Tehnologiile digitale oferă oportunitatea de a atenua aceste pro-bleme, extinzând accesul la serviciile medicale și utilizând mai efi-cient resursele atât de limitate. Intel crede într-un viitor mai bun și mai crede că pentru a-l crea trebuie acționat acum, fără întârziere, și din acest motiv colaborează cu guvernele și cu liderii din sectorul medical,

din întreaga lume, pentru a demonstra că se poate și a reduce barierele către prestarea unor servicii medicale mai bune.

Programul Intel World Ahead (Intel pentru lumea de mâine) în-lesnește accesul la tehnologii relevante și la infrastructuri de co mu-nicații de bandă largă prin 200 de programe, implementate în peste 70 de țări. Programul se concentrează pe soluții practice, pe colabo rarea cu companii de tehnologie, cu bănci, cu operatori de telecomunicații, cu furnizori de servicii, autorități din domeniul medical, universități, comunități locale și alți parteneri.

Multe națiuni se confruntă cu o insuficiență de personal, fie că este vorba despre medici, asistente medicale, farmaciști sau de alți lucrători din domeniul medical, dar și cu izolarea geografică, care îi impiedică pe specialiști să rămână conectați cu noutățile și cu noile descoperiri. Programul Intel urmărește instruirea personalului medical în utilizarea tehnologiilor digitale, pe creșterea adopției în utilizarea acestor tehnologii, dar și pe menținerea acestora în contact cu noile cunoștiințe.

În India, Intel oferă sprijin în cadrul programului digital de educație medicală, menit să pregătească un număr mai mare de cadre medicale. În 35 de campusuri studențești Intel a instalat rețele wireless pentru studenți. De asemenea, Intel a oferit un program de achiziționare de PC-uri la un cost redus, ceea ce a permis unui număr de 18.000 de studenți să își achiziționeze laptop-uri. Programe similare se află în implementare în Pakistan, Vietnam și Filipine.

În Turcia, Intel a sprijinit Ministerul Sănătății să implementeze un program pentru medici și asistente și alți angajați din sistemul medi-cal, care a înrolat peste 10.500 de participanți, într-un program de instruire de 8 luni, și care le-a facilitat achiziția de PC-uri.

În China au beneficiat de programul Intel, de instruire și de achiziționare de PC-uri, un număr de peste 5 milioane de lucrători din sistemul de sănătate.

În România, Intel a colaborat cu un ONG, Panasonic și Infoworld Software pentru dezvoltarea unei soluții de asistență clinică mobilă care să îmbunătățească calitatea serviciilor post-spitalizare și de trata-ment la domiiliu, pentru pacienții cu boli cronice. Datorită acestui pro-gram, 30 de asistente medicale pierd mai puțin timp cu documentarea și se pot ocupa mai mult timp de pacienții lor. De la locuințele aces-tora ele pot comunica în timp real date către medicii din 18 spitale, îmbunătățind în acest mod calitatea tratamentelor și a rezultatelor obținute în urma acestora. Costurile totale de asistență medicală sunt reduse în acest fel reducându-se internările repetate și intervențiile de urgență. �

www.ittrends.ro

18 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012T E H N O L O G I E

Potrivit previziunilor acestui studiu, reţelele sociale vor juca un rol crucial, schimbând pur şi simplu modul în care comunicăm, facem afaceri, creăm brand-uri, ne facem prie teni sau privim la televizor.

„Foloseşti social media? Ai cont de Face-book sau de LinkedIn? Sau de Instagram? Ori de Twitter, poate? Foursquare? MySpace? Pinterest? Google+? Probabil că ai răspuns cu NU la câteva dintre întrebările de mai sus. Dar foloseşti e-mail-ul? Răspunsul este aproape sigur DA. Momentan, e-mail-ul pare un canal de comunicare de neînlocuit. Dar creşterea popularităţii reţelelor sociale a făcut ca tinerii să uite de e-mail. Mai mult, comu-nicarea de afaceri şi schimbul de informaţii profesionale se face tot prin inter mediul plat-formelor so ciale. Până în anul 2020, e-mail-ul va dispărea. Indiferent că eşti adolescent pa-sionat de skateboarding sau ministru, comu-nicarea online se va desfăşura printr-o singură interfaţă. Şi dacă acest lucru pare o schimbare majoră, este doar începutul”, avertizează Jan Krans, Expert în Social Media, membru al Comunităţii Ştiinţifice din cadrul Atos.

„Până în prezent, social media a gravitat în jurul indivizilor – explică Jan Krans – dar în viitor va gravita în jurul evenimentelor. În anul 2020 mă aştept ca social media să fie similară unui post de televiziune actual. Va oferi o experienţă vizuală bogată – toate ca-nalele vor fi uşor de urmărit. La fel cum se-lectezi posturile pe ecranul unui televizor vei selecta şi canalele sociale. Până în anul 2020, toate informaţiile vor fi partajate şi un procent mult mai mare din comunicarea scrisă va fi generată prin comenzi vocale, nu tastată, ca până acum. Redactarea prin comandă vocală va face ca informaţiile să fie mai rapid ac-cesibile prietenilor, inclusiv atunci când eşti la volan sau, dacă eşti spor tiv, în timp ce faci

sport. Această transformare va fi facilitată de accesibilitatea teh no logiilor cloud”, a subliniat futurologul Atos.

Iată şi câteva date statistice comparative cu privire la impactul social media în prezent şi în 2020:

� Dacă pentru Jocurile Olimpice de la Londra se estimează că aproximativ 1 miliard de persoane vor partaja informaţii despre competiţie, până în anul 2020 partaja rea informaţiilor prin reţelele sociale urmează să înregistreze o creştere de 3.000%.

� Dacă pentru Jocurile Olimpice din 2012, audienţa estimată în reţelele sociale se ridică la 4 miliarde de persoane (totalizând 57% din populaţia lumii), pentru Jocurile Olimpice din 2020, futurologii estimează o creştere până la cel puţin 5 miliarde de persoane (ţinând cont că două treimi din populaţia Globului va avea acces la conexiuni mobile de mare viteză).

� Dacă pentru Jocurile Olimpice din 2012 se preconizează că 1.000 de atleţi vor folosi Hub-ul Olimpic (hub.olympic.org), până în

2020 se estimează că toţi cei 10.500 de atleţi vor fi prezenţi pe Hub.

� Pentru Jocurile Olimpice din 2012 se estimează că cei 1,3 mi liarde de utilizatori activi de Facebook, YouTube şi Twitter îşi vor exprima preferinţa pentru anumite activităţi sportive acordând 420.000 de „Like”-uri, în timp ce pentru Jocurile Olimpice din 2020, futurologii preconizează că cei 4,3 miliarde de utilizatori estimaţi vor acorda 1,7 milioane de „Like”-uri.

� Dacă pentru Olimpiada de la Londra se preconizează 20.000 de mesaje/secundă pu-blicate pe Twitter şi 700.000 de persoane ca re le recepţionează („follower”-i), pentru Jocurile Olmipice din 2020 se estimează 660.000 de mesaje/secundă şi 2,8 milioane de destinatari („follower”-i).

� Dacă Jocurile Olimpice de la Londra au pagini oficiale pe Facebook, Twitter, YouTube şi Flickr, pentru 2020 se estimează că va exista un canal unic dedicat Jocurilor Olimpice, care va putea fi accesat prin diverse reţele sociale.

� Futurologii se aşteaptă, de asemenea, ca traficul în reţelele sociale să cunoască o creştere de 30% în 2020 faţă de anul curent.

Tot despre importanţa covârşitoare a reţe le lor sociale ne vorbeşte în acelaşi studiu şi Dmitry Chernyshenko, Preşedinte şi Director Executiv al Jocurilor Olimpice de la Sochi, 2014.

Futurologii dezbat viitorul tehnologiei în sportÎn timp ce noi toţi ne bucuram de Jocurile Olimpice de la Londra, futurologii, experţii în domeniul

sportiv şi experţii Atos atrăgeau atenţia asupra rolului tehnologiei în evoluţia sportu lui. Odată cu lansarea ediţiei digitale a concluziilor programului Ascent: „a vision for sport and tech-

nology”, Atos – Partenerul Internaţional IT al Jocurilor Olimpice şi Paralimpice – a dezvăluit o viziune dramatică asupra viitorului, ce ar putea transforma în mod radical experienţa sportivă a atleţilor, telespectatorilor, fanilor şi organizatorilor de evenimente până în anul 2020.

www.ittrends.ro

19Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

T E H N O L O G I E

„Comunicarea digitală şi prin reţele so-ciale este extrem de importantă. Logo-ul Jocurilor Olimpice de la Sochi a fost desenat astfel încât să reflecte acest focus în comuni-carea de ansamblu a Olimpiadei de la Sochi, din 2014. Logo-ul este prima emblemă olimpică ce formează o adresă web, punând astfel accentul pe creşterea audienţei prin intermediul platformelor digitale.” Referin-du-se la importanţa comu nicării directe cu fanii şi mass-media, Chernyshenko adaugă: „Niciodată până acum nu a existat o platformă care să ne permită să răspundem la comentarii sau întrebări în timp real. Reţelele sociale ne oferă oportunitatea unică de a interacţiona direct cu oa-menii care vor vizita şi susţine Jocurile Olimpice din Rusia.”

Utilizarea Big Data determină îmbunătăţirea performanţelor sportivePână în anul 2020, succesele sportive şi tehnologia informaţiei vor fi legate inextricabil. Celestino Guemes, Expert Big Data în cadrul Atos, ne vorbeşte despre conexiunea dintre atleţi şi analişti.

Atletul măsurabilPână în anul 2020, antrenorii îşi

vor putea ajusta tacticile în timp real, pornind de la măsurătorile biometrice ale fiecărui atlet.

� Nivelul de hidratare – un senzor va folosi unde radio pentru a măsura nivelul de deshidratare din timpul exerciţiilor, indicând ori de câte ori este necesar consumul de apă.

� Consumul de oxigen – senzori amplasaţi pe tricoul atleţilor vor măsura frecvenţa inspiraţiilor şi expiraţiilor. Astfel, ritmul respi-rator corelat cu nivelul de oxigen din sânge vor evalua eficienţa consumului de oxigen.

� Ritmul cardiac – un electrocardiograf conectat la smart kit-ul atletului va monitoriza bătăile inimii acestuia, oferind indicii asupra ritmului de lucru, asupra energiei nervoase şi semnalând eventuale neregularităţi ce ar putea constitui un avertisment pentru traume cardiace.

� Puterea musculară – senzorii unui electromiograf conectat la smart kit-ul atletu-lui vor înregistra semnalele electrice transmise de muşchi, indicând semne de oboseală sau răniri iminente.

� Mişcarea – subtilităţile tehnice vor fi detectate prin analiză video şi feedback

de la smart kit (de exemplu, încălţămintea inteligentă).

� Răspunsul vizual – senzori oculari vor măsura răspunsul subiectului la stimulii vi-zuali (de exemplu, cât de bine interceptează mingea).

� Jocurile minţii – undele cerebrale măsurate electroencefalografic prin căşti sau mici sen zori adezivi vor oferi o analiză pertinentă asupra stării mentale a atletului. Astfel, antrenorul va avea o perspectivă clară asupra nivelului de relaxare, de concentrare

sau de agitaţie mentală în momentele de presiune maximă. În consecinţă, antrenorul va putea relua antrenamentele pe măsură ce nivelul de concentrare mentală al atletului se îmbunătăţeşte şi îl va între rupe atunci când concentrarea este slabă. Înaintea executării unei lovituri de pedeapsă („penalty”), de pildă, în loc să-şi privească jucătorii în ochi, încercând să-i ghicească pe cei care-şi vor păstra cumpătul, antrenorul îi va desemna pe

cei care vor şuta la poarta adversă în funcţie de datele transmise de electroencefalograf.

Sporturi care generează revoluţia datelorNavigaţieFie că vorbim de GPS sau de imagini vi-

deo de înaltă definiţie pentru analiza atentă a manevrelor făcute pe mare, datele joacă un rol important. Adaptate după cele din sistem mili-tar, instrumentele de prognoză meteo sunt ca-pabile să furnizeze informaţii detaliate asupra condiţiilor atmosferice dinaintea fiecărei curse.

AtletismImaginează-ţi o echipă de 20 de

oameni de ştiinţă şi tehnicieni ana-lizând fiecare detaliu al cursei tale de 100 de metri, în timp ce o cameră face zoom lângă tine şi filmează la un ritm de 1.500 de cadre pe secundă. Pentru atleţii cei mai performanţi, aceasta reprezintă o zi obişnuită de antrena-ment.

RugbyRugby-ul a fost primul utilizator de

GPS pentru captarea datelor despre jucători. Jucătorii de elită poartă moni-toare GPS, ge nerând astfel date fo-losite pentru măsurarea performanţei, urmărirea riscurilor de accident şi identificarea abilităţilor specifice unei poziţii de joc.

CiclismPerformanta echipă de ciclism a

Marii Britanii foloseşte un sistem de măsurare a timpului bazat pe tehnolo-gie militară. Sistemul utilizează lasere şi coduri de bare pentru identificarea

exactă a cicliştilor, stabilirea timpilor interme-diari şi date referitoare la viteza de deplasare. Bicicletele înregistrează şi transmit în timp real informaţii privind viteza de mişcare şi acceleraţia, datele fiind recepţionate prin video streaming pe tableta antrenorului.

Dacă găsiţi interesante datele de mai sus, puteţi afla mai multe accesând studiul integral: http://content.yudu.com/A1xnjn/ascent/. �

Atos este o companie internaţională de servicii IT, cu venituri anuale de 8,7 miliarde de euro şi 74.000 de angajaţi în 42 de ţări. Atos este prezentă în România din iulie 2011, după preluarea Siemens IT Solutions and Services de compania franceză de soluţii IT, Atos Origin. În prezent, Atos România are 350 de angajaţi - în Bucureşti, Timişoara şi Braşov - care furnizează servicii de tranzacţii hi-tech, consultanţă, integrarea sistemelor şi servicii gestionate. Până la sfârşitul anului 2012, echipa Atos România se va extinde cu aproximativ 100 de angajaţi de toate nivelurile - de la posturi dedicate studenţilor şi tinerilor absolvenţi, până la poziţii deschise pentru seniori în domeniul IT.

Despre Atos România

www.ittrends.ro

20 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012S O L U Ţ I I

Conceptul cloud-computingSe poate spune că o aplicaţie implementată via „cloud-computing” reprezintă o reu-niune de resurse informatice puse la dispoziţia mai multor utilizatori finali fără a avea cu aceştia legături fizice predefinite. Cum resursele (de informaţii şi de calcul) sunt furnizate la cerere prin Internet (sau VPN), ca servicii, noul sistem poate fi pri-vit ca o formă democratizată (relaxată) a robustului şi clasicului model informatic „client-server”. De fapt, „cloud compu-ting” este doar faţa actuală a unui concept mai vechi, „distributed computing”, care propunea folosirea concertată de resurse computaţionale aflate în locaţii disperse. (Primele aplicări menţionabile de „calcul-distribuit” au vizat domenii mai academice, precum seismologie, climatologie şi astro-nomie.)

Putem identifica la actualul „cloud-com-puting” câteva caracteristici definitorii:� resursele (de date şi de calcul) apar

utilizatorului ca fiind virtualizate (ele pot rezida pe mai multe servere interconectabile spre a constitui/furniza un serviciu unitar);� scalabilitate dinamică (când volumul

de date creşte/scade semnificativ sau când numărul de utilizatori fluctuează, sistemul poate decide automat (de)conectarea de resurse);� resursele (date şi calcul) sunt oferite/

exploatate ca servicii prin intermediul In-ternetului (sau a unui VPN, ori printr-un intranet), iar de obicei partea de „client” este relativ limitată. (O diferenţiere între „grosimile” clientului se poate revela com-parând două aplicaţii GIS publice: Google Maps şi Google Earth.)

Din perspectiva evoluţiei, „cloud compu-ting” consemnează mutarea aplicaţiilor şi datelor (anterior găzduite local) către un set dispers (şi vag) de servere şi data-center-e.

În privinţa diseminării resurselor in-formatice prin reţeaua publică, trebuie reţinut că – acolo unde nu se acceptă un acces liber/public (date sensibile, protejarea dreptului de proprietate, risc de atac infor-matic) – se recurge la opţiuni suplimentare de securizare a comunicării între servere şi utilizatori (gen VPN).

Revenind la zona noastră de interes, putem încadra aici orice tehnologie GIS care permite crearea, editarea, analizarea şi pu-blicarea de material cartografic (pe partea de server), şi respectiv accesarea, vizualiza-rea şi upload-area (actualizarea în sus) de date geospaţiale.

Aplicaţii geospaţiale „cloud”O implementare geoinformatică se înscrie în zona „cloud-computing” dacă are ca obiect:� stocarea de date geospaţiale (pentru

colaborare în grupuri profesionale largi sau pentru diseminare publică);� aplicaţii efective/tematice accesate de

utilizatori finali de tip Web.Avantajele abordării „cloud” sunt destul

de clare pentru mai toate domeniile (co-laborarea mai necondiţionată tehnologic la dezvoltarea aplicaţiei/depozitului GIS; accesare instantanee şi necondiţionată tem poral/spaţial; diseminarea mai liberă a datelor; definire mai lejeră a schemelor/arhitecturilor/fluxurilor de aplicaţie/acces), însă cele pentru aplicări specifice apar ceva mai puţin evidente.

Pentru sistemele geoinformatice putem identifica câteva direcţii cu potenţial sem-nificativ de aderenţă la abordarea „cloud”:� stocarea distribuită a volumelor mari

de date (mai ales pentru cartografia cu foto-grame rasteriale);� analize geospaţiale pretenţioase (adică

sarcini problematice prin volumul de calcul, prin volumele imense de date procesate,

sau caracterizate prin accese disperse/dis-contigue la date);� simulări de scenarii geospaţiale ample,

constituite din mai multe aspecte/fenomene înlănţuite/cuplate (poluarea solului/ape-lor/aerului, fenomene climaterice, efecte electro magnetice etc).

Materializările de aplicaţii geoinformatice „cloud” au la bază tehnologii Internet de procesare/publicare a datelor (protocoale/standarde precum WMS, WMTS, WFS, GML, KML, GeoXACML), organizate în arhitecturi distribuite. Vom mai observa că, deşi „cloud-computing” nu este o tehnolo-gie în sine (ci un concept), astăzi există şi tehnologii care îl au ca obiect (precum Win-dows Azure şi SQL Azure).

Material cartografic prin tehnologie „cloud”Ca şi în geoinformatica clasică, maniera de publicare cea mai versatilă rămâne cea vectorială (folosind tehnologii/platforme pre cum Google Maps Engine şi Adobe Flash). Însă cum deseori vom aprecia su-gesti vitatea imaginilor bitmap (satelitare/aeriene), aplicaţiile GIS pot recurge şi la pu-blicarea de cartografie raster (prin tehnolo-gii gen Google Maps Raster Engine) sau chiar la randare mixtă (vector + raster).

Materialul vectorial este mai suplu (informaţiile sunt mai idealizate), deci uşor transportabil prin conexiunile Internet, şi – aspect important – predispus la actualizări/modificări imediate (utilizatorii au acces la definiri geometrice) şi la diverse analize geospaţiale (definirile vectoriale fiind me-trice şi scalare). De cealaltă parte, materialul raster este mai dens (necesitând canal de transfer web mai generos/rapid), nu poate fi actualizat on-line (decât cu multă greutate) şi are potenţial redus de analizabilitate. Însă fotogramele excelează prin aspectul mai natural, mai prietenos minţii omului.

Pentru că pregătirea (împachetarea) materialului cartografic ce se diseminează către utilizatori are loc pe partea (virtuală) de server(e), sistemul va putea lua decizia de a angaja mai multe/puţine servere reale

GIS via „cloud-computing”de Mircea Băduţ

Conjunctura vremurilor a făcut ca materializările de „cloud-GIS” să funcţioneze practic înainte ca paradigma „cloud computing” să se fi revelat comunităţii IT. De ceva timp (şi nu puţin) putem accesa în mod public hărţi publicate pe Internet de firme precum Google sau Microsoft (Google Earth, http://maps.google.com/, http://www.bing.com/maps/).

Mai mult, putem chiar publica informaţii cartografice pe astfel de platforme.

www.ittrends.ro

21Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

S O L U Ţ I I

(servere de stocare sau de logică) atunci când cererea dinspre utilizatori creşte/scade. (Arhitectura de cuplare este scalabilă şi elastică, folosind la nevoie resurse re-dundante pentru creşterea fluxului sau a numărului de fluxuri de date.) O scalare poate avea loc şi atunci când apare cerinţa deschiderii aplicaţiei GIS către o piaţă nouă (către noi beneficiari), situaţie când virtualizarea stocării/diseminării datelor geospaţiale apare din nou benefică.

Modele de implementare prin „cloud computing”Se pot identifica trei tipuri de modele „cloud computing” aplicabile distinct sau în combinaţie:� SaaS (Software as a Service): aplicaţia

completă este furnizată integral utilizatoru-lui final ca un serviciu (înlocuind practic o aplicaţie informatică locală).� PaaS (Platform as a Service): servi-

ciul furnizează o platformă de aplicaţie (un middleware) pe care utilizatorul poate dez-volta/construi aplicaţii specifice. (Dezvolta-torilor li se oferă de la API-uri şi unelte la

baze de date şi sisteme de management al proceselor, iar aplicaţia finală pe care aceştia o vor realiza va rula pe infrastructura pe care o pune la dispoziţie şi o întreţine furni-zorul cloud-ului. Un exemplu de astfel de middleware îl constituie Microsoft Azure).� IaaS (Infrastructure as a Service):

cuprinde în primul rând hardware-ul şi tehnologia pentru stocare şi pentru calcul, sistemele de operare şi alte infrastructuri, care sunt furnizate ca servicii la cerere. (Exemple Amazon EC2, Amazon S3).

Putem simţi şi din această perspectivă unul dintre avantajele cheie ale abordării „cloud”, cel economic: utilizatorul plă teş te doar ceea ce foloseşte efectiv (nu achi zi-ţionează nici supercalculatoare, nici pa che -te de licenţe), fiind un fel de „outsour cing” al resurselor informatice.

În mod firesc, majoritatea producătorilor de soluţii GIS se adaptează tendinţei actuale de migrare spre „cloud-computing”, fie fo-calizându-se pe unul dintre modelele de mai sus, fie oferind soluţii vizându-le pe toate. �

www.ittrends.ro

22 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012T E N D I N Ţ E

Consumul excesiv de succes dăunează grav ISV-ului

de Mihai Nadăş

Dar înainte vă lansez o provocare. Dacă mâine v-ar întreba Jim Breyer care ar fi cele 5 cerințe tehnologice pe care orice pro-dus software ar trebuie să le îndeplinească ce i-ați spune? Ei bine, eu i-aș spune așa - dragă Jim, în 2013 orice ISV care se ia în serios trebuie să aibă un produs care fie respectă, fie are deja în execuție planul de a respecta următoarele principii:

1 Web UI. Web-ul a fost inventat în 1990, iar după 22 de evoluție a ajuns

la punctul la care poate servi aproape orice scenariu complex de interacțiune cu utili-zatorul. Există câteva categorii selecte de aplicații care încă pot folosi performanța drept contra-argument, însă ele pot fi numărate pe degetele de la o mână și nu fac altceva decât să reprezinte excepții care întăresc regula (e.g. Photoshop, Final Cut Pro, 3ds Max).

2 Arhitectură cloud-ready. Cloud Com-puting is here to stay și simplul fapt

că ne aflăm pe direcția de a privi resursele de calcul (ce odinioară reprezentau mân-dria oricărui ISV) ca o simplă comoditate confirmă această afirmație.

3 Model de business SaaS. Vânza-rea de software la cutie e pe punctul

de a apune. Cei care nu realizează asta o vor face mai repede sau mai târziu. SaaS permite accesul la o piață globală, o nouă abordare în vânzări, costuri reduse în ra-port cu piața accesibilă și venituri mai ușor de estimat.

4 Dispozitivele mobile - cetățeni de primă clasă. Din 2007 încoace asistăm

aproape la un marș triumfător al dispozi-tivelor mobile în defavoarea tradițonalelor PC-uri. Utilizatorii realizează valoarea pe care dispozitivele mobile o aduc pro duc-tivității și ușurinței de utilizare, ceea ce impune ca orice produs să aibă în vedere de la prima iterație modul în care va fi utilizată pe aceste noi platforme.

5 Modelarea de interacțiune socială. Succesul IRC, Wikipedia, Facebook,

Yammer, Chatter ne spun un singur lucru - interacțiunea socială, la fel ca în mediile offline, este posibilă, apreciată și, mai pre-sus de toate, crucială. Faptul că valoarea ei nu este evidentă încă pentru multe compa-nii ISV (care încă se reduc la a pune egal între social software și Facebook), arată cât loc avem pentru inovație pe o piață apa rent matură.

Nu am nicio îndoială că dacă ar fi să pornesc mâine dezvoltarea unui produs aș face-o respectând principiile de mai sus, la fel cum nu am nicio îndoială că lista de mai sus nu l-ar surprinde deloc pe Jim, ba mai mult, cred l-ar plictisi. Până la urmă pe bună dreptate - toate tehnologiile de mai sus au cel puțin 5 ani „vechime”.

Paradoxul schimbării îi afectează pe cei care au succesȘi acum să revenim la realitate. După cum spuneam, am interacționat cu cel puțin 20

de companii ISV din vestul Europei în ul-timul an, companii cu tradiție în industria software, multe dintre acestea fiind lideri în piețele în care activează (e.g. sănătate, leasing, turism, business process auto-mation), dar și tinere speranțe, companii

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fi-ind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder.

Yonder este o companie Europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.

Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

Sau de ce unele dintre cele mai de success companii ISV acționează împotriva schimbării, diferit modului în care o „firmă de apartament” ar aborda dezvoltarea unui produs software?

Am avut ocazia în ultima perioadă să lucrez cu mai multe companii ISV. Motivul a fost mai mult sau mai puțin același și anume cum văd eu treaba cu inovația și felul în care ar trebui ca acestea să aplice noile tehnologii pentru a-și reîmprospăta produsul și poziția pe piață. Am învățat multe lucruri din experiențele respective și aș vrea să împărtășesc câteva în

acest articol.

www.ittrends.ro

23Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

T E N D I N Ţ E

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOROMUNICAŢIILOR

startup care au pornit pe drumul spre succes aflându-se la primul lor produs.

Aveți idee câte companii ISV cu tradiție din cele 20 respectă toate principiile de mai sus? Zero. Mai grav decât atât este faptul că sunt unele care nu respectă nici măcar unul din ele. Cum arată lucrurile dacă ne uităm în schimb la startup-uri? Ei bine, în acest caz aproape toate dezvoltă sau au deja lansate produse pe baza celor 5 prin-cipii enunțate.

Întrebarea firească la care am încercat să aflu un răspuns bazat pe observații este de ce?. De ce avem pe de o parte companii cu capital, potente din punct de vedere finan-ciar, cu zeci de angajați, directori și consi-liu director plătiți să aibă grijă de succesul companiei și implicit al produselor sale și care nu reușesc să inoveze, ba mai mult ignoră complet inovația, lăsându-se expuși celor care sunt pregătiți să satisfacă nevoile pieței folosind noile tehnologii, iar pe de altă parte „firme de apartament” care de cele mai multe ori pornesc cu „bani de-acasă” sau din investiții modeste și care reușesc să pună pe picioare în câteva luni produse care schimbă modul în care se joacă jocul?

Moștenirea culturală într-o lume dinamică este principalul dușman al companiilor ISVAm încercat să-mi dau seama de ce apare această diferență și am identificat două motive principale:

1 Moștenirea culturală. Succesul este o armă cu două tăișuri și aici ambele

tăișuri au aceeași trăsătură - succesul confirmă strategia. Cu cât un ISV are mai mult succes cu atât el înțelege că nu are de ce să o schimbe. Și aici avem o întreagă tumoră malignă care se dezvoltă și face

ca organizațiile să-și piardă din agilitate, spirit antreprenorial și deschiderea față de inovație. Kodak este un exemplu per-fect de moștenire culturală malignă, iar Clayton M. Christensen scrie pe larg despre acest fenomen și companii similare Kodak în lucrarea sa intitulată „The Innovator’s Dilemma”.

2 Moștenirea tehnologică. Tehnologia este perversă și cu toane, la fel ca

moda. Însă spre deosebire de modă unde e suficient să schimbi o pereche de pan-tofi cu niște cizme ca să faci față cu succes schimbării, tehnologia lasă urme. Urme care se traduc în factori de decizie pe arii tehnice care au fost promovați tocmai din cauză că stăpâneau bine domeniul lor (acum apus), care, în final, ajung să lupte împotriva schimbării din varii rațiuni, frica de a nu deveni irelevanți fiind una dintre ele.

Și care este soluția?Soluția este altoirea culturală. Și aici nu mă refer la nimic cosmic, absurd sau me-sianic. Nu. Mă refer pur și simplu la acțiuni care să ducă la schimbarea setului de va-lori și principii pe care companiile care au ajuns impotente din punct de vedere ino-vativ trebuie să le urmeze. Iar la fel cum în botanică altoirea unei plante gazdă nu are sens decât dacă se împrumută o ramură de la o plantă diferită, dar totuși înrudită, la fel e și cu companiile ISV - schimbarea vine din exterior.

Eu sunt un promotor al ideii de Software Development as a Service (SDaaS), un mo-del care pornește de la ipoteza că rostul unui ISV este acela de a identifica nevoi în piață ce pot fi soluționate printr-un pro-dus software. Problema cu modul în care companiile ISV operează în acest moment

este că datorită maturității scăzute din industria software a ultimilor 30 de ani a rămas cumva tatuat în ADN-ul acestor companii că activitățile tehnologice țin de domeniul lor și că ei sunt cei care trebuie să se ocupe de asta. Așa am ajuns să avem departamente de dezvoltare specializate în Cobol, Modula, Magic și alte epave tehno-logice care s-au opus schimbării, sugerând mereu aceeași soluție la probleme noi (vorba aceea când ai doar un ciocan, orice problemă pare un cui) și uneori au con-dus companiile în care au crescut înspre cimitirul afacerilor care au pierdut lupta cu schimbarea.

Realitatea este că în ultimii 30 de ani in-dustria s-a maturizat și, la fel cum astăzi prea puține companii producătoare de automobile își proiectează sau dezvoltă propriile motoare, preferând să le cumpere de la specialiști în domeniu, aceeași schim-bare e pe cale să se întâmple și în industria software, afectând în primul rând compa-niile ISV.

Astăzi companii ce oferă servicii de dez voltare software își standardizează pro cesele, le optimizează, monitorizează evoluțiile tehnologiei și-și construiesc com petențe noi pentru a le putea aplica în pro duse inovatoare, fiind deci echipate să răs pundă la problema „succesului” compa-niilor ISV tradiționale. Acesta este modelul în care cred și experiența avută la Yonder cu aplicarea acestui model nu face decât să-mi întãrească credința. �

1. innovation.tss-yonder.com2. mihainadas.com

Legături externe

www.ittrends.ro

24 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012O P I N I I

Eu vara mă plimb...

Vacanţă de vis”... a devenit un stereotip, o limitare a sloganurilor de marketing, pe care agenţiile de turism par sa nu aibă destulă imaginaţie ca să o depăşească. Dar ce înseamnă o vacanţă de vis? Chiar există

vacanţe de vis? Cu siguranţă. Dar la perfecţiunea vacanţelor de astăzi o contribuţie covârşitoare – de care cu greu ne dăm seama, o are tehnologia informaţiei.

Fiind vară, mi-aduc aminte din experienţele editoriale de acum aproape 20 de ani, când Internetul era ceva de viitor, cam cum ar fi acum cloud computingul... În acele vremuri, subiectele favorite ale verii erau legate de popularizarea turismului pe Internet, primele site-uri dedicate, primele Cafenele Internet, primele rezervări online, primele bilete electronice...

Astăzi e greu să îţi imaginezi că există ceva legat de vacanţe şi de industria turistică, care să nu fie influenţat în mod covârşitor de evoluţia tehnologică. Lăsând la o parte telefonia mobilă – care îţi poate produce şi surprize neplăcute legate de accesul la servicii şi costuri - hai să le luăm pe rând: � O vacanţă perfectă este în primul rând rodul unei bune

documentări, iar aici regele de necontestat este Internetul. Conform unor statistici numărul total al site-urilor Web de-dicate obiectivelor şi serviciilor de turism a crescut de 5500 de ori în ultimii 5 ani, iar creşterea volumului de conţinut online este însoţită de impactul progresului tehnologic. � După documentare, trecem la acţiune, adică ne rezervăm

şi eventual ne şi cumpărăm bilete de călătorie sau ne stabi-lim traseele pentru deplasarea cu maşina. Pentru oricare din cazuri e util să vedeţi dinainte unde este amplasat hotelul sau locaţiile pentru popasuri, cât de uşor este accesul auto, care sunt facilităţile de transport public sau parcare, cum arată cartierul, strada sau clădirea – şi pentru toate aces-tea există Google, în diferitele sale variante Earth, Satellite, Maps, sau Streets. � Tot înainte de plecare e bine să consultăm un forecast

meteo şi să verificăm programul obiectivelor, locaţia, acce-sibilitatea, preţurile... Pentru excursiile de cumpărături im-portantă este cunoaşterea celor mai bune magazine, perioa-dele de reduceri şi evenimentele comerciale, iar pentru vacanţele culturale programele diferitelor festivaluri, specta-cole şi evenimentele religioase. Mai mult de atât, ne putem procura din timp biletele sau abonamentele. Cine a fost în Italia ştie cât de greu se pot vedea anumite muzee... Pen-tru Cenacolo trebuie să îţi faci rezervare cu 3-4 luni înainte, la Vatican, nu ai nicio şansă să vezi Capela Sixtină dacă te aşezi la coadă, iar Galeria Borghese nici nu are casă de bi-lete... totul fiind făcut online...

� Serviciile de rezervare au evoluat spectaculos, fiind tot mai specializate, precum celebrul Booking.com unde îţi poţi alege hotelul în funcţie de categorie, amplasare, facilităţi, preţuri, servicii, dar şi citind comentariile celor care au stat acolo, de multe ori foarte distractive, dacă nu eşti tu cel păţit. În majoritatea cazurilor rezervările online asigură şi un dis-count substanţial la preţurile de cazare... Există şi excepţii „a la România”, precum un hotel din Sighişoara unde preţul de pe Booking.com este mai mare decât cel afişat la Recepţie, motivaţia fiind că „reclama pe Internet costă...”� În fine, odată plecat în călătorie, tehnologia mobilă îţi

asigură toate facilităţile necesare pentru o bună orientare, de la servicii de GPS, la localizarea diferitelor obiective, harta reţelei de metrou, amplasarea staţiilor de benzină. Revoluţia codurilor de bare a deschis nemaipomenite facilităţi pentru rezervarea locurilor din avion sau accesul la obiective şi spectacole prin simpla scanare a ecranului de mobil. � Accesul la Internetul mobil e din ce în ce mai facil, toate

obiectivele turistice importante şi spaţiile publice având spoturi Wi-Fi gratuite precum şi servicii din ce în ce mai diverse precum tururi virtuale, Web-cam sau vizite ghidate prin smartfon. Nevoia de comunicare a turiştilor poate fi valorificată cu abilitate de ofertanţi prin asigurarea accesului gratuit. Dacă ştii că ai wireless într-un restaurant sau la o terasă, te vei întoarce mereu acolo... Cei care au fost în San-torini ştiu că în sătucul Akrotiri, la taverna „Maria” nu numai că se mănâncă extraordinar, dar se poate comunica gratis...� La întoarcerea din voiaj oricine îşi poate face publice

impresiile pe bloguri tematice sau personale şi poate posta imaginile de vis pe Picasa, You Tube etc. Impresiile de mo-ment sau păţaniile pot fi popularizate instant pe Twitter, iar pozele şi comentariile puse pe peretele Facebook.

Exemple sunt multe şi pe măsură ce ne adâncim în su-biec t, constatăm cât de vitală este tehnologia digitală pen-tru re laxare şi călătorii. Şi pentru că vorbeam la început de vacanţele de vis, vă pot împărtăşi ce înseamnă pentru mine o vacanţă reuşită: să mă întorc atât de „purificat” şi de relaxat, încât să nu îmi mai amintesc parola de la laptop..., ceea ce vă doresc şi dumneavoastră... �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

,,

www.ittrends.ro

25Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

O P I N I I

Dino-ceanul-paci-ficAie-șitun-pește-mic

Cei trecuți de 45 de ani își mai aduc aminte probabil de „numărătorile” pe care le făceam înainte de orice joc al copilăriei noastre, cele care nu aveau încă un App-Store din care să luăm o aplicație pentru trasul la sorți al ce-

lui care se punea „casă” la ascunselea sau cine pică în echipa „hoților” sau a „vardiștilor”. Astăzi lucrurile sunt evident ceva mai confuze, echipele de „procurori”, „chiestori” și „pușcăriabili” fiind din ce în ce mai greu de delimitat.

La vremea respectivă, la numărătoare, știu că se practica meto-da pusului mâinii pe pieptul celui numărat în ritmul silabelor, ca un fel de dovadă certă a prezenței lui fizice, la cvorum-ul jocului.

Nu știam că iată, peste ani, vom ajunge în situația în care, cu toate serverele cu multi-core, cu toate virtualizările moderne, cu toate RAID-urile și gigabaiții alergând prin fibrele optice sau zburând prin 3G-uri, ceva nu ne iese la numărătoare și angajații primăriilor ar putea fi nevoiți să treacă din casă-n casă, să pună mâna pe pieptul contribuabilului și să silabisească „Dino-ceanul-paci-fic ...”.

Întâmplarea face ca, de vreo șapte ani, să-mi câștig existența cu număratul animalelor cu patru picioare din România, care în conformitate cu legislația europeană trebuie să aibă și ele cod numeric personal la ureche. Unele din ele au chiar „pașaport” și „buletin” electronic, mai devreme decât românii plătitori de impo-zite, înregistrate cum se cuvine într-o bază de date centrală, din care la orice oră putem afla câte capre sunt în comuna Văscăuți. Având în vedere că țăranii primesc subvenții pentru creșterea animalelor, de multe ori sunt mai grăbiți să meargă la medicul veterinar să declare nașterea unui animal decât la starea civilă să declare nașterea unui copil.

Controalele făcute în cruciș, atât de Direcțiile Sanitar Veterinare cât și de inspectorii Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, multe din ele făcute, ca să fim corecți, mai mult de gura celor din UE decât dintr-un zel neaoș românesc, lasă prea puține căi gospo-darului să mintă ca porcu’ (dacă tot suntem în zona zootehnică) pretinzând că-i plecată cornuta în Sevilla, da’ se întoarce deseară.

Cunoscând așadar lucrurile astea și nefiind venit de ieri prin zona numărătorii cu ustensile informatice, nu mică mi-a fost mi-rarea când recent, s-a declanșat isteria națională a determinării cu exactitate a numărului de oameni de pe listele electorale perma-nente care încă răsuflă și se mai află prin zona mioritică.

În astfel de momente complet aiuritoare pentru națiune, în-cepem să ne dăm seama cât de nocive au fost atitudinile tuturor instituțiilor statului care, în numele pretinselor secrete, și-au

ascuns sub lacăte bazele de date și s-au împotrivit exact pre-cum catârul la integrarea lor într-un sistem național de circulație coerentă a informației.

Cu siguranță că astăzi, dacă te urci în mașină și umbli pe la o droaie de instituții, începând de la casa de pensii, CNAS, poștă, spitale, cimitire, penitenciare, oficiile stării civile, primărie, poliție, finanțe și cu un pic de ajutor pe la bănci, operatori de telefonie, de cablu TV, distribuitori de curent electric, gaze și apă, hoteluri, pen-siuni și chiar administratori de scări de bloc vei putea să strângi cu ușurință o sumedenie de informații din care să afli cu precizie suficient de ridicată care CNP-uri și-au mai luat pensia în ultimele 3 luni, au primit alocații, subvenții pentru animale, încălzire sau ajutoare sociale de la Primărie, au primit, trimis sau scos bani din bănci, au vorbit la telefoane în ultima vreme, s-au uitat le televi-zor și au plătit eventual impozite sau chiar amenzi de depășire a vitezei.

Am omis în mod deliberat informațiile din rețetele compensate, de când s-a descoperit, acum nu știu cât timp, că într-un sector al capitalei erau surprinzător de mulți bătrâni bolnavi de inimă care luau cantități însemnate de Viagra.

Dacă ar exista persoane care s-ar încăpățâna să nu muncească, să n-aibă absolut nimic în proprietate, care să nu primească aju-tor de la stat, care să nu se fi spălat cu apă dar nici să nu se fi îmbolnăvit, care să nu vrea să vorbească la telefon și nici să se uite la „Un show păcătos” ... atunci este extrem de puțin proba-bil ca ele să fie interesate de soarta unui referendum, deci și de prezența lor pe listele electorale.

Reuniunea tuturor acelor date din care s-ar fi scos cei ieșiți din sistem, vorba cuiva, „pe cale naturală” precum și pe cei care la ultimele 3 alegeri au votat în străinătate, ar fi dat, cu destul de multă precizie, lista celor din țară care, conform legii în vigoare, ar fi reprezentat lista electorală permanentă.

Cohortele întregi de primari care s-au perindat în fruntea administrației locale n-au avut însă nici un interes să-și țină informațiile la zi, ba chiar să mintă ca pe vremuri, în întrecerea socialistă a producției record la hectar.

Din păcate, am primit iarăși dovada că în multe instituții încă (mai ales de stat) informatica se face mai mult de dragul emiterii unei facturi grase decât pentru rezolvarea unor probleme reale. �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

Controalele făcute în cruciș ... lasă prea puține căi gospodarului să mintă ca porcu’ (dacă tot suntem în zona zootehnică) pretinzând că-i plecată cornuta în Sevilla, da’ se întoarce deseară.

«

www.ittrends.ro

26 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012O P I N I I

Am revenit, recent, de la „Informatica la Castel” 2012 - o excelentă școală de vară dedicată Software-ului Liber și aplicațiilor sale practice în România. În peisajul natu-ral de la Castelul Cernovici din Macea – un decor relaxant, care îndeamnă la studiu aprofundat, legare de noi prietenii și efer-vescență liberă a ideilor - am căutat, așa cum fac în fiecare an, să mă alătur grupuri-lor de începători pasionați de calculatoare, care fac primele incursiuni în GNU/Linux. În grupuri de lucru informale, am pornit cu ei la instalarea celor mai cunoscute distribuții, încercând să „netezim” dificultățile stu-diului. Cum majoritatea interlocutorilor mei nu erau tehnicieni, ci simpli utilizatori care folosesc un calculator „ca unealtă” – în special profesori și elevi - am putut să-mi dau seama că CD-urile de instalare GNU/Linux oferite de Școală reprezentau, pentru ei, o resursă de început prețioasă. Dar de ce e așa dificil să ni le „fabricăm” singuri? Filozofic vorbind, „sistemul” ne împinge pe toți în a deveni simpli consumatori ai unor produse cumpărate; reflexele de a înțelege detalii tehnice și de a realiza ceva prin forțe proprii ne sunt, treptat, „atrofiate”, descurajate... Lucrurile devin dificile, însă, în cazul acelor „ceva”-uri nesusținute de o entitate comercială, cum este, în mare parte, Software-ul Liber...

Sursa primară de unde puteți procura GNU/Linux este, bineînțeles, Web-ul. Fie-care distribuție GNU/Linux disponibilă gratuit oferă, pe site-ul său, cel puțin un fișier care reprezintă „imaginea” exactă - bit cu bit - a CD-ului sau DVD-ului său instalare. Acestea sunt fișiere cu extensia .iso și pot fi „scrise” direct pe un disc gol („blank”), folosind software ca Nero, K3B, InfraRecorder sau chiar funcțiile native din Windows7 sau GNU/Linux. Fișierele-imagine oferite pe site pot fi diferite, în funcție de arhitectura hardware a calcu-

latorului pe care urmează să instalați (32 sau 64 biți), de tipul acestuia (versiuni desktop – pentru laptopuri sau stații de lucru obișnuite – și versiuni server) sau de modul de împachetare al software-ului (imagini de CD-uri, DVD-uri sau stick-uri USB bootabile). De pildă, pagina românească a popularei distribuții Ubuntu vă oferă fișierele-imagine corespunzătoare la http://ubuntu.ro/obtine/.

Dacă este descărcat și inscripționat co-rect pe CD, un astfel de fișier-imagine .iso oferă copia exactă a discului de in-stalare oficial al distribuției GNU/Linux respective. Dimensiunile sale variază în-tre 650-700 MB (pentru un CD) și 4,7 GB (pentru un DVD). Unele dintre distribuțiile GNU/Linux mo derne încap pe mai multe DVD-uri (două, în cazul CentOS, zece, în cazul Debian), astfel că, în funcție de performanțele legăturii Internet de care dispuneți, descărcarea întregii distribuții poate însemna timp și bani. Pentru a vă ușura sarcina, producătorii distribuției vă oferă metode alternative de obținere a software-ului. Puteți avea la dispoziție doar programele strict necesare instalării, pe un singur CD, cum este cazul LiveCD-ului Fedora sau imaginii netinstall de la Debian. Puteți folosi un stick USB bootabil ca să porniți instalarea. Sau vă sunt ofe-rite fișiere oficiale .torrent, care vă permit descărcarea eficientă a imaginilor ISO,

prin protocolul BitTorrent. Pentru folosirea acestei ultime metode, recomand cititorilor mei OneSwarm, un client BitTorrent care vă respectă anonimatul online...

Pentru a avea certitudinea că discurile obținute sunt bune, este necesar să faceți trei verificări. Prima constă în a fi sigur că fișierul-imagine .iso a fost descărcat co-rect. Pentru aceasta, furnizorul distribuției oferă pe site, alături de fișierul-imagine, și suma de control MD5 a acestuia (un șir lung de litere și cifre). Odată fișierul descărcat, calculați suma sa MD5 (folosind utilitarul md5sum de pe computerul Dvs.) și comparați-o cu cea primită (dată, de obi-cei, în clar sau într-un mic fișier-text cu numele MD5SUMS). Dacă cele două sume coincid, descărcarea s-a efectuat corect. Cea de a doua verificare se face după „arderea” CD-ului propriu-zis, bifând funcția „Verify data on disk after burning” din Nero (sau similară). În fine, la prima pornire a calcu-latorului de pe noul CD de instalare creat, majoritatea distribuțiilor vă sugerează, printr-un meniu prietenos, opțiunea „Check CD for defects” sau similară - verificarea integrității discului, chiar înaintea începerii instalării propriu-zise.

Odată obținut discul, ultimul pas este pornirea (bootarea) calculatorului de pe unitatea optică. Uneori, e necesară modi-ficarea unor setări în BIOS la pornire (cu tasta Del), dar alteori se poate realiza cu tastele funcționale F8, F9 sau F12. Pentru persoanele netehnice care rulează Windows și nu știu cum ar trebui să înceapă, distribuția Ubuntu poate porni procesul direct din Windows – prin simpla introducere a CD-ului în unitate.

Sperând că am reușit să vă trezesc cu-riozitatea, vă semnalez că pe 6 octombrie, colegii din Politehnica București (grupul ROSEdu) organizează o întâlnire de insta-lare Linux (Linux Install Fest). Iar pe 15 septembrie se sărbătorește Ziua Libertății Programelor (Software Freedom Day), când puteți oferi începătorilor CD-uri de instalare și fluturași de informare. Vă așteptăm ! �

De unde vă procurați Linux? de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

„De unde-mi procur un CD cu Linux ?” Pentru cei obișnuiți cu lucrul în Tehnologia Informației, întrebarea poate părea retorică sau mult prea banală. Dar câteva experiențe m-au convins că, pentru persoanele netehnice, procurarea primului CD de instalare reprezintă o piedică importantă. Iată, în continuare, câteva idei care sper să vă fie de folos.

www.ittrends.ro

27Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012

S O L U Ţ I I

Pentru o mai bună gestiune a volumului de documente printate în cadrul companiei, vă recomandăm soluția Print Control. Printarea necontrolată nu înseamnă numai pierderi financiare pentru o companie, dar și un impact negativ crescut asupra mediului înconjurător. Soluția Print Control pentru companii vă ajută să reduceți costurile de printare cu cel puțin 20% lunar și să limitați consumul de hârtie, în funcție de cerințele zilnice. Totodată, aveți posibilitatea să implicați în acest proces toți angajații com-paniei, pentru o politică internă pe termen lung.

O soluție eficientă, ușor de folosit, ce se poate personaliza în funcție de necesitățile fiecărei companii. Soluția Print Control se adresează tuturor tipurilor de companii și simplifică activitatea zilnică, asigurând economii financiare în fiecare lună și o securitate optimă asupra datelor importante din companie. Nu uitați să personalizați și semnătura din e-mail cu un mesaj de conștientizare a importanței reale de prin-tare a conținutului din mesaj. Instalarea ușoară și caracteristicile specifice vă permit să accesați informațiile în timp real, fără a fi nevoie de o administrare specială și complexă. Beneficiați de un management optim, devenind administrator asupra pro-cesului de printare din cadrul companiei, cu acces imediat la cifre relevante. Reducerea costurilor de printare n-a fost niciodată mai simplă!

Economisirea de energie electrică este o altă oportunitate pentru compania dum-neavoastră, dar și pentru planetă. Mai ales

dacă ne gândim la campaniile de respon-sabilizare față de mediu la care au aderat multe companii în ultimul timp. Compu-terele noastre suferă de insomnie cronică, chiar dacă uneori nu sesizăm, iar cele mai multe dintre ele, peste 45% la nivel mon-dial, rămân deschise în afara programu-lui de lucru și în weekend-uri (Gartner). Această risipă de energie electrică înseamnă facturi costisitoare pentru compania dum-neavoastră, iar impactul negativ asupra mediului în care trăim este cu adevărat deranjant, prin emisiile de CO2 în cantități masive, unde adăugăm și lipsa unei politici interne orientate.

Așadar, care este soluția în cazul în care dorim să nu avem grija computerelor la finalul programului de lucru? Energy Save, o alternativă pe care compania dum-neavoastră o va aprecia cu siguranță. Sal-vează inteligent energia electrică, fără afectarea activității zilnice a angajaților. O opțiune prin care reușim să scădem inclusiv impactul nedorit asupra naturii, nu numai costurile implicate. Dacă variantele clasice nu dau întotdeauna randament, această variantă modernă și sustenabilă pentru hibernarea inteligentă a calculatoarelor identifică și stopează pierderile de energie și le previne pe cele financiare.

În Energy Report 2011 sunt publicate câteva dintre motivele pentru care calcula-toarele rămân deschise la birou. Indiferent că avem de actualizat anumite aplicații de software ori că procesul de închidere durează prea mult, calculatoarele noastre pot face risipă de energie. Fie că suntem

în grabă uneori sau că avem temeri să nu pierdem munca din ziua respectivă și ne dorim să găsim același stadiu al progresului când ne întoarcem la birou, că pur și simplu avem momente când uităm sau nu știm că sunt atât de mari consecințele negative, cu siguranță ni s-a întâmplat și nouă, și cole-gilor noștri.

Mulți manageri recunosc că au sfătuit angajații deseori să nu-și lase calculatoarele deschise la sfârșitul programului, dar fără succes. Nici închiderea forțată a stațiilor de lucru n-a dat rezultate prea bune, spun ei, în condițiile în care au existat și cazuri când aplicațiile nu au fost salvate, iar munca de o zi a fost compromisă total. Cu Energy Save, reușiți să identificați în timp real risipa de energie electrică și să limitați consumul, fără a fi afectată productivitatea angajaților.

Pentru mai multe detalii despre aceste so luții inteligente și despre cum le puteți in stala în beneficiul companiei dumnea-voastră, așteptăm mesajele pe pagina de Facebook a Class IT Outsourcing (www.facebook.com/classit) sau direct pe adresa de e-mail office@classit.ro. �

Soluții de economisire a resurselor din cadrul companieide Roxana Popescu

Cum ați reacționa dacă ați afla că printarea necontrolată înseamnă costuri necontrolate pentru compania dumneavoastră, aproximativ 3% din profit? Dar în cazul unui consum nejustificat de energie electrică tradus în costuri de cel puțin 3 dolari, lunar, pentru fiecare stație de

lucru lăsată pornită după terminarea programului sau în weekend-uri? Dacă raportăm suma la numărul de calculatoare dintr-o companie, ajungem la concluzia că pierderile financiare lunare sunt însemnate, iar soluția necesară este un consum controlat al resurselor de care dispunem.

Roxana Popescu,PR & Communication Officer, Class IT

www.ittrends.ro

28 Nr. 8/9 - August/Septembrie 2012E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.ro

Andreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2012 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Bl. 13,Et. 8, Ap. 84, camera 1, Sect. 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

În 12 septembrie, Agora Group a organizat conferința de tehnologie cu tema Storage & Data Management Solutions la hotelul Inter-continental din București.

Zi de zi producem, stocăm și trebuie să administrăm din ce în ce mai multe date. Capacitățile de stocare necesare cresc de la an la an cu peste 20%. Legislația privind stocarea datelor este și ea în permanentă schimbare. În aceste condiții departamentele de IT ale companiilor trebuie să găsească un echilibru între nevoia de a achiziționa noi capacități de stocare și aceea de a își optimiza strate-giile de stocare și management a datelor.

Nu puține sunt întrebările cu care se confruntă cei care tre-buie să administreze o astfel de problematică: cum să înregis-treze, prelucreze, arhiveze și să administreze toate datele? să le stocheze local sau distribuit? pe o infrastructură fizică sau pe o infrastructură virtualizată? pe o infrastructură proprie sau în cloud? ce nivel de redundanță să asigure? ce nivel de protecție?

cum să asigure o funcționare continuă? ce strategii de recuperare, în caz de incidente, să folosească? etc.

Conferinţa de Tehnologie Agora dedicată soluțiilor de stocare și de management a datelor și-a propus să prezinte, prin solu-ţiile enunţate în cadrul ei de către furnizori din domeniu, o sinteză a acestor ten dinţe în

strânsă interconexiune cu nevoile de afaceri, dar şi o varietate de concepte şi arhitecturi acoperitoare pentru satisfacerea acestor nevoi.Dan Gârlașu, Vicepreședinte ANIS, a susținut o prezentare despre

Big Data și implicațiile pe care volumele tot mai mari de date pe care le stocăm le au asupra afacerilor, prezentare pe care o puteți regăsi în pag. 6 a revistei.

Marius Purice, Next Generation Data Center Solutions Consultant DELL România, a spus că piața ofertanților de soluții de sto-care este împărțită în patru categorii: cam-pionii care au o prezență puternică pe piață, impun tendințe și oferă calitate superioară; inovatorii care atacă nișe ale pieței; pilonii pieței care sunt jucători de renume cu pro-

duse de nivel mediu și jucătorii în curs de dezvoltare. Datorită unei serii de achiziții, software și integrarea hardware-ului la nivel înalt și o investiție considerabilă în cercetare și dezvoltare, DELL are ca-pacitatea de a livra o infrastructură integrată de soluții.

Bogdan Dincă, Technology Consultant EMC România, a prezentat noua generație de soluții de stocare, sistemele EMC flash în centrele de date, VFCache, urmând ca în toamna 2012 să apară Cisco UCS Blade Support și 2.2TB MLC, 550 GB MLC (DAS & Cache), iar în 2013 soluțiile EMC să se dezvolte spre o mai bună integrare VMAX Management, integrarea VNX Management, Oracle RAC Support și AIX Support.

Toate prezentările din cadrul conferinței pot fi vizionate la adresa: http://www.agora.ro/conferinta/storage-and-data-management-solutions#program � (RM)

Soluții de stocare și de administrare a datelor

Marius Purice

Bogdan Dincă

Dan Gârlașu

http://www.imworld.ro

http://www.apc.com